Infracţiunea de profanare de cadavre sau morminte prev. de art. 383 alin. 1 C.p,. Infracţiunea de furt calificat prev.de art.228 alin.1 C.p raportat la art.229 alin.1 lit.b C.p

Obiectul juridic al infracţiunii de profanare de cadavre sau morminte prev. de art.383 alin.1,2 din Codul penal este reprezentat de relaţiile sociale privind convieţuirea socială, ce implică respectul faţă de persoanele decedate şi faţă de obiectele care simbolizează memoria acestora (piatra funerară, mormântul funerar sau urna funerară) în timp ce obiectul juridic al infracţiunii de furt calificat prev. de art.228 alin.1 C.p raportat la art.229 alin.1 lit.b C.p este reprezentat de relaţiile sociale ce protejează patrimoniul unei persoane.

Obiectul material în cazul infracţiunii prev. de art.383 alin1, 2 C.p este reprezentat de  mormântul sau urna funerară, fie cadavrul asupra căruia s-a exercitat acţiunea de profanare, respectiv sustragerea mâinii drepte, formată din antebraț, palmă şi degete în prezenta cauză, în timp ce obiectul material al infracţiunii de furt calificat este reprezentat de inelul şi suma de 65 lei sustrase.

Prin urmare obiectul juridic al celor două infracţiuni fiind diferit ca şi obiectul material, nu se poate reţine săvârşirea unei singure infracţiuni profanare de cadavre sau morminte prev. de art. 383 alin. 1  C.p, care ar absorbi în conţinutul său constitutiv şi infracţiunea de furt calificat prev.de art.228 alin.1 C.p raportat la art.229 alin.1 lit.b C.p, aşa cum susţine apărătorul inculpaţilor.

 Pe rol, pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică de la 06 septembrie 2021, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din aceeaşi dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect soluţionarea apelurilor formulate de inculpaţii ….şi …. împotriva sentinţei penale nr. 76 din data de 02.04.2021 pronunţată de Judecătoria Vânju Mare în dosarul nr. …..

CURTEA

Asupra apelului de faţă;

Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 76 din data de 02.04.2021 pronunţată de Judecătoria Vânju Mare în dosarul nr. …, în baza art. 383 alin. l, alin. 2 C.pen, cu aplicarea art. 396 alin.10 C.p.p a fost condamnat inculpatul …, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de profanarea de cadavre sau morminte.

În baza art. 228 -229 alin. l, lit. b C.pen cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat.

În baza art. 38 alin. 2, art. 39 alin. 1 lit. b C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 11 luni închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 404 alin. 4 C.p.p. rap la art.72 C.p. s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului …. perioada reţinerii, începând cu data de 04.12.2020 şi până la data de 05.12.2020 şi perioada arestării preventive, începând cu data de 05.12.2020 la zi.

A fost menţinută măsura arestului preventiv dispusă faţă de inculpatul ….

În baza art. 383 alin. l, alin. 2 C.pen, cu aplicarea art. 396 alin.10 C.p.p a fost condamnat inculpatul…, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracţiunea de profanarea de cadavre sau morminte.

În baza art. 228 - 229 alin. l, lit. b C.pen cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru infracţiunea de furt calificat.

În baza art. 38 alin. 2, art. 39 alin. 1 lit. b C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 11 luni închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 404 alin. 4 C.p.p. rap la art.72 C.p. s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului …. perioada reţinerii, începând cu data de 04.12.2020 şi până la data de 05.12.2020 şi perioada arestării preventive, începând cu data de 05.12.2020 şi până la data de 09.12.2020.

A fost menţinută măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul ….

În baza art. 404 alin. (4) lit. d C.proc.pen. rap. la art. 112 alin.1 lit. b) şi e) C.pen. s-a dispus luarea măsurii confiscării speciale cu privire la ranga metalică în lungime de 1,81 cm, aflată în custodia IPJ Mehedinţi conform procesului verbal din 04.12.2020 şi a sumei de 62 lei (câte 31 lei de la fiecare inculpat).

S-a luat act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă.

În temeiul art. 276 alin.1 Cpp a fost obligat fiecare inculpat să plătească persoanei vătămate …., cu domiciliul în Com. …., sat …., jud. …., suma de 400 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

În baza art. 274 alin.1 C.p.p. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului (din care suma de 100 lei pentru fiecare inculpat este aferentă fazei de urmărire penală şi suma de 300 lei pentru fiecare inculpat este aferentă fazei de judecată).

În baza art.274 alin.1 teza ultima C.p.p., onorariul parțial, în cuantum de 434 lei, al apărătorului din oficiu, av. … cu delegaţia nr. …/08.02.2021 emisă de Baroul Mehedinţi, a rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a constatat că prin rechizitoriul nr….. din data de 17.12.2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vânju Mare, au fost trimişi în judecată, inculpaţii …, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor de „profanarea de cadavre sau morminte” prev. de art. 383 alin.1, 2 şi „furt calificat” prev de art. 228-229 alin.1 lit. b C.pen, cu aplicarea art. 38 C.pen şi …., sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunilor de „profanarea de cadavre sau morminte” prev. de art. 383 alin.1, 2 şi „furt calificat” prev de art. 228-229 alin.1 lit. b C.pen, cu aplicarea art. 38 C.pen.

În actul de sesizare al instanţei s-a reţinut, în esenţă, că în noaptea de 23/24.11.2020 numiții … și …., ambii domiciliați în com. …., sat … jud…., au pătruns în mormântul numitei …, din cimitirul din satul … jud. …., iar după ce au deschis sicriul în care se afla cadavrul numitei …. au sustras mâna dreaptă, formată din anțebraț, palmă și degete, un inel, precum și suma de 62 lei ce se afla în sicriu.

Din procesul verbal întocmit de organele de politie la data de 03.12.2020 de ascultare a înregistrării convorbirii telefonice, purtată în data de 26.11.2020, la orele 11:34:56, de numitul  …., de la postul telefonic …., cu numitul …., aflat la postul telefonic …, a rezultat că cei doi au mers în cimitir, au pătruns într-un mormânt de unde au sustras fragmente osoase de la un cadavru, precum și o sumă de bani.

