Hotărâre 331 din 03.03.2022

Inculpaţii au pus în executare intenția de a suprima viața persoanelor vătămate şi au determinat răsturnarea autoturismului în care se aflau acestea. În acest context, au aplicat simultan, multiple lovituri cu obiecte contondente (bâte, furci, hârleț, levier) atât în autoturism, cât și în zonele vitale ale persoanelor vătămate aflate în interiorul autoturismului răsturnat, producându-le leziuni ce au necesitat mai multe zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

În aceste condiţii este justificată confiscarea autoturismului inculpatului ..., prin prisma dispoziţiilor art. 112 lit. b Cod penal prevăd că sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite în orice mod sau destinate a fi folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului. În speţa de faţă, autoturismul marca Citroen Xsara satisface cerinţele prevăzute de dispoziţiile legale pentru a putea fi confiscat, respectiv este proprietatea inculpatului ..., a servit la săvârşirea de către acesta din urmă a unei infracţiuni intenţionate, nejustificate (tentativă de omor), iar valoarea bunului supus confiscării nu este vădit disproporţionată faţă de natura şi gravitatea faptelor.

Decizia penală nr. 331/A/03.03.2022 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 174 din data de 24.06.2021 pronunţată de Tribunalul Galaţi, a fost respinsă cererea inculpatului ... de reținere a circumstanței atenuante prevăzute de art. 75 alin. 2 Cod Penal.

A fost condamnat inculpatul ..., la o pedeapsă de 12 ani închisoare, precum şi la pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanelor vătămate ..., ... şi ... pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal în referire la art. 189 alin. 1 lit. e) și f) Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal și art. 41 Cod Penal în referire la art. 43 alin. 5 Cod Penal (faptă din 01.06.2021).

În temeiul art. 66 Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanelor vătămate ..., ... şi ... pe o durată de 4 ani.

A fost condamnat inculpatul ... la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod Penal și art. 41 Cod penal în referire la art. 43 alin. 5 Cod Penal (faptă din 01.06.2021).

În temeiul art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b) Cod Penal au fost contopite pedepsele anterior aplicate, urmând ca inculpatul ... să execute pedeapsa de 12 ani închisoare, sporită cu 8 luni închisoare la 12 ani şi 8 luni închisoare, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanelor vătămate ..., ... şi ...

În temeiul art. 45 alin. 1 Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanele vătămate ..., ... şi ... pe o durată de 4 ani.

În temeiul art. 72 alin. 1 Cod Penal s-a dedus din pedeapsa rezultantă cu închisoarea perioada reţinerii şi arestării preventive de la 02.06.2020 la 11.08.2020 şi cea a arestului la domiciliu de la 11.08.2020 la zi.

A fost condamnat inculpatul ..., la o pedeapsă de 12 ani închisoare, precum şi la pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h)– dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanelor vătămate ..., ... şi ... pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal în referire la art. 189 alin. 1 lit. f) Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod Penal și art. 41 Cod penal în referire la art. 43 alin. 5) Cod Penal (faptă din 01.06.2021).

În temeiul art. 66 Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanele vătămate ..., ... şi ... pe o durată de 4 ani.

A fost condamnat inculpatul ... la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal și art. 41 Cod penal în referire la art. 43 alin. 5 Cod Penal (faptă din 01.06.2021).

În temeiul art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1lit. b) Cod Penal au fost contopite pedepsele anterior aplicate, urmând ca inculpatul ... să execute pedeapsa de 12 ani închisoare, sporită cu 8 luni închisoare la 12 ani şi 8 luni închisoare, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanelor vătămate ..., ... şi ...

În temeiul art. 45 alin. 1 Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanelor vătămate ..., ... şi ... pe o durată de 4 ani.

În temeiul art. 72 alin. 1 Cod Penal s-a dedus din pedeapsa rezultantă cu închisoarea perioada reţinerii şi arestării preventive de la 02.06.2020 la zi.

A fost admisă cererea inculpatului ... de reţinere a circumstanţei atenuante prevăzute de art. 75 alin. 1 lit. a) Cod Penal.

A fost condamnat inculpatul ..., la o pedeapsă de 6 ani închisoare, precum şi la pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h)– dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanele vătămate ..., ... şi ... pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal în referire la art. 189 alin. 1 lit. e) și lit. f) Cod Penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a), art. 77 lit. a) Cod Penal și art. 41 Cod Penal în referire la art. 43 alin. 2 Cod Penal (faptă din 01.06.2021).

În temeiul art. 66 Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h)– dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanelor vătămate ..., ... şi ... pe o durată de 4 ani.

A fost condamnat inculpatul ... la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a), art. 77 lit. a) Cod Penal și art. 41 Cod penal în referire la art. 43 alin. 2 Cod Penal (faptă din 01.06.2021).

În temeiul art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b) Cod Penal au fost contopite pedepsele anterior aplicate, urmând ca inculpatul ... să execute pedeapsa de 6 ani închisoare, sporită cu 2 luni închisoare la 6 ani şi 2 luni închisoare, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanelor vătămate ...

În temeiul art. 45 alin. 1 Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h)– dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanelor vătămate ..., ... şi ... pe o durată de 4 ani.

În temeiul art. 43 alin. 1 şi art. 104 alin. 2 Cod Penal a fost revocat beneficiul liberării condiţionate privind restul de 1.495 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 13 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 340/29.06.2009, a Tribunalului Galați (definitivă prin decizia penală nr. 4168 / 11.12.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) şi dispune executarea acestui rest alături de pedeapsa rezultantă anterior stabilită, urmând ca inculpatul ... să execute 6 ani, 2 luni şi 1.495 zile închisoare, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanelor vătămate ..., ... şi ... În temeiul art. 45 alin. 1 Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanelor vătămate ..., ... şi ... pe o durată de 4 ani.

În temeiul art. 72 alin. 1 Cod Penal s-a dedus din pedeapsa rezultantă cu închisoarea perioada reţinerii şi arestării preventive de la 02.06.2020 la zi.

A fost respinsă cererea inculpatului ... de reţinere a circumstanţei atenuante prevăzute de art. 75 alin. 1 lit. a) Cod Penal.

A fost condamnat inculpatul ..., la o pedeapsă de 7 ani şi 6 luni închisoare, precum şi la pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) Cod Penal – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal în referire la art. 189 alin. 1 lit. f) Cod Penal, cu aplicarea art. 77 a) Cod Penal (faptă din 01.06.2021).

În temeiul art. 66 Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) Cod Penal – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o durată de 3 ani.

A fost condamnat inculpatul ... la o pedeapsă de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 77 alin. a) Cod Penal (faptă din 01.06.2021).

În temeiul art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b) Cod Penal au fost contopite pedepsele anterior aplicate, urmând ca inculpatul ... să execute pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare, sporită cu 5 luni închisoare la 7 ani şi 11 luni închisoare, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) Cod Penal – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme.

În temeiul art. 45 alin. 1) Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) Cod Penal – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o durată de 3 ani.

În temeiul art. 396 alin. 5 în referire la art. 16 alin. 1 lit. c) Cod Procedură Penală a fost achitat inculpatul ..., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal în referire la art. 189 alin. 1 lit. f) Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod Penal.

În temeiul art. 208, art. 362 şi art. 399 Cod Procedură Penală s-a menţinut măsura arestării preventive dispusă în privinţa inculpaţilor ... şi ...

În temeiul art. 208, art. 362 şi art. 399 Cod Procedură Penală s-a menţinut măsura arestului la domiciliu dispus în privinţa inculpaţilor ... şi ...

În temeiul art. 242 alin. 2 Cod Procedură Penală s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu luat faţă de inculpatul ... cu măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile începând cu data prezentei hotărâri.

În temeiul art. 1.357 alin. 1 şi art. 1.370 Cod Civil:

(a) a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de ... și au fost obligaţi în solidar inculpaţii ..., ..., ..., ... şi ... la plata sumei de 9.000 lei cu titlu de daune materiale;

(b) a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de ... și au fost obligaţi în solidar inculpaţii ..., ... şi .... la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale, din care 10.000 lei în solidar şi cu inculpatul ...;

(c) a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de ... și au fost obligaţi în solidar inculpaţii ..., ..., ... şi ... la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale;

(d) a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de ... și au fost obligaţi în solidar inculpaţii ..., ..., ... şi .... la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 112 alin. 1lit. b) Cod Penal:

(a) a fost confiscată de la inculpatul ... suma de 500 lei, reprezentând contravaloarea unui hârleţ, a unei furci şi a trei bâte din lemn.

(b) a fost confiscată de la inculpatul ... un autoturism marca Citroen model Xsara de culoare gri-argintiu (serie de identificare ...).

În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţii ..., ..., ... şi ... în vederea introducerii în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 274 alin. 1 şi alin. 2 Cod Procedură Penală au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat:

(a) ..., ..., ..., .... – 2.000 lei fiecare

(b) ... – 500 lei.

În temeiul art. 272 Cod Procedură penală s-a dispus avansarea onorariilor cuvenite avocaţilor din oficiu (av. ... – 3.326 lei, ... – 3.326 lei).

Pentru a pronunţa această sentinţă penală, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi cu nr. 823/ P/2020 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

(a) ... sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal în referire la art. 189 alin. 1 lit. e) și lit. f) Cod Penal și

- distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal,

ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, art. 77 lit. a) Cod penal și art. 41 Cod penal în referire la art. 43 alin. 5 Cod Penal.

(b) ... sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 188(1) Cod Penal în referire la art. 189 alint. 1 lit. e) și lit. f) Cod Penal și

- distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1) Cod Penal,

ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, art. 77 alin. a) Cod penal și art. 41 Cod penal în referire la art. 43 alin. 2 Cod Penal.

- tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 188(1) Cod Penal în referire la art. 189 alin. 1 lit. f) Cod Penal și

- distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal,

ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, art. 77 lit. a) Cod penal.

(d) ... sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal în referire la art. 189 alin. 1 lit. f) Cod Penal și

- distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal,

ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, art. 77 lit. a) Cod penal.

(e) ... sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal în referire la art. 189 alin. 1 lit. f) Cod Penal și

- distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal,

ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, art. 77 lit. a) Cod penal și art. 41 Cod penal în referire la art. 43 alin. 5 Cod Penal.

S-a reţinut, în esenţă, prin actul de sesizare mai sus menţionat, faptul că la data de 01.06.2020, cei cinci inculpați mai sus menționați au pus în executare intenția de a suprima viața persoanelor vătămate ..., ... şi ..., în timp ce acestea se aflau în autoturismul marca Land Rover, condus de persoana vătămată ..., lovindu-le intenționat cu autoturismul Citroen Xsara condus de inculpatul ..., ambele circulând pe un drum agricol din extravilanul comunei ..., determinând răsturnarea autoturismului în care se aflau cele trei persoane vătămate, și, în acest context au aplicat simultan multiple lovituri cu obiecte contondente (bâte, furci, hârleț, levier) atât în autoturismul răsturnat, cât și persoanelor vătămate aflate în acesta, provocând persoanei vătămate ... leziuni ce au necesitat 6-7 zile îngrijri medicale spre vindecare, persoanei vătămate ... leziuni ce au necesitat spre vindecare 7-10 zile îngrijiri medicale, iar persoanei vătămate ... leziuni ce au necesitat 7-8 zile îngrijiri medicale spre vindecare.

După înregistrarea cauzei pe rolul Tribunalului Galați, s-a dispus comunicarea rechizitoriului către inculpat, stabilindu-se un termen de 20 de zile pentru formularea unor eventuale cereri și excepții privind legalitatea sesizării instanței ori a actelor de urmărire penală. Întrucât în termenul astfel fixat nu au fost formulate asemenea cereri și excepții şi apreciind că nu se impune invocarea de excepții cu privire la aceste aspecte nici din oficiu, prin încheierea nr. 227 din 09.10.2020 judecătorul de cameră preliminară urmează a constatat legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul nr. 823/P/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, precum și a probelor și actelor de procedură din faza de urmărire penală, dispunând începerea judecăţii faţă de cei cinci inculpaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

În cursul etapei cercetării judecătoreşti, instanţa de judecată a procedat la audierea persoanei vătămate ..., ..., a martorilor ..., ..., ..., ..., ..., ..., precum şi a inculpaţilor ..., ..., ..., ... şi ...

Prin încheierea din data de 05.05.2021, Tribunalul a respins ca nefondate cererile inculpaţilor de schimbare a încadrării juridice date faptei de tentativă de omor calificat – art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal în referire la art. 189 alin. 1 lit. f) Cod Penal în cea de lovire sau alte violenţe – art. 193 alin. 2 Cod Penal.

Dezbaterile au avut loc la termenul din data de 27.05.2021, inculpaţii aflaţi în stare de arest preventiv ori de arest la domiciliu fiind asistaţi de avocaţi aleşi sau desemnaţi din oficiu.

