Noțiunea de ”încadrare juridică”

Noțiunea de ”încadrare juridică” nu este definită de legiuitor, aceasta fiind considerată, în literatura de specialitate, ca reprezentând operațiunea de stabilire a concordanței între starea de fapt și normele juridice aplicabile privind incriminarea, precum și dispozițiile generale aplicabile pentru tragerea la răspundere penală a făptuitorului (dispoziții din partea specială a codului penal ori din legi speciale cu dispoziții penale, dar și dispoziții din partea generală a codului penal referitoare la tentativă, participație, etc)

Schimbarea de încadrare juridică este necesară fie atunci când a fost realizată o greșită apreciere inițială a încadrării, fie atunci când intervin sau se descoperă ulterior împrejurări care conduc la reținerea unei încadrări juridice diferite față de cea inițială.

Curtea reţine că, fiind sesizată cu o singură infracţiune de purtare abuzivă pretins comisă împotriva persoanei vătămate ……., judecătoria a pronunţat două soluţii diametral opuse – condamnare şi achitare.

Procedând de maniera expusă în dispozitivul sentinţei penale apelate, prima instanţă a pronunţat o soluţie nelegală care afectează echitabilitatea procedurii în ansamblu, precum şi drepturile părţilor de a formula concluzii în raport de încadrarea juridică finală, astfel cum impune decizia nr. 250/2019 a CCR.

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2022:003.001029

Dosar nr. ……….

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANŢA DE APEL

DECIZIA PENALĂ NR. 1029/2022

Şedinţa publică de la data de  08 iulie 2022

Instanța constituită din:

PREŞEDINTE – ……… – Judecător

JUDECĂTOR – ……..

Grefier –…………

Ministerul Public reprezentat prin procuror ……., din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin și partea civilă ………. împotriva sentinței penale nr. 511 din data de 15 aprilie 2022, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. ……...

Conform art. 405 alin. 3 C.p.p., părțile și persoana vătămată nu se citează la pronunțarea hotărârii.

Prezenţa părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 15 iunie 2022, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie ce se va pronunţa, când instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. 1 C.p.p., a dispus că deliberarea, redactarea şi pronunţarea vor avea loc la data de 08 iulie 2022.

C U R T E A,

Asupra cauzei penale de față;

Reține că, prin sentința penală nr. 511 din data de 15 aprilie 2022 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. ……….., în baza art. 396 alin. 4 Cod pr. pen. s-a stabili pedeapsa de 3 luni închisoare în sarcina inculpatului ………. , pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă prev. de art. 296 alin. 1 Cod pen. comisă împotriva persoanei vătămate ……..

În baza art. 396 alin. 4 Cod pr. pen. s-a stabilit  pedeapsa de 6 luni închisoare în sarcina inculpatului …………, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă, prev. de  art. 296 alin. 1, 2 rap la art. 206 alin. 1 Cp comisă împotriva persoanei vătămate ……….

În baza art. 39 alin. 1 lit. b) C.p. s- stabilit inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare, la care s-a adăugat o treime din cealaltă pedeapsă aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatului să i se stabilească o pedeapsa rezultantă finală de 7 (şapte) luni închisoare.

În baza art. 83 alin. (1) Cod pen. s-a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, în condiţiile art. 84 C.pen..

În baza art. 85 alin. (1) Cod pen. s-a dispus că, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune …… la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. (1) Cod pen. s-a dispus că, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) Cod pen. se vor comunica Serviciului de Probaţiune  ……..

În baza art. 404 alin. (3) Cod pr. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligaţiei impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 396, al. 1 şi 5 raportat la art. 16, al. 1 lit. c C. pr. pen. a fost achitat inculpatul ………. pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă prev. de art. 296 alin. 2 rap. la art. 193 alin. 2 Cod pen., pretins a fi comisă împotriva persoanei vătămate ………...

În baza art. 397 C.pr.pen., raportat la art. 19 și la art. 25 C.pr.pen. cu aplicarea art. 1349 C.civ., art. 1357 C.civ., s-a admis în parte acţiunea civilă şi a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5.000 lei în favoarea părții civile ………., reprezentând daune morale.

În baza art. 275, al. 6 C. pr. pen., suma de 434 lei reprezentând onorariul parţial pentru apărător desemnat din oficiu, a rămas în sarcina statului şi s-a dispus a fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei; în baza art. 274 alin. 1 Cod pr .pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

………………………………………………………………………

Analizând materialul probator administrat în faza de urmărire penală, instanţa de fond a reținut următoarea stare de fapt.