Tot din discuția telefonică mai rezultă că numitul … deține fragmentele osoase de la cadavru de care dorește să scape cât mai repede, iar pe telefonul mobil deține o înregistrare video pe care a făcut-o în momentul în care a pătruns într-un mormânt.

În această discuție telefonică numitul …. îl atenționează pe numitul … cu privire  înregistrarea video, pe care o deține pe telefon, să nu posteze pe rețelele de socializare și nici să nu o trimită la vreo persoană. 

La data de 04.12.2020 organele de poliție au efectuat percheziții domiciliare la locuințele inculpaților … și … în urma cărora de la locuința inculpatului …. a fost ridicat un telefon mobil marca …..

Pe timpul cercetărilor, inculpatul …. predat organelor de cercetare penală o mână de cadavru, formată din antebraț, palmă și degete, pe care o ascunsese într-o canalizare ce se afla pe ulița satului …. jud., în apropierea locuinței sale.

De asemenea inculpatul …. a condus organele de poliție în cimitirul din satul …. județul … unde a indicat mormântul funerar al numitei … și a relatat că acesta împreună cu inculpatul …. au pătruns în mormânt, au desfăcut sicriul în care se afla …, au sustras suma de 62 lei din sicriu, după care au luat o parte din mâna dreaptă a cadavrului.

Inculpatul …. a predat organelor de poliție un profil metalic (rangă), despre care a relatat verbal că a folosit-o împreună cu inculpatul… la comiterea infracțiunilor.

Inculpatul …. a mai prezentat organelor de poliție trei înregistrări video, aflate pe telefonul mobil ce a fost ridicat cu ocazia percheziției domiciliare, înregistrări ce prezintă momentul comiterii infracțiunilor de către acesta și de către inculpatul …. din data de 23.11.2020.

După ce inculpatul …. a prezentat organelor de poliție înregistrările ce le avea pe telefonul mobil, acesta și-a exprimat acordul scris ca aceste înregistrări să fie ridicate de organele de poliție și stocate pe suport optic tip DVD.

Cu ocazia efectuării cercetării la fata locului s-a stabilit  că mormântul funerar aparține numitei …., decedată la data de 16.09.2015, iar placa de ciment ce acoperea mormântul prezenta urme de deplasare, iar cimentul ce sigila laturile acesteia era spart.

În urma examinării sicriului ce se afla în mormânt s-a stabilit că acesta prezenta urme de forțare pe una dintre laturi capacul sicriului ce era din lemn prezenta o urmă de distrugere.

Examinând interiorul sicriului, în acesta s-a observat un cadavru căruia îi lipsea o parte din brațul drept, respectiv antebrațul, palma și degetele, iar lucrurile din interiorul sicriului erau răvășite, nefiind așezate într-o ordine firească.

Fiind audiată în calitate de persoană vătămată numita …., aceasta a declarat că fiica sa …. a decedat în anul 2015 în urma unui accident rutier. În momentul în care a înmormântat-o pe fiica sa i-a pus suma de 62 de lei în buzunar, precum și câteva bijuterii din argint.

Persoana vătămată a mai declarat că nu dorește să se constituie parte civilă în procesul penal pentru suma de 62 de lei, sumă ce au sustras-o inculpații din sicriul fiicei sale.

Cu ocazia audierii inculpaților …. și …., aceștia au declarat că la data de 23.11.2020 s-au întâlnit pe raza satului …., jud. …, unde au discutat și stabilit ca în noaptea de 23/24.11.2020 să se ducă în cimitirul situat pe raza satului …., jud…. și să pătrundă în mormântul în care se afla înmormântată …. pentru a sustrage bijuterii, după care au plecat fiecare la locuința sa. Tot din declarațiile inculpaților mai reiese că în data de 23.11.2020, în jurul orelor 22:00, s-au întâlnit la locuința inculpatului …, de unde au luat un profil metalic (rangă), după care au plecat la mormântul defunctei, au desfăcut capacul mormântului și al sicriului. În sicriu au găsit suma de 62 de lei, sumă ce a fost pusă în sicriu de către numita….

Inculpații au mai declarat că au căutat în sicriul în care se afla cadavrul numitei …. bijuterii, iar ulterior au sustras o parte a mâinii drepte formată din ante-braț, palmă şi degete.

Starea de fapt anterior menţionată a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă: proces - verbal de sesizare (filele nr. 26); proces-verbal de cercetare la fata locului și planșa fotografică (filele nr. 37-59, 62-72), proces -verbal de percheziție  domiciliară (filele nr. 81-97);  proces - verbal de redare rezumativă (filele nr. 106-108); declarație persoană vătămată …. (filele nr. 28-29), declarații inculpați …. și … (filele nr. 110-120).

Prin ordonanța din data de 02.12.2020 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de „profanarea de cadavre sau morminte", faptă prev. și ped. de art. 383 alin. 2 Codul Penal, constând în aceea că în cursul lunii noiembrie 2020 numiții …. şi …, ambii cu domiciliul în com. …. sat … jud. …., folosindu-se de o rangă metalică, au pătruns în mai multe morminte din cimitirul situat pe raza satului … jud…...

Prin ordonanța din data de 04.12.2020 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de „profanarea de cadavre sau morminte”, faptă prev. și ped. de art. 383 alin. 2 Codul Penal, în infracțiunea de „profanarea de cadavre sau morminte", faptă prev. și ped. de art. 383 alin. 1 și 2 Codul Penal.

Prin ordonanța din data de 04.12.2020 s-a dispus extinderea urmăririi penale și pentru infracțiunea de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1 combinat cu art.229 alin. 1 lit. b Codul Penal.

Prin ordonanța din data de 04.12.2020 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de ….și …., pentru săvârșirea infracțiunilor de „profanarea de cadavre sau morminte", faptă prev. și ped. de art. 383 alin. 1 și 2 Cod Penal și furt calificat, faptă prev. și ped. de alt. 228 alin. 1 combinat cu art. 229 alin. 1 lit. b Cod Penal cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod Penal.

Față de inculpații …și …. s-a luat măsura reținerii pentru 24 de ore, pe bază de ordonanță, de la data de 04.12.2020, orele 20:30, până la data de  05.12.2020, orele 20:30.

