Decizie 1491 din 23.11.2021

Suntem în prezenţa unităţii naturale colective, specifică infracţiunii în formă simplă cu mai multe acte de executare. Instanţa de control constată că toate cele trei mesaje trimise sunt de aceeași natură, sunt realizate de aceeaşi persoană într-un proces execuţional unic (unitate spațială şi temporală, fără întreruperi nefirești), actele au aceeaşi finalitate, întrunesc elementele constitutive ale aceleiași infracțiuni şi sunt îndreptate împotriva aceluiași subiect pasiv, fiind îndeplinite astfel toate condiţiile unităţii naturale colective.

Prezumţia de legitimă apărare prev. de art. 19 alin. 3 C.p. nu se aplică în cazul inculpatului câtă vreme persoana vătămată se afla în curtea inculpatului, fără a avea o atitudine agresivă şi părăsind curtea în foarte scurt timp.

………….

Pe rol, pronunţarea asupra apelurilor promovate de inculpații ………, ………. și ……….. împotriva sentinței penale nr. 1141 din data de 27 aprilie 2021, pronunțată de Judecătoria Criova în dosarul …….

Conform art. 405 alin. 3 C.p.p., părțile și persoana vătămată nu se citează la pronunțarea hotărârii.

Prezenţa părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în Încheierea de şedinţă din data de 06 octombrie 2021, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie ce se va pronunţa, când instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. 1 Codul de procedură penală, a dispus ca deliberarea, redactarea şi pronunţarea să aibă loc la data de 04.11.2021, iar ulterior la data de 23.11.2021, când a hotărât următoarele:

C U R T E A,

Asupra cauzei penale de față;

Reține că, prin sentința penală nr. 1141 din data de 27 aprilie 2021 pronunțată de Judecătoria Criova în dosarul ……., în baza art. 396 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul ………. la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 05.11.2019 în dauna persoanei vătămate……..).

În baza art. 396 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin. 1 raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 05.11.2019 în dauna persoanei vătămate …….).

În baza art. 396 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin. 1 raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 05.11.2019 în dauna persoanei vătămate ………).

În baza art. 38 alin.1 şi art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate pentru faptele judecată în prezenta cauză, rezultând pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare, care se va executa în regim de detenție conform art. 60 Cod penal (pedeapsa cea mai mare – 6 luni, la care se adaugă un spor de o treime din suma celorlalte pedepse aplicate – 4 luni).

În baza art. 396 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul ……. la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin. 1 raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 13.11.2019 în dauna persoanei vătămate …….) care se va executa în regim de detenție conform art. 60 Cod penal.

În baza art. 396 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul …….. la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin. 1 raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 13.11.2019 în dauna persoanei vătămate ……..).

În baza art. 396 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj în formă continuată prevăzută de art. 257 alin. 1 raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal – 3 acte materiale (faptă din data de 06.11.2019 în dauna persoanei vătămate ……….).

S-a constatat că 2 acte materiale din structura infracţiunii de ultraj în formă continuată prevăzută de art. 257 alin. 1 raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 06.11.2019 în dauna persoanei vătămate ………), nu sunt prevăzute de legea penală, conform art. 16 alin. 1 lit. b teza I-a Cod procedură penală.

S-a constatat că inculpatul …….. a săvârșit infracțiunile deduse judecății în concurs cu infracțiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev. de art. 335 alin. 1 Cod penal pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare, executare ce a fost suspendată sub supraveghere potrivit art. 92 Cod penal pe un termen de supraveghere de 2 ani, prin sentința penală nr. 2838/24.11.2020 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ………, definitivă prin neapelare la data de 22.12.2020.

În baza art. 97 alin. 1 Cod penal s-a anulat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei de 1 (unu) an închisoare dispusă prin sentința penală nr. 2838/24.11.2020 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ………., definitivă prin neapelare la data de 22.12.2020.

În baza art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b şi art. 40 Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate pentru faptele judecate în prezenta cauză - de 6 luni închisoare și 4 luni închisoare, cu pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 2838/24.11.2020 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ……. definitivă prin neapelare la data de 22.12.2020 - de 1 an închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 (unu) an, 3 (trei) luni și 10 (zece) de zile închisoare (pedeapsa cea mai mare – 1 an, la care s-a adăugat un spor de o treime din suma celorlalte pedepse aplicate – 3 luni și 10 de zile), care să se execute în regim de detenție, conform art. 60 Cod penal.

S-a luat act că inculpatul ……… a achitat prejudiciul material în cuantum de 744,99 lei cauzat ……… prin chitanța nr. …./07.01.2020.

În baza art. 25 raportat la art. 397 Cod procedură penală combinat cu art. 1349, art. 1357, art. 1381 şi art. 1385 Cod civil s-a admnis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă ……… şi a fost obligat inculpatul …….. la plata către această parte civilă a sumei de 2000 lei cu titlu de despăgubiri morale.

În baza art. 25 raportat la art. 397 Cod procedură penală combinat cu art. 1349, art. 1357, art. 1381 şi art. 1385 Cod civil s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă …….. şi a fost obligat inculpatul ……… la plata către această parte civilă a sumei de 2000 lei cu titlu de despăgubiri morale.

În baza art. 25 raportat la art. 397 Cod procedură penală combinat cu art. 1349, art. 1357, art. 1381 şi art. 1385 Cod civil s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă ……….. şi au fost obligați în solidar inculpații ………. și ………. la plata către această parte civilă a sumei de 3000 lei cu titlu de despăgubiri morale.

În baza art. 25 raportat la art. 397 Cod procedură penală combinat cu art. 1349, art. 1357, art. 1381 şi art. 1385 Cod civil s-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă………., ca neîntemeiată.

În baza art. 276 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art. 451 şi art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă s-a respins cererea formulată de ……….. privind acordarea cheltuielilor judiciare, ca neîntemeiată.

În baza art. 274 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul ……….. la plata sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, suma de 500 lei reprezintă cheltuieli judiciare stabilite pentru faza de urmărire penală.

În baza art. 274 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul ……… la plata sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, suma de 500 lei reprezintă cheltuieli judiciare stabilite pentru faza de urmărire penală.

În baza art. 274 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul …….. la plata sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, suma de 500 lei reprezintă cheltuieli judiciare stabilite pentru faza de urmărire penală.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. ………..din 12.03.2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților……., …….şi ………trimişi în judecată în stare de libertate, pentru:

- inculpatul………., pentru săvârşirea unei infracțiuni distrugere prev. și ped. de art. 253 alin. 1 Cod penal și a două infracțiuni de ultraj, fapte prev. și ped. de art. 257 alin. 1 rap. la art. 206 alin. 1 Cod penal, cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal, privind concursul de infracțiuni;

- inculpatul………, pentru săvârşirea unei infracțiuni simple de ultraj, faptă prev. și ped. de art. 257 alin. 1 rap. la art. 206 alin. 1 și unei infracțiuni de ultraj în formă continuată (5 acte materiale), faptă prev. și pedepsită de art. 257 alin. 1 rap. la art. 206 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal, privind concursul de infracțiuni;

- inculpatul………, pentru săvârşirea infracțiunii de ultraj prev. de art. 257 alin. 1 rap. la art. 206 alin. 1 Cod penal.

Prin actul de sesizare, a fost reţinută, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:

- inculpatul ………la data de 05.11.2019, în jurul orelor 22.00, a distrus prin lovirea cu o sapă capota și geamul autoturismului marca ……..cu numărul de înmatriculare………, ce se afla în proprietatea persoanei vătămate ……….”;

- inculpatul…….., la data de 05.11.2019, în jurul orelor 22.00, a lovit autoturismul marca ……aparținând ……..”, în care se aflau persoanele vătămate ……., pădurar în cadrul …………” și ……., șef de district în cadrul ……..”, încercând totodată să lovească persoana vătămată ……..;

- inculpatul ………., la data de 05/06.11.2019, după orele 24.00 și la data de 06.11.2019, în jurul orelor 17.29, a trimis mesaje de amenințare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu a persoanei vătămate ………., pădurar în cantonul ………., de pe contul de Facebook al acestuia “……….”, cu privire la viața, bunurile și familia sa;

- inculpatul ……., la data de 13.11.2019, în jurul orelor 14.30, aflându- se la locuința inculpatului ………., a adresat amenințări cu moartea și a încercat să lovească persoana vătămată ……….., pădurar pe raza fondului forestier ………, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

- inculpatul ………., zis…., la data de 13.11.2019, în jurul orelor 14.30, aflându- se la locuința sa a amenințat cu moartea și a încercat să lovească persoana vătămata ………, pădurar pe raza fondului forestier …….. aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

Starea de fapt reţinută în actul de sesizare a instanţei a fost probată cu următoarele mijloace de probă: plângere prealabilă formulată de ………." filele 1 – 2 dup; declarații persoane vătămate: …….. – filele 55 – 57 dup , ………… – filele 59- 60 dup și ……… – filele 133 -135 dup, respectiv filele 136 – 137 dup; declarații de martori: ………. – filele 87 – 88 dup, ………. – filele 85 – 86 dup; …… filele 80 – 82 dup, respectiv filele 179 – 184 dup, ……… filele 75 – 76 dup,……… – filele 184 – 186 dup, ………… filele 77 -79 dup, ……. filele 89 – 91 dup, …….. - filele 92 – 94 dup, ………… - filele 83 – 84 dup, ………. – filele 182 – 183 dup; declarații de suspect și inculpat: ………. – fila 117 dup, fila 119 dup, ………… filele 148 – 149 dup, fila 152 dup, ………… filele 188 – 189 dup, fila 191 dup; procese- verbale de redare a convorbirilor audio – fila 58, respectiv filele 138 – 140 dup; planșă foto reprezentând imagini cu distrugerile provocate autoturismului marca…… cu numărul de înmatriculare ……. – filele 95 – 101 dup; fișa postului persoanei vătămate ………. – filele 36 – 40 dup; fișa postului persoanei vătămate ………. - filele 13 – 15 dup; fișa postului persoanei vătămate ……… - filele 31 – 35 dup; chitanța nr. 198 din data de 07.01.2020 – fila 122 dup; răspuns adresă STS – filele – 70 – 72, respectiv 204 – 205 dup; desfășurător convorbiri – filele 61 – 63 dup; deviz estimativ prejudiciu - fila 43 dup.

Prin încheierea din 14.07.2020 (filele 9 – 11 dosar nr. ….), definitivă prin necontestare, în baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecăţii.

În timpul judecăţii, inculpaţii ………. şi ………au arătat că nu doresc să fie judecaţi potrivit procedurii simplificate, întrucât nu recunosc fapta reţinută în sarcina lor, au înţeles să conteste probele administrate în faza de urmărire penală şi au solicitat efectuarea cercetării judecătoreşti. Față de aceste aspecte s-a dispus efectuarea cercetării judecătorești.

Inculpatul ………., fiind audiat la data de 20.10.2020, a arătat că solicită să fie judecat potrivit procedurii simplificate – fila 21 di. Instanţa de fond, având în vedere că inculpatul ……….. nu s-a prezentat în faţa instanţei, iar inculpatul ……….. arătat că solicită efectuarea cercetării judecătoreşti şi contestă probele administrate în faza de urmărire penală, a prorogat punerea în discuţie a solicitării formulate de inculpatul ………., de judecare potrivit procedurii simplificate.

Partea civilă ……….", prin apărător ales, avocat ………., a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 30.000 lei reprezentând daune morale – filele 22 – 23 di.

Persoanele vătămate ……….., ……….. şi ………. s-au constituit părţi civile în prezenta cauză cu suma de 5000 lei fiecare, reprezentând daune morale – filele 40 – 45 di.

Asistenţa juridică a inculpaţilor nu este obligatorie, conform art. 90 Cod procedură penală (pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 257 alin. 1 rap la art. 206 alin. 1 Cod penal nefiind închisoarea mai mare de 5 ani), astfel încât s-a reținut că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 90 lit. c Cod procedură penală.

Părţile civile……….., ……… şi ………… au fost asistate de apărător ales, avocat ………. – Baroul …, conform împuternicirii nr. 203500 – fila 18 di.

Partea civilă ………." a fost reprezentată de apărător ales, avocat………… – Baroul …, conform împuternicirii avocaţiale nr. 304 – fila 19 di.

Părțile civile ………, ………. Şi………. au fost asistate de apărător ales, avocat ……… – Baroul…., conform împuternicirii avocațiale seria …./20.10.2020 (fila 18 di).

Au fost ataşate fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor ……., ……. şi …….. actualizate la data de 19.03.2021 – filele 157 - 159 di.

În şedinţa publică din data de 04.12.2020, apărătorul ales al părții civile …………, avocat ………, a depus un set de înscrisuri care dovedesc perseverența activităților ilegale desfășurate în ultimii ani de inculpați.

Au fost reaudiați: inculpatul …….(fila 109), inculpatul ……….- fila 110, respectiv fila 137, inculpatul ……..- fila 111, partea civilă …. filele 112 – 113, partea civilă ………- fila 114, partea civilă ……..- filele 115 – 116, respectiv fila 146; martorii………– fila 117;……….– fila 118,………– fila 119,………– filele 120 – 121,……….– fila 122;……..– fila 123; ……..124;……….– fila 134; ……. – fila 135;……….– fila 136.

S-au administrat probe noi: tabele cu contravențiile silvice săvârșite de către inculpații ……….și ………..; adresa de răspuns a Primăriei comunei ……… din care rezultă debitele din amenzi neîncasate reținute în sarcina celor trei inculpați, copii procese-verbale de contravenție date în debit la Primăria comunei …….. numele inculpaților, debite care nu sunt achitate – filele 46 – 108 di.

Au fost ataşate fişele de cazier judiciar actualizate la data de 16.03.2021 (fila 157-159 di).

Faţă de menţiunile din cazierul judiciar, s-a dispus ataşarea sentinței penale nr. 2838/24.11.2020 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. …….., definitivă prin neapelare la data de 22.12.2020, cu privire la inculpatul …….. – filele 153 – 156 di.

I. Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală şi faza de judecată, în raport de dispoziţiile art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, instanţa de fond a reținut următoarea situaţie de fapt:

În perioada 04.09.2019-04.12.2019, persoana vătămată …… era angajat pe perioadă determinată în cadrul …….. cu sediul în comuna ………județul…….., în functia de pădurar, iar la data de 05.11.2019 și data 13.11.20219, se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu astfel cum reiese din contractul individual de muncă nr. …./03.09.2019 (filele 157-160 d.u.p).

Persoana vătămată ……., la data săvârșirii faptelor deduse judecății, avea funcția de șef district silvic astfel cum reiese din fișa postului – fila 13 d.u.p., iar printre atribuțiile profesionale se regăsește și cea privind organizarea și exercitarea pazei fondului forestier din raza districtului silvic (fila 14 d.u.p).

În același sens, persoana vătămată………… încadrată în cadrul …………. în funcția de pădurar din anul 2012 ( fișa postului fila 36 d.u.p).

Conform fișei postului și potrivit dispozițiilor legale, ………., ………. și …….., printre alte atribuții, și pe acelea de a asigura paza pădurilor și de a constata contravențiile și infracțiunile silvice, indiferent de forma de proprietate asupra pădurii.

Potrivit art. 51 alin. 3 din Legea nr. 46/2008- Codul Silvic republicat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, precum şi constatarea contravenţiilor şi a faptelor ce constituie infracţiuni silvice, personalul silvic este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, în limitele competenţelor stabilite de lege.

De asemenea, conform art. 3 din O.U.G nr. 59/2000 privind statutul personalului silvic, în exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, a fondului cinegetic, a fondului piscicol şi a ariilor naturale protejate, în constatarea contravenţiilor şi în aplicarea sancţiunilor corespunzătoare, precum şi în constatarea faptelor ce constituie infracţiuni, potrivit legii, personalul silvic care îşi desfăşoară activitatea în entităţile prevăzute la art. 2 lit. a)-f) (cu referire la art. 2 lit. c – ocoale silvice de regim) este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, în limitele competenţelor stabilite de lege.

Pe de altă parte, așa cum a rezutat din declarațiile persoanelor vătămate, personalul silvic are atribuții de pază a fondului forestier, pe care le exercitau continuu, fără a fi ținuți de un anume program, stabilit într-un anume interval orar. De aici a rezultat că persoanele vătămate ……., …….. și ………se aflau, la data faptelor, în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Din probatoriul administrat a rezultat că, în mod cert, inculpații ………, ……….. și ………. au cunoscut calitatea de tehnician silvic și pădurari a părților vătămate …………, ……. și………, întrucât, anterior mai fuseseră sancționați contravențional, pentru comiterea unor delicte silvice cât și prin prisma faptului că erau consăteni sau locuiau în comune învecinate.

1. În ceea ce privește fapta săvârșită la data de 05.11.2019 în dauna persoanelor vătămate……, ………. și …….. de către inculpatul ………., instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 05.11.2019, în jurul orelor 22:00, autoturismul marca ……. cu nr. de înmatriculare …….., aparținând ……… din ………., în care se aflau ……… tehnician silvic și ……..pădurari, care anterior urmărise o căruță care se presupunea că a sustras lemne, a fost oprit intempestiv de un autoturism marca …….., care i-a tăiat calea, în timp ce se afla pe raza comunei ……...

În atare context, inculpatul ………. a coborât din autoturismul marca …….., și înarmat cu o sapă a lovit capota autoturismului ocolului silvic, încercând să îl lovească pe pădurarul …….., care se afla pe locul din dreapta față al autoturismului, amenințând, totodată, pe cei doi ocupanți ai autoturismului (……… și ……..).

Astfel, din materialul probator administrat în cauză a rezultat că, la data de 05.11.2019, în jurul orelor 16:00, persoana vătămată…….., tehnician silvic la ……….., a fost anunțat telefonic de către ………. pădurar titular în cantonul ……….., că în pădure a intrat o căruță cu 5-6 persoane.

Pentru a verifica cele semnalate de pădurarul ……….., persoana vătămată ………. s-a deplasat împreună cu martorul …, în pădurea ce aparținea de comuna ……...

Fiind informați printr-un apel telefonic că o căruță plină cu lemne în care se aflau 3-4 persoane a ieșit din pădure, s-au luat după urmele lăsate la locul indicat și au ajuns la locuința bunicului inculpatului……, unde au observat că din curtea locuinței ieșeau cu căruța inculpatul………, tatăl acestuia și încă o persoană. Fiind întrebat de către persoana vătămată ……., dacă a sustras lemne, inculpatul a luat o bâtă și l-a amenințat că îi sparge mașina, întrucât îi speria calul.

Ulterior, persoana vătămată …..a sunat la poliție și a relatat cele întâmplate agentului de poliție …….și retrăgându-se din pădure l-a contactat pe șeful de ocol, martorul….., fără a fi luată vreo măsură sau o sesizare scrisă.

La aceeași dată, în urma unor apeluri telefonice cu număr ascuns efectuate către martorul ……și ….., pădurari, și martorul …….– lucrător silvic, aceștia recunoscând vocea inculpatului………., prin care erau informați că se taie arbori din pădure, în spatele morii din satul……., cei doi pădurari l-au informat pe șeful de district ……… despre apelurile primite, care le-a solicitat să anunțe poliția și să se deplaseze în pădure pentru a face verificări.

La solicitarea șefului de district, ……., cei doi s-au deplasat la locul indicat și au găsit cioate de arbori tăiați și aflând de cele întâmplate, persoana vătămată ………împreună cu persoana vătămată………, pădurar și martorul…….., s-au deplasat în teren cu autoturismul marca …….cu nr. de înmatriculare …….., proprietatea …………”.

În timp ce se deplasau către locul indicat, fiind contactat de ……, care i-a comunicat că o căruță cu lemne în care se aflau 4-5 persoane a intrat în curtea casei unde domiciliază inculpatul………, cei trei s-au deplasat la domiciliul inculpatului ………. ajungând imediat după ce a ajuns poliția.

În fața porții casei inculpatului ……..se aflau pădurarii ………, …….., …… și ……., care discutau în contradictoriu cu persoanele suspectate de furtul materialului lemnos, moment în care persoana vătămată ………., le-a spus să se retragă, întrucât a venit poliția.

În acest moment, martorul …….a coborât din mașina ………., pentru a vedea ce s-a întâmplat, mașina condusă de ……….. și-a reluat deplasarea, iar la 150-200 m de domiciliul inculpatului …………, un autoturism marca ……….. de culoare gri, cu numărul de înmatriculare….a tăiat calea autoturismului condus de persoana vătămată….., forțându-l să oprească. Din autoturismul marca ….. a coborât inculpatul …….. înarmat cu o sapă și a lovit capota autoturismului, iar persoana vătămată,………, care se afla pe locul din dreapta al autoturismului a încercat să coboare din autoturism pentru a discuta cu el, întrucât se cunoşteau, moment în care inculpatul ……. a încercat să îl lovească și a spart geamul portierei din dreapta. Persoana vătămată …….. a apelat serviciul de urgență 112, de pe numărul de telefon ……… Ulterior atacului, la geamul autoturismul a ajuns martorul ………, care auzise cele întâmplate, l-a dezarmat pe inculpat și le-a spus să plece celor aflați în autoturism, întrucât cei rămași în fața porții lui ……… pot veni înapoi.

De asemenea, persoana vătămată ……… l-a sunat pe martorul ………. șeful ………., care i-a spus să se retragă și să anunțe poliția.

Situația de fapt, astfel cum a fost expusă, a reieșit din coroborarea mijloacele de probă administrate în cauză. Astfel, din declarațiile persoanei vătămate ……….., tehnician silvic la ……….. ,a reieșit că autoturismul marca….el le-a tăiat calea din care a coborât inculpatul …. care, a luat o sapă din mașină și a început să lovească în capota autoturismului, iar în momentul în care persoana vătămată, …., care îl cunoștea pe inculpatul …. a încercat să coboare și să discute cu el, a spart geamul portierei din dreapta. În acel moment, persoana vătămată …. a apelat serviciul 112 la ora 22:11 pentru a solicita intervenția autorităților (declarații filele 55-57 d.u.p, 114 dosar instanță).

De asemenea, din planșa fotografică s-a observat că geamul portierei din dreapta a fost distrus, iar pe capota autoturismului s-a observat că aceasta a fost lovită (filele 96-101 d.u.p).

Din răspunsul adresei efectuate către STS și desfășurătorul convorbirilor telefonice pus de dispoziție de operatorul de telefonie mobilă …. a reieit că, în data de 05.11.2019, la ora 22.11, persoana vătămată ….. a apelat numărul de urgență în care solicita intervenția poliției, întrucât erau amenințați, apel care corespunde cu momentul atacului efectuat de către inculpatul …...

Astfel, din procesul-verbal de redare a convorbirii cu operatorul 112 a reieșit că persoana vătămată ….. a solicitat ajutor deoarece era atacat de o persoană, în marginea comunei …. care lovise autoturismul de serviciu (proces-verbal fila 58 d.u.p).

În același sens, s-a reținut că declarațiile persoanei vătămate …. se coroborează cu declarațiile persoanei vătămate …., care a relatat că, ulterior retragerii lor de la poarta inculpatului ……., la aproximativ 200 de metri de casă, le-a fost tăiată calea de către inculpatul ……., care a lovit capota autoturismului și a spart geamul portierei din dreapta, încercând să lovească persoana vătămată, …….., care îi ceruse să plece: autoturismul …. ne-a tăiat calea și din acesta a coborât ……….. Acesta a venit spre noi cu o sapă pe care o avea în autoturism și a lovit cu aceasta capota autoturismului, spunându-se că ce căutăm acolo, că este casa nepotului său, după care mi-a deschis ușa, eu i-am spus să ne lase în pace și să plece întrucât ne deschidea ușa de prea multe ori. Eu i-am tras de mai multe ori ușa, iar acesta a lovit cu sapa în geam și ulterior a intenționat să mă lovească și pe mine, dar i-am prins sapa în ușă. Acțiunea de lovire a autoturismului și încercarea de a mă lovi cu sapa mi-a creat o stare de temere atât mie cât și lui ………. În timp ce ….. mașina, …. suna la poliție (declarație fila 59 verso d.u.p, 114 dosar instanță).

De asemenea, din declarația martorului …….a rezultat că l-a văzut pe inculpatul ……….. cum lovea autoturismul marca …….. și cum trăgea cu sapa de ușa dreapta față unde se afla persoana vătămată ………. (declarații filele 78-78 d.u.p, 117 dosar instanță).

Din declarația martorului ………., inginer la ocolul silvic (fila 76 d.u.p, 123 dosar instanță), coroborată cu declarația persoanei vătămate ………… și cu declarația agentului de poliție ………… (filele 92-94 dup, 118 dosar instanță), a reieșit că aceștia au fost anunțati la scurt timp după producerea incidentului despre distrugerea autoturismului care aparținea ocolului silvic.

Deși se afla la fața locului, agentul de poliție ……….. a precizat că, în fața casei inculpatului ……….., se aflau multe persoane agitate, înarmate cu bâte și diverse obiecte, astfel că a trebuit să intervină să nu degenereze conflictul, pădurarii reproșându-i inculpatului ………. că a furat lemne, iar inculpatul ………. reproșând că aceștia voiau să intre peste el în curte, motiv pentru care nu a sesizat momentul distrugerii autoturismului aparținând ………….

În același sens s-a reținut și declarația martorului ……….., agent de poliție în cadrul Postului de Poliție ……….. (declarație fila 124). În fața locuinței inculpatului …….s-au prezentat și alte persoane la solicitarea lui ……., persoanele prezente au început să se împingă, polițiștii au intervenit pentru a-i îndepărta. Când s-a prezentat la poartă și inculpatul ………., inculpatul ……s-a agitat și mai tare deoarece dorea să afle cine l-a bătut pe acesta, la un moment dat luând o furcă cu intenția de a se duce în pădure, moment în care martorul a sărit să îl oprească, fapt ce determinat căderea amândurora la sol.

Fiind audiat în faza de urmărire penală și în fața instanței de fond, inculpatul……. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor de distrugere și ultraj, arătând că nu a amenințat pe nimeni, nu a blocat cu mașina nici un autoturism și nu a distrus cu sapa autoturismul marca …… cu nr. de înmatriculare ……..proprietatea ………..declarație fila 10 verso dosar instanță, declarație fila 117 d.u.p).

Instanța de fond a reținut că declarația inculpatului nu a fost confirmată de probele administrate în cauză. Deși nu a recunoscut că a distrus autoturismul, conform chitanței nr. …. din data de 07.01.2020, inculpatul a plătit suma de 744.99 lei cu titlu de reparație a autoturismului. De asemenea, în fața instanței de fond, inculpatul a afirmat că a achitat suma de bani ca urmare a presiunii exercitate de procurorul de caz fără a indica în concret în ce mod l-a obligat procurorul să achite contravaloarea pagubelor aduse autoturismul, afirmație promovată fără niciun fundament faptic.

Declarațiile inculpatului au fost contrazise și de relatările martorului …….., pădurar în cadrul ……….. (filele 80-82 dup, 120-121 dosar instanță), din care a reieșit că, în proximitatea casei lui ……….. l-a observat pe ……….deplansându-se cu autoturismul marca ………, cu care a blocat autoturismul ocolului, iar în momentul în care a luminat cu proiectoarele, l-a văzut pe inculpatul ……… când a coborât din mașină și a luat din spatele mașinii un corp contondent apoi s-a urcat la volan și a plecat. Martorul a rămas în același loc cu mașina astfel că nu a putut observa desfășurarea evenimentelor însă a putut auzi zgomot, multe injurii, o lovitură ca și când se trântea o ușă de la mașină și pe …. zicând că o să-l omoare pe … (nr. martorul ……..).

Instanța de fond a reținut surescitarea în care se aflau toate persoanele aflate la fața locului, în zonă existând persoane care în mod frecvent sustrăgeau material lemnos. Astfel, se remarcă conduita hoților de lemne de a suna personalul silvic și a-l anunța că în pădure se taie material lemnos, cunoscând faptul că de multe ori aceștia sunt nevoiți să se deplaseze singuri în pădure, fiind astfel expuși riscului de a le fi lezată integritatea fizică.

De asemenea, prezența personalului silvic în fața casei inculpatului …….. nu a fost întâmplătoare, cât timp imobilul acestuia se află la ieșire din comună și aproape de pădure, iar personalul silvic a ajuns la locuința acestuia după urmele de pământ umed lăsate pe carosabil de căruța inculpatului și după ce, în prealabil identificaseră pomi tăiați în pădure.

2. În ceea ce privește fapta săvârșită la data de 05/06.11.2019 în dauna persoanei vătămate ……..de către inculpatul……….. instanța de fond a reținut următoarele:

În fapt, la data de 05.11.2019, în jurul orelor 17:00, persoana vătămată ……. pădurar, al……….”, a primit un apel telefonic cu număr privat, prin care era informat de o persoană că se taie arbori în spatele morii din satul……., astfel că s-a deplasat la locul indicat și a observat că dinspre locuința inculpatului………., vin mai multe persoane în spatele morii.

Întrucât erau multe persoane, s-a retras în pădure și l-a sunat pe ……….colegul său, și pe președintele Asociației deținătorilor de pădure, martorul………., fiind sunat în prealabil cu număr ascuns pentru a se prezenta la locul menționat anterior.

Ulterior sosirii celor doi, persoana vătămată l-a contactat pe…….., șeful de district și, auzind o căruță au urmărit-o până la casa inculpatului ………..afla material lemnos și care era însoțită de 4- 5 indivizi a intrat în curtea casei acestuia, ulterior ajungând la fața locului pădurarii……….., …….. și ………., angajați ai………….” și poliția.

Persoana vătămată …….. împreună cu ceilalți pădurari au plecat de la fața locului la îndemnul polițiștilor.

Ulterior, la data de 06.11.2019, în jurul orelor 12.00, inculpatul ……… i-a transmis, de pe contul său de facebook, …., 4 mesaje cu privire la viața și integritatea corporală a sa și a familiei sale, iar la aceeași dată, în jurul orelor 17:29, a transmis un nou mesaj de amenințare persoanei vătămate……

Astfel, din înregistrările audio puse la dispoziție de persoana vătămată ……… a reieșit că inculpatul……. a amenințat persoana vătămată ……. spunându-i că dacă îl va prinde îl va lega cu lanțul, atrăgându-i atenția că are copil și nu o va scoate la capăt cu ei.

De asemenea, inculpatul ……..a afirmat că dacă îl vor prinde pe…………, îl vor omorî ca pe un câine.

În declarația dată în faza de urmărire penală (fila 148 veros d.u.p), inculpatul ………..a arătat că a conversat prin mesaje audio cu persoana vătămată …….., amenințându-l cu privire la activitatea pe care o desfășoară în calitate de pădurar, dar și din cauza faptului că persoana vătămată făcuse referiri jignitoare la adresa mamei sale. Acesta a arătat că își recunoaște faptele, dar a săvârșit faptele de amenințare, întrucât a fost provocat prin mesajele pe care persoana vătămată i le-a trimis.

Față de cele susținute de inculpat, din înregistrările audio trimise de către inculpatul ………către persoana vătămată……… și transcrise în procesul-verbal de redare din data de 27.11.2019 de la filele 138-139 d.u.p, a reieșit că acestea au fost transmise, întrucât persoana vătămată, în calitate de pădurar, s-a deplasat la locuința inculpatului pentru a constata furtul materialului lemnos.

În ceea ce privește mesajele audio trimise de persoana vătămată către inculpat, instanța de fond a reținut din declarațiile inculpatului ……. și ale persoanei vătămate ……., contrar celor reține de Ministerul Public, că mesajele au fost trimise alternativ între cei doi.

De altfel, mesajele nici nu ar avea o cursivitate logică dacă ar fi analizate ca fiind trimise în momente temporale total distincte.

După cum persoana vătămată ……….a arătat, mesajele au fost trimise alternativ între cei doi iar el i-a trimis mesaje cu injurii inculpatului deoarece îl amenințase cu privire la familia sa (declarație fila 146 dosar instanță).

În același sens s-a reținut și declarația inculpatului ……… (fila 137 dosar instanță), care a arătat că au discutat prin intermediul aplicației Facebook utilizând mesaje audio. Inculpatul a arătat instanței de fond că persoana vătămată …….. i-a adresat mai multe mesaje audio ce conțineau injurii la adresa familiei sale, în legătură cu situația financiară fapt ce l-a determinat pe inculpat să îi transmise mesaje de amenințare, luând în calcul și neplăcerea cauzată de prezentarea personalului silvic la poarta inculpatului, aruncarea cu pietre în porțile inculpatului și agresarea unchiului său, inculpatul ……..

Pentru reținerea circumstanței atenuante a provocării este necesar ca actul provocator să fie de o anumită gravitate, adică să fie susceptibil să provoace o puternică tulburare sau emoție în psihicul infractorului, încât acesta să nu fie în stare să se abțină de la o ripostă, săvârșind astfel infracțiunea.

În acest sens, chiar dacă legea nu cere ca actul pretins provocator să fie la fel de grav ca și riposta celui provocat, ea obligă implicit la verificarea existenței unei proporționalități între intensitatea actului provocator și a tulburării produse de acesta, atât cu referire la subiectivitatea părților aflate în conflict, respectiv modul în care inculpatul a recepționat actul victimei în forul său inferior, dar și obiectiv, respectiv aptitudinea actului provocator de a provoca în mod normal o ripostă.

Cu toate că limbajul utilizat de persoana vătămată ……….în procesul-verbal de redare mesaje audio filele 143-144 d.u.p, conține o multitudine de expresii injurioase la adresa inculpatului și a familiei sale, limbaj ce nu face cinste niciunei persoane, totuși, s-a avut în vedere ușurința utilizării unui limbaj amenințător și plin de agresivitate din partea inculpatului …….. adresa pădurarului ……….. și apelarea la metode intimidante, respectiv reamintirea persoanei vătămate că are o familie, un copil, că îi poate da foc la casă sau îl prind prin pădure singur. În acest context, riposta inculpatului a depășit o limită rezonabilă, căutând să înfrângă autoritatea manifestată de pădurar, fie ea și prin acel limbaj injurios, prin amenințarea cu un rău ce se poate produce lui sau familiei, în cauză neputând fi incidentă circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal.

Astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele avertismente transmise de inculpat:

- mesajul audio 1 fila 138 d.u.p – tu dacă mai vii la brutărie, să fiu al dracu cu viața mea dacă nu te leg cu lanțul de gât pe tine; dar tu nu te gândești că ai un copil, care se duce la școală. Ai casă, ai multe. Tu cu noi n-o scoți la capăt.

- mesajul audio 2 fila 139 d.u.p – Bă tu n-auzi că îți tai lemne până te disper? Eu te nenorocesc la pădure pe tine. Și așa de când ai intrat tu mi-am luat 5 vaci.

- mesajul audio 4 fila 139 d.u.p – dacă pun mâna pe tine … cu aștia, te omorâm ca pe câine. Tu să știi de la mine. Tu și … nu scăpați din mâna noastră.

În ceea ce privește mesajul audio 3 și 5 filele (139-140 d.u.p), astfel cum au fost redate în procesul-verbal, s-a reținut că acestea conțin exclusiv injurii la adresa persoanei vătămate, fără a fi redate amenințări în sensul prevăzut de dispozițiile art. 206 alin. 1 Cod penal.

Totodată, instanța de fond a reținut și declarația martorului ……….(fila 122 verso dosar instanță) prin care acesta a arătat că, dintre grupurile care aduc amenințări pădurarilor și sustrag material lemnos, fac parte și inculpații…….., astfel că, într-o seară a apelat poliția de 3 ori pentru că inculpatul …….să îl intimideze pe pădurarul ……, să-l determine să își dea demisia, așa cum și-a dat demisia un alt pădurar de la …..

3. În ceea ce privește fapta săvârșită la data de 13.11.2019 în dauna persoanei vătămate…….., instanța de fond a reținut următoarele:

La data 13.11.2019, în jurul orelor 14.00-14.30, în timp ce persoana vătămată … efectua activități de patrulare pedestră pe fondul forestier avut în gestiune, situat pe raza comunei …., a auzit o drujbă în pădure astfel că s-a deplasat spre locul de unde provenea sunetul. Apropiindu-se de acel loc a surprins 3 persoane care sustrăgeau lemne din pădure și le încărcau în căruță. În momentul în care cei 3 l-au observat pe pădurar au fugit cu căruța cu lemne înspre sat. Persoana vătămată …. fiind pe jos, i-a urmărit pe cei cu căruța până în sat, a apelat telefonic pe colegul său, martorul …….. care era în patrulare cu mașina și astfel cei doi au plecat după urmele lăsate de căruță, ajungând la domiciliul inculpatului ………., zis …….

Față de cele constatate, persoana vătămată …….. a anunțat organele de poliție care s-au prezentat la aproximativ 20-25 de minute de la apel.

Între timp, până la venirea echipajului de poliție, a ajuns șeful de post, martorul …….. însoțit de inculpatul …….., întrucât cei doi se întâlniseră pe drum, iar acesta i-a solicitat să îl însoțească, deoarece se deplasau în aceeași direcție, după care a intrat în curtea inculpatului și a constatat că lemnele sustrase din pădure se aflau acolo.

În acest timp, martorul …….. a rămas la poartă, iar inculpatul ……. a luat bicicleta, a plecat și s-a întors după 10 minute împreună cu inculpatul ………….și martorul……., zis “…..” cu căruța.

Martorul ……..a rămas în căruță, iar cei doi au coborât din căruță și au intrat în curte.

În urma amenințărilor proferate de cei doi inculpați, persoana vătămată …….., care între timp intrase în curtea inculpatului ………, a părăsit curtea și când a ajuns la poartă, inculpații ………și ……… au ieșit după el, primul înarmându-se cu o bâtă, iar celălalt cu o țeavă de aluminiu cu care au încercat să îl lovească și l-au amenințat.

Văzând acest fapt, martorul ……a intervenit, s-a interpus între ei și l-a imobilizat pe inculpatul………, iar martorul ……. i-a luat bâta din mână inculpatului ……... Ulterior, auzind zgomot, șeful de post a venit în fața porții, iar cei doi s-au urcat în căruță și au plecat.

Situația de fapt reținută a fost confirmată de ansamblul materialului probator administrat în cauză.

Astfel, din declarația martorului …….., agent șef principal de poliție la Postul de Poliție …….. – șef de post, (filele 184-186 d.u.p, 135 dosar instanță) a reieșit că, aflându-se în curtea locuinței inculpatului………, față de existența materialului lemnos sustras din pădure, după ce l-a întrebat pe inculpat despre proveniența materialului lemnos, acesta a luat bicicleta și a plecat fără să îi dea vreo explicație, iar după aproximativ 10 minute s-a întors împreună cu inculpatul………

De asemenea, prezența persoanei vătămate …….în curtea locuinței inculpatului Stănică se datora solicitării organului de poliție pentru a se stabili esența de lemn sustrasă, cantitatea și alte date de identificare.

În ceea ce privește altercația dintre persoana vătămată ……… și cei doi inculpați, martorul ………. a arătat că doar a auzit zgomote, întrucât el a rămas în curte, iar persoana vătămată împreună cu cei doi inculpați se aflau la poartă.

În declarația dată (fila 148 verso d.u.p, 110 dosar instanță), inculpatul ……… a arătat că a venit acasă la inculpatul ……… împreună cu ………..întrucât fusese chemat de inculpatul ……… pentru a tăia lemne.

Astfel, declarația acestuia s-a reținut că se coroborează parțial cu declarația persoanei vătămate ……. și a martorului …….., care au relatat că cei trei au venit împreună cu căruța. Față de acest context, instanța de fond a reținut că nu se poate aprecia că cei trei au venit pentru a tăia lemne, având în vedere conduita anterioară a inculpatul …….., care a plecat cu bicicleta tocmai în momentul în care se aflau în curtea lui atât șeful de post, care îi adresa întrebări referitoare la proveniența materialului lemnos.

Or, conduita pe care o adoptă orice cetățean de bună-credință solicitat de organele de poliție este aceea de a răspunde întrebărilor reprezentanților autorității publice și nu de a pleca intempestiv de acasă fără nici o explicație.

Din acest fapt, concluzia ce decurge în mod logic este aceea că inculpatul …….și martorul ……….au fost chemați pentru a-l sprijini pe inculpatul ……….

Referitor la fapta de amenințare, în declarația dată, inculpatul ………. a arătat că i-a adresat persoanei vătămate amenințări verbale, dar nu a avut asupra sa un alt obiect cu care l-a amenințat. De asemenea, acesta a arătat că inculpatul ……… i-a reproșat persoanei vătămate că a pătruns în curtea lui fără mandat și a încercat să lovească persoana vătămată cu o țeavă, moment în care persoana vătămată a scos un spray cu care a pulverizat către cei doi inculpați.

Declarațiile inculpatului ………s-a reținut că se coroborează parțial cu declarațiile inculpatului …….. (declarație fila 188 d.u.p), acesta arătând că a ajuns la locuința sa înainte să ajungă inculpatul …….. împreună cu martorul ………., întrucât persoana vătămată ….nu a dorit să iasă din curte, a amenințat-o cu o țeavă de aluminiu, iar la poartă a amenințat-o, deoarece intrase în curtea lui fără mandat și anunțase poliția despre sustragerea de lemne: în timp ce mă îndreptam cu țeava către ……., m-a oprit pădurarul ……...

Ulterior, în faza de judecată, inculpatul ……. a negat săvârșirea faptei de amenințare în dauna pădurarului ……., precizând că a luat o țeavă de plastic de lângă solar după ce persoana vătămată a pulverizat spray lacrimogen. De asemenea, a negat ca inculpatul ………. să fi avut în mână vreo țeavă sau alt obiect contondent și sau să fi amenințat vreo persoană. În același sens, inculpatul a precizat că în niciun moment martorul ………. nu a intervenit între el și persoana vătămată și nici nu l-a deposedat de vreun obiect contondent. Față de declarația dată în faza de judecată, instanța de fond a înlăturat-o, inculpatul modificând elementele de fapt precizate cu ocazia audierii anterioare fără nici o justificare, declarație care totodată a fost infirmată de declarațiile martorilor audiați în cauză.

Fiind audiat (filele 180-181 d.u.p, 120-121 dosar instanță), martorul …….. a arătat că, în timp ce persoana vătămată …….. venea spre poartă, inculpatul…………. a luat din căruță o bâtă - moacă, iar inculpatul ……… țeavă de aluminiu, cu care au amenințat persoana vătămată adresându-i amenințări cu moartea și că îl leagă cu lanțurile de căruță și că o să-l târască prin pădure, încercând chiar să îl lovească, moment în care acesta l-a prins de țeavă pe inculpatul ………., iar martorul ……….a luat bâta din mână inculpatului ……… Martorul a atestat cu certitudine că țeava era din aluminiu având în vedere că a observat țeava vizual și a pus mâna pe ea în momentul în care a intervenit între cei doi, aspect ce infirmă susținerea inculpatului ……… că a utilizat o țeavă de plastic.

Această declarație s-a reținut că se coroborează în parte cu declarația martorului …….. (filele 183 d.u.p, 134 d.u.p), prieten cu cei doi inculpați, care a arătat că, a auzit cum cei doi inculpați înjurau persoana vătămată și îi reproșau că a pătruns în curte fără mandat, iar inculpatul …….. a luat din căruța în care se afla acesta o țeavă de aluminiu cu care a încercat să lovească persoana vătămată, moment în care acesta s-a interpus între inculpatul …… și persoana vătămată ………, iar martorul …… s-a interpus între persoana vătămată și inculpatul ………, care încerca să lovească persoana vătămată.

Față de cele reținute de instanța de fond prin prisma probelor administrate, s-a constatat că au fost dovedite faptele săvârșite de inculpați, aceștia prin declarațiile date neaducând elemente probatorii care să combată constatările efectuate de organele de urmărire penală și ale instanței, argumentele promovate nefiind apte să infirme existența faptelor săvârșite.

Situaţia de fapt expusă a rezultat din următoarele mijloace de probă: declarații persoane vătămate: ………., …….. și ……..; seclarații de martori: ……….. …, ………, …,……, ……..,…….., ……., ……., …….., declarații de suspect și inculpat: …….., ………, ……..; procese- verbale de redare a convorbirilor audio; planșă foto reprezentând imagini cu distrugerile provocate autoturismului marca …. cu numărul de înmatriculare ……… fișa postului persoanei vătămate ………; fișa postului persoanei vătămate ………..; fișa postului persoanei vătămate …….., chitanța nr…….. din data de 07.01.2020; răspuns adresă STS; desfășurător convorbiri; deviz estimativ prejudiciu.

Cu titlu prealabil, instanța de fond a reținut că inculpatul ……. a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii, printre altele, și a unei infracțiuni de ultraj în formă continuată (5 acte materiale), faptă prev. și pedepsită de art. 257 alin. 1 rap. la art. 206 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal.

Față de acuzația adusă, instanța de fond a reținut că infracțiunea de ultraj prevăzută de art. 257 alin 1 Cod penal reprezintă o normă de trimitere astfel că elementul material al infracțiunii corespunde acțiunii specifice infracțiunii la care se face trimitere, în acest caz fiind vorba de infracțiunea de amenințare.

Infracțiunea de amenințare cuprinde, ca elemente constitutive, adresarea unei amenințări cu săvârșire unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva persoanei destinatare sau a alteia, care se află în relații apropiate cu persoana căreia îi este adresată.

De esența acestei infracțiuni este ca amenințarea să fie de natură a produce o stare de temere persoanei respective, nefiind necesar a se dovedi chiar existența acestei stări de temere.

Specificul amenințării în online, dată fiind lipsa pericolului fizic imediat (deși amenințarea nu se limitează la faptele violente), ar presupune ca aceasta să fie serioasă și suficient de gravă astfel încât să poată provoca o stare de temere persoanei destinatare.

În mediul online și pe social media, caracterul serios al amenințării trebuie analizat cu mare atenție, având în vedere că doctrina arată că amenințările adresat în glumă nu pot fi considerate infracțiuni.

Analizând procesul-verbal de redare a mesajelor audio (filele 138-140 d.u.p) transmise de inculpat persoanei vătămate ………, s-a constatat se constată că două dintre aceste mesaje conțin exclusiv injurii și expresii jignitoare la adresa persoanei vătămate, respectiv mesajul 2 de la fila 139 d.u.p și mesajul de la fila 140 d.u.p.

Astfel, din cele două mesaje transmise nu s-au conturat elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare, nefiind expusă de inculpat intenția de săvârșire a vreunei infracțiuni sau fapte păgubitoare împotriva persoanei vătămate sau a familiei și bunurilor acestora.

În consecință, acțiunea inculpatului de a profera injurii nu se circumscrie normelor penale, astfel că instanța de fond a reținut că 2 acte materiale din structura infracţiunii de ultraj în formă continuată prevăzută de art. 257 alin. 1 raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 06.11.2019 în dauna persoanei vătămate ….) nu sunt prevăzute de legea penală conform art. 16 alin. 1 lit. b teza I-a Cod procedură penală.

În drept s-au reținut următoarele:

1. fapta inculpatului ……….constând în aceea că, la data de 06.11.2019, a trimis mesaje de amenințare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu a persoanei vătămate ………., pădurar în cantonul ……., de pe contul de Facebook al acestuia “……”, cu privire la viața, bunurile și familia sa, întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin. 1 Cod penal rap. la art. 206 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale).

Pentru reținerea infracțiunii de ultraj în forma prevăzută la art. 257 alin.1 Cod penal, subiectul pasiv secundar (persoana) este circumstanțiat.

Astfel, persoana vizată trebuie să fie un funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, iar acesta să se afle în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau ca fapta să fie săvârșită în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acelei persoane.

În cauza dedusă judecății s-a reținut că sunt îndeplinite ambele condiții, persoana vătămată ……….având funcția de pădurar în cadrul ………..”.

De asemenea, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că faptele de amenințare împotriva persoanei vătămate au fost săvârșite în legătură cu exercitarea de atribuțiilor de serviciu. S-a avut în vedere că persoana vătămată s-a deplasat în pădure pentru a efectua verificări cu privire la sustragerea materialului lemnos și ulterior la locuința inculpatului ……, fapt ce a determinat inculpatul ……… îi trimită mesaje de amenințare, de unde a decurs concluzia că inculpatul cunoștea calitatea acestuia, dar și faptul că mesajele de amenințare au fost trimise în considerarea calității persoanei vătămate.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material al acesteia este același cu cel al infracțiunii de amenințare, prev. de art. 206 alin. 1 Cod penal, pe care o absoarbe, și constă în trimiterea de mesaje vocale de amenințare, în mod repetat, persoanei vătămate …….. pădurar în cantonul ……….în legătura cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.

În ceea ce privește infracțiunea continuată, potrivit art. 35 alin 1 Cod penal, aceasta constă în săvârșirea, de către aceeași persoană la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, acțiuni sau inacțiuni care reprezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

În cauză s-au reținut îndeplinite condițiile enumerate anterior, având în vedere că, inculpatul a trimis, aceleiași persoane vătămate, la data de 06.11.2019, 3 mesaje de amenințare, fiecare faptă întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare.

Urmarea imediată a infracțiunii constă în lezarea relațiilor sociale referitoare la protecția autorității de stat, precum și starea de pericol pentru libertatea psihică a persoanei vătămate.

Legătura de cauzalitate între elementul material și urmarea socialmente periculoasă rezultă din materialitatea faptei.

În ceea ce privește latura subiectivă, infracțiunea a fost săvârșită cu forma de vinovăție a intenției directe, în sensul art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal, acesta prevăzând și urmărind producerea rezultatului.

2. fapta inculpatului ………constând în aceea că, la data de 13.11.2019, în jurul orelor 14.30, aflându-se la locuința inculpatului ………., a adresat amenințări cu moartea și a încercat să lovească persoana vătămată …….., pădurar pe raza fondului forestier Apele Vii, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii de ultraj prevăzut de art. 257 alin. 1 rap. la art. 206 alin. 1 Cod penal.

Pentru reținerea infracțiunii de ultraj în forma prevăzută la art. 257 alin.1 Cod penal, subiectul pasiv secundar (persoana) este circumstanțiat. Astfel, persoana vizată trebuie să fie un funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, iar acesta să se afle în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau ca fapta să fie săvârșită în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acelei persoane. Având în vedere că persoana vătămată are funcția de pădurar în cadrul ……..” și că faptele au fost săvârșite în timp ce persoana vătămată se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, întrucât venise la locuința inculpatului ………pentru a constata sustragerea materialului lemnos și că inculpatul cunoștea calitatea acestuia, reiese că sunt îndeplinite condițiile pentru reținerea infracțiunii de ultraj.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material al acesteia este același cu cel al infracțiunii de amenințare, prev. de art. 206 alin. 1 Cod penal, pe care o absoarbe, și constă în amenințarea și încercarea de a lovi persoana vătămată ……, pădurar în cantonul…….., aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Legătura de cauzalitate între elementul material și urmarea socialmente periculoasă rezultă din materialitatea faptei.

Având în vedere faptul că inculpatul ……..a săvârșit cele două infracțiuni, respectiv infracțiunea de ultraj în formă continuată prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal rap. la art. 206 alin. 1 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și infracțiunea de ultraj prev. de art. 257 alin. 1 rap. la art. 206 Cod penal, instanța de fond a aplicat dispozițiile art. 38 alin. 1 Cod penal, privind concursul de infracțiuni.

În drept s-a reținut că fapta inculpatului ………., constând în aceea că, la data de 13.11.2019, în jurul orelor 14.30, aflându-se la locuința sa a amenințat cu moartea și a încercat să lovească persoana vătămata ……., pădurar pe raza fondului forestier ……., aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin. 1 rap. la art. 206 alin. 1 Cod penal.

În ceea ce privește infracțiunea de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal, subiectul pasiv secundar este circumstanțiat, fiind necesar ca persoana vizată să fie un funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, iar acesta să se afle în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau ca fapta să fie săvârșită în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acelei persoane. Având în vedere că persoana vătămată are funcția de pădurar în cadrul……….” și că faptele au fost săvârșite în timp ce persoana vătămată se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, întrucât venise la locuința inculpatului ………pentru a constata sustragerea materialului lemnos și că inculpatul cunoștea calitatea acestuia, a reieșit că sunt îndeplinite condițiile pentru reținerea infracțiunii de ultraj.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material al acesteia este același cu cel al infracțiunii de amenințare, prev. de art. 206 alin. 1 Cod penal, pe care o absoarbe, și constă în amenințarea și încercarea de a lovi persoana vătămată ……., pădurar în cantonul …….aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Legătura de cauzalitate între elementul material și urmarea socialmente periculoasă rezultă din materialitatea faptei.

În drept s-a constatat că fapta inculpatului ……..constând în aceea că, la data de 05.11.2019, în jurul orelor 22.00, a distrus prin lovirea cu o sapă capota și geamul autoturismului marca ……… cu numărul de înmatriculare ………. ce se afla în proprietatea persoanei vătămate………”, întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiuii de distrugere, faptă prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod penal.

2. Fapta inculpatului ……….constând în aceea că, la data de 05.11.2019, în jurul orelor 22.00, a lovit autoturismul marca …….. aparținând …….., în care se aflau persoanele vătămate ……….., pădurar în cadrul …………” și …….., șef de district în cadrul………”, încercând totodată să lovească persoana vătămată ……….întrunește condițiile de tipicitate a două infracțiuni de ultraj prevăzută de art. 257 alin. 1 rap. la art. 206 alin. 1 Cod penal.

Pentru reținerea infracțiunii de ultraj în forma prevăzută la art. 257 alin.1, subiectul pasiv secundar (persoana) este circumstanțiat. Astfel, persoana vizată trebuie să fie un funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, iar acesta să se afle în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau ca fapta să fie săvârșită în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acelei persoane.

În speță s-au reținut îndeplinite aceste condiții, persoanele vătămate având funcția de pădurar, respectiv șef de district, în cadrul……….”. De asemenea, din probatoriul administrat reiese că acestea se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu la momentul la care au fost amenințate de inculpat, respectiv interveniseră pentru a verifica dacă a fost sustras material lemnos.

Astfel, având în vedere contextul în care s-a comis infracțiunea, respectiv faptul că persoanele vătămate au intervenit în urma unor apeluri efectuate de către numitul ………, care îi anunțase despre sustragerea materialului lemnos, precum și faptul că inculpatul i-a amenințat pentru că se deplasaseră în pădure și ulterior la locuința inculpatului ……. și constataseră furtul materialului lemnos, inculpatul avea cunoștință de calitatea în care aceștia interveniseră.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material este același cu cel al infracțiunii de amenințare prev. de art. 206 alin. 1 Cod penal, pe care o absoarbe, și constă în intimidarea persoanelor vătămate prin lovirea autoturismului în care se aflau și prin încercarea de a lovi persoana vătămată ……...

Astfel, pentru a fi în prezența infracțiunii de amenințare, fapta trebuie vizeze săvârșirea unei fapte păgubitoare, să se îndrepte direct sau indirect împotriva persoanei vătămate sau a altei persoane și să inducă o stare de temere.

Din ansamblul materialului probator s-a reținut că, având în vedere că inculpatul le-a blocat calea de trecere cu autoturismul și ulterior a coborât cu o sapă cu care a lovit autoturismul și a încercat să lovească persoana vătămată ………, în momentul în care acesta încerca să discute cu inculpatul, dar și proferarea de injurii la adresa celor două persoane vătămate ………. și ………, s-a concluzionat că, prin acțiunile sale, inculpatul a dorit să acționeze asupra persoanelor vătămate, cărora le-a indus o stare de temere, astfel că aceștia au solicitat intervenția unui echipaj de poliție apelând numărul unic de urgență 112.

Legătura de cauzalitate între elementul material și urmarea socialmente periculoasă rezultă din materialitatea faptei.

Având în vedere că inculpatul ………… a săvârșit cele trei infracțiuni, respectiv infracțiunea de distrugere prev. de art 253 alin. 1 Cod penal și două infracțiuni de ultraj prev. de art. 257 alin. 1 rap. la art. 206 alin. 1, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză s-au aplicat dispozițiile art. 38 alin. 1 Cod penal, privind concursul de infracțiuni.

Constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală întrucât faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşită de inculpați, instanţa de fond a dispus condamnarea inculpaților ………..,……… și …….

La individualizarea pedepsei principale, instanța de fond a pornit de la limitele de pedeapsă prevăzute de art. 257 alin. 1 raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal: închisoarea de la 4 luni la 1 an și 4 luni sau amenda iar în cazul infracțiunii prevăzute de art. 253 alin. 1 Cod penal de la limitele de pedeