Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Individualizarea pedepsei. Suspendarea executării sub supraveghere

Deși inculpatul se află la primul impact cu legea penală, este avocat în Baroul ... și beneficiază de caracterizări favorabile, nu poate trece cu vederea gravitatea extrem de ridicată a faptei comise de acesta, ce rezultă din valoarea foarte mare a alcoolemiei cu care a fost depistat (2,49 g/1 alcool pur în sânge) și din împrejurarea că, deși inculpatul nu a condus o distanță foarte mare, siguranța circulației a fost în mod semnificativ afectată întrucât, pe fondul consumului de alcool, inculpatul a pierdut controlul volanului și a avariat nu mai puțin de 9 mașini și un stâlp de iluminat.

Având în vedere aceste considerente, Curtea a apreciat că în speță nu este justificată amânarea aplicării pedepsei, în condițiile art. 83 Cod penal, astfel cum a solicitat inculpatul, și că scopul pedepsei poate fi atins doar prin pronunțarea unei soluții de condamnare.

Sentința penală nr. 143/F/16.09.2020 a Curţii de Apel Galaţi

Prin rechizitoriul nr. 7/P/2020 din 03.07.2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei conform art. 328 al. 1 Cod pr. penală, inculpatul ... a fost trimis  în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 al. 1 Cod penal.

În actul de sesizare s-a reţinut că, în ziua de 22.01.2020, în jurul orelor 1930, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare ..., pe drumurile publice din municipiul ..., având o alcoolemie cuprinsă între 2,49 g/1 alcool pur în sânge (prima probă) și 2,21 g/1 alcool pur în sânge (a doua probă).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. 388/44/2020 din 07.07.2020, instanța procedând la examinarea dosarului în procedura camerei preliminare, conform dispozițiilor art. 342 și următoarele Cod pr. penală.

Prin încheierea din 18.08.2020, în baza art. 346 al. 1 Cod pr. penală, instanța a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 7/P/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, dispunându-se totodată începerea judecății.

Încheierea prin care a fost finalizată procedura camerei preliminare a rămas definitivă ca urmare a necontestării de către procuror, sau inculpat.

La data de 08.10.2020 a fost acordat primul termen de judecată în cauză, inculpatul ..., asistat fiind și de apărătorii aleși, a declarat că recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa și că dorește ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate în apărare și circumstanțiere, conform art. 374 al. 4 Cod pr. penală.

Instanța a admis cererea formulată de inculpatul ... de judecare conform procedurii recunoaşterii învinuirii, potrivit art. 375 al. 2 Cod pr. penală, și a încuviințat totodată proba cu înscrisuri solicitată de inculpatul ...

Analizând şi coroborând materialul probator existent la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:

În fapt, în seara zilei de 22 ianuarie 2020, în jurul orelor 1930, inculpatul ... a condus autoturismul marca Dodge Avenger cu numărul de înmatriculare ... pe strada ... din municipiul ..., dinspre ... către strada ... și, în dreptul blocurilor ... și ..., a pierdut controlul volanului acroșând opt autoturisme ce se aflau parcate pe partea dreaptă a sensului de deplasare.

Apoi, autoturismul condus de inculpat a derapat și a traversat calea carosabilă, izbind un alt autoturism ce se afla parcat cu spatele la bordură, împingându-l pe acesta într-un stâlp de iluminat care a fost la rândul său avariat.

La fața locului au sosit organele de poliție, care au constatat că inculpatul emana miros de alcool, astfel încât acesta a fost testat cu aparatul alcooltest tip Drager, rezultând o alcoolemie de 0,95 mg/l alcool în aerul pur expirat.

Inculpatul a fost condus la Spitalul Județean ... unde i s-au recoltat probe biologice stabilindu-se că la ora 1955 avea o alcoolemie de 2,49 g%0, iar la ora 2055 avea o alcoolemie de 2,21 g%0.

Situația de fapt descrisă mai sus rezultă din următoarele mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului;

- planșa foto;

- rezultatul testului Drager;

- buletinul de analiză toxicologică nr. A12/52/29.01.2020 al Serviciului de Medicină Legală ...;

- declarațiile martorilor ..., ..., ... și ...

Audiat fiind, inculpatul ...  a arătat că în ziua respectivă a mers cu autoturismul proprietate personală la terenul de sport de pe strada ..., fiind interesat de programul acestei săli de sport și că, pe fondul unor neînțelegeri cu fosta soție pe care le-a avut în ziua respectivă, a consumat dintr-o sticlă de țuică pe care o avea în mașină două-trei guri de băutură. 

Văzând că nu vine nimeni la sală, inculpatul a plecat cu autoturismul spre casă, iar într-o curbă ușoară a pierdut controlul volanului și a lovit mai multe autoturisme parcate pe partea dreaptă,  ricoșând apoi pe sensul celălalt de mers și oprindu-se într-un alt autoturism.

În drept, fapta inculpatului ..., de a conduce în ziua de 22.01.2020, în jurul orelor 1930, autoturismul cu numărul de înmatriculare ..., pe drumurile publice din municipiul ..., având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/1 alcool pur în sânge, respectiv de 2,49 g/1 alcool pur în sânge,  întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă prevăzută de dispoziţiile art. 336 alin. 1  Cod penal.

Instanţa apreciază că fapta întruneşte toate trăsăturile esenţiale ale unei infracţiuni respectiv: este prevăzută de legea penală ca infracţiune, este săvârşită cu vinovăţie, este nejustificată şi este imputabilă inculpatului, nefiind incidente în cauză nici una din cauzele limitativ prevăzute de art. 18-31 Cod penal.

Fiind vorba de o infracţiune de pericol, urmarea imediată a faptei săvârşite de către inculpat constă în punerea în pericol a siguranţei traficului rutier. Starea de pericol pentru valoarea ocrotită de actul normativ mai sus menţionat s-a produs prin însăşi săvârşirea acţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. De asemenea, legătura de cauzalitate între fapta săvârşită şi urmarea socialmente periculoasă rezultă ex re, din însăşi săvârşirea faptei.

Referitor la latura subiectivă a infracţiunilor, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit faptele cu intenţie indirectă, acesta prevăzând rezultatul faptei sale, respectiv punerea în pericol a siguranţei circulaţiei rutiere şi a participanţilor la trafic şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

La individualizarea sancțiunii ce va fi stabilită în cauză, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 74 Cod penal, va ţine seama de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs, ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială  şi socială, precum şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Raportat la aceste criterii instanța va lua în considerare aspectele favorabile inculpatului, ce țin de persoana și conduita anterioară a acestuia, inculpatul aflându-se la primul impact cu legea penală, fiind avocat în Baroul ... și beneficiind de caracterizări favorabile, precum și aspectele legate de situația socială a inculpatului, acesta fiind divorțat și având un copil în vârstă de 13 ani ce este încredințat fostei soții, dar în privința căruia are stabilit dreptul la legături personale prin hotărâre judecătorească.

În același timp însă, instanța nu poate trece cu vederea gravitatea extrem de ridicată a faptei comise de inculpat, ce rezultă în primul rând din valoarea foarte mare a alcoolemiei cu care a fost depistat inculpatul (2,49 g/1 alcool pur în sânge), de peste trei ori limita de 0,80 g/1 alcool pur în sânge, dincolo de care o astfel de faptă trece din domeniul contravențional în cel infracțional.

Totodată, gravitatea faptei comise rezultă din împrejurarea că, deși inculpatul nu a condus o distanță foarte mare, siguranța circulației a fost în mod semnificativ afectată întrucât, pe fondul consumului de alcool, inculpatul a pierdut controlul volanului și a avariat nu mai puțin de 9 mașini și un stâlp de iluminat.

Modalitatea în care s-a produs accidentul de circulație relevă de asemenea periculozitatea ridicată a faptei, câtă vreme mașina condusă de inculpat, după ce a izbit opt mașini aflate pe partea dreaptă a sensului de circulație, a derapat și a traversat sensul de mers lovind o altă mașină ce se afla parcată în zonă, doar norocul făcând ca această acțiune să nu aibă consecințe mai grave pentru inculpat ori pentru alți participanți la traficul rutier.

Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că în speță nu este justificată amânarea aplicării pedepsei, în condițiile art. 83 Cod penal, astfel cum a solicitat inculpatul, și că scopul pedepsei poate fi atins doar prin pronunțarea unei soluții de condamnare.