Prin ordonanța din data de 05.12.2020 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale fată de …şi …., pentru săvârșirea infracțiunilor de „profanarea de  cadavre sau morminte", faptă prev. și ped. de art. 383 alin. 1 şi 2 Cod Penal și furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1 combinat cu art. 229 alin. 1 lit. b Cod Penal cu aplicarea art. 38  alin. 1 Cod Penal.

Prin încheierea din data de 05.12.2020 a Judecătoriei Vînju Mare emisă în dosarul…., față de inculpații …. și… s-a dispus arestarea preventivă pe o durată de 30 de zile, de la data de 05.12.2020, până la data de 03.01.2021, inclusiv.

La data de 09.12.2020 Tribunalul Mehedinți a menținut măsura arestului preventiv față de inculpatul …., iar față de inculpatul … a dispus schimbarea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 09.12.2020.

Inculpaților le-au fost aduse la cunoștință drepturile și obligațiile .prevăzute de art. 10, art. 83, art. 108 din C.proc.pen. întocmindu-se procesele - verbale din 05.12.2020 și 04.12.2020.

Inculpații au fost asistați de apărător desemnat din oficiu pe parcursul urmăririi penale.

 Cauza penală a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Vânju Mare, judeţul Mehedinţi, la data de 18.12.2020 sub nr…..

La primirea dosarului, judecătorul de cameră preliminară a procedat la verificarea  măsurii arestului preventiv aplicată inculpatului …. şi a măsurii controlului judiciar aplicată inculpatului …. şi le-a menţinut prin Încheierea din 22.12.2020 pronunţată în dosarul nr….., rămasă definitivă prin încheierea nr. 34/24.12.2020 a Tribunalului Mehedinţi -Secţia Penală şi încheierea din data de 15.01.2021, pronunţată în dosarul nr….., rămasă definitivă prin încheierea nr. 5/22.01.2021 a Tribunalului Mehedinţi -Secţia Penală.

Raportat la Procedura din Camera Preliminară, judecătorul de Cameră Preliminară a constatat că, în conformitate cu disp. art. 344 alin. 2 C.p.p., inculpaţii …., …. şi persoana vătămată …. au fost înștiințați despre faptul că, în termen de 20 de zile de la data primirii înştiinţării, pot formula în scris cereri sau excepţii cu privire legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

 Inculpaților …şi …. le-au fost desemnați apărători din oficiu. În cauză nu au fost formulate cereri şi excepții.

Judecătorul de Cameră Preliminară a constatat că, faptele care au făcut obiectul cercetărilor în dosarul de urmărire nr…. emis la data de 17.12.2020 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare şi pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor …. şi ….,  respectiv infracţiunile de „profanarea de cadavre sau morminte” prev. de art. 383 alin.1, 2 şi „furt calificat” prev. de art. 228-229 alin.1 lit. b C.pen, cu aplicarea art. 38 C.pen, sunt infracţiuni care în primă instanţă revin spre competenţa de soluţionare a Judecătoriei Vînju Mare, că această instanţă este competentă, material si teritorial să soluţioneze cauza de faţă, că rechizitoriul cuprinde datele referitoare la fapte, încadrare juridică, la profilul moral şi de personalitate ale inculpaţiilor, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată şi la cheltuielile judiciare şi că nu se impune invocarea din oficiu a unor excepţii.

Prin Încheierea nr. 8 din 15.01.2021 în temeiul art. 346 C. proc. pen., a constatat competenţa şi legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr…. emis la 17.12.2020 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vînju Mare privind pe inculpaţii …., fiul lui …. şi …., născut la dat de …, în oraş …, jud….., domiciliat în com. …, jud. …., CNP …., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de „profanarea de cadavre sau morminte” prev. de art. 383 alin.1, 2 şi „furt calificat” prev de art. 228-229 alin.1 lit. b C.pen, cu aplicarea art. 38 C.pen şi …., fiul lui … şi …, născut la data de …., în mun. …., jud. ….cu domiciliul în com. … sat …., jud….., CNP: ……., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de „profanarea de cadavre sau morminte” prev. de art. 383 alin.1, 2 şi „furt calificat” prev de art. 228-229 alin.1 lit. b C.pen, cu aplicarea art. 38 C.pen, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală;

A dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii …. şi ….

Prin rezoluţia din data de 05.02.2021, s-a fixat termen de judecată la data de 26.02.2021.

La solicitarea instanţei, la dosarul cauzei, au fost ataşate fişele de cazier reactualizate ale celor doi inculpaţi.

În cursul judecăţii, instanţa a procedat la verificarea măsurii arestului preventiv aplicată inculpatului …şi a măsurii controlului judiciar aplicată inculpatului …. şi, întrucât subzistau temeiurile avute în vedere la luarea acestor măsuri, au fost menţinute măsurile prin încheierea din data de 08.02.2021 (dosar nr…..).

În cursul judecăţii, persoana vătămată …. a precizat că nu se constituie parte civilă în cauză.

La termenul de judecată din 26.02.2021, inculpații …. şi …., după ce le-au fost aduse la cunoştinţă dispoziţiile art. 374 alin. 4, C.pr.pen. au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor, exprimându-și acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii  şi solicitând, totodată, să fie judecaţi potrivit disp. art. 374 -375 C.pr.pen., cererea acestora fiind admisă de către instanţă.

Avocat …. pentru inculpatul … a depus la dosar o cerere prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului, prin actul de sesizare a instanţei din infracţiunile prevăzute de art. 383 alin.1 şi 2, art. 228-229 alin.1 lit. b C.p. cu aplic. art. 38 C.p. în infracţiunea prevăzută de art. 383 alin.1 C.p. şi de art. 383 alin. 2 C.p.cu aplic. art. 38 C.p., excluzând comiterea infracţiunii de furt  în formă calificată, cerere la care a achiesat şi inculpatul …

Prin încheierea de şedinţă din data de 26.02.2021, instanţa a respins cererea inculpaţilor de schimbare a încadrării juridice.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reţinut că, potrivit art. 383 C.pen. ”Sustragerea, distrugerea sau profanarea unui cadavru ori a cenușii rezultate din incinerarea acestuia se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”. Potrivit alin. (2) ”Profanarea prin orice mijloace a unui mormânt, a unei urne funerare sau a unui monument funerar se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

Totodată potrivit art. 229 alin.1 lit.b rap la art. 228 alin. 1 C.pen. ”Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, în timpul nopții, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.”