Analizând conținutul dosarului, precum și susținerile și apărările părților, Tribunalul a reţinut următoarele:

Persoana vătămată ... este administratorul ... În anul 2019 acesta a achiziționat mai multe terenuri agricole pe raza comunelor ... și ..., constituindu-și o firmă agricolă. De asemenea, persoanele vătămate ... și ..., precum și pe sora sa, ... sunt angajaţi la firma acestuia şi printre alte activităţi, aceştia foloseau un autoturism de teren marca Land Rover, cu numărul de înmatriculare ..., cu ajutorul căruia se deplasau în diverse zone unde aveau culturi și pentru a veghea dacă diverși proprietari de oi intrau cu animalele pe terenurile aflate în administrarea ...

În ceea ce priveşte inculpatul ... (zis „...” sau „....”), acesta locuiește în comuna ... și în urmă cu mai mulți ani, și-a format o stână, de ovine, de aproximativ 400 de capete, aceasta fiind amplasată în extravilanul comunei ..., la o distanță de aproximativ de 500 de metri de ferma persoanei vătămate ... La stâna acestuia, munceau în cursul anului 2020 inculpaţii .. (zis „....”) și ..., iar uneori, în sprijinul acestora, mai venea și inculpatul ... (zis „...”) și martorul ..., care avea un număr de animale proprii la stâna inculpatului.

Între persoanele vătămate şi inculpatul ... există de mai multă vreme un conflict determinat de modalitatea de folosire a terenurilor agricole din zonă, fiind formulate o serie de reclamaţii şi plângeri penale, una din acestea concretizându-se în dosarul ... aflat pe rolul Judecătoriei Galaţi, în care ... are calitatea de inculpat, iar ... are calitatea de persoană vătămată.

În ceea ce priveşte inculpatul ..., la începutul lunii iunie 2020 acesta lucra la stâna inculpatului ... de aproximativ 5-6 luni, iar inculpatul ... din data de 17.05.2020. Inculpatul ... avea obligația de a merge la păscut cu cele aproximativ 200 de oi, iar inculpatul ... cu cei 119 cârlani, cei doi mergând separat. Cei doi plecau în fiecare dimineață în jurul orei 06.00 și se întorceau în jurul orei 12.00, iar după amiaza plecau în jurul orei 16.00 și se întorceau în jurul orei 21.00.

În ceea ce priveşte inculpatul ..., acesta lucra începând cu jumătatea lunii martie 2020, lucra zilnic la stâna lui ..., unde îl ajuta la mulsul oilor, activitate pentru care era plătit cu suma de 1.300 lei. Inculpatul ... își ținea de aproximativ două luni autoturismul marca Citroen Xsara la stâna inculpatului ... până avea posibilități să o repare.

În data de 01.06.2020, în jurul orei 06.00, inculpații ... și ... au plecat ca de obicei cu oile la păscut, fiecare în direcția sa.

În jurul orelor 1000-1100, având nevoie să ducă niște roți la ferma lui ... pentru a-și repara autoturismul marca Citroen Xsara, inculpatul ... a apelat la martorul ... pentru a-l ajuta să le transporte. Astfel, împreună cu martorul ... și cu cumnatul acestuia, inculpatul ... (zis „...”), inculpatul ... s-a deplasat la ferma inculpatului ..., cu autoturismul celui dintâi, marca Volkswagen, cu numărul de înmatriculare ..., la sosire la fermă nefiind prezentă nicio persoană.

În timp ce asamblau roțile, la stână a venit și inculpatul ..., însoțit de martorii ... și ..., cei trei ajungând aici cu autoutilitara Mercedes Vito, de culoare albă, cu numere de Bulgaria, ce aparținea celui din urmă.

După un timp, martorul ... a plecat, la stână rămânând inculpații ... și ... și martorii ... și ...

În timp ce persoanele menţionate se aflau la stână, în timp ce erau cu toții și discutau, aici a sosit inculpatul ..., care prezenta semnele unei iritaţii specifice folosirii unui spray lacrimongen/iritant, fiind roşu la faţă şi lăcrima. Inculpatul ... l-a întrebat ce s-a întâmplat, iar ... a spus că în timp ce era cu oile pe câmp, persoanele vătămate ..., ... şi ... i-au dat cu spray iritant lacrimogen, „degeaba”, menţionând că se deplasa cu oile pe drum când a fost agresat, neaflându-se pe culturile aparținând persoanei vătămate ...

În privinţa acestui aspect, persoana vătămată ... a relatat o altă versiune. Astfel, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, aceasta a arătat că, fiind sesizată că animalele inculpatului ... ar fi intrat în culturile fermei la care lucra, s-a deplasat împreună cu ... şi ... cu autoturismul marca Land Rover. Sosind la faţa locului, inculpatul ... s-a apropiat de autoturism cu bâta ridicată, ceea ce a determinat-o să pulverizeze un jet de gaz lacrimogen în direcţia acestuia.

Agresarea lui ... l-a înfuriat pe ..., acesta din urmă hotărând să meargă la ferma ..., pentru a le cere socoteală celor trei. Inculpatul ... a urcat la volanul autoturismului marca Citroen Xsara proprietatea sa, inculpatul ... în dreapta față, iar inculpații ..., ... şi ... au urcat pe bancheta din spate. De asemenea, înainte de a urca în autoturism, inculpații au luat cu ei mai multe bâte şi unelte agricole, precum furcă şi hârleţ.

De menţionat că la acest moment incipient, din nicio probă administrată atât în faza de urmărire penală ori în cea de cercetare judecătorească nu rezultă că cei cinci inculpaţi ar fi intenţionat să acţioneze într-un asemenea mod încât să provoace decesul persoanelor vătămate ori să pună în primejdie în vreun fel viaţa acestora; dimpotrivă, aceste probe indică că iniţial intenţia declarată a inculpaţilor (sau măcar a unora dintre ei) era de aplicare a unei simple corecţii fizice.

„(...) I-am povestit lui ... ce păţisem. Acesta s-a enervat, reacţia lui fiind aceea de a ne cere tuturor celor prezenţi să mergem să îi batem pe cei din ferma lui ... (...)”

– declaraţie ...

„(...) Când a auzit ce se întâmplase, ... ne-a cerut să urcăm cu toţii în maşina lui ..., să mergem să îi batem pe cei care îl agresaseră pe ... (...)”

– declaraţie ...

„(...) La scurt timp a venit ... care a început să se plângă că ..., zis „...” (...) i-a dat cu spray lacrimogen în faţă. Atunci ... a zis să mergem să îi batem (...)

– declaraţie ...

Iniţial, inculpaţii au mers la sediul fermei ..., însă întrucât nu au găsit pe nimeni acolo, au plecat pe câmp, în căutarea autoturismului Land Rover în care se aflau persoanele vătămate ..., ... şi ... După scurt timp, au zărit acest vehicul care se deplasa pe câmp, pe drumuri agricole de pământ, astfel că au pornit în urmărirea acestuia. În Land Rover, persoanele vătămate au observat că sunt urmăriţi şi au întors, încercând să scape, cu autoturismul Citroen Xsara condus de ... aflat în urmărirea lor.

Din acest moment, desfăşurarea evenimentelor şi a agresiunilor a avut loc în două etape principale:

Într-o primă etapă, autoturismul Citroen s-a angajat în urmărirea celui marca Land Rover în care se aflau cele trei persoane vătămate. Aşa cum am arătat, la volanul primului vehicul se afla inculpatul ..., pe scaunul din dreapta fiind ... Urmărirea s-a desfăşurat pe drumuri de pământ aflate în extravilan, timp în care ... a solicitat ajutor, apelând serviciul 112. După aproximativ 3 km parcurşi în acest fel, în faţa Land Rover-ului a apărut o căruţă pe care ... a încercat să o evite, ieşind de pe drumul de acces. La scurt timp după acest moment, autoturismul Citroen a izbit din spate Land Rover, provocând răsturnarea pe partea stângă.

Cu privire la acest eveniment, inculpatul ... a arătat că maşina urmărită ar fi încetinit viteza de deplasare, în timp ce intenţiona să vireze la stânga, iar datorită faptului maşina în care se aflau era la circa 5 metri în urmă, a intrat în coliziune, cauzând în acest fel răsturnarea, poziţia sa fiind susţinută şi de declaraţia inculpatului.

În cauză, pentru a se stabili modalitatea de comitere a impactului între cele două autoturisme, organele de urmărire penală au dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, din concluziile raportului de expertiză tehnică auto efectuat rezultând următoarele:

- dinamica producerii accidentului a constat în părăsirea drumului de țară de către autoturismul Land Rover și pătrunderea acestuia pe câmp, situație în care autoturismul Citroen Xsara ce rula în spatele său a intrat în coliziune la nivelul părții frontale dreapta cu partea dreaptă spate de la Land Rover, determinând răsturnarea acestuia (s-au avut în vedere obiecțiunile formulate, reținându-se că a fost vorba de o eroare de redactare). Autoturismul Land Rover a efectuat o răsturnare completă, oprindu-se pe partea stângă.

- viteza autoturismului Citroen Xsara înaintea impactului cu Land Roverul a fost de minim 59 km/ora.

- viteza autoturismului Land Rover în momentul impactului s-a considerat că a fost inferioară valorii de 59 km/oră, din moment ce a fost tamponat de Citroen Xsara.

De menţionat că raportul de expertiză conţine o serie de concluzii, precum că „în momentul în care ..., conducătorul autoturismului Land Rover, a înțeles că ocupanții Citroen Xsara au intenții agresive, între cele două autoturisme a început practic o urmărire (...). Prin urmare, ... nu avea posibilitatea evitării accidentului, el accelerând pentru a scăpa de urmăritori. Conducătorul autoturismului Citroen Xsara, ..., prin manevrele efectuate, (accelerare, respectiv urmărire) a determinat producerea impactului”. Aceste aspecte în mod evident depăşesc competenţa funcţională a expertului tehnic desemnat. Intenţiile agresive sau paşnice ale persoanelor din Citroen, ce a înţeles persoana vătămată ... cu privire la aceste intenţii ori caracterul intenţionat al izbirii, sunt împrejurări asupra cărora se pronunţă doar instanţa de judecată şi nu ţin de dinamica concretă a accidentului, drept pentru care concluziile menţionate urmează a fi ignorate la pronunţarea hotărârii.

În ceea ce priveşte forma de vinovăţie a inculpatului a inculpatului ... la momentul producerii coliziunii, instanţa apreciază că în cauză, deosebit de relevante şi lămuritoare sunt planşele foto efectuate cu ocazia cercetării locului faptei efectuate la data de 01.06.2020. Se observă din fotografiile nr. 14, 15, 16, 18, 19, 20, 22, 25, 27 (dosar urm. penală) că autoturismul Land Rover s-a răsturnat după parcurgerea unei anumite distanţe faţă de drumul de pământ pe care se deplasa iniţial. Dacă coliziunea ar fi avut loc imediat după momentul în care ... ar fi încercat ocolirea căruţei ce bloca drumul, răsturnarea ar fi avut loc în imediata apropiere a drumului. În realitate, însă urmele Land Rover-ului ies de pe drum şi intră peste 10 metri în cultura de alături, ceea ce arată că acest vehicul s-a deplasat pe roţi o anumită distanţă după schimbarea direcţiei, cu autoturismul Citroen în spatele său şi că de fapt coliziunea a avut loc semnificativ după acest moment, cu mult în afara drumului pe care se deplasau iniţial cele două vehicule. De altfel, această variantă concordă cu declaraţia dată de inculpatul ... în faza de urmărire penală:

„(...) L-am auzit pe „...” cerându-i lui ... să intre cu mașina lui în mașina pe care o urmăream. „...” a zis ceva de genul „Dă-i, că eu răspund!”. Am văzut cum, pentru a scăpa de urmărirea noastră, acel autoturism a intrat pe câmp. L-am ajuns imediat din urmă, iar ... a intrat intenționat, cu partea din față a mașinii în care ne aflam, în partea din spate a acelui autoturism. Mașina acroșată s-a răsturnat pe o parte (...)”

– declarație ..., dosar urm. penală.

Mai mult decât atât, faptul că ... conducea la o distanţa într-atât de mică astfel încât o eventuală reducere a vitezei de deplasare a vehicului din faţă ar fi însemnat în mod inevitabil producerea unei coliziune demonstrează faptul că în acele momente a acţionat cu intenţie, nu sub forma celei directe, ci a celei indirecte, acceptând în mod evident producerea unui impact la viteză destul de ridicată şi posibilitatea răsturnării (ceea ce s-a şi întâmplat în cele din urmă).

Se cuvine a fi menţionat faptul că, în timpul în care cele două autoturisme erau angajate în urmărire, inculpatul ... i-a cerut în mod repetat lui ... să intri în coliziune cu Land Rover-ul în care se aflau persoanele vătămate, aspect relatat de acesta la momentul audierii în faza de cercetare judecătorească:

„(...) Nu am intenţionat lovirea persoanelor vătămate, deşi ... mi-a cerut în mod repetat „intră în ei că eu răspund” (...)”

- declaraţie ..., dosar instanţă.

