Dispoziție emisă de Șeful ipj – Serviciul Rutier privind suspendarea dreptului de a conduce. Termenul de prescripţie al executării sancţiunii complementare aplicate în baza o.u.g. 195/2002. Legalitate.

- O.U.G. nr.195/2002, art.131 din O.G. nr. 92/2003, art. 40 din O.G. nr. 2/2001

Potrivit dispoziţiilor art. 118 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, plângerea suspendă executarea amenzilor şi a sancţiunilor contravenţionale complementare de la data înregistrării acesteia până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti. Totodată, potrivit art. 37 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo alta formalitate.

Potrivit art. 121 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, executarea sancţiunii contravenţionale complementare se prescrie în acelaşi termen în care se prescrie sancţiunea contravenţională principală. Executarea sancţiunii amenzii contravenţionale se face, conform art. 39 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 în condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a creanțelor fiscale. Potrivit art. 131 din O.G. nr. 92/2003, dreptul de a cere executarea silita a creanţelor fiscale (inclusiv a creanţelor provenind din amenzi contravenţionale) se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept. De asemenea, conform art. 40 din O.G. nr. 2/2001, executarea sancțiunilor contravenționale complementare se face potrivit dispozițiilor legale.

Prin sentinţa civilă nr. 156/CA/21.02.2019 Tribunalul Braşov a admis excepția inadmisibilității petitului de constatare, invocată din oficiu și, în consecință a respins, ca inadmisibil, petitul de constatare. A respins, ca nefondat, petitul de anulare a Dispoziției nr. D/83/29.08.2018, formulat de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean B..

Prin încheierea nr. 16 /CA/17.01.2019 Tribunalul Braşov a respins ca nefondată cererea de suspendare a executării Dispoziției nr. D/83/29.08.2018 emisă de Şeful Serviciu Inspectoratul de Poliție Județean B. –Serviciul Rutier.

Împotriva acestor hotărâri a formulat recurs reclamantul solicitând casarea cu consecinţa admiterii acţiunii.

În motivarea recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 156/CA/21.02.2019 a Tribunalului Braşov, recurentul arată că instanţa de fond s-a aflat în eroare în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 35 Cod de procedură civilă şi a celor din Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală.

Precizează că acţiunea este una de realizare a dreptului, iar în ce priveşte separarea, de către prima instanţă, a celor două petite, aceasta nu poate fi efectuată întrucât există o strânsă legătură între ele.

Se arată că prevederile din Codul fiscal şi din Codul de procedură fiscală nu pot fi aplicate speţei, întrucât cele două coduri se referă la creanţe fiscale, provenite din impozite şi taxe, precum şi amenzi judiciare sau fiscale, nu administrative, acestea din urmă fiind reglementate de Codul rutier şi O.G. nr. 2/2001.

În drept au fost invocate prevederile art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 483 alin. (1) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului declarat împotriva încheierii nr. 16/CA/17.01.2019 a Tribunalului Braşov reclamantul arată că nu a contestat legalitatea emiterii actului, ci doar faptul că acest act nu mai poate fi pus în executare întrucât, potrivit legii, s-a prescris dreptul la acţiune, respectiv punerea în executare a procesului-verbal seria xx nr. xxxxxxx/07.11.2011.

Se arată că instanţa a analizat greşit dispoziţiile art. 2 lit. ş) din Legea nr. 554/2004, apreciind eronat că pierderea locului de muncă de către recurent nu prezintă un pericol iminent şi un prejudiciu material.

Recurentul precizează că la data de 13.09.2018 i-a fost comunicată Dispoziția Șefului Serviciului IPJ B. Serviciul Rutier nr. D/83/29.08.2018, prin care i s-a pus în vedere să se prezinte la Serviciul Rutier pentru a preda permisul de conducere restituit conform art. 118 alin. (3) din O.U.G. 195/2002, aducându-i-se la cunoştinţă că suspendarea exercitării dreptului de a conduce începe cu data de 01.11.2018.