În concret, Curtea consideră că fapta inculpatului prezintă o gravitate ridicată, care nu justifică aplicarea unei o soluţii mai blânde, de amânare a aplicării pedepsei, o astfel de soluţie fiind specifică faptelor ce prezintă o gravitate redusă (spre exemplu, în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 336 la. 1 Cod penal, atunci când alcoolemia este apropiată de limita minimă de 0,80 g%0, iar distanța condusă este redusă, fără producerea vreunui eveniment rutier).

Dimpotrivă, Curtea apreciază că astfel de fapte, cum este cea dedusă judecăţii, prin săvârşirea cărora siguranţa circulației este semnificativ afectată, în contextul în care inculpatul, deși este o persoană integrată social și este avocat, astfel încât cunoaște bine rigorile legii și consecințele nerespectării acesteia, a încălcat cu ușurință normele legale ce reglementează circulaţia pe drumurile publice, impun condamnarea la o pedeapsă cu închisoarea, astfel încât sancţiunea penală să își poată atinge scopul preventiv-educativ.

Nici argumentul invocat de inculpat pentru pronunțarea unei soluții de amânare a aplicării pedepsei, respectiv faptul că, în caz de condamnare va fi exclus din profesia de avocat, nu poate fi considerat pertinent în cauză, câtă vreme inculpatul trebuia să conștientizeze înainte de comiterea faptei că încălcarea gravă a legii poate avea nu doar consecințe penale ci și consecințe disciplinare. În plus, examinând Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, se constată că art. 14 lit. a stabilește că este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, cu mențiunea că prin decizia Curţii Constituţionale nr. 225 din 4 aprilie 2017, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate, constatându-se că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” este neconstituțională, ceea ce înseamnă că prezenta condamnare a inculpatului nu atrage automat excluderea acestuia din profesia de avocat.

De altfel, instanța amintește că practica constantă a Curții de Apel Galați este în sensul pronunțării unor soluții de condamnare în cazul infracțiunilor de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, atunci când alcoolemia este ridicată (peste 1,50 -1,70 g/1 alcool pur în sânge) ori când prin comiterea infracțiunii s-a pus în concret în pericol siguranța circulației și s-a produs un eveniment rutier soldat cu pagube materiale, astfel că doar faptul că inculpatul are calitatea de avocat nu este un motiv suficient pentru pronunțarea unei soluții de amânare a aplicării pedepsei.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei la care va fi condamnat inculpatul,  deși prevederile art. 336 al. 1 Cod penal stabilesc ca sancțiuni alternative închisoarea și amenda, Curtea se va orienta către pedeapsa închisorii,  ținând seama de gravitatea ridicată a faptei comise de inculpat,  pe care o va doza între limitele de 8 luni și 3 ani și 4 luni închisoare, întrucât limitele inițiale de la 1 la 5 ani închisoare au fost reduse cu o treime conform prevederilor art. 396 al. 10 Cod procedură penală.

Între aceste limite, Curtea apreciază că o pedeapsă de 1 an de închisoare, ce este orientată spre minimul special prevăzut de lege, este suficientă pentru atingerea scopului preventiv-educativ în condițiile în care inculpatul a regretat săvârșirea infracțiunii și a conștientizat în mod evident consecințele faptei comise.

Modalitatea de executare ce se va stabili de instanță va fi aceea a suspendării sub supraveghere în condițiile art. 91, 92 Cod penal câtă vreme sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru incidența acestei instituții, inclusiv acordul inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității,  putându-se aprecia că, chiar fără executarea efectivă a pedepsei, inculpatul nu va comite alte infracțiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Prin urmare, în baza dispozițiilor art. 91, 92 Cod penal, Curtea va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului ..., pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, iar conform art. 93 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere va impune inculpatului respectarea anumitor măsuri de supraveghere, frecventarea unui program de reintegrare socială şi prestarea unei munci neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile.

În baza art. 274 al. 1 din Cod pr. penală va fi obligat inculpatul ...  la plata sumei de 550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 460 lei este aferentă fazei de urmărire penală.

Domenii speta

Spete similare