O a doua etapă a conflictului este constituită de agresarea persoanelor vătămate după răsturnarea maşinii în care se aflau. Astfel, ... a oprit autoturismul Citroen, iar cei cinci inculpaţi au coborât, fiecare luând asupra sa unul din obiectele contondente aflate în maşină. Având asupra sa un hârleţ, ... a mers în partea din faţă a autoturismului Land Rover şi cu partea metalică a hârleţului a spart parbrizul şi a început să lovească în interior, în zona în care se aflau ... şi ..., în timp ce ... făcea acelaşi lucru din spate, prin geamul lunetei, ţinta acestuia din urmă fiind persoana vătămată ...

„(...) Am mers toți cinci la mașina răsturnată, iar ... a început să lovească acel autoturism, în mai multe zone, cu partea metalică a hârlețului. Am văzut cum acesta a lovit parbrizul până când acesta a făcut o gaură mare în el sau a căzut cu totul. L-am văzut pe ... lovind autoturismul cu furca. La fel au făcut și ... și ..., care loveau mașina cu bâtele. Am lovit și eu cu bâta geamurile de pe partea dreaptă a autoturismului, pe care le-am spart. Am spart și geamul din spate și, prin acel spațiu, loveam cu bâta în interiorul autoturismului, spre locul în care se afla sora lui ... Voiam să mă răzbun pe ea, pentru că îmi pulverizase spray în față.

Am văzut cum ... a rămas fără hârleț, a luat din mâna lui ... sau a lui ... o bâtă, a urcat pe autoturismul răsturnat și îi lovea pe cei din autoturism cu bâta, prin geamurile laterale, care fuseseră sparte de mine (...).”

- declaraţie ..., dosar urm. penală

În faţa instanţei de judecată, inculpatul ... nu a mai recunoscut lovirea persoanelor vătămate, ci doar spargerea geamurilor autoturismului răsturnat:

„(...) Am coborât din maşină şi am spart luneta din spate a autoturismului, însă nu am lovit persoanele vătămate.

De asemenea (l-am văzut – n. instanţei) pe ... spărgând cu un băţ sau hârleţ unul din geamuri, iar pe ... tot cu un hârleţ parbrizul (...)”

- declaraţie ..., dosar instanţă.

Inculpatul ... a negat în mod constant agresarea sub orice formă a persoanelor vătămate, susţinând că a spart parbrizul Land Rover-ului pentru a-i extrage pe ... şi ... din interior, ceea ce nu a mai reuşit datorită faptului că din interior ... i-ar fi pulverizat un jet de spray lacrimogen. Cu toate acestea, faptul că după răsturnarea maşinii persoanelor vătămate, acestea erau în continuare agresate este dovedit de transcrierea înregistrării apelului efectuat de ... către Serviciul 112, în cursul căruia apare ca evident că agresarea persoanelor vătămate era în plină desfăşurare:

...: Deci ne lovește…vă rog frumos! Am sunat la ..., la ... (pe fundal se aud voci de bărbați) … Deci suntem în comună (pe fundal se aude un bărbat ...Vă omor!)

Operator 112: Alo!

...: Ajutor!!! Ajutor!!!!

Operator 112: Alo!

...: Ajutor!!!

Operator 112: Alo!

...: Ajutor!!!! 112! Ajutor! Ajutor!

Operator 112: Alo!

...: Ajutor! Ajutor!

Operator 112: Doamnă, nu mai țipa! Spune-mi ce s-a întâmplat!

...: Ne-au răsturnat jeep-ul! Ne-au lovit la cap! Bă, animalule, i-ai spart capul!

Operator 112: Doamnă, vorbești cu mine sau cu cine răcnești acolo?

...: Ne dă în cap! Ne-a omorât! Ne omoară în casă, în mașină aici! Ne-au răsturnat cu mașina! 112 avem nevoie de ajutor! Suntem în ...! Am sunat la poliție la ...

Operator 112: Da, bine, așteptați acolo!

...: Am sunat la poliție la ...! Ajutor! Am camera de luat vederi.

Operator 112: Bine!

...: Aoelu! Aoleu! Aoleu! (pe fundal se aud zgomote de lovituri și voci de bărbați). Ia uite animalul! Îmi dă în cap! Ne dă în cap! Ia uite cu hârlețul! Îmi dă!

Operator 112: Doamnă, îmi spui te rog ce se întâmplă acolo!?

...: I-a dat cu hârlețul în cap! Au dat cu hârlețul în cap! Au tăiat capul la oameni, nenorociții! Ia uite! Ajutor!!!! (pe fundal se aud strigăte și voci de bărbați)

Operator 112: Inițial au spus că sunt urmăriți. I-a lovit cu mașina (discuție între operatorul poliției și al ambulanței …dacă e nevoie, vă solicităm mai departe).

...: (pe fundal se aud zgomote și strigăte) (se aude cum mai mulți bărbați strigă și ... strigă către ei: Opriți-vă că am sunat la 112! )

Operator 112: I-a răsturnat și acu…

...: Opriți-vă! (pe fundal se aud zgomote și strigăte de bărbați)

Operator 112: (operatorii 112 poartă discuții cu operatorul poliției)

...: Opriți-vă! Opriți-vă! Băi, opriți-vă că uite cum curge ca la fântână! Băi îi curge sânge! 1 kilogram de sânge i-a curs din cap lui ...! Opriți-vă! Băi! Vine poliția! (pe fundal se aud zgomote de lovituri și voci de bărbați care strigă „omoară-i!” și o voce de bărbat care strigă: „Vine polița!? Băga-mi-aș p...a în mă-ta! Vine poliția?”). Oprește-te, ...!

De asemenea, persoana vătămată ... a arătat că la momentul la care a încercat să iasă afară din maşină, a fost lovit în zona capului de către ..., cu o bâtă pe care acesta o avea asupra sa:

„(...) Am vrut să ies afară din mașină și ... m-a lovit de sus în jos, cu bâta în cap”. Cu toții au lovit prin geam și parbriz, spre mine și spre fratele meu, încercând să ne lovească în zona capului cu hârlețul, bâtele și alte obiecte. Atât eu, cât și fratele meu am încercat să ne apărăm cu ajutorul mâinilor (...)

- declaraţie ..., dosar urm. penală.

Agresarea persoanelor vătămate a încetat (cel puţin parţial) ca urmare a intervenţiei inculpatului ..., care a strigat către ..., încercând să îl oprească, cei trei ocupanţi ai Land Rover-ului reuşind să iasă pe unul din geamurile sparte şi să o ia la fugă în direcţia localităţii ..., la o fabrică de mobilă, de unde au cerut ajutorul fiului persoanei vătămate ..., care a venit cu o maşină şi i-a transportat la Postul de Poliţie ... Aici a sosit ulterior şi inculpatul ..., între acesta şi ... existând un alt incident în cursul căruia persoana vătămată i-a pulverizat inculpatului un jet de spray lacrimogen în faţă în chiar incinta postului de poliţie.

Prin urmare, în ceea ce priveşte aceasta a doua etapă, instanţa urmează a reţine participarea inculpaţilor ..., ..., ... şi ... Chiar dacă unele din loviturile aplicate persoanelor vătămate nu au realizat (separat) conţinutul constitutiv al unei infracţiuni contra vieţii, acestea au avut drept rezultat înfrângerea rezistenţei persoanelor vătămate, punându-le în dificultate capacitatea de a se apăra de loviturile apte de a produce decesul ori de a le pune în primejdie viaţa. Aşa cum s-a arătat în cuprinsul încheierii din 05.05.2021, în sprijinul acestui raționament s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție printr-o serie de decizii, din care se cuvine a fi menționată Decizia Penală nr. 300 din 1 Februarie 2012 potrivit căreia:

„Există coautorat la omor ori de câte ori mai mulţi făptuitori săvârşesc în mod intenţionat împotriva unei persoane acte specifice de violenţă de natură să-i cauzeze moartea. Se produce, într-un anume fel, o distribuţie a acţiunilor, unele de intensitate mai mare, altele mai mică, dar toate orientate spre aceeaşi finalitate: suprimarea vieţii persoanei. Ea dirijează actele fiecărui coautor, stabilind caracterul de faptă unică realizată de toţi împreună, indiferent dacă contribuţiile sunt simultane sau succesive, în acelaşi loc sau în locuri diferite.

Pentru ca unul dintre coautori să răspundă pentru omor, el trebuie să fi săvârşit împotriva victimei, direct sau indirect, activ sau pasiv, un act de violenţă. În acelaşi timp, actul de violenţă al făptuitorului nu trebuie să acopere în întregime sfera actului tipic, căci el nu se priveşte izolat, ci în raport cu totalitatea actelor săvârşite de coautori. Cu alte cuvinte, fiecare act de violenţă conţine un dinamism propriu, fizic şi psihic, prin care participă la fapta în ansamblu, demonstrând astfel unitatea structurală a acesteia. Potrivit doctrinei juridice, condiţiile coautoratului sunt:

a) unitatea indivizibilă a acţiunilor mai multor făptuitori;

b) cooperarea subiectivă a făptuitorilor.

În cele mai multe cazuri, contribuţiile coautorilor sunt inegale, în sensul că numai unul sau o parte dintre aceştia săvârşesc acte specifice de ucidere, iar ceilalţi săvârşesc acte care, în sine, nu posedă eficienţa necesară rezultatului, dar se află în strânsă interdependenţă cu primele, completându-le.”

Conform Raportului de primă expertiză medico-legală nr. 294/AD/01.06.2020 (dosar urm. penală):

- ... prezenta tumefacții echimotice și excoriații în vertex, pe piramida nazală, sprâncenare drepte, placard excoriat la nivelul coloanei vertebrale dorso-lombare și plagă excoriată pe mâna dreaptă; leziuni traumatice care au putut fi produse: placardul excoriat dorso-lombar prin lovire și frecare de plan dur, restul leziunilor prin lovire cu corpuri contondente;

- leziunile pot data din 01.06.2020,

- necesită 6-7 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare;

- leziunile nu au pus în primejdie viața sus-numitei.

Conform Raportului de primă expertiză medico-legală nr. 292/AD/01.06.2020 (dosar urm. penală):

- ... prezenta tumefacții echimotice, excoriații și plăgi la nivel epicranian, facial, pe pavilionul urechii stângi, pe antebrațul stâng și pe mâni, leziuni traumatice care au putut fi produse prin loviri de corpuri contondente și cu corpuri înțepătoare (posibil coarne de furcă);

- leziunile pot data din 01.06.2020;

- necesită 7-10 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare;

- leziunile nu au pus în primejdie viața sus-numitului.

Conform Raportului de primă expertiză medico-legală nr. 293/AD/01.06.2020 (dosar urm. penală):

- ... prezenta traumatism cranio-cerebral minor cu plagă contuză occipitală stânga, tumefacție echimotică pe antebrațul drept, plăgi și excoriații pe mâna stângă; leziuni traumatice ce au putut fi produse: plagă accipitală și tumefacția antebrațului prin lovire cu corpuri contondente, leziunile mâinii stângi prin lovire cu sau de corpuri tăietoare;

- leziunile pot data din 01.06.2020;

- necesită 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare;

- leziunile nu au pus în primejdie viața sus-numitului.

În ceea ce priveşte inculpatul ..., poziţia adoptată de acesta în faţa instanţei a fost de negare deplină a acuzaţiei, susţinând că nu s-a aflat în autoturismul Citroen, ci la stână, având grijă de animale. Această poziţie este contrazisă atât de propria sa declaraţie din faza de urmărire penală, cât şi din declaraţiile celorlalţi inculpaţi de la acel moment, precum şi de depoziţia inculpaţilor ... şi ... din faza de cercetare judecătorească, sens în care Tribunalul va aprecia că este mai mult decât evident că acest inculpat era prezent la momentul agresării persoanelor vătămate.

Cu toate acestea, Tribunalul nu a reuşit să identifice elemente probatorii din care să reiasă că acest inculpat ar fi aplicat efectiv lovituri cu obiecte contondente persoanelor vătămate aflate în interiorul maşinii răsturnate, ci doar vehiculului. Este adevărat că unele persoane vătămate au făcut referiri cu privire la aplicarea de lovituri de „toţi agresorii”, însă acest gen de afirmaţii cu caracter general sunt insuficiente pentru a se putea reţine vinovăţia inculpatului, mai ales că în acele momente capacitatea de percepţie a realităţii a victimelor era în mod evident diminuată datorită situaţiei în care se aflau. În lipsa unei afirmaţii precise şi exacte privind lovirea persoanelor vătămate de către inculpatul ..., instanţa de judecată va dispune condamnarea doar în ceea ce priveşte infracţiunea de distrugere, faţă de acuzaţia de tentativă la omor calificat urmând a fi pronunţată o soluţie de achitare.