Recurentul mai arată că a înţeles să îşi exercite dreptul prevăzut de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, contestând actul în termenul prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004 cu respectarea prevederilor art.7 din acelaşi act normativ.

Intimatul IPJ B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor formulate.

În recurs nu au fost administrate probe noi.

Analizând actele şi lucrările dosarului curtea reţine următoarele:

În ce priveşte recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 156/CA/21.02.2019 a Tribunalului Braşov, curtea apreciază că acesta este nefondat.

Instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale incidente în cauză, nefiind incident niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 Cod de procedură civilă.

În ce priveşte excepția inadmisibilității primului petit care viza constatarea prescripției punerii în executare a Procesului-verbal de contravenţie seria xx nr. xxxxxx/07.11.2011, aceasta a fost în mod corect admisă raportat la prevederile art. 35 Cod de procedură civilă potrivit căruia partea nu poate solicita constatarea existenţei/inexistenţei unui drept cât timp aceasta are la îndemână calea realizării dreptului, or, în speţă, reclamantul avea la dispoziţie calea realizării dreptului, de care a şi uzat, prin formularea petitului doi al acţiunii.

În ce priveşte petitul privind anularea Dispoziției Șefului Serviciului IPJ B. Serviciul Rutier nr. D/83/29.08.2018, acesta a fost în mod corect respins.

Instanţa a făcut o corectă aplicare a normelor de drept material, cazul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 Cod de procedură civilă nefiind incident.

Reclamantul invocă intervenirea prescripţiei executării sancţiunii complementare însă face trimitere la prevederile legale care reglementează instituţia prescripţiei aplicării sancţiunii, cele două noţiuni fiind diferite.

În cazul de față nu este vorba despre prescripția aplicării sancțiunii complementare, pentru a se discuta de termenul de 6 luni de la data săvârșirii faptei, sancţiunea fiind aplicată de drept prin Procesul-verbal de contravenţie seria xx nr. xxxxxxx/07.11.2011, ca urmare a săvârșirii contravenției prevăzute de art. 103 alin. 3 lit. a din O.U.G. nr. 195/2002.

În legătură cu termenul de prescripţie al executării acestei sancţiuni complementare, Curtea constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 118 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, plângerea suspendă executarea amenzilor şi a sancţiunilor contravenţionale complementare de la data înregistrării acesteia până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti. Totodată, potrivit art. 37 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.

Cum plângerea contravenţională a fost soluţionat irevocabil la data de 03.11.2014 şi cum executarea sancţiunilor contravenţionale se face din momentul în care procesul-verbal de contravenţie a devenit titlu executoriu, termenul de prescripţie al executării sancţiunilor contravenţionale curge de la această dată.

Potrivit art. 121 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, executarea sancţiunii contravenţionale complementare se prescrie în acelaşi termen în care se prescrie sancţiunea contravenţională principală. Executarea sancţiunii amenzii contravenţionale se face, conform art. 39 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 în condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a creanțelor fiscale. Potrivit art. 131 din O.G. nr. 92/2003, dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale (inclusiv a creanţelor provenind din amenzi contravenţionale) se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept. De asemenea, conform art. 40 din O.G. nr. 2/2001, executarea sancțiunilor contravenționale complementare se face potrivit dispozițiilor legale.

Prin urmare, termenul de prescripţie a executării sancţiunii complementare constând în suspendarea dreptului de a conduce este de 5 ani și se calculează conform dispoziţiilor codului de procedură fiscală mai sus arătate, astfel că actul administrativ contestat este nelegal, fiind emis în termenul de prescripţie.

Pentru aceste motive, în baza art. 496 Cod de procedură civilă Curtea va respinge recursul formulat de recurentul A. împotriva sentinţei civile nr. 156/21.02.2019 pronunţată de Tribunalul Braşov. Faţă de soluţia dată cu privire la fondul cauzei, apare de prisos analiza motivelor de recurs ce vizează suspendarea actului contestat, această cerere rămânând fără obiect.

Domenii speta

Spete similare