La data de 26.07.2019, în jurul orei 13:00, persoanele vătămate ……… și ………… s-au deplasat cu autoturismul, marca …… cu numărul de înmatriculare ……, în zona de promenadă …….., din mun…………, unde se sărbătorea „Festivalul Berii”. Persoana vătămată …… a parcat vehiculul pe o alee situată în fața Centrului Universitar …….., alee paralelă cu str………...

În continuare, cele două persoane vătămate s-au deplasat pe str. ……., în zona unde erau amplasate corturile comercianților, ocazie cu care persoana vătămată ………. a observat că într-un cort se aflau mai mulți polițiști locali din cadrul Direcției de Politie Locală ……. care mâncau și consumau băuturi. În aceste împrejurări, persoana vătămată …….., a început să-i filmeze cu telefonul mobil pe polițiștii locali. Conform declaraţiei, aceasta urma să prezinte înregistrarea primarului municipiului și consilierilor locali cu ocazia ședinței care se desfășura în data de 30.07.2019.

Observând că ……… i-a filmat, inculpatul ………….., director executiv în cadrul Direcției de Poliție Locală ……….., i-a reproșat persoanei vătămate acest lucru, spunându-i ca au dreptul să servească masa, împrejurare în care i-a adresat cuvinte jignitoare.

Aşa cum a rezultat din filmarea audio video existentă la dosarul cauzei, contrar celor reţinute de procuror, în tot acest timp cât cei doi aveau discuţii contradictorii în afara maşinii, persoana vătămată şi-a lăsat telefonul mobil având pornită înregistrarea audio video, fiind clară intenţia acesteia de a-şi preconstitui probe, conştientizând că acţiunile sale vor avea un efect provocator pentru inculpat.

În acest timp, persoana vătămată ……. se afla în maşina celeilalte persoane vătămate, având telefonul în mână, fapt ce i-a creat inculpatului impresia că filmează discuţiile dintre el şi persoana vătămată …………. Din acest motiv, inculpatul a deschis portiera din dreapta faţă  a autoturismului şi i-a adresat injurii şi ameninţări („Bă, dacă îţi dau un pumn în gură!”) lui ……., neştiind că, în realitate, telefonul celeilalte persoane vătămate (care se afla în afara maşinii şi lăsase telefonul pornit), înregistra audio video.

Această înregistrare a fost depusă la dosarul cauzei şi a dovedit, fără putere de tăgadă, că inculpatul a adresat celor două persoane vătămate injurii, iar persoanei vătămate …….., ameninţări cu acte de violenţă. Însă, contrar celor reţinute prin actul de sesizare, instanţa de fond a constatat că aceste imagini audio video nu confirmă, fără dubiu, că inculpatul ar fi exercitat acte de agresiune împotriva persoane vătămate ………. Este adevărat că, din filmare, se pot observa mişcări ale telefonului mobil şi faptul că …….. cade pe spate într-o zonă cu vegetaţie, însă nu a reieșit un contact fizic cu inculpatul, cu excepţia faptului că acesta din urmă îi împinge telefonul pentru a o împiedica să filmeze în continuare.

De altfel, actele de agresiune nu au fost confirmate de martorii audiaţi în cauză, existând contradicţii chiar şi între cele susţinute de către persoana vătămată …….. şi concluziile certificatului medico legal.

 Astfel, persoana vătămată ……. (persoană cu afecţiuni psihice) care, în faţa instanţei de fond a arătat că nu înţelege să participe în procesul penal în calitate de persoană vătămată, fiind astfel audiată ca martor, a avut o atitudine oscilantă în privinţa pretinsei agresiuni fizice. În condiţiile în care, cu ocazia audierii în faza urmăririi penale, acesta a declarat că „șoferul autoturismului l-a prins de braţul stâng pe ………iar ……. a început să-l agreseze pe acesta, mai exact l-a prins de gât şi l-a strâns, după care l-a lovit cu pumnii aruncându-l peste gardul viu iar când a căzut la sol l-a lovit de mai multe ori cu picioarele”, în faţa instanţei a arătat că „eu nu am văzut exact ce s-a întâmplat, însă când am întors capul, …… era pe jos, nu ştiu cum a ajuns acolo...nu ştiu ce s-a întâmplat între aceștia pentru că eu mă uitam pe Facebook, însă sunt sigur de faptul că acesta i-a adresat cuvinte jignitoare”. De altfel, implicarea celeilalte persoane, nu este confirmată nici măcar de persoana vătămată ……... Raportând cele declarate de …….. la concluziile Certificatului medico legal nr ……./29.07.2019, conform căruia persoana vătămată ……. a prezentat „escoriaţii umăr stâng, escoriaţii antebraţ stâng şi echimoză torace posterior”, este neîndoielnic că aspectele declarate în faţa organului de cercetare penală nu sunt conforme realităţii. Astfel, acele escoriaţii şi echimoza au confirmat căzătura în vegetaţie, însă exclud faptul că inculpatul ar fi lovit persoana vătămată cu pumnii şi, fiind căzută la pământ, cu picioarele.