Fapta inculpatului ... (condamnat anterior pentru o infracţiune de omor) care la data de 01.06.2021, în extravilanul comunei ..., cu intenţie:

- l-a determinat pe inculpatul ..., aflat la volanul unui autoturism Citroen Xsara să intre în coliziune cu un autoturism Land Rover în care se aflau persoanele vătămate ..., .... şi ..., provocând răsturnarea acestuia,

- a aplicat (împreună cu inculpaţii ..., .... şi ...) persoanelor vătămate aflate încă în interiorul autoturismului răsturnat multiple lovituri cu obiecte contondente (bâte, furci, hârleț, levier) în zone vitale ale corpului, provocându-le astfel leziuni care au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale (... 6-7 zile de îngrijiri medicale, ... 7-10 zile de îngrijiri medicale și ... leziuni 7-8 zile de îngrijiri medicale),

- a aplicat (împreună cu inculpaţii ..., ..., ... şi ...) multiple lovituri cu obiecte contondente contondente (bâte, furci, hârleț, levier) autoturismului Land Rover, provocându-i în acest mod degradări

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la omor calificat, prevăzută de prevăzută de art. 32(1) Cod Penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal în referire la art. 189 alin. 1 lit. e) și lit. f) Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod Penal, ambele cu aplicarea art. 38(2) Cod Penal.

Fapta inculpatului ... care la data de 01.06.2021, în extravilanul comunei ..., cu intenţie:

- în timp ce se afla la volanul unui autoturism Citroen Xsara a intrat în coliziune cu un autoturism Land Rover în care se aflau persoanele vătămate ..., ... şi ..., provocând răsturnarea acestuia,

- a aplicat (împreună cu inculpaţii ..., .... şi ...) persoanelor vătămate aflate încă în interiorul autoturismului răsturnat multiple lovituri cu obiecte contondente (bâte, furci, hârleț, levier) în zone vitale ale corpului, provocându-le astfel leziuni care au necesitat pentru vindecare îngriiri medicale (... 6-7 zile de îngrijiri medicale, ... 7-10 zile de îngrijiri medicale și ... leziuni 7-8 zile de îngrijiri medicale),

- a aplicat (împreună cu inculpaţii ..., ..., .... şi ...) multiple lovituri cu obiecte contondente contondente (bâte, furci, hârleț, levier) autoturismului Land Rover, provocându-i în acest mod degradări

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la omor calificat, prevăzută de prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal în referire la art. 189 alin. 1 lit. f) Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod Penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod Penal.

Fapta inculpatului ... (condamnat anterior pentru o infracţiune de omor) care la data de 01.06.2021, în extravilanul comunei ..., cu intenţie:

- a aplicat (împreună cu inculpaţii ..., ... şi ...) persoanelor vătămate aflate încă în interiorul autoturismului răsturnat multiple lovituri cu obiecte contondente (bâte, furci, hârleț, levier) în zone vitale ale corpului, provocându-le astfel leziuni care au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale (... 6-7 zile de îngrijiri medicale, ... 7-10 zile de îngrijiri medicale și ... leziuni 7-8 zile de îngrijiri medicale),

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la omor calificat, prevăzută de prevăzută de art. 32(1) Cod Penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal în referire la art. 189 alin. 1 lit. e) și f) Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 7 lit. a) Cod Penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod Penal.

Fapta inculpatului ..., care la data de 01.06.2021, în extravilanul comunei ..., cu intenţie:

Fapta inculpatului ..., care la data de 01.06.2021, în extravilanul comunei ..., cu intenţie a aplicat (împreună cu inculpaţii ..., ..., .... şi ...) multiple lovituri cu obiecte contondente contondente (bâte, furci, hârleț, levier) autoturismului Land Rover, provocându-i în acest mod degradări, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod Penal.

Din fişa de cazier a inculpatului ... rezultă că acesta a fost condamnat în repetate rânduri atât în România, cât şi în străinătate, pentru o serie de infracţiuni (viol, tentativă la omor calificat, furt, lovire sau alte violenţe, ultraj, etc.). Prin sentința penală nr. 39/27.01.2003, a Tribunalului Galați (definitivă prin decizia penală nr. 4555/16.10.2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) inculpatul ... a fost condamnat la pedeapsa de 8 de ani închisoare pentru săvârșirea unei tentative la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 în referire la art. 174 alin. 1 – art. 175 alin. 1 lit. i) Cod Penal 1969. Raportat la această condamnare, în sarcina inculpatului ... se va reține starea de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 41 alin. 1 în referire la art. 43 alin. 5 Cod Penal, având în vedere că faptele din prezenta cauză au fost săvârșite după eliberarea la termen din data de 31.01.2019, însă înainte de împlinirea termenului de reabilitare judecătorească.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului ... rezultă că prin sentința penală nr. 340/29.06.2009 a Tribunalului Galați (definitivă prin decizia penală nr. 4168/11.12.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție), inculpatul ... a fost condamnat la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 alin. 1 Cod Penal 1969. Executarea acestei pedepse a început la data de 20.12.2008 (data arestării preventive), inculpatul fiind liberat condiţionat la data de 28.03.2018, cu un rest neexecutat de 1.495 zile. Faţă de această condamnare, se va reţine starea de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 41 alin. 1 în referire la art. 43 alin. 5 Cod Penal.

Inculpatul ... a fost condamnat prin sentinţa penală n. 1441/19.07.2016 a Judecătoriei Galaţi la o pedeapsă rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiuni de furt, lovire sau alte violenţe. Din executarea acestei pedepsei, inculpatul s-a liberat condiţionat la data de 03.05.2018, cu un rest neexecutat de 331 zile închisoare, condamnare în raport de care se va reţine starea de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 41 alin. 1 în referire la art. 43 alin. 5 Cod Penal.

Cât priveşte inculpaţii ... şi ..., aceştia nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale.

În ceea ce priveşte pedepsele principale, instanţa urmează a ţine cont la stabilirea acestora de criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod Penal referitoare la gravitatea infracțiunii săvârșite ori la periculozitatea inculpaților, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa eventualelor antecedente penale, conduita inculpaților după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Inculpaţii ... şi ...

Ambii inculpaţi sunt cunoscuţi cu antecedente penale, fiind condamnaţi în trecut pentru multiple infracţiuni, faptele ce fac obiectul prezentei cauze fiind săvârşite în stare de recidivă postexecutorie, ceea ce determină aplicabilitatea dispoziţiilor art. 43 alin. 5 Cod Penal. De asemenea, nu au recunoscut comiterea acestora, nefăcând niciun efort în vederea acoperirii prejudiciului cauzat, deşi era evident că erau direct răspunzători sub o formă sau alta de producerea cel puţin a unei părţi a acestuia. Prin urmare, Tribunalul va dispune aplicarea pentru fiecare infracţiune reţinută în sarcina acestora a unei pedepse cu închisoare în limitele prevăzute de lege (limite majorate cu jumătate faţă de cele prevăzute de Codul Penal, ca urmare a stării de recidivă postexecutorie), pedepse care apoi vor fi contopite potrivit regulilor concursului de infracţiuni, cei doi inculpaţi urmând a executa pedeapsa cea mai grea, sporită cu o treime din cea de-a doua.

De asemenea, corespunzător infracţiunii de tentativă la omor calificat, a fost aplicată şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanele vătămate ..., ... şi ... pe o durată de 4 ani, ultimele două drepturi fiind interzise ca urmare a existenţei unei evidente stări conflictuale cu persoanele vătămate din prezenta cauză.

Inculpatul ...

Acest inculpat este de asemenea cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat în trecut la o pedeapsă de 13 ani închisoare pentru o infracţiune de omor. Cu toate acestea, Tribunalul apreciază că infracţiunile reţinute în sarcina sa au fost comise sub imperiul provocării determinate de pulverizarea unui jet de spray lacrimogen de către persoana vătămată ... La momentul audierii, aceasta a arătat că pulverizarea jetului a fost determinată de intenţia inculpatului de a lovi autoturismul în care se afla cu băţul, în timp ce acesta din urmă a negat acest aspect, susţinând că atacul a fost total nejustificat. În aceste condiţii, în lipsa oricăror alte probe obiective care să lămurească adevărata situaţie de fapt, instanţa de judecată urmează a da eficienţă principiului in dubio pro reo, reţinând că pulverizarea jetului de spray lacrimongen a fost nejustificată, ceea ce va determina reţinerea în favoarea acestui inculpat a circumstanţei atenuante prevăzute de art. 75 alin. 1 lit. a) Cod Penal.

Prin urmare, au fost aplicate pedepse pentru fiecare infracţiune în limitele prevăzute de lege (reduse cu o treime ca urmare a reţinerii circumstanţei atenuante), precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi .... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanelor vătămate ..., ... şi ... pe o durată de 4 ani

Ulterior stabilirii pedepselor individuale, s-a procedat la contopirea acestora potrivit regulilor concursului de infracţiuni, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, sporită cu o treime din cea de-a doua.

În a doua etapă de rezolvare a antecedentelor penale, a dispus revocarea beneficiului liberării condiţionate privind restul de 1.495 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 13 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 340/29.06.2009, a Tribunalului Galați (definitivă prin decizia penală nr. 4168/11.12.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) şi dispune executarea acestui rest alături de pedeapsa rezultantă anterior stabilită, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h) – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, lit. n) – dreptul de a se apropia de persoanele vătămate ..., ... şi ... şi lit. o) Cod Penal – dreptul a se apropia la mai puţin de 100 m de locuinţa persoanelor vătămate ..., ... şi ... pe o durată de 4 ani.

Inculpaţii ... şi ...

Aşa cum s-a arătat anterior, aceşti doi inculpaţi nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, fiind la prima abatere de acest gen, sens în care vor fi aplicate pedepse în limitele prevăzute de lege, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. h Cod Penal – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o durată de 3 ani pentru inculpatul ... corespunzător infracţiunii de tentativă la omor calificat.

În ceea ce priveşte cererile celorlalţi inculpaţi (în afară de inculpatul ...) de reţinere a unor circumstanţe atenuante, Tribunalul a apreciat că sunt nefondate. Astfel, probatoriul administrat, atât în faza de urmărire penală, cât şi cea de cercetare judecătorească nu a relevat existenţa unor împrejurări ori situaţii de fapt care să justifice reţinerea acestor circumstanţe. Singurul care este îndreptăţit să beneficieze de circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a) Cod Penal este, aşa cum am arătat, inculpatul ..., cel căruia i-a fost pulverizat în faţă un jet de spray lacrimogen. Textul de lege anterior citat prevede că ar constitui circumstanță atenuantă „săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă”. Practica judiciară anterioară a apreciat în mod constant că pentru a se putea reține scuza provocării, este necesar ca infracțiunea să fie săvârșită imediat după apariția stării de tulburare ori emoție, căci trecerea unei perioade de timp între cele două momente are drept urmare dispariția tulburării și prin urmare o cenzură sporită asupra acțiunilor întreprinse. Ceilalţi inculpaţi nu au fost ţinta vreunui atac venit din partea persoanelor vătămate şi prin urmare nu pot invoca scuza provocării. De asemenea, existenţa unor conflicte anterioare între inculpatul ... şi angajaţii firmei ... nu justifică agresiunea feroce comisă de inculpaţi, orice diferende legate de modul de utilizare a păşunilor şi terenurilor agricole trebuind să fie soluţionate în mod legal şi nu prin acte de violenţă fizică extremă. De altfel, inculpatul ... a înţeles să apeleze Serviciul 112 şi să anunţe agresarea lui ... (la ora 1311 însă, după ce agresarea persoanelor vătămate avusese deja loc, iar acestea ajunseseră deja la fabrica de mobilă din ... – dosar urm. penală).

A dedus din pedepsele rezultante cu închisoare perioadele deja executate în stare de reţinere, arest preventiv şi arest la domiciliu.

În cursul judecăţii, persoanele vătămate s-au constituit părţi civile după cum urmează (dosar instanţă):

- ... s-a constituit parte civilă cu suma de 17.000 lei reprezentând contravaloarea autoturismului Land Rover distrus „în totalitate”

- ..., ... şi ... s-au constituit părţi civile cu suma de 25.00 lei fiecare, cu titlu de daune nepatrimoniale (morale).

În ceea ce priveşte acţiunea civilă formulată de ..., instanţa a apreciat că aceasta este parţial întemeiată. Partea civilă şi-a întemeiat pretenţiile formulate pe contractul de vânzare-cumpărare a autoturismului Land Rover, din care rezultă că acesta a fost achiziţionat în anul 2019 cu un preţ de 17.000 lei. Din fotografiile judiciare efectuate în cauză (dosar urm. penală), rezultă că autoturismul marca a suferit degradări considerabile, în special în partea anterioară (zona motorului). Cu toate acestea, nu s-a făcut nicio dovadă că la acest moment vehiculul este definitiv scos din uz ca urmare a unor avarii structurale, existând astfel posibilitatea (cel puţin teoretică) reparării sale. Ar fi inechitabil ca pentru distrugerea parţială a unui bun să fie acordate despăgubiri materiale echivalente cu întreaga valoare a bunului în cauză. Prin urmare, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de ... doar în parte, urmând a fi obligaţi inculpaţii ..., ..., ..., ... şi ....la plata sumei de doar 9.000 lei.