Astfel, având în vedere textele de lege de mai sus, s-a constatat că în cazul infracțiunii de profanare de morminte prev de art. 383 C.pen. obiectul juridic al infracțiunii îl reprezintă relațiile sociale privind conviețuirea socială referitoare la persoanele decedate ori la memoria acestora, iar obiectul material îl constituie corpul persoanei decedate, cenușa rezultată din incinerearea cadavrului, mormântul funerar sau urna funerară. În ceea ce privește infracțiunea de furt, obiectul juridic al infracțiunii îl reprezintă relațiile sociale referitoare la protecția dreptului de proprietate, a posesiei sau detenției bunurilor mobile corporale ale unei persoane, iar obiectul material este bunul mobil corporal animat sau neanimat, fungibil sau nefungibil, aflat în posesia sau detenția altuia care are o minimă valoare economică.

Susținerea inculpaților că infracțiunea de profanare de morminte absoarbe infracțiunea de furt calificat a fost înlăturată, pe de o parte deoarece infracțiunea de profanare de morminte se poate comite distinct de infracțiunea de furt calificat, în sensul că nu este obligatoriu să se săvârşească o faptă de furt pentru a se întruni elementele constitutive ale infracţiunii de profanare de morminte, iar pe de altă parte deoarece limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea de profanare de morminte sunt mai mici decât cele prevăzute pentru infracţiunea de furt calificat.

Astfel, deşi în cadrul infracţiunii de profanare de morminte este prevăzută, ca modalitate alterantivă a laturii obiective, acţiunea de sustragere, nu trebuie pierdut din vedere că este vorba de anumite obiecte strict şi limitativ prevăzute de norma de incriminare, respectiv sustragerea unui cadavru sau a cenuşii rezultate din incinerarea cadavrului, legiuitorul alegând în mod expres termenul de „sustragere” şi nu acela de „furt”, care este definit în art. 228 C.pen. şi precizând concret care este obiectul material al infracţiunii, pentru a nu lăsa loc la interpretări.

 Totodată, în măsura în care infracţiunea complexă absoarbe o altă faptă, este evident că ea trebuie să fie caracterizată de o periculozitate mai ridicată decât cea a faptei absorbite. În măsura în care infracţiunea aparent complexă este sancţionată cu o pedeapsă inferioară celei prevăzute pentru infracţiunea absorbită, cele două fapte trebuie reţinute în concurs. Astfel, în speţa de faţă, analizându-se cele două infracţiuni, s-a constatat că limitele prevăzute de lege în cazul infracțiunii de profanare de cadavre sunt inferioare infracțiunii de furt calificat, intenția legiuitorului fiind aceea ca, în situația furtului unui bun-obiect aparţinând unei persoane şi care se află într-un mormânt la alegerea proprietarul, fapta să fie încadrată diferit şi să fie pedepsită mai aspru.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa, din analiza coroborată a materialului probator administrat în cauză, a reţinut următoarele:

În fapt, în noaptea de 23/24.11.2020 inculpații …. și … au pătruns în mormântul defunctei …, din cimitirul din satul … jud….., iar după ce au deschis sicriul în care se afla cadavrul numitei… au sustras mâna dreaptă, formată din antebraț, palmă şi degete, un inel precum și suma de 62 lei ce se afla în sicriu.

Instanţa a reţinut situaţia de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, astfel că recunoașterea săvârşirii infracţiunilor de către inculpaţi se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză în faza de urmărire penală, respectiv proces-verbal de cercetare la fata locului și planșa fotografică (filele nr. 37-59, 62-72), proces -verbal de percheziție  domiciliară (filele nr. 81-97);  proces - verbal de redare rezumativă (filele nr. 106-108); declarație persoană vătămată … (filele nr. 28-29), declarații inculpați … și … (filele nr. 110-120).

Astfel, conform declarațiilor inculpaților … și …, aceștia s-au întâlnit pe raza satului …, jud. …. și au stabilit ca în noaptea de 23/24.11.2020 să se ducă în cimitirul situat pe raza satului …., jud. …. și să pătrundă în mormântul în care se afla înmormântată … pentru a sustrage bijuterii, iar în jurul orelor 22:00, s-au întâlnit la locuința inculpatului …., de unde au luat un profil metalic (rangă), după care au plecat la mormântul defunctei şi au desfăcut capacul mormântului și al sicriului, au sustras mâna dreaptă, formată din antebraț, palmă şi degete, un inel precum și suma de 62 lei ce se afla în sicriu.

Din procesul verbal întocmit de organele de politie la data de 01.12.2020 de redare a convorbirii telefonice, purtată în data de 26.11.2020 de inculpatul  …. cu inculpatul …., coroborat cu declarațiile inculpaților reiese că cei doi au mers în cimitir, au pătruns într-un mormânt de unde au sustras fragmente osoase de la un cadavru, precum și o sumă de bani.

Pe timpul cercetărilor, inculpatul …a predat organelor de cercetare penală mână de cadavru, pe care o ascunsese într-o canalizare ce se afla pe ulița satului … jud. …., în apropierea locuinței sale, precum şi profilul metalic (rangă), pe care l-au folosit la comiterea infracțiunilor.

Cu ocazia efectuării cercetării la fata locului s-a stabilit că mormântul funerar aparține numitei …, decedată la data de 16.09.2015, iar placa de ciment ce acoperea mormântul prezenta urme de deplasare, iar cimentul ce sigila laturile acesteia era spart. În urma examinării sicriului ce se afla în mormânt s-a stabilit că acesta prezenta urme de forțare pe una dintre laturi capacul sicriului ce era din lemn prezenta o urmă de distrugere.

Examinând interiorul sicriului, în acesta s-a observat un cadavru căruia îi lipsea o parte din brațul drept, respectiv antebrațul, palma și degetele, iar lucrurile din interiorul sicriului erau răvășite, nefiind așezate într-o ordine firească.