De altfel, nici aspectele declarate de ……… nu au fost susţinute de către concluziile certificatului medico legal, aceasta neprezentând urme de violenţă la cap şi nici semne de apărare.

În legătură cu persoana vătămată………., s-a precizat că aceasta  suferăde anumite afecţiuni, fiind încadrat şi într-un grad de handicap, însă percepţia nemijlocită a instanţei de fond este aceea că este ancorată în realitate, conştientizează cele petrecute şi declarate.

Contradicţii în privinţa pretinselor acte de violenţă există şi între declaraţiile celor două persoane vătămate, fiind vizibilă dorinţa lui ……., de a exagera cele întâmplate, cu ocazia audierii la organele de cercetare penală. În acest sens, instanţa de fond a reținut  că acesta din urmă a declarat „am observat că prezenta leziuni sângerânde pe gât, pe piept şi pe braţul stâng...”, în condiţiile în care în faţa instanţei de judecată, a arătat că „nu îmi aduc aminte dacă …….. avea urme de violenţă pe faţă”, iar persoana vătămată ……… nu a declarat aceste aspecte (aspecte infirmate, de altfel şi de leziunile prezentate).

De altfel, aşa cum s-a arătat mai sus, nici un martor audiat nu a confirmat agresiunea.

Dacă în privinţa martorului …… ar putea plana o suspiciune de subiectivism în cele declarate, inculpatul fiind, la acea dată, şeful său, în privinţa martorului …….. , persoană care nu se află în nici un fel de relaţii cu inculpatul, nu există astfel de suspiciuni.

Pe lângă faptul că acest din urmă martor, care s-a aflat la faţa locului, a infirmat actele de agresiune, acesta a arătat următoarele: „După două zile …..a venit unde am un spaţiu în chirie, însoţit de tatăl său şi au spus că s-au certat cu ….. dar el nu o să declare nimic. ……. a spus că cineva îl pune să declare că a existat şi contact fizic, cu referire la ……., însă el nu va declara acest lucru. Numitul ………. are un retard mintal însă te poţi înţelege cu el, fiind un copil aproape normal. Ulterior eu m-am întâlnit cu tatăl lui ……, care lucra cu mine şi care mi-a spus că ……. l-a pus pe fiul său să schimbe declaraţia în sensul că inculpatul l-ar fi lovit, amenințându-l că-i va lua garsoniera închiriată de la …. Faptul că martorul …….. a fost pus de ……….să mintă, mi-a recunoscut-o chiar acesta, care mi-a spus că …….. poate să îl mai ajute şi îi e frică să nu îi ia garsoniera”.

 Fiind audiat, inculpatul ………. nu a recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina sa, cu toate că, în faţa instanţei de fond nu a exclus posibilitatea să fi adresat ameninţări.

Faţă de cele ce preced, instanţa de fond a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele de purtare abuzivă prevăzute de art. 296 alin. 1 (comisă faţă de …..) şi art. 296 alin. 1 şi 2 rap. la  art. 206 alin.1 Cp (comisă faţă de ………) există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie prev. de lege, aceasta răspunzând penal.

Însă, în lumina materialului probator, instanţa de fond a consttat că, în privinţa actelor de agresiune pretins a fi fost comise împotriva persoanei vătămate ……., există un dubiu major, nefiind identificate probe certe că persoana vătămată a fost lovită de către inculpat şi nici că leziunile prezentate ar fi fost provocate ca urmare a unei acţiuni a inculpatului. Din acest motiv, instanţa de fond a dispus o soluţie de achitare în privinţa infracţiunii de purtare abuzivă comisă în modalitatea alternativă prevăzută de art. 296 alin.2 rap. la art. 193 alin.2 Cp.

Instanța trebuie să-şi întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe baza de probe sigure, certe si, întrucât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, se impune a se da eficienta regulii potrivit căreia „orice îndoiala este in favoarea inculpatului” (in dubio pro reo).