În ceea ce priveşte pretenţiile civile formulate de persoanele vătămate ..., ... şi ..., Tribunalul a apreciat ca fiind parţial întemeiate, respectiv până la concurenţa sumei de 20.000 lei. Deşi leziunile produse acestora au necesitat pentru vindecare un număr redus de îngrijiri medicale, nefiindu-le pusă în primejdie viaţa, totuşi este de necontestat că împrejurările în care s-au produs agresiunile au fost de natură a le produce o temere ieşită din comună, datorită ferocităţii de care au dat dovadă inculpaţii. Astfel, după o urmărire cu autovehicule pe drumuri de exploatare agricolă, maşina în care se aflau persoanele vătămate a fost răsturnată intenţionat, doar hazardul făcând ca vieţile lor să nu fie puse în pericol în mod efectiv. Agresiunea asupra lor a continuat şi ulterior acestui moment, fiind loviţi în mod repetat cu diverse obiecte contondente, în timp ce erau înconjuraţi de inculpaţi, reuşind să scape doar datorită folosirii de către ... a unui spray lacrimogen. Această succesiune de evenimente este în mod evident de natură a avea urmări nu doar asupra integrităţii fizice a persoanelor vătămate, ci şi asupra stării lor psihice.

În aceste condiţii, Tribunalul a dispus obligarea în solidar a inculpaţilor ..., ..., ... şi ... la plata sumei de 20.000 lei către fiecare din persoanele vătămate vătămate ..., ... şi ..., cu menţiunea că în ceea ce priveşte inculpatul ... acesta va fi obligat în solidar cu ceilalţi inculpaţi la plata doar a sumei de 10.000 lei către persoana vătămată ..., având în vedere că inculpatul a acţionat sub imperiul provocării săvârşite de aceasta din urmă.

A dispus totodată confiscarea obiectelor vulnerante (sau a contravalorii acestora dacă nu au mai fost identificate) folosite de inculpaţi la agresarea persoanelor vătămate, respectiv:

(a) de la inculpatul ... suma de 500 lei, reprezentând contravaloarea unui hârleţ, a unei furci şi a trei bâte din lemn, bunuri ce se aflau la stâna sa la momentul la care inculpaţii le-au luat şi au plecat în urmărirea persoanelor vătămate.

(b) de la inculpatul ... autoturismul marca Citroen model Xsara de culoare gri-argintiu (serie de identificare ...).

În temeiul art. 274 alin. 1 şi alin. 2 Cod Procedură Penală instanţa a obligat inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale și a judecății, fiecare în măsura în care a determinat efectuarea acestor cheltuieli.

De asemenea, a dispus avansarea onorariilor avocaţilor desemnaţi din oficiu din fondurile Ministerului Justiţiei.

Totodată, a reţinut că potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, în cazul condamnării pentru una din infracțiunile din Anexa la lege instanța va dispune prelevarea de probe biologice de la persoana condamnată în vederea introducerii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. Având în vedere că infractiunea de omor calificat se regăsește la pct. 2 al anexei menționate, instanța a dispus prelevarea de probe biologice de inculpații ..., ..., ... şi ..., operațiune ce se va realiza potrivit procedurii prevăzute de art. 7 alin. 2 din lege, la momentul introducerii în penitenciar, de către personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, inculpaţii ..., ..., ..., ..., ... şi persoanele vătămate ..., ..., ... şi ... În motivele de apel formulate potrivit dispoziţiilor art. 412 Cod procedură penală, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi a invocat nelegalitatea sentinţei apelate, din perspectiva soluţiei de achitare a inculpatului ... Astfel, s-a apreciat că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat întrucât s-a înarmat cu un obiect contondent, a plecat cu autoturismul în urmărirea persoanelor vătămate şi a participat activ la distrugerea autoturismului şi la agresarea acestora.

Un alt aspect de nelegalitate invocat, s-a referit la greşita deducere a perioadei de arest preventiv în privinţa inculpatului ...

Au mai fost formulate critici de netemeinicie a sentinţei apelate, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi apreciind mult prea blânde pedepsele aplicate de prima instanţă. S-a solicitat a fi avute în vedere antecedentele penale ale inculpaţilor ... şi ..., dar şi modalitatea concretă în care inculpaţii au acţionat.

Persoanele vătămate au criticat următoarele aspecte:

- achitarea inculpatului ... – apreciind că, faţă de probele aflate la dosar, se impunea condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor întrucât a participat activ la exercitarea agresiunilor. În cazul în care nu se va reţine coautorat, persoanele vătămate au apreciat că se impune cel puţin reţinerea unei complicităţi la săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor.

- pedepsele aplicate inculpaților – acestea fiind apreciate mult prea mici. S-a mai solicitat sancţionarea mai drastică a inculpatului ..., întrucât acesta a avut iniţiativa săvârşirii infracţiunii.

- s-a mai solicitat aplicarea în sarcina tuturor inculpaţilor a pedepselor accesorii și complementare prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. n) – o) Cod penal.

- pe latură civilă, s-a solicitat admiterea acţiunii civile, aşa cum a fost formulată.

Inculpaţii ... şi ... au formulat următoarele critici:

- pedeapsa aplicată inculpatului ... a fost apreciată mult prea mare, raportat la contribuţia concretă a acestuia la săvârşirea infracţiunilor; s-a mai apreciat că în mod corect instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului circumstanța atenuantă a provocării, având în vedere că persoana vătămată ... i-a pulverizat spray lacrimogen/iritant în ochi;

- referitor la inculpatul ..., s-a solicitat de asemenea reducerea pedepselor aplicate de prima instanţă.

Inculpatul ... a formulat următoarele critici:

Faptei imputate îi lipseşte tipicitatea subiectivă, fapt pentru care se impune achitarea sa, în temeiul art. 16 alin. 1 teza II Cod procedură penală. Inculpatul a acţionat pe fondul unui conflict anterior şi a atitudinii provocatoare a persoanelor vătămate. Acesta nu a intenţionat niciun moment să suprime viaţa acestora, ci doar să le aplice o corecţie, iar răsturnarea autoturismului s-a datorat manevrelor greşite şi lipsei de experienţă a şoferului.

Inculpatul a mai solicitat reţinerea în favoarea sa a circumstanţei atenuante legale a provocării, prevăzute de art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal, dar şi a circumstanţei atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. b.

În subsidiar, s-a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, apreciindu-se că probele administrate nu sunt apte să răstoarne prezumţia de nevinovăţie.

Inculpatul ... a solicitat reducerea pedepsei aplicate pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, invocând faptul că nu are antecedente penale, iar contribuția sa la săvârşirea infracţiunii a fost minimă.

Inculpatul ... a apreciat că în mod greşit a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor. Deşi a condus maşina, iniţial a refuzat să participle, dar în cele din urmă a acţionat la îndemnul lui ... Acesta a solicitat achitarea sa, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a Cod procedură penală.

Inculpatul a mai solicitat să se reţină în favoarea sa circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal, cu consecinţa reducerii pedepselor aplicate de prima instanţă, întrucât a încercat să sisteze întregul conflict.

A mai fost criticată măsura de siguranţă a confiscării autoturismului.

În cursul cercetării judecătoreşti în apel părţile au fost citate potrivit dispoziţiilor art. 420 alin. 1 Cod procedură penală.

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală şi art. 420 alin. 5 Cod procedură penală, instanţa de apel a dispus reaudierea persoanelor vătămate şi a inculpatului ...

Inculpaţii au fost asistaţi de apărători aleşi şi desemnaţi din oficiu.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelurile declarate în cauză de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, de persoanele vătămate ..., ..., ..., ... şi de inculpaţii ..., ... şi ... sunt fondate, iar apelurile inculpaţilor ... şi ... sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Prin rechizitoriul nr. 823/P/2020 din data de 14.08.2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. ..., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. e și f Cod Penal;

- distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal,

ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, art. 77 lit. a Cod penal și art. 41 Cod penal, în referire la art. 43 alin. 5 Cod Penal.

2. ..., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. e și f Cod Penal;

- distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal,

ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, art. 77 lit. a Cod penal și art. 41 Cod penal, în referire la art. 43 alin. 2 Cod Penal.

3. ..., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. f Cod Penal;

- distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal,

ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 77 lit. a Cod penal.

4. ..., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. f Cod Penal;

- distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal,

ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi art. 77 lit. a Cod penal.

5. ..., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. f Cod Penal;

- distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal,

ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, art. 77 lit. a Cod penal și art. 41 Cod penal, în referire la art. 43 alin. 5 Cod Penal.

În fapt, în sarcina inculpaţilor s-a reţinut că la data de 01.06.2020, au pus în executare intenția de a suprima viața persoanelor vătămate ..., ... şi ... Astfel, în timp ce se aflau în autoturismul marca Land Rover, condus de persoana vătămată ..., le-au lovit intenționat cu autoturismul Citroen Xsara, condus de inculpatul ..., ambele circulând pe un drum agricol din extravilanul comunei ... şi au determinat răsturnarea autoturismului în care se aflau cele trei persoane vătămate. În acest context, au aplicat simultan, multiple lovituri cu obiecte contondente (bâte, furci, hârleț, levier) atât în autoturism, cât și în zonele vitale ale persoanelor vătămate aflate în interiorul autoturismului răsturnat, producând persoanei vătămate ... leziuni ce au necesitat 6-7 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, persoanei vătămate ... leziuni ce au necesitat 7-10 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și persoanei vătămate ... leziuni ce au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

A. În ceea ce priveşte latura penală, în urma propriului demers analitic asupra datelor cauzei prin raportare atât la criticile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, de inculpaţi cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că soluția de condamnare a inculpaţilor ..., ..., ... şi ... este conformă cu probele de vinovăție administrate, iar apărările acestora sunt străine de probele cauzei.

În acest sens, Curtea reține că prima instanță a acordat semnificația cuvenită tuturor datelor relevate de actele dosarului și, printr-o apreciere obiectivă și convingătoare a întregului material probator administrat, a reținut și a stabilit corect atât situația de fapt dedusă judecății, cât și vinovăția inculpaţilor menţionaţi anterior.

Astfel, situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu este oarecum recunoscută de toate părţile implicate, cu unele nuanţări.

Un prim moment, generator al conflictului, s-a derulat între inculpatul ... şi persoanele vătămate. Acesta ar fi intrat cu animalele în cultura de floarea soarelui a persoanelor vătămate, fapt ce le-a determinat pe acestea să intervină. Persoanele vătămate au susţinut că ... a ridicat bâta spre maşina lor - aspect pe care inculpatul îl neagă. Mai mult, acesta susţine că a fost agresat fără vreun motiv.

Oricum ar fi, cert este că ... i-a pulverizat lui ... spray lacrimogen în ochi. ... s-a întors la stâna lui ... şi a povestit incidentul.

Auzind cele întâmplate, ... s-a enervat şi le-a cerut celor prezenţi să-l însoţească pentru a-i bate pe cei de la ferma lui ... ... susţine că el a vrut doar să vadă ce s-a întâmplat, însă ceilalţi inculpaţi susţin contrariul (că au plecat cu intenţia de a-i agresa).

Inculpaţii au solicitat atât primei instanţe de judecată, cât şi instanţei de apel reţinerea în favoarea lor a circumstanţei atenuante legale a provocării, prevăzute de art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal - dat fiind incidentul petrecut între ... şi cele trei persoane vătămate.

Pentru a se reţine săvârşirea infracţiunii în stare de provocare se impune, potrivit art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

infracţiunea să fi fost săvârşită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, adică într-o stare de surescitare sau încordare nervoasă, de mânie sau indignare, ori de emoţie puternică;

 starea de puternică tulburare sau emoţie să fi avut drept cauză o provocare din partea persoanei vătămate prin infracţiune, adică actul de provocare să constituie cauza infracţiunii săvârşite de cel provocat;

 provocarea să fi fost săvârşită de victima infracţiunii printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă;

riposta infractorului la acţiunea de provocare trebuie îndreptată împotriva autorului actului provocator, iar nu împotriva altei persoane.

Astfel, pentru reţinerea circumstanţei atenuante a provocării este necesar ca actul provocator să fie de o anumită gravitate, adică să fie susceptibil să provoace o puternică tulburare sau emoţie în psihicul infractorului, încât acesta să nu fie în stare să se abţină de la o ripostă, săvârşind astfel infracţiunea.

În speța de față, conduita persoanelor vătămate putea reprezenta un act provocator pentru inculpatul ... - care fusese victima jetului de spray lacrimogen pulverizat de ... - aşa cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă de judecată.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul ..., acesta nu a fost victima directă a vreunui act ilicit şi provocator al persoanelor vătămate. Faptul că ... i-a relatat incidentul, nu poate avea valenţa unui act provocator întrucât între cei doi nu exista o legătură atât de apropiată, încât să determine o puternică tulburare sau emoţie inculpatului ... Între acesta şi persoanele vătămate exista o stare conflictuală constantă, generată însă şi de propria sa conduită. Astfel, persoanele vătămate au relatat că ciobanii angajaţi la stâna inculpatului intrau frecvent cu oile pe terenurile cultivate de ..., fapt ce a condus la crearea unei stări conflictuale. Această stare a fost amplificată şi de conduita agresivă a inculpatului ... faţă de persoana vătămată ... Sintetizând, am putea conchide că inculpatul ... a provocat deopotrivă reacţia persoanelor vătămate şi nu poate invoca acest aspect în favoarea sa.

În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi inculpaţi, aceştia nu au avut nicio legătură cu cele întâmplate, ei implicându-se în conflict la propunerea lui ..., faţă de care se aflau într-o relaţie de subordonare sau de prietenie. Drept urmare, scuza provocării nu le poate profita.

Revenind la situaţia de fapt, Curtea va reţine că cele ce s-au petrecut mai departe sunt prezentate diferit de persoanele implicate, potrivit propriului interes.

Inculpatul ... susţine că ... a luat un băţ asupra lui, dar nu a văzut alte obiecte contondente în maşină. Ar fi existat potrivit inculpatului un alt episod în care ... i-ar fi pulverizat şi lui spray lacrimogen în faţă, când i-a cerut socoteală de cele întâmplate (neconfirmat de vreunul dintre ceilalţi inculpaţi). Cele două autoturisme s-au pus apoi în mişcare, iar autoturismul în care se aflau persoanele vătămate a virat brusc şi apoi s-a răsturnat. În faţa primei instanţe de judecată inculpatul recunoaşte că maşina lor a acroşat, din greşeală, autoturismul în care se aflau persoanele vătămate.

Cu toţii au coborât din maşină. ... a spart cu băţul pe care îl avea, parbrizul maşinii, însă persoanele din interior nu au fost lovite. Inculpatul se erijează într-un salvator şi susţine că a luat băţul de la ... pentru a-l împiedica să mai lovească şi l-a scos afară pe ...

Inculpatul ... susţine însă că ... le-a cerut tuturor celor prezenţi să meargă să îi bată pe cei de la ferma lui ..., fapt pentru care au urcat cu toţii în maşina lui ... Înainte de a pleca, ... a pus nişte bâte în portbagaj şi avea un hârleţ în mână, iar ... ţinea lângă el o furcă. Au mers mai întâi la ferma lui ..., dar nu au găsit vreo persoană şi atunci au plecat pe câmp. La un moment dat, au văzut un autoturism, l-au recunoscut ca fiind de la ferma lui ... şi au accelerat spre acesta. Pasagerii acelui autoturism i-au văzut şi au încercat să fugă. ... a mărit viteza, ajungându-l din urmă. Când acel autoturism a intrat în grâu, ... l-a lovit din spate, cu viteză mare. Acesta s-a răsturnat imediat, pe partea stângă. Inculpaţii au oprit ceva mai încolo. ... a coborât primul, a luat bâtele şi le-a împărţit lui ..., ... şi lui ... El a luat hârleţul, iar ... furca. ... a început să lovească autoturismul în mai multe zone şi apoi a lovit parbrizul, până l-a spart. Toţi ceilalţi au lovit maşina cu bâtele, inclusiv ... Au fost sparte şi geamurile laterale. A fost spart şi geamul din spate şi prin acela inculpatul a lovit cu bâta, în interiorul autoturismului, spre locul unde se afla ... ... se urcase pe autoturismul răsturnat şi lovea de acolo pe cei din interior, prin geamurile laterale. Când ... a început să pulverizeze spray lacrimogen, inculpaţii s-au oprit, iar persoanele vătămate au ieşit din autoturism şi au reuşit să fugă. Inculpatul a susţinut că a lovit-o doar pe ...

Inculpatul ... confirmă şi el că ... le-a propus să meargă să îi bată pe cei care pulverizaseră spray în faţa lui ... Acesta şi ... au pus în portbagaj nişte obiecte cu coadă şi bâte. La un moment dat, ... a observat maşina agresorilor şi i-a cerut lui ... să se deplaseze în acea direcţie. Acesta s-a conformat, a mărit viteza cu care conducea maşina, iar autoturismul urmărit a mărit şi el viteza. Inculpatul ... i-a cerut lui ... să intre cu maşina în maşina persoanelor vătămate susţinând că îşi asumă toată răspunderea. Când au ajuns în câmp, ... a intrat intenţionat cu partea din faţă a maşinii în partea din spate a autoturismului urmărit. Maşina acroşată s-a răsturnat pe o parte. Cu toţii au coborât din autoturism şi, la îndemnul lui ..., au luat câte un obiect contondent. ... a luat un hârleţ, ... şi ... au luat câte o bâtă. Cu aceste obiecte au început să lovească maşina răsturnată. Inculpatul încearcă să-şi minimalizeze contribuţia, susţinând că a fugit de la faţa locului, iar ... a rămas lângă maşină.

În faţa primei instanţe de judecată, inculpatul şi-a schimbat declaraţiile, susţinând că autoturismul în care se aflau persoanele vătămată s-a răsturnat atunci când încerca să ocolească o căruţă. Inculpaţii nu ar fi făcut altceva decât să le ajute pe acestea să iasă din maşină. Singurul care avea un obiect contondent (un băţ) era ...

Inculpatul ... recunoaşte în faza de urmărire penală că, la cererea lui ... de a merge să-i bată pe agresorii lui ..., s-a urcat şi el în maşină. A văzut şi el prezenţa obiectelor contondente (un hârleţ, o furcă, un băţ, un levier), susţinând însă, că el nu avea nici un obiect asupra sa. ... i-a spus lui ... să intre în maşina persoanelor vătămate. S-au apropiat cu viteză şi au lovit maşina acestora, răsturnând-o pe o parte. Inculpatul susţine că a rămas în maşină, iar toţi ceilalţi au coborât şi au început să lovească maşina răsturnată cu obiectele contondente. ... a lovit toată maşina până a ajuns la parbriz, pe care l-a spart. ... a lovit şi el în mod repetat, cu furca. Când persoanele vătămate au ieşit din maşină, inculpaţii le-au luat la bătaie. Inculpatul a susţinut că acestea au fost lovite atât în zona capului, cât şi pe corp. ... a lovit-o pe persoana vătămată ..., iar ... şi ... îl loveau pe ... După ce conflictul s-a încheiat, el şi ... s-au întors pe jos la stână.

În faţa instanţei de judecată inculpatul a revenit complet asupra acestor declaraţii, susţinând că nu a fost în maşină la momentul agresării persoanelor vătămate întrucât se afla cu oile la păscut.

Inculpatul ... confirmă că ... a propus să meargă să vorbească cu persoanele vătămate. ... luase un hârleţ, iar ... o bâtă. ... pusese în portbagaj o furcă. La scurt timp au zărit autoturismul persoanelor vătămate. Inculpatul confirmă că nu a existat vreo căruţă în zonă. Când autoturismele au ajuns pe câmp, ... a intrat în partea din dreapta spate a maşinii de teren, iar aceasta s-a răsturnat. ... a strigat la inculpaţi să ia bâtele şi să meargă la persoanele vătămate. Inculpatul susţine că toţi ceilalţi au coborât, dar el a rămas la volan. Persoanele vătămate au rămas blocate în maşină, iar ... şi ... îi loveau pe aceştia, prin parbriz. ... a lovit maşina cu bâta şi apoi a lovit-o în cap pe ... Inculpatul nu a văzut exact ce a făcut ... Când a realizat că cei patru agresori îi vor omorî, a coborât din maşină şi a încercat să-i oprească. ... striga însă „Lasă că vă arăt eu! Vă omor!” Când persoana vătămată ... a pulverizat spray lacrimogen, inculpaţii s-au retras, iar persoanele vătămate au reuşit să iasă din maşină şi au fugit. Percepţia inculpatului a fost că ... nu a încercat vreun moment să salveze persoanele vătămate şi le-ar fi omorât dacă nu intervenea el. Cu toţii au rămas la faţa locului, până a venit ... să îi tracteze. La un moment dat, ... şi ... au coborât din dubă şi au plecat pe jos la stână.

Având în vedere şi faptul că, potrivit teoriei şi practicii judiciare, depoziţiile inculpatului sunt divizibile, Curtea va acorda valenţă probatorie doar declaraţiilor date de inculpaţi în faza de urmărire penală care se coroborează şi sunt susţinute de ansamblul probatoriu din cauză.

Vom reţine aşadar că iniţiativa agresării persoanelor vătămate i-a aparţinut inculpatului ..., care şi-a manifestat încă de la început această intenţie (confirmată chiar şi de ceilalţi inculpaţi). Pentru a pune în aplicare acest plan, inculpaţii s-au înarmat cu diferite obiecte contondente şi chiar tăietoare-înţepătoare (un hârleţ, o furcă, mai multe bâte).

În faza de cercetare judecătorească inculpatul ... a încercat să avanseze ipoteza că autoturismul în care se aflau persoanele vătămate s-ar fi răsturnat atunci când a ajuns pe câmp şi a ocolit o căruţă. Este singulară şi chiar hilară această apărare, în condiţiile în care niciunul dintre inculpaţi (nici chiar ...) nu a menţionat în faza de urmărire penală prezenţa vreunei căruţe în zonă. ... arată chiar explicit că nu au întâlnit nicio căruţă.

În schimb, toţi inculpaţii (cu excepţia lui ...) au susţinut în faza de urmărire penală că la propunerea lui ..., autoturismul în care se aflau persoanele vătămate a fost în mod deliberat răsturnat de ..., care se afla la volan. Astfel, ... chiar l-a încurajat să facă acest lucru, susţinând că îşi va asuma întreaga răspundere.

Faptul că în faza de cercetare judecătorească inculpaţii şi-au schimbat declaraţiile, nu determină Curtea să le aprecieze ca fiind plauzibile întrucât nu se coroborează cu vreun alt mijloc de probă. Dimpotrivă, declaraţiile inculpaţilor date în faza de urmărire penală se coroborează atât cu declaraţiile persoanelor vătămate (care au rămas constante în susţineri pe tot parcursul procesului penal), cât şi cu celelalte mijloace de probă.

În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică auto care a concluzionat că ... nu a avut posibilitatea de a evita impactul, el accelerând pentru a scăpa de conducătorul autoturismului aflat în spatele său, respectiv ... Conducătorul autoturismului Citroen Xsara, ..., prin manevrele efectuate (accelerare, respectiv urmărire) a determinat producerea impactului.

Expertiza mai reţine faptul că ... avea posibilitati multiple de evitare a coliziunii, locul în care s-a produs coliziunea permiţând efectuarea oricărei manevre de evitare-frânare, ocolire, etc.

În răspunsul la obiecţiunile formulate de inculpaţi, expertul arată că pentru depăşirea unei eventuale căruţe nu era necesară o ocolire de 15 m pe drumul de ţară. A fost exclusă de asemenea o eventuală eroare de conducere a inculpatului ..., dat fiind comportamentul manifestat ulterior. Concluzia expertului a fost în sensul că ... nu a avut nicio intenţie de a evita accidentul.

Curtea mai reţine ca fiind deosebit de relevantă înregistrarea apelului efectuat de persoana vătămată ... la Serviciul Unic de Urgență 112. „Suntem urmăriți, o mașină, pe câmp, cu intenția de a ne lovi din spate. ... vine cu mașina cu viteză. Ia uite ne-au și lovit! Aoleu, ne-au răsturnat!”

Imediat ce au reuşit să răstoarne autoturismul în care se aflau persoanele vătămate inculpaţii au coborât, s-au înarmat cu obiectele contondente cu care veniseră şi au declanşat atacul. Au lovit autovehiculul din toate părţile şi mai apoi au spart geamurile, pentru a ajunge în interior. Cu aceleaşi obiecte contondente au lovit apoi persoanele vătămate în zona capului (acestea erau căzute pe o parte) şi a corpului.

Deşi fiecare dintre inculpaţi a încercat să-şi minimalizeze contribuţia, ceilalţi i-au infirmat susţinerile. Vom reţine prin urmare că inculpaţii au coborât cu toţii din autoturismul cu care veniseră, s-au înarmat şi au atacat autoturismul Land Rover în care se aflau persoanele vătămate şi le-au agresat pe acestea din urmă.

Referitor la apărările formulate de inculpaţi, privind neîntrunirea tipicităţii subiective a infracţiunii de tentativă la omor, Curtea va reţine că această infracţiune se săvârșește cu intenţia de a suprima viaţa unei persoane („animus necandi”), iar nu cu intenţia generală de a vătăma. Expresia „uciderea unei persoane”, utilizată de textul art. 188 Cod penal cuprinde implicit ideea orientării acţiunii spre un rezultat specific constând în moartea victimei. Doctrina mai folosește noţiunea de „dol special”, definit ca voinţa de a suprima viaţa persoanei, sau „intenţie precisă”, prevăzută special de lege ca element constitutiv al unor infracţiuni cu privire la care se incriminează producerea unui rezultat determinat.