În drept, s-a apreciat că faptele inculpaţilor …. şi …. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de „profanarea de cadavre sau morminte” prev. de art. 383 alin.1, 2 C.pen. şi „furt calificat” prev de art. 228-229 alin.1 lit. b C.pen, cu aplicarea art. 38 C.pen.

Potrivit art. 383 C.pen. ”Sustragerea, distrugerea sau profanarea unui cadavru ori a cenușii rezultate din incinerarea acestuia se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”. Potrivit alin. (2) ”Profanarea prin orice mijloace a unui mormânt, a unei urne funerare sau a unui monument funerar se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

În ceea ce privește latura obiectivă, elementul material se realizează printr-o acţiune de sustragere, distrugere sau profanare a unui cadavru ori a cenușii rezultate din incinerarea acestuia (în varianta tip). Sustragerea presupune luarea cadavrului fără consimțământul persoanelor în drept să dispună sau să efectueze ritualul funebru - în speţă inculpaţii au luat o parte din cadavru, respectiv mâna dreaptă, formată din antebraț, palmă şi degete. Distrugerea presupune lezarea substanței cadavrului sau a cenușii rezultate din incinerarea acestuia, în aşa fel încât acestea încetează să existe în forma inițială - în speţă inculpaţii au rupt o parte din cadavru, respectiv mâna dreaptă pe care au luat din mormânt.  Totodată, elementul material se poate realiza printr-o acţiune de profanare prin orice mijloace a unui mormânt, a unei urne funerare sau a unui monument funerar (în varianta atenuată) - în speţă inculpații au degradat mormântul prin folosirea profilului metalic (rangă), în scopul de a desface mormântul, apoi sicriul pentru a sustrage bunuri.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă sentimentului comun de pietate faţă de morţi şi crearea prin aceasta a unui pericol pentru relaţiile de convieţuire socială.

Legătura de cauzalitate derivă din faptul că rezultatul tipic al infracțiunii este o consecință a activității de profanare şi rezultă din însăși săvârșirea infracțiunii incriminate.

Referitor la latura subiectivă, infracțiunea de profanare de morminte a fost săvârșită cu intenție indirectă. În acord cu dispozițiile art. 16 al. (3) lit. b) Cp, în structura intenției indirecte reținute se pot identifica atât elementul intelectiv, cât și cel volitiv. Din perspectiva elementului intelectiv, inculpaţii au prevăzut rezultatul conduitei lor infracționale. În ceea ce privește elementul volitiv, inculpaţii au acceptat producerea urmării specifice profanării de cadavre sau morminte, împrejurare ce rezultă din administrarea probatoriului în cauză cu privire la  modalitatea de comitere a faptei.

Totodată potrivit art. 229 alin.1 lit.b rap la art. 228 alin. 1 C.pen. ”Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, în timpul nopții, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.”

În ceea ce priveşte latura obiectivă, elementul material constă în acțiunea de luare de către inculpaţi a unor bunuri - inel, suma de 65 lei, din posesia altei persoane din mormântul aflat în cimitirul situat pe raza satului …, jud. …. mormânt în care persoana vătămată …. a depozitat bunurile sustrase de inculpaţi, sustragerea făcându-se în timpul nopţii fără consimțământul persoanei vătămate. Acțiunea inculpaţilor s-a realizat, așadar prin două acte distincte: scoaterea bunurilor mai sus menţionate din sfera de stăpânire a persoanei vătămate (deposedarea) și trecerea acestora în sfera de stăpânire a inculpaţilor (imposedare).

Aşa cum s-a precizat în motivarea încheierii de respingere a cererii de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpaţi, bunurile dintr-un mormânt nu aparțin persoanei decedate, ci moștenitorilor acestora. Chiar și în situația în care bunurile ar fi fost anterior în patrimoniul persoanei decedate, moștenirea unei persoane se transmite în momentul decesului acesteia (art. 954 cod civil) astfel că bunurile intră de drept în patrimoniul lăsat moștenire, iar fapta de sustragere a unor astfel de bunuri întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la proprietate și pricinuirea unei pagube materiale persoanei vătămate, prin diminuarea patrimoniului acesteia cu valoarea bunurilor sustrase.

Legătura de cauzalitate derivă din faptul că rezultatul tipic al infracțiunii de furt (paguba materială adusă patrimoniului persoanei vătămate) este o consecință a activității de luare a bunurilor aparținând persoanei vătămate în scopul însușirii pe nedrept.

Referitor la latura subiectivă, infracțiunea de furt a fost săvârșită cu intenție directă. În acord cu dispozițiile art. 16 al. (3) lit. a) Cp, în structura intenției directe reținute se pot identifica atât elementul intelectiv, cât și cel volitiv. Din perspectiva elementului intelectiv, inculpaţii au prevăzut rezultatul conduitei infracționale, cunoscând faptul că sustragerea unui bun din patrimoniul unei persoane este de natură a-i pricinui acesteia o pagubă materială. În ceea ce privește elementul volitiv, inculpaţii au dorit producerea urmării specifice furtului, împrejurare ce rezultă din administrarea probatoriului în cauză cu privire la  modalitatea de comitere a faptei.

Analizând toate aspectele de mai sus, prima instanţă a reţinut că faptele pentru care inculpaţii sunt cercetaţi în prezenta cauză există, sunt prevăzute de legea penală, sunt săvârşite de către inculpaţi cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, sunt nejustificate şi le sunt imputabile  acestora, motiv pentru care, în temeiul art. 396 alin. 2 C. proc. pen., au fost condamnaţi. 

La individualizarea pedepsei, instanţa a avut în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele precum şi criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 C.p. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, precum şi limitele de pedeapsă fixate de art. 383 alin.1, 2 C.pen. şi art. 228-229 alin.1 lit. b C.pen,, reduse cu o treime, conform art. 396 alin. 10 C.p.p., inculpaţii recunoscând săvârşirea faptelor şi solicitând judecarea conform procedurii prev. de art. 375 C.p.p.

Ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului prevăzut de lege, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real, persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Totodată pentru a stabili în concret pedeapsa, instanța a avut în vedere ca aceasta sancţiune penală reprezintă o măsura de constrângere  si  un mijloc de  reeducare  a inculpatului, iar  scopul  pedepsei este  prevenirea săvârşirii  de  noi infracţiuni;  instanţa  a ţinut cont  si de faptul ca  prin executarea  acesteia se  urmăreşte  formarea  unei  atitudini  corecte  fata de  muncă, faţă de ordinea de drept  si  faţă de regulile de convieţuire  socială, fără însă ca  executarea  pedepsei  să cauzeze  suferinţe  fizice si  nici să  înjosească  persoana inculpatului.

A fost avută în vedere conduita procesuală a inculpaţilor care au dat dovadă de o atitutine cooperantă, recunoscând săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor şi manifestându-şi acordul de a  presta muncă neremunerată în folosul comunităţii,  precum şi faptul că inculpaţii au 18 şi respectiv 19 ani, sunt necăsătoriţi şi fără ocupaţie.

Referitor la gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, s-a reţinut că, deşi pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca şi trăsătură a infracţiunii, aceasta nu înseamnă că la aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracţie de gravitatea faptelor. Aşadar, instanţa trebuie să ţină cont la aprecierea existenţei pericolului pentru ordinea publică de natura şi modalitatea de săvârşire a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, de reacţia publică la comiterea unei astfel de infracţiuni, precum şi de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacţii ferme a autorităţii faţă de cei suspectaţi ca şi autori ai unor astfel de fapte.

Astfel, prima instanţă a apreciat că faptele săvârşite de inculpaţi sunt socialmente periculoase, fiindcă nesocotirea relațiilor sociale ce protejează patrimoniul persoanei şi respectul datorat morţilor fac cu neputinţă desfăşurarea normala a vieţii sociale si poate pune in pericol însăşi existenta societăţii.

Faţă de considerentele expuse, s-a apreciat că pentru prevenirea săvârşirii de noi fapte penale şi formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială, este necesară condamnarea fiecărui inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracţiunea de profanarea de cadavre sau morminte şi la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru infracţiunea de furt calificat, aceste pedepse constituind totodată pentru inculpaţi un avertisment serios pentru ca pe viitor să nu mai nesocotească dispoziţiile legale.

Având în vedere că inculpații au săvârșit faptele în concurs, în baza art. 38 alin. 2, art. 39 alin. 1 lit. b C.p. prima instanţă a aplicat fiecărui inculpat pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare la care se adaugă un spor de 2 luni închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă, urmând ca fiecare inculpat să execute pedeapsa rezultantă de 11 luni închisoare.

În ceea ce priveşte modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicate, s-a apreciat că scopul preventiv-educativ al pedepsei nu poate fi atins decât prin privarea de libertate a inculpaţilor, având în vedere natura infracţiunilor, modalitatea de comitere a faptelor şi urmarea acestora, comportamentul inculpaţilor, care au tratat cu ignoranţă regulile de convieţuire socială şi sentimentele persoanelor lezate prin faptele lor.

În baza art. 404 alin. 4 C.p.p. rap la art.72 C.p., s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului … perioada reţinerii, începând cu data de 04.12.2020 şi până la data de 05.12.2020 şi perioada arestării preventive, începând cu data de 05.12.2020 la zi şi din durata pedepsei aplicate inculpatului … perioada reţinerii, începând cu data de 04.12.2020 şi până la data de 05.12.2020 şi perioada arestării preventive, începând cu data de 05.12.2020 şi până la data de 09.12.2020.

Faţă de dispoziţiile art. 404 alin. 4 instanţa a menţinut măsura arestului preventiv dispusă faţă de inculpatul … şi măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul …., apreciindu-se că măsurile sunt legale şi  temeinice în raport de natura faptelor săvârşite şi modalitatea de săvârşirea a acestora.

Apreciind gradul de pericol social concret, astfel cum acesta se conturează în prezent, prin raportare la dispoziţiile art. 202 alin.3 şi art. 223 alin. 2 C.p.p. şi la soluţia dată în cauză, s-a apreciat că măsura arestării preventive a inculpatului … şi măsura preventivă a controlului judiciar sub care se află inculpatul …. sunt necesare şi proporţionale faţă de natura şi gravitatea faptelor pentru care aceştia sunt cercetaţi, a împrejurărilor, modalităţilor şi mijloacelor concrete de săvârşire, valorile sociale ocrotite de normele penale, impactul social negativ a unor astfel de fapte, care atrag în mod necondiţionat oprobiul public, dar şi sentimentul de nesiguranţă creat.

Având în vedere starea de fapt, recunoscută de inculpați, aceștia precizând că au folosit ranga metalică în lungime de 1,81 cm, aflată în custodia IPJ Mehedinţi, la săvârşirea infracțiunilor şi faptul că au sustras suma de 62 lei din mormântul defunctei …, sumă de bani pe care nu au predat-o, aşa cum au făcut cu mâna cadavrului, în baza art. 404 alin. (4) lit. d C.p.p. rap. la art. 112 alin.1 lit. b) şi e) Cp. s-a dispus luarea măsurii confiscării speciale cu privire la ranga metalică în lungime de 1,81 cm, aflată în custodia IPJ Mehedinţi conform procesului verbal din 04.12.2020 şi a sumei de 62 lei (câte 31 lei de la fiecare inculpat).

Faţă de declarația persoanei vătămate …., care a precizat că nu se constituie parte civilă în cauză, instanţa a luat act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Având în vedere cererea persoanei vătămate de acordare a cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 276 alin.1 C.p.p., a fost obligat fiecare inculpat să plătească persoanei vătămate …., cu domiciliul în Com. …., sat …., jud….., suma de 400 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

În baza art. 274 alin.1 C.p.p. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului (din care suma de 100 lei pentru fiecare inculpat aferentă fazei de urmărire penală şi suma de 300 lei pentru fiecare inculpat aferentă fazei de judecată).

În baza art. 274 alin.1 teza ultima C.p.p., onorariul parţial, în cuantum de 434 lei, al apărătorului din oficiu, av. … cu delegaţia nr. …/08.02.2021 emisă de Baroul Mehedinţi, a rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel inculpaţii …. Şi….

În motivarea apelului formulat inculpaţii …. şi …., au solicitat în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p. admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 76/2021 pronunţată de Judecătoria Vânju Mare şi reindividualizarea pedepselor.

În ceea ce privește infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 228-229 alin. 1 lit. b din C.pen. s-a solicitat achitarea inculpaţilor întrucât sustragerea unor sume de bani din interiorul unui scriu întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de profanare de cadavre sau morminte prev. de art. 383 alin. 1 C.pen. întrucât sumele de bani depuse în acel loc sunt parte a unui ritual religios, fiind depuse acolo cu ocazia înmormântării, astfel ca nu se poate aprecia ca aparțin vreunei persoane.

Astfel cum sustragerea unui cadavru constituie infracţiunea de profanare de morminte, prev. de 383 alin. 1 din C.pen., și nu constituie infracțiunea de furt prev. de art. 228 C.pen., s-a solicitat să se constate ca sustragerea unor sume de bani din interiorul unui sicriu constituie infracţiunea de profanare de morminte, prev. de 383 alin. 1 din C.pen.

În acest sens s-a solicitat să fie avut în vedere faptul că suma de 62 lei a fost sustrasă de inculpaţi din sicriu, persoana decedata și depusă în acesta nemaiavând capacitate de folosință, deci nici patrimoniu rezultă faptul că bunurile aflate într-un sicriu cât și cadavrul defunctului nu pot face obiectul infracțiunii de furt.

În ceea ce privește infracţiunea de profanare de morminte sau cadavre, prev. de 383 alin. 1 și 2 din C.pen., raportat la criteriile generale de individualizare a pedepsei, așa cum sunt prevăzute in dispozițiile art. 74 din C.pen., s-a solicitat să fie avut în vedere ca inculpaţii au avut o conduita buna in familie si societate, își câștigă mijloacele de existenţă prestând activități lucrative licite, a avut o atitudine procesuala sincera si cooperanta pe tot parcursul urmăririi penale, a recunoscut şi regretat fapta comisă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de apel Craiova la data de 10.05.2021 primul termen de judecată fiind stabilit la data de 06.07.2021, termen la care a fost admisă cererea de amânare formulată de inculpatul …. pentru a-si angaja un apărător.

Examinând apelul sub toate aspectele de fapt şi de drept conform art.417 C.p.p, Curtea constată  următoarele:

 În urma examenului propriu al probelor administrate în cauză instanţa de control judiciar constată că,  în noaptea de 23/24.11.2020 inculpații … și …. au pătruns în mormântul defunctei …., din cimitirul din satul …. jud. …., iar după ce au deschis sicriul în care se afla cadavrul, au sustras mâna dreaptă, formată din antebraț, palmă şi degete, un inel precum și suma de 62 lei ce se afla în sicriu.

 Situaţia de fapt a rezultat din procesul-verbal de cercetare la fata locului și planșa fotografică, procesul -verbal de percheziție  domiciliară,  proces - verbal de redare rezumativă, declarația persoanei vătămate … şi declarațiile inculpaților …. și…..

Fiind audiaţi în cursul judecăţii, inculpaţii au recunoscut şi regretat săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor, însuşindu-şi probele administrate în faza de urmărire penală, pe care nu le-au contestat, fiind de acord să presteze muncă în folosul comunităţii.

Instanţa de fond având în vedere, pe de o parte, atitudinea sinceră a inculpaţilor, criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art.74 alin.1 C.p şi limitele de pedeapsă prevăzute de Codul penal, în baza art. 383 alin. l, alin. 2 C.pen, cu aplicarea art. 396 alin.10 C.p.p a condamnat inculpatul …, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de profanarea de cadavre sau morminte.

În baza art. 228 -229 alin. l, lit. b C.pen cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p a  condamnat același inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat.

În baza art. 38 alin. 2, art. 39 alin. 1 lit. b C.p.a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 11 luni închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 404 alin. 4 C.p.p. rap la art.72 C.p. s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului …. perioada reţinerii, începând cu data de 04.12.2020 şi până la data de 05.12.2020 şi perioada arestării preventive, începând cu data de 05.12.2020 la zi.

A fost menţinută măsura arestului preventiv dispusă faţă de inculpatul ….

În baza art. 383 alin. l, alin. 2 C.pen, cu aplicarea art. 396 alin.10 C.p.p a  condamnat inculpatul …., la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracţiunea de profanarea de cadavre sau morminte.

În baza art. 228 - 229 alin. l, lit. b C.pen cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p a condamnat același inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru infracţiunea de furt calificat.

În baza art. 38 alin. 2, art. 39 alin. 1 lit. b C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 11 luni închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 404 alin. 4 C.p.p. rap la art.72 C.p. s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului … perioada reţinerii, începând cu data de 04.12.2020 şi până la data de 05.12.2020 şi perioada arestării preventive, începând cu data de 05.12.2020 şi până la data de 09.12.2020.

A fost menţinută măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul ….

În motivarea apelului apărătorul ales al inculpaţilor a solicitat în ceea ce privește infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 228-229 alin. 1 lit. b din C.pen. achitarea acestora întrucât sustragerea unor sume de bani din interiorul unui scriu întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de profanare de cadavre sau morminte prev. de art. 383 alin. 1 C.p., sumele de bani depuse în acel loc fiind parte a unui ritual religios şi depuse acolo cu ocazia înmormântării, astfel ca nu se poate aprecia ca aparțin vreunei persoane.

Obiectul juridic al infracţiunii de profanare de cadavre sau morminte prev. de art.383 alin.1,2 din Codul penal este reprezentat de relaţiile sociale privind convieţuirea socială, ce implică respectul faţă de persoanele decedate şi faţă de obiectele care simbolizează memoria acestora (piatra funerară, mormântul funerar sau urna funerară) în timp ce obiectul juridic al infracţiunii de furt calificat prev. de art.228 alin.1 C.p raportat la art.229 alin.1 lit.b C.p este reprezentat de relaţiile sociale ce protejează patrimoniul unei persoane.

Obiectul material în cazul infracţiunii prev. de art.383 alin1, 2 C.p este reprezentat de  mormântul sau urna funerară, fie cadavrul asupra căruia s-a exercitat acţiunea de profanare, respectiv sustragerea mâinii drepte, formată din antebraț, palmă şi degete în prezenta cauză, în timp ce obiectul material al infracţiunii de furt calificat este reprezentat de inelul şi suma de 65 lei sustrase.

Prin urmare obiectul juridic al celor două infracţiuni fiind diferit ca şi obiectul material, nu se poate reţine săvârşirea unei singure infracţiuni profanare de cadavre sau morminte prev. de art. 383 alin. 1  C.p, care ar absorbi în conţinutul său constitutiv şi infracţiunea de furt calificat prev.de art.228 alin.1 C.p raportat la art.229 alin.1 lit.b C.p, aşa cum susţine apărătorul inculpaţilor.

Este adevărat că pentru infracţiunea de furt calificat  aşa cum este descrisă în articolul 228 alin.1 raportat la art.229 alin. 1 lit. b din C.pen, legea penală stabileşte că realizează elementele de tipicitate ale acestei infracţiuni ,,Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a si-l însuşi pe nedrept,, însă aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond bunurile mobile, nu au fost luate din posesia sau detenţia persoanei decedate, fiindcă aceste bunuri  nu aparțin persoanei decedate, ci moștenitorilor acestora.

În acest sens avem în vedere şi declaraţia persoanei vătămate …care a declarat că  a depozitat bunurile sustrase de inculpaţi în sicriu.

Potrivit art.953 din Codul civil moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă, fapt pentru care  și în situația în care bunurile ar fi fost anterior în patrimoniul persoanei decedate, acestea ar fi  intrat de drept în patrimoniul moştenitorilor.

Curtea constată aşadar că faptele săvârşite de inculpaţi realizează elementele de tipicitate ale infracţiunilor de profanare de cadavre sau morminte prev. de art. 383 alin. 1,2 C.p şi furt calificat prev. de art.228 C.p raportat la art.229 alin.1 lit.b C.p săvârşite în concurs, cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, sunt nejustificate şi imputabile acestora.

În ceea ce priveşte al doilea motiv de apel invocat de inculpaţi cu privire la greşita individualizare  a pedepselor aplicate, instanţa de control judiciar constată că instanţa de fond, la realizarea acestei operaţii juridice, a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 alin.1 Cp. respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, precum şi limitele de pedeapsă.

Aplicarea pedepsei  de 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art.383 alin.1, 2 C.p şi de 9 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art.228 alin.1 C.p raportat la art.229 alin.1 lit.b C.p, pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege, reprezintă o justă individualizare având în vedere împrejurările în care au fost săvârşite faptele, atingerea adusă relaţiilor sociale privind respectul faţă de persoanele decedate şi faţă de patrimoniul moștenitorilor.

Instanţa de apel nu ar putea aplica inculpaţilor pedepse orientate spre limita maximă de 3 ani, aşa cum se susţine în motivarea apelului, pentru că în această situaţie ar fi încălcate prevederile art.418 alin.1 din Codul de procedură penală privind neagravarea situaţiei inculpaţilor în propria cale de atac, faţă de împrejurarea că pedeapsa rezultantă stabilită de instanţa de fond este de 11 luni închisoare în cazul ambilor inculpaţi.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei fără a diminua în procesul de individualizare a pedepsei, ponderea datelor ce conturează în concret faptele penale comise de inculpaţi și gradul de pericol social al acestora, instanța de control judiciar constată că durata de 11 luni închisoare a pedepsei rezultante, cu executarea acesteia în regim de detenție, spre care s-a orientat judecătorul fondului este nu numai justificată în cauză, dar și necesară pentru protecția membrilor comunității, în raport cu gravitatea faptelor și  periculozitatea  pe care o prezintă persoana inculpaţilor.

Infracţiunile săvârşite de inculpaţi nu pot fi asociate unei stări de teribilism, aşa cum susţine apărătorul acestora, având în vedere gravitatea faptelor, împrejurările în care au fost săvârşite, pe timpul nopţii, folosind o rangă metalică pe care au luato de la locuinţa inculpatului …, faptul că au filmat momentul pătrunderii în mormânt (fapt ce rezultă din declaraţiile inculpaţilor si procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice) iar inculpatul …. a folosit suma de 60 de lei pentru a juca la aparate electronice.

Ca atare, se apreciază că nu se justifică, în cauză, o altă modalitate de individualizare a executării pedepselor aplicate inculpaţilor, executarea pedepselor în regim de detenţie fiind  aptă să asigure prin programele care se efectuează la locurile de detenție reabilitarea şi reintegrarea în societate a inculpaţilor, corijarea comportamentului social al acestora și conștientizarea necesității respectării legilor și a valorilor sociale apărate de acestea.

Pentru aceste motive în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. Curtea va respinge apelurile declarate de inculpaţii … şi …. împotriva sentinţei penale nr. 76 din data de 02.04.2021 pronunţată de Judecătoria Vânju Mare în dosarul nr….., ca nefondate.

În baza art.72 C.p se va deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului … durata arestării preventive de la data de 02.04.2021 la zi.

În baza art. 275 alin.2 C.p.p va obliga fiecare din inculpaţi, la 300 lei cheltuieli judiciare statului.

În baza art.275 alin.6 C.p.p onorariul apărătorilor din oficiu va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii …, fiul lui … şi …, născut la data de …, în oraş…., jud. ….i, domiciliat în com. …, jud….., CNP…., cetățenie română, necăsătorit, 11 clase, şi …, fiul lui…l şi…, născut la data de …, în mun. …, jud….i, cu domiciliul în com. …, sat…., jud. …, CNP: …, cetăţenie română, necăsătorit, 11 clase, împotriva sentinţei penale nr. 76 din data de 02.04.2021 pronunţată de Judecătoria Vânju Mare în dosarul nr. ….

În baza art.72 C.p deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului … durata arestării preventive de la data de 02.04.2021 la zi.

În baza art.275 alin.2 C.p.p obligă fiecare din inculpaţi la 300 lei cheltuieli judiciare statului.

În baza art.275 alin.6 C.p.p onorariul apărătorilor din oficiu va rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor, persoanei vătămate şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, data de 27 octombrie 2021.

Domenii speta

Spete similare