Regula „in dubio pro reo” constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat in art. 5 Cod procedura penala, se regăsește in materia probațiunii. Ea se explică prin aceea că, in măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnica, tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești penale nu-şi pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine si, de aceea, ele trebuie sa concluzioneze in sensul nevinovăției acuzatului şi să-l achite.

Înainte de a fi o problema de drept, regula in dubio pro reo este o problema de fapt. Înfăptuirea justiției penale cere ca judecători sa nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândita pe baza de probe decisive, complete, sigure, în măsură sa reflecte realitatea obiectiva (fapta supusa judecații).

Numai așa se formează convingerea izvorâtă din dovezile administrate în cauza, că realitatea obiectiva (fapta supusa judecații) este, fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

Instanţa de fond a constatat că, pe lângă existenta unui dubiu cu privire la săvârșirea infracțiunii, probele administrate în cauza si mai sus analizate nu au fost suficiente, nu au condus la concluzia existentei acesteia.

De altfel, dispozițiile art. 4 C. pr. pen. statuează cu  valoare de principiu că orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă. După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

În concluzie, probele administrate în cauză nu au relevat în mod cert existenta actelor de agresiune fizică si, astfel, privitor la actiunea penala s-a dispus achitarea conform disp. art. 16 alin.1 lit. c) C.pen. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 296 alin. 2 rap. la art. 193 alin.2 Cp.

Cu privire la cele două infracţiuni pentru care se va pronunţa o soluţie de condamnare, la individualizarea pedepsei stabilită în sarcina inculpatului, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii acesteia şi scopul urmărit, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială. De asemenea, s-a dat eficienţă faţă de inculpat şi prevederilor art. 396 alin. 10 C.p.p.

Astfel, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 alin. 1 C.p., după cum urmează: limitele de pedeapsă reduse urmare a aplicării art. 396 alin. 10 C.p.p., împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, faptul că nu are antecedente penale, dar şi atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscut şi regretat fapta comisă, cooperând cu organele judiciare, aspecte care nu sunt însă de natură să formeze convingerea în sensul de a reţine circumstanţe atenuante judiciare.

Cu privire la identificarea sancţiunii penale aplicabile inculpatului, instanţa de fond a apreciat că pedeapsa închisorii, însă nu orientată spre minim, reprezintă în acest moment o sancțiune suficient de energică şi de fermă pentru a descuraja inculpatul de a adopta în viitor o conduită infracţională similară.

Nu lipsit de importanţă este şi faptul că inculpatul, absolvent al Academiei de Poliţie şi al cursurilor postuniversitare, se află la primul contact cu legea penală, iar din caracterizarea întocmită de către primarul municipiului …… a rezultat că, în calitate de director executiv al Poliţiei locale ….., a obţinut cele mai bune rezultate. S-a mai arătat că este o persoană corectă, serioasă, onestă şi respectuoasă, dovedind un comportament ireproşabil în toate relaţiile pe care le-a avut cu angajaţii, obţinând în ultimii 3 ani calificativul „foarte bine”.

În aceste condiţii, s-a apreciat ca fiind cert că atitudinea inculpatului de a aduce injurii celor două persoane vătămate şi de a ameninţa cu acte de violenţă persoana vătămată ……….., a fost una izolată, ce a avut la bază, neîndoielnic şi un comportament provocator  al persoanei vătămate ………… care, d ealtfel, a încercat preconstituirea unor probe.

Faţă de cele expuse mai sus, în baza art. 396 alin. 4 Cod pr. pen. s-a stabilit pedeapsa de 3 luni închisoare în sarcina inculpatului ……… pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă prev. de art. 296 alin. 1 Cod pen. comisă împotriva persoanei vătămate …….. şi pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă prev. de art. 296 alin. 1, 2 rap la art. 206 alin. 1 Cp comisă împotriva persoanei vătămate ……….

În acelaşi timp, având în vedere datele care caracterizează persoana inculpatului, pedeapsa anterior stabilită, precum şi lipsa antecedentelor penale, instanţa de fond a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile art. 83 alin. 1 C.p., motiv pentru care, în baza art. 83 alin. (1) Cod pen. a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, în condiţiile art. 84 C.pen.

Instanţa de fond a individualizat sancţiunea penală în această manieră, având în vedere vârsta inculpatului, împrejurarea că se află la primul contact cu legea penală, apreciind că, în acest moment, amânarea aplicării pedepsei va fi suficientă pentru a-l responsabiliza pe inculpat, dar şi proporţională cu gravitatea faptei.

În atare condiţii, s-a constatat că rolul educativ al sancţiunii penale poate fi atins, în cazul inculpatului, inclusiv prin recurgerea la dispoziţiile privitoare la amânarea aplicării pedepsei. 

 Pe cale de consecinţă, în baza art. 85 alin. (1) Cod pen., pe durata termenului de supraveghere s-a dispus ca inculpatul să respecte măsurile de supraveghere orevăzute la literele a – e, iar în baza art. 86 alin. (1) Cod pen. a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) Cod pen. să fie comunicate Serviciului de Probaţiune  …..

În baza art. 404 alin. (3) Cod pr. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În privinţa laturii civile, instanţa de fond a constatat că persoana vătămată …….s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 100.000 euro reprezentând daune morale. Dacă iniţial a solicitat şi instanţa a încuviinţat audierea, pentru dovedirea laturii civile, a martorului ………, ulterior a înţeles să renunţe la administrarea acestei probe.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că despăgubirile acordate pentru repararea prejudiciului moral trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii aduse acestora, contextul general al victimei. Principiul instituit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului de asigurare a unei proporționalități rezonabile între prejudiciul suferit și intensitatea și gravitatea atingerii valorilor sociale ocrotite trebuie a asigurat, astfel se respectară și principiului reparării integrale a prejudiciului, reglementat de art. 1385 Cod civil.

În acest cadru, instanţa de fond a reținut că partea civilă a depus la dosarul cauzei, în probaţiune cu referire la daunele morale solicitate, mai multe extrase ale unor publicații locale care au prezentat, la acea vreme, faptele ce fac obiectul prezentei cauze. Conținutul acestora a relevat că inculpatul este cel pus într-o lumină nefavorabilă şi nu partea civilă care, de altfel, a şi transmis înregistrarea audio video, aflându-se voit în mijlocul acelor dezbateri mediatice, motiv pentru care instanţa de fond a reţinut că pretenţiile părţii civile sunt exagerate.

Cu toate acestea, prin raportare la faptul că inculpatul i-a adresat injurii într-un loc public, având în vedere argumentele expuse mai sus, în baza art. 397 C.pr.pen. raportat la art. 19 și la art. 25 C.pr.pen., cu aplicarea art. 1349 C.civ., art. 1357 C.civ., instanţa de fond a admis în parte acţiunea civilă şi a obligat inculpatul la plata sumei de 5.000 lei în favoarea părții civile ………, reprezentând daune morale.

S-a constatat de către instanța de fond că persoana vătămată ………. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel atât Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, cât și partea civilă ………...

Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin a criticat hotărârea instanţei de fond pentru nelegalitate, întrucât a dispus stabilirea unei pedepse de 3 luni închisoare pentru alta infracţiune decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Pentru a dispune stabilirea unei pedepse cu închisoarea faţă de inculpatul ……… pentru infracţiunea prev. şi ped. de art. 296 alin. l Cp. (persoană vătămată ……..), s-ar fi impus punerea în discuţie a schimbării încadrării juridice. Ori, în cauză, singura cerere având ca obiect schimbarea încadrării juridice a fost formulată de inculpat şi respinsă de instanţa de fond prin încheierea din data de 15.02.2022 (filele 68-69, 86 din dosarul instanţei).

Hotărârea instanţei de fond este nelegală, întrucât a dispus achitarea inculpatului pentru altă infracţiune decât cea pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, fără a fi pusă în discuţie schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 296 alin.l şi 2 Cp. rap la art. 193 alin. 2 Cp., în infracţiunea prev. de art. 296 alin. lC.p. şi, evaluând greşit probatoriul administrat în cauză, a considerat că acesta este insuficient pentru a fi reţinută vinovăţia inculpatului ……… prevăzut de art. 296 alin.l şi 2 Cp., rap. la art. 193 alin.2 Cp.

Pentru a dispune o soluţie cu privire la infracţiunea prev. de art.296 alin.2 Cp. rap. la art. 193 alin.2 Cp.p., s-ar fi impus ca instanţa de fond să dispună schimbarea încadrării juridice dintr-o sigură infracţiune de purtare abuzivă faptă prev. şi ped. de art. 296 alin. 1 şi 2 Cp. rap. la art. 193 alin.2 Cp. (persoană vătămată ……..), pentru care inculpatul a fost trimis în judecată (în considerarea acestei persoane vătămate), în două infracţiuni prev. de art. prev. de art. 296 alin.l Cp. şi art. 296 alin.2 rap. la art. 193 alin.2 Cp., având în vedere că art. 296 Cp. stabileşte pedepse diferite la fiecare dintre cele două alineate.

La fel ar fi trebuit să procedeze şi cu privire la infracţiunile comise împotriva persoanei vătămate ……..

În ceea ce priveşte soluţia de achitare a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă prev. de art. 296 alin. 2 Cp. rap. la art. 193 alin. 2 Cp. comisă împotriva persoanei vătămate ……….., Ministerul Public a apreciat că aceasta este vădit greşită, instanţa de fond dând o interpretare proprie, subiectivă probelor administrate în cauză.

Astfel, comiterea faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, inclusiv a aceleia de lovire a persoanei vătămate …….., rezultă din declaraţiile persoanelor vătămate, coroborate cu certificatul medico-legal nr. …….. din 29:07.2019 în ceea ce priveşte existenţa leziunilor traumatice suferite de persoana vătămată ………, modalitatea de producere, precum şi zona corpului unde au fost produse aceste leziuni, dar şi cu înregistrarea audio -video realizată de persoana vătămată …….. cu ajutorul telefonului mobil.

Pentru aceste motive, în conformitate cu dispoziţiile art.421 alin.2 lit. b Cp.p. s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii instanţei de fond şi rejudecarea cauzei de către instanţa de fond.

Partea civilă …….. a solicitat desfiinţarea sentinţei primei instanţe, in temeiul art. 421 pct. 2 lit. a), din C.P.P., iar in temeiul art. 396 alin. (1) si (2) raportat la art. 91 din C.P.P., să fie condamnat inculpatul la pedeapsa cu inchisoare, suspendata sub supraveghere, orientata spre maximul special, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 296 alin. (1) si (2) rap. Ia art.193 alin (2) din Codul Penal.

In fapt, prin actul de sesizare al instanţei, ……. a fost trimis in judecata sub aspectul săvârşirii infractiuniilor de purtare abuziva prev. si ped. de art. 296 alin. (1) si (2) rap. la art.193 alin (2) din Codul Penal si purtare abuziva fapta prev. si ped. de art 296 alin. (1) si (2) rap. Ia art.206 alin (1) din Codul Penal, exercitata impotrîva numitului ……..

 A criticat sentința instanței de fond pentru netemeinicie si nelegalitate, având in vedere următoarele considerente:

Procedând la studierea dispozitivului sentinţei penale mai sus menţionate, se poate observa ca motivarea soluţiei in fapt se regăseşte de la pagina 6 si se finalizează la pagina nr. 10 din sentinţa.

Desi din ansamblul probatoriu strâns in faza de urmărire penala, coroborat cu cel administrat in timpul cercetării judecătoreşti, au rezultat probe certe in ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de purtare abuziva, fapta prev. si ped. de art 296 alin. (1) si (2) rap. la art.193 alin (2) din Codul Penal, privitor la care a fost dispusa soluţia achitării pe considerentul ca nu exista probe cu privire la săvârşirea infracţiunii.

In alta ordine de idei, instanţa de fond a dat curs unei declaraţii data in fata instanţei de către cea de-a doua persoana vătămata, ……., care a relatat faptul ca nu-si mai aduce aminte despre cele întâmplate, sens in care depoziţia pe care a dat-o in faza de urmărire, prin care a relatat amănunţit cum am fost agresat de inculpat, a fost catalogata drept "exagerata".

La pagina 6, paragraful nr. 6 din dispozitivul sentinţei penale, instanţa de fond a consemnat in mod bizar faptul ca: "Este adevărat ca din filmare se pot observa mişcări ale telefonului mobil si faptul a ……… cade pe spate intr-o zona cu vegetaţie, insa nu reiese un contact fizic cu inculpatul, cu excepţia faptului ca acesta din urma ii împinge telefonul pentru a o împiedica sa filmize in continuare".

Aceasta apreciere este cel puţin ridicola, in contextual in care, pe imaginile video suprinse de telefonul mobil, se poate observa, dar si auzi, faptul ca este lovit, iar telefonul mobil nu putea fi impins atâta timp cat se afla la el in mana, iar inregistrarea surprinde si loviturile primite, aspecte reliefate si de pozele stop-cadru efectuate de către oganele de urmărire penala.

In conţinutul aceluiaşi dispozitiv la pagina 7, paragraful 7 se precizează faptul ca inculpatul nu a recunoscut infracţiunile reţinute in sarcina sa, pentru ca, la pagina 8, paragraful 7, sa se consemneze faptul ca inculpatul a recunoscut si regretat fapta comisa si ca, in cauza sunt aplicabile dispoziţiile art. 396 alin. 10 din Cp.p.

Un alt aspect hilar este si acela ca la criteriile de individualizare a pedepselor rezultante s-a dat eficienta dispoziţiilor art.83 privind amânarea aplicării pedepsei, iar considerentele avute in vedere sunt practic cele care ar fi trebuit sa constituie circumstanţe agravante, respectiv faptul ca este absolvent al unei Academii de Politie, la momentul comiterii faptei era directorul executiv al Direcţiei de Politie Locala ……..

Sub aspectul laturii civile, se impune a se face precizarea ca suma aferenta daunelor morale este infima in raport cu cele suferite, reprezentate si de comentariile colegilor de la Primărie, dar si a opiniei publice, intrucat, prin mediatizarea acestui eveniment a fost blamat ca a avut curaj sa filmez un director al Politiei Locale din …...

Sintetizând, din punctul părții civile de vedere, inculpatul ….. se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de abuz in serviciu in forma prev. de art. 296 alin. (1) si (2) rap. la art.193 alin (2) din Codul Penal, infracţiune dovedita cu mijloace materiale de proba concludente si fara urma de îndoiala.

Referitor la calitatea avuta de către inculpat la momentul săvârşirii infracţiunilor, partea civilă a menţionat faptul ca acest aspect reprezintă o circumstanţa agravanta pentru acesta, întrucât acesta avea calitatea de sef de politie, reprezenta încrederea cetăţeanului in aparatul de stat si trebuie sa fie primul care intervine in aplanarea oricăror conflicte iscate si nu să le amplifice, folosind un limbaj suburban si un comportament neadecvat funcţiei ocupate.

Pentru toate aceste considerente, partea civilă a solicitat ca, in temeiul art.421 pct.2 lit.a din C.P.P. să fie admis apelul, desfiinţată soluţia instanţei de fond si, pe cale de consecinţa, să se pronunțe o hotărâre legală si temeinică.

În cursul judecăţii apelului, deşi legal citat, inculpatul nu s-a prezentat pentru a fi audiat.

Analizând apelurile declarate, Curtea constată că sunt fondate, pentru următoarele motive:

Prin rechizitoriul nr………. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. Severin, inculpatul …… a fost trimis în judecată, în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

1. purtare abuzivă prev. de art. 296 alin. 1 și 2 C.pen. rap. la art. 193 alin. 2 C.pen. – persoană vătămată ………

2.purtare abuzivă prev. de art. 296 alin. 1 și 2 C.pen. rap. la art. 206 alin. 1 C.pen., persoană vătămată ……..

Prin sentinţa apelată, în baza art. 396 alin. 4 Cod pr. pen. s-a stabili pedeapsa de 3 luni închisoare în sarcina inculpatului …….. pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă prev. de art. 296 alin. 1 Cod pen. comisă împotriva persoanei vătămate …….. .

În baza art. 396 alin. 4 Cod pr. pen. s-a stabilit  pedeapsa de 6 luni închisoare în sarcina inculpatului …….., pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă, prev. de  art. 296 alin. 1, 2 rap la art. 206 alin. 1 Cp comisă împotriva persoanei vătămate ……….

În baza art. 39 alin. 1 lit. b) C.p. s- stabilit inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare, la care s-a adăugat o treime din cealaltă pedeapsă aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatului să i se stabilească o pedeapsa rezultantă finală de 7 (şapte) luni închisoare.

Prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 396 al. 1 şi 5 raportat la art. 16 al. 1 lit. c C. pr. pen. a fost achitat inculpatul ….. pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă prev. de art. 296 alin. 2 rap. la art. 193 alin. 2 Cod pen., pretins a fi comisă împotriva persoanei vătămate ……….

Curtea apreciază întemeiate criticile formulate de parchet şi de partea civilă ……… în sensul că hotărârea instanţei de fond este nelegală, întrucât a dispus achitarea inculpatului pentru altă infracţiune decât cea pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, fără a fi pusă în discuţie schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 296 alin. l şi 2 Cp. rap la art. 193 alin. 2 Cp., în infracţiunea prev. de art. 296 alin. 1 C.p. şi, evaluând greşit probatoriul administrat în cauză, a considerat că acesta este insuficient pentru a fi reţinută vinovăţia inculpatului …….. prevăzut de art. 296 alin. l şi 2 Cp., rap. la art. 193 alin. 2 Cp.

Noțiunea de ”încadrare juridică” nu este definită de legiuitor, aceasta fiind considerată, în literatura de specialitate, ca reprezentând operațiunea de stabilire a concordanței între starea de fapt și normele juridice aplicabile privind incriminarea, precum și dispozițiile generale aplicabile pentru tragerea la răspundere penală a făptuitorului (dispoziții din partea specială a codului penal ori din legi speciale cu dispoziții penale, dar și dispoziții din partea generală a codului penal referitoare la tentativă, participație, etc)

Schimbarea de încadrare juridică este necesară fie atunci când a fost realizată o greșită apreciere inițială a încadrării, fie atunci când intervin sau se descoperă ulterior împrejurări care conduc la reținerea unei încadrări juridice diferite față de cea inițială.

Curtea reţine că, fiind sesizată cu o singură infracţiune de purtare abuzivă pretins comisă împotriva persoanei vătămate ……., judecătoria a pronunţat două soluţii diametral opuse – condamnare şi achitare.

În situaţia în care instanţa de fond aprecia că nu există probe cu privire la varianta agravată prev. de art. 296 alin. 2 rap. la art. 193 alin. 2 C.p., ar fi trebuit să procedeze la schimbarea încadrării jurdice pentru a stabili concordanța între starea de fapt rezultată din probe și normele juridice aplicabile privind incriminarea, iar ulterior să pronunţe o singură soluţie cu privire la fapta şi persoana acuzată.

Procedând de maniera expusă în dispozitivul sentinţei penale apelate, prima instanţă a pronunţat o soluţie nelegală care afectează echitabilitatea procedurii în ansamblu, precum şi drepturile părţilor de a formula concluzii în raport de încadrarea juridică finală, astfel cum impune decizia nr. 250/2019 a CCR.

Curtea reţine că pronunțând noua încadrare juridică a faptei direct prin hotărârea judecătorească, la finalul procesului, instanța de judecată a privat părţile  şi procurorul de dreptul de a formula concluzii referitoare la problema juridică tranşată direct prin sentinţă.

Referitor la modalitatea defectuoasă de analiză a probatoriului, prima instanţă a înlăturat în mod nejustificat probe directe, utile, necesare şi pertinente, dând probelor o interpretare în contradicţie cu adevărul juridiciar ce rezultă din acestea.

Astfel, este adevărat că au existat anumite neconcordanţe în cuprinsul declaraţiilor persoanelor vătămate cu privire la zonele vizate şi la intensitatea agresiunii, însă verificând probele ştiinţifice, precum şi înregistrarea depusă la dosar de persoana vătămată ……., administrată legal conform art. 139 alin. 3 C.p.p., se constată că de pe suportul optic depus la fila 76 dup, de la minutul 2,50 până la 3,06, rezultă o acţiune agresivă implicând pe inculpat şi pe persoana vătămată ……...

Coroborând imaginile de pe suportul optic cu certificatul medico-legal de la fila 30 dup, se constată că la momentul prezentării la UPU, persoana vătămată a prezentat Dg. Urgenţă: policontuzionat afirmativ agresiune fizică, contuzie cervicală, escoriaţii umăr stâng, escoriaţii antebraţ stâng, echimoză torace posterior.

SML a concluzionat că leziunile de violenţă sunt produse prin lovire cu corp dur şi zgâriere, pot data din 26.07.2019 şi necesită 3-4 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

În atare condiţii, alegaţia primei instanţei în sensul că „nu a reieșit un contact fizic cu inculpatul, cu excepţia faptului că acesta din urmă îi împinge telefonul pentru a o împiedica să filmeze în continuare” este contrară probelor directe şi obiective administrate în cauză.

Pentru motivele expuse anterior, în baza art. 421 pct.. 2 lit. b C.p.p., se vor admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin şi partea civilă ……..

Va fi desfiinţată în totalitate s.p. nr. 511/2022 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin şi se va trimite cauza spre rejudecare.

Vor fi menţinute actele de procedură anterioare termenului din data de 15.03.2022.

Cheltuielile judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului, inclusiv onorariul apărătorului din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

În baza art. 421 pct.. 2 lit. b C.p.p., admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin şi partea civilă …….., domiciliat în mun. ………, str…………. nr…………., jud. ………..; mun. ………., str………… nr………., jud………...

Desfiinţează în totalitate s.p. nr. 511/2022 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin şi trimite cauza spre rejudecare.

Menţine actele de procedură anterioare termenului din data de 15.03.2022.

Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului, inclusiv onorariul apărătorului din oficiu.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, data de 08 iulie 2022.

Președinte, Judecător,

………… …….

Grefier,

………..

Red. jud.: …...

Jud. fond:……

Tehnored.: …./ 2. Ex. 08 iulie 2022

Domenii speta

Spete similare