Fapta este săvârșită cu intenţie directă când infractorul „prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte”, iar cu intenţie indirectă când „prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui”. Ceea ce deosebește deci intenţia directă de intenţia indirectă este elementul volitiv. În timp ce la intenţia directă făptuitorul are o atitudine fermă faţă de rezultatul constând în moartea victimei, voind să se producă acel rezultat și nu altul, la intenţia indirectă făptuitorul are în vedere o pluralitate de efecte posibile, dintre care unul este moartea victimei, fiindu-i indiferent care dintre aceste rezultate se va produce.

În practica judiciară, confirmându-se opiniile exprimate în doctrină, intenţia de ucidere se deduce din materialitatea actului („dolus ex re”) care, în cele mai multe cazuri, relevă poziţia infractorului faţă de rezultat. Demonstrează astfel intenţia de ucidere: perseverenţa cu care inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri; multitudinea loviturilor și locul aplicării lor, unele interesând regiuni vitale ale corpului (cord, rinichi, ficat); aplicarea unei singure lovituri în regiunea gâtului, în profunzime; intensitatea cu care loviturile au fost aplicate și repetarea lor pe tot corpul victimei, folosindu-se un obiect dur.

Analizând aceste criterii prin prisma situației de fapt anterior expuse în prezenta hotărâre, se constată că acestea sunt îndeplinite, ceea ce face ca încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu să fie corectă – tentativă de omor. Astfel, inculpaţii au răsturnat autoturismul în care se aflau persoanele vătămate, s-au înarmat cu diferite obiecte contondente dintre care unele tăietoare-înţepătoare (hârleţ, furcă) şi au aplicat persoanelor vătămate multiple lovituri cu aceste obiecte, îndeosebi în zona capului.

Chiar dacă initial inculpaţii au avut doar cu intenţia de a aplica o corecţie persoanelor vătămate, comportamentul lor ulterior şi modul cum s-au derulat evenimentele relevă împrejurarea că, deși nu au urmărit uciderea persoanelor vătămate, au prevăzut însă posibilul rezultat letal al actelor de violenţă săvârşite și au acceptat producerea acestui rezultat. Rezoluţia în baza căreia au acţionat inculpaţii este dovedită cu elementele exterioare ale faptelor lor. Este irelevant, sub aspectul corectei încadrări juridice a faptei, dacă leziunile produse au pus sau nu în primejdie viaţa victimelor, câtă vreme inculpaţii au prefigurat şi realizat o acţiune potenţial tanato-generatoare îndreptată împotriva unei zone vitale.

Doar prezenţa de spirit a persoanei vătămate ..., care a apelat Serviciul Unic de Urgență 112 exact în timpul agresiunilor (lucru pe care inculpaţii l-au auzit), a pus capăt incidentului şi a împiedicat producerea unor consecinţe mult mai grave. Realizând că urmează să sosească organele de poliţie, inculpaţii s-au oprit şi au permis persoanelor vătămate să se îndepărteze în fugă. De altfel, în înregistrarea apelului efectuat de persoana vătămată ... la Serviciul Unic de Urgență 112 se aud pe fundal inculpaţii cum ameninţă şi strigă „Vă omor!... omoară-i!... Vine poliția!? …Oprește-te, ...!”

Rapoartele de primă expertiză medico-legală asupra persoanelor vătămate confirmă prezenţa leziunilor la nivelul capului şi a membrelor superioare.

Nu în ultimul rând, este relevantă şi conduita ulterioară a inculpatului ..., care a încercat să ascundă autoturismul marca Citroen Xsara, a reclamat la poliţie agresarea lui ... de către persoana vătămată ... şi mai apoi a încercat să se sustragă cercetărilor. Şi inculpatul ... a stat fugar la diferite stâne de pe raza județului ... și ulterior a plecat într-un alt judeţ.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea nu va putea primi apărările inculpaţilor, apreciind că în cauză sunt întrunite atât sub aspect obiectiv, cât şi sub aspect subiectiv elementele de tipicitate ale infracţiunii de tentativă de omor. Din probele existente la dosar se poate reține că inculpații au acționat în mod coordonat, iar acțiunile lor s-au intersectat în acelaşi scop comun.

B. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul ..., Curtea nu împărtăşeşte punctul de vedere al primei instanţe de judecată.

Astfel, toate probele aflate la dosar îl plasează pe acesta la locul evenimentelor. Deşi în faza de cercetare judecătorească inculpaţii au revenit asupra declaraţiilor anterioare, Curtea va aprecia că declaraţiile date în faza de urmărire penală corespund adevărului.

Inculpaţii ... şi ... confirmă că ... se afla la stână când ... a ajuns acolo şi a relatat incidentul cu ... şi s-a urcat cu ei în maşină când au plecat în căutarea persoanelor vătămate. ... confirmă şi el prezenţa lui ... pe bancheta din spate a autoturismului marca Citroen Xsara.

Martorul ... arată că ... a ajuns la stână înaintea lui ... Acesta nu a observat când au plecat inculpaţii cu maşinile însă, după ce a adăpat animalele şi a revenit la bordei, nu se mai afla nicio persoană acolo. La scurt timp, inculpaţii ... şi ... au revenit pe jos, dinspre zona ...

Contribuţia concretă a inculpatului la săvârşirea infracţiunii este însă mai greu de stabilit. Acesta a negat încă din faza de urmărire penală că ar fi lovit autoturismul persoanelor vătămate ori că le-ar fi agresat pe acestea, declarând că a rămas în maşină.

Inculpatul ... susţine că ... a rămas lângă maşină, iar ... nu a văzut cu exactitate ce a făcut acesta.

Doar inculpatul ... a relatat că ... a avut o bâtă în mână, cu care a lovit autoturismul persoanelor vătămate.

Persoanele vătămate nu au putu oferi relaţii despre contribuţia concretă a fiecărui inculpat, ele apreciind că au fost atacate de 5-6 agresori.

Deşi nu se poate stabili cu certitudine că inculpatul ... ar fi agresat persoanele vătămate, Curtea apreciază că prezenţa sa la locul evenimentelor, faptul că era înarmat ca şi ceilalţi cu un obiect contondent cu care a lovit autoturismul Land Rover, are caracterul unui sprijin moral acordat autorilor infracţiunii de tentativă de omor, între acesta şi ceilalţi inculpaţi existând o legătură subiectivă, în sensul conlucrării pentru producerea rezultatului socialmente periculos.

Astfel, chiar simpla prezenţă a inculpatului ... în planul infracţional are semnificaţia unei complicităţi morale la comiterea faptei de tentativă de omor întrucât acesta, nu numai că nu a intervenit pentru a împiedica săvârşirea agresiunilor, dar a şi acţionat, în sensul distrugerii unui autoturism - înlesnind astfel şi ajutând la întărirea hotărârii celorlalţi inculpaţi de a suprima viaţa victimelor. Mai mult, întreaga acţiune a avut un caracter oarecum premeditat întrucât conflictul nu a fost unul spontan, ci dimpotrivă, inculpaţii s-au înarmat şi au pornit cu maşina în căutarea persoanelor vătămate, iar ... cunoştea unde merge şi ce gânduri are ...

Potrivit art. 48 Cod penal complice este persoana care cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Complicitatea, în raport cu celelalte forme de participaţie penală, reprezintă o contribuţie indirectă la săvârşirea infracţiunii. Complicele nu determină şi nici nu realizează în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, ci înlesneşte această realizare, făcând prin sprijinul pe care îl dă, ca autorul să săvârşească mai uşor, mai repede şi mai sigur fapta incriminată.

Sub raportul laturii obiective, pentru existenţa complicităţii trebuie să fie îndeplinite trei condiţii principale şi anume: să se fi săvârşit în mod nemijlocit de către o altă persoană (autor) o faptă prevăzută de legea penală; să se fi efectuat de către complice acte de înlesnire sau de ajutor la săvârşirea acelei fapte şi contribuţia complicelui să fie efectivă, respectiv să fi folosit în fapt la săvârşirea de către autor a acţiunii sau inacţiunii respective.

În ceea ce priveşte actele de sprijinire a săvârşirii faptei de către autor, acestea pot fi acte de înlesnire sau de ajutor în vederea realizării laturii obiective a faptei prevăzute de legea penală (complicitate materială) sau acte de înlesnire sau ajutor în vederea realizării laturii subiective a faptei (complicitatea morală).

Complicitatea morală constă în efectuarea de acte de sprijinire a săvârşirii infracţiunii pe latura ei psihică, cum ar fi întreţinerea sau consolidarea hotărârii autorului de a săvârşi fapta, darea de sfaturi sau indicaţii în acest scop, promisiunea de a tăinui bunurile provenite din săvârşirea faptei sau de a favoriza pe infractor, determinarea altor persoane ca ele să sprijine, în calitate de complici, săvârşirea faptei (instigare la complicitate) etc.

Sub aspectul laturii subiective, complicitatea presupune prevederea de către complice a acțiunii sau inacțiunii ce urmează să fie executată de autor și a urmărilor ei, alăturarea actului complicelui la acțiunea sau inacțiunea realizată de autor, acceptarea sau urmărirea de către complice a producerii urmărilor prevăzute.

Din probele existente la dosar, se poate reține că prezenţa inculpatului ... alături de ceilalţi inculpaţi şi participarea acestuia la săvârşirea infracţiunii de distrugere a autoturismului Land Rover a constituit o complicitate morală întrucât a creat autorilor o stare psihică favorabilă comiterii infracţiunii de tentativă de omor, dându-le curaj pentru punerea în aplicarea hotărârii infracţionale luate, ori pentru continuarea acţiunii. Mai mult, în opinia Curţii, ... a realizat că prezenţa sa constituie un astfel de ajutor, astfel încât este clară poziţia sa subiectivă faţă de rezultatul socialmente periculos.

Prin urmare, soluţia ce se impune este schimbarea încadrării juridice şi condamnarea inculpatului ... sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 48 Cod penal, art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. f Cod Penal.

C. Individualizarea pedepselor:

Faţă de criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, Curtea consideră că este important de analizat, pe de o parte, faptele comise [a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit], iar pe de altă parte persoana inculpatului [e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială].

Deşi îşi are cauza în gravitatea infracţiunii comise, pedeapsa se adresează unui anume inculpat, pe care este menită să-l reeduce şi a cărui readaptare socială diferă de a celorlalţi inculpaţi, orice deosebire sub aspectul posibilităţii de îndreptare şi reeducare a inculpaţilor răsfrângându-se şi asupra sancţiunii ce trebuie stabilită în raport cu gradul de pericol social al faptei comise.

În procesul de individualizare a pedepselor, Curtea consideră că trebuie avută în vedere atât prevenția specială, prin stabilirea şi aplicarea pedepsei urmărindu-se prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, intimidarea infractorului prin intermediul pedepsei şi reeducarea sa în scopul evitării recidivei, cât şi prevenţia generală prin descurajarea generală a potențialilor făptuitori în comiterea unora astfel de infracțiuni, precum şi prin retribuție (expresie a indignării societăţii în ansamblu faţă de aceste infracţiuni şi a poziţiei statului în sensul că aceste fapte nu vor rămâne nesancționate).

Faţă de logica regimului sancţionator reglementat de noul Cod penal, Curtea apreciază că în procesul de individualizare instanţa trebuie mai întâi să stabilească pedeapsa, iar apoi să evalueze dacă se impune sau nu aplicarea pedepsei, pentru ca ulterior, în situaţia în care apreciază că se impune aplicarea pedepsei să stabilească dacă se impune executarea pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a acesteia.

În ceea ce priveşte cuantumul pedepselor principale aplicate inculpaţilor ... şi ..., Curtea apreciază că acesta nu a fost just individualizat în raport cu criteriile prevăzute de art. 74 din Codul penal.

Instanța reține că pentru a acționa ca un factor educativ, constrângerea penală trebuie să fie în măsură să forțeze procesele psihice mai profunde ale făptuitorului, să influențeze rațiunea, sentimentul, voința acestuia, spre a-l determina să-și modifice în mod statornic comportamentul. Pedeapsa este în măsură să realizeze această finalitate, numai dacă prin felul și măsura sa reflectă gravitatea faptei, gradul de vinovăție și periculozitatea făptuitorului, dacă este rațională, convingătoare, justă și echitabilă.

În plus, pedeapsa trebuie adecvată nu numai în raport cu fapta săvârșită, care rămâne totuși în centrul procesului de individualizare, dar și cu periculozitatea infractorului, cu gradul său de moralitate și cu șansa de reeducare pe care o prezintă.

Aplicând în cauză considerațiile teoretice expuse anterior, instanţa va avea în vedere gravitatea ridicată a faptelor reţinute în sarcina inculpatului ... şi modalitatea concretă în care acesta s-a angajat în câmpul infracţional. Astfel, Curtea va reţine că inculpatul ... este cel care a avut iniţiativa săvârşirii infracţiunilor şi care i-a atras pe ceilalţi inculpaţi în conflictul cu persoanele vătămate. Tot lui i-a aparţinut ideea răsturnării autoturismului Land Rover, susţinând că îşi asumă tot ceea ce se va întâmpla – pentru a le întări celorlaţi inculpaţi convingerea de a se implica. Vom remarca aşadar o agresivitate deosebită a acestui inculpat şi o sfidare totală a normelor de convieţuire socială.

Inculpatul ... a avut şi el o contribuţie importantă la săvârşirea infracţiunilor, participând activ la agresarea persoanelor vătămate. Curtea nu poate reţine în favoarea acestuia o circumstanţă atenuantă aşa cum a solicitat, câtă vreme el este cel care a răsturnat autoturismul în care se aflau persoanele vătămate cu propriul său mijloc de transport, pe care l-a pus în slujba unui scop atât de josnic, dând curs propunerii lui ...

Nu în ultimul rând, instanţa va avea în vedere şi datele ce caracterizează persoana inculpaţilor.

... este cunoscut în comunitate ca fiind o persoană care inspiră teamă. Martorul ... îl descrie pe inculpatul acesta ca fiind o persoană violentă, aspect confirmat şi de inculpatul ... Acesta din urmă a susţinut că ... a fost implicat în multe scandaluri, din cauza faptului că animalele sale intră pe terenurile altor persoane şi provoacă stricăciuni.

Mai mult, inculpatul are un potențial criminogen extrem de ridicat. Potrivit fişei de cazier judiciar acesta a mai fost condamnat pentru săvârşirea de infracţiuni deosebit de grave, atât în ţară, cât şi în străinătate. Această împrejurare denotă o periculozitate sporită şi o perseverenţă deosebită în comiterea unor fapte penale, precum şi faptul că sancţiunile stabilite până în prezent, dar şi clemenţa organelor judiciare nu l-au convins pe inculpat că respectarea legii este o necesitate şi că numai prin respectarea legii va putea evita aplicarea în viitor a unor pedepse.

Şi inculpatul ... are antecedente penale, fiind recidivist. Perseverenţa sa infracţională şi apetitul pentru încălcarea normelor de convieţuire socială trebuie mai aspru sancţionate.

De asemenea, pe parcursul urmăririi penale, dar și pe parcursul judecății, inculpaţii au demonstrat o slabă conştientizare a gravităţii faptelor şi a consecinţelor acestora, denaturând realitatea.

Analizând deopotrivă circumstanțele personale ale inculpaţilor (corect apreciate de prima instanţă), dar și gravitatea faptelor în sine, nu putem ajunge la concluzia că aplicarea unor pedepse apropiate de minimul legal satisface exigențele individualizării pedepsei.

Şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul la viaţă, statuat în art. 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reprezintă ,,regele drepturilor”.

Dreptul la viaţă reprezintă un atribut inalienabil al persoanei şi reprezintă valoarea supremă în ierarhia drepturilor omului, întrucât este un drept fără de care exercitarea celorlalte drepturi şi libertăţi garantate de Constituţie şi de instrumentele internaţionale de protecţie a drepturilor fundamentale ar fi iluzorie, împrejurare care determină caracterul axiologic al acestui drept.

Apreciem astfel că argumentele expuse mai sus, pledează pentru majorarea cuantumului pedepselor aplicate inculpaţilor ... şi ..., care se impune în vederea realizării scopului educativ – preventiv al pedepsei penale şi pentru formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială.

Potrivit art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal pot constitui circumstanţe atenuante judiciare împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.

Modalitatea în care inculpaţii ..., ... şi ... au fost antrenaţi în activitatea infracţională, faptul că doi dintre ei erau ciobani la stâna inculpatului ... şi erau direct subordonaţi acestuia, împrejurarea că ... s-a împotrivit iniţial implicării şi a avut mai apoi contribuţia cea mai redusă justifică, în opinia Curţii, reținerea în favoarea acestora a circumstanței atenuante prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal.

În opinia Curții, o reducere a cuantumului pedepselor efectiv aplicate pentru fiecare infracțiune, până spre minimului special posibil, reprezintă o pedeapsă suficientă pentru a sancţiona în mod corespunzător atât gravitatea fiecăreia dintre infracţiunile deduse judecăţii, cât şi periculozitatea infracțională a inculpaţilor.

Curtea va mai avea în vedere şi faptul că ... şi ... sunt infractori primari.

D. Motivul de nelegalitate invocat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi cu privire la greşita deducere a perioadei de arest preventiv în privinţa inculpatului ... este fondat.

Față de acest inculpat s-a dispus arestarea preventivă, în lipsă, prin mandatul de arestare nr. 43/UP/30-06.2020. La data de 22.07.2020, prin încheierea de şedinţă pronunțată în dosarul 2141/121/2020, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Galați a confirmat arestarea preventivă a inculpatului ... și punerea în executare a mandatului de arestare preventivă.

Prin urmare, în temeiul art. 72 alin. 1 Cod penal, se impunea deducerea perioadei arestării preventive începând cu data de 22.07.2020 la zi, în privința acestui inculpat.

E. În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, facem următoarele precizări:

1. Cuantumul daunelor materiale a fost în mod corect stabilit de prima instanţă de judecată. În cadrul procedurilor judiciare, pentru stabilirea valorii acestora este necesar ca prejudiciul să fie cert, actual (sau viitor) şi susţinut de mijloacele de probă administrate în cauză. Valoarea reală a prejudiciului material nu poate avea la bază prezumţii şi presupuneri, în lipsa unor probatorii care să confirme mai presus de orice dubiu cuantumul sumelor cheltuite de partea civilă pentru asistenţa şi îngrijirea sa medicală.

Instanţa de apel reține că în speţă sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale, respectiv existenţa unui prejudiciu de ordin material nereparat încă, produs ca urmare a faptei ilicite, legătura de cauzalitate dintre infracţiunea săvârşită şi prejudiciul produs, precum şi vinovăţia inculpaţilor, ca atitudine psihică faţă de faptă şi urmările acesteia.

În concret, părţile civile nu au depus la dosar decât contractul de vânzare-cumpărare a autoturismului marca Land Rover. Nu au fost administrate probe din care să rezulte că autoturismul ar fi suferit o daună totală care să justifice acordarea întregului preţ de achiziţie a acestuia. Mai mult, nu s-a făcut nici o evaluare a daunelor suferite de autoturism în urma faptei săvârşite de inculpaţi, prin urmare prima instanţă nu a putut decât să aproximeze prejudiciul material încercat.

2. Daunele morale reprezintă satisfacții echitabile destinate a compensa material suferințele fizice sau psihice ale părţii civile, urmare a faptei ilicite a inculpatului.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Tolstoy Miloslovsky c. Regatul Unit) s-a stabilit că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora, prin punerea în primejdie a vieţii victimei.

Deși apelantele părţi civile contestă cuantumul daunelor morale stabilit de instanța de fond, Curtea apreciază că evaluarea prejudiciului moral s-a făcut corect, prin raportare la criterii obiective, soluția fiind atât cu interpretarea tradițională a jurisprudenței române, cât și cu interpretarea constantă a jurisprudenței europene.

F. Critica formulată de persoanele vătămate, privind aplicarea în sarcina tuturor inculpaţilor a pedepselor accesorii și complementare prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. n – o Cod penal, este nefondată - prima instanţă a aplicat fiecărui inculpat aceste pedepse.

G. Cât priveşte confiscarea autoturismului inculpatului ..., luarea acestei măsuri de siguranţă este justificată. Astfel, dispoziţiile art. 112 lit. b Cod penal prevăd că sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite în orice mod sau destinate a fi folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului. În speţa de faţă, autoturismul marca Citroen Xsara satisface cerinţele prevăzute de dispoziţiile legale pentru a putea fi confiscat, respectiv este proprietatea inculpatului ..., a servit la săvârşirea de către acesta din urmă a unei infracţiuni intenţionate, nejustificată, iar valoarea bunului supus confiscării nu este vădit disproporţionată faţă de natura şi gravitatea faptelor (o infracţiune de tentativă de omor şi o infracţiune de distrugere).

Pentru considerentele dezvoltate mai sus, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, urmează a fi admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, de persoanele vătămate ..., ..., ... şi ... şi de inculpaţii ..., ... şi ... împotriva sentinţei penale nr. 174/24.06.2021 a Tribunalului Galaţi.

Va fi desfiinţată în parte sentinţa penală apelată, şi, în rejudecare:

1. Va majora pedeapsa principală aplicată inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. e şi f Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal și art. 41 Cod penal, în referire la art. 43 alin. 5 Cod Penal, de la 12 (doisprezece) ani închisoare, la 16 (şaisprezece) ani închisoare.

Va majora pedeapsa principală aplicată inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal și art. 41 Cod penal, în referire la art. 43 alin. 5 Cod Penal, de la 2 (doi) ani închisoare, la 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 38 alin. 1 – 39 alin. 1 lit. b Cod Penal, va contopi pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 16 (şaisprezece) ani închisoare, sporită cu 1/3 din cealaltă pedeapsă (1 an închisoare), rezultând o pedeapsă totală de 17 (şaptesprezece) ani închisoare.

2. Va majora pedeapsa principală aplicată inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. f Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal și art. 41 Cod penal, în referire la art. 43 alin. 5 Cod Penal, de la 12 (doisprezece) ani închisoare, la 13 (treisprezece) ani închisoare.

În temeiul art. 38 alin. 1 – 39 alin. 1 lit. b Cod Penal, va contopi pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 13 (treisprezece) ani închisoare, sporită cu 1/3 din cealaltă pedeapsă (10 luni închisoare), rezultând o pedeapsă totală de 13 (treisprezece) ani şi 10 (zece) luni închisoare.

3. Va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. e şi f Cod Penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 77 lit. a Cod penal și art. 41 Cod penal, în referire la art. 43 alin. 2 Cod Penal, de la 6 (şase) ani închisoare, la 5 (cinci) ani şi 9 (nouă) luni închisoare, reţinând în favoarea acestuia şi dispoziţiile art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal şi art. 76 alin. 1 Cod penal.

Va menţine pedeapsa principală aplicată inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 77 lit. a Cod penal și art. 41 Cod penal, în referire la art. 43 alin. 2 Cod Penal, de 6 (şase) luni închisoare, reţinând în favoarea acestuia şi dispoziţiile art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal.

În temeiul art. 38 alin. 1 – 39 alin. 1 lit. b Cod Penal, va contopi pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani şi 9 (nouă) luni închisoare, sporită cu 1/3 din cealaltă pedeapsă (2 luni închisoare), rezultând o pedeapsă totală de 5 (cinci) ani şi 11 (unsprezece) luni închisoare.

Va menţine dispoziţiile privind revocarea beneficiul liberării condiţionate privind restul de 1.495 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 13 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 340/29.06.2009 a Tribunalului Galați (definitivă prin decizia penală nr. 4168/11.12.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) şi va dispune executarea acestui rest alături de pedeapsa rezultantă anterior stabilită, urmând ca inculpatul ... să execute 5 (cinci) ani, 11 (unsprezece) luni şi 1.495 zile închisoare.

4. Va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. f Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal de la 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare, la 6 (şase) ani închisoare, reţinând în favoarea acestuia şi dispoziţiile art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal şi art. 76 alin. 1 Cod penal.

Va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal, de la 1 (un) an şi 3 (trei) luni închisoare, la 1 (un) an închisoare, reţinând în favoarea acestuia şi dispoziţiile art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal şi art. 76 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art. 38 alin. 1 – 39 alin. 1 lit. b Cod Penal, va contopi pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 (şase) ani închisoare, sporită cu 1/3 din cealaltă pedeapsă (4 luni închisoare), rezultând o pedeapsă totală de 6 (şase) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

5. Va înlătura dispoziţiile privind achitarea inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. f Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal.

În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului ... din infracţiunea de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. f Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal, în infracţiunea de complicitate la tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 48 Cod penal, art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. f Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal.

În temeiul art. 396 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală va condamna pe inculpatul ... la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 48 Cod penal, art. 32 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 189 alin. 1 lit. f Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal, reţinând în favoarea acestuia şi dispoziţiile art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal şi art. 76 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art. 38 alin. 1 – 39 alin. 1 lit. b Cod Penal, va contopi pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare, sporită cu 1/3 din cealaltă pedeapsă (4 luni închisoare), rezultând o pedeapsă totală de 5 (cinci) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

Va obliga pe inculpatul ..., în solidar cu inculpaţii ..., ..., ... şi ... şi la plata daunelor morale către părţile civile ..., .... şi ..., în modalitatea stabilită de prima instanţă.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.

În temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. 1 pct.1 lit. b Cod procedură penală, apelurile declarate de inculpaţii ... şi ... vor fi respinse ca nefondate.

Domenii speta

Sechestru. Confiscare specială

Confiscare specială – bun folosit la săvârşirea infracţiunii

Domenii speta

Spete similare

Decizie - 21.03.2011

Decizie - 30.01.2013

Sentinţă civilă - 16.12.2013

Decizie - 23.10.2019

Decizie - 23.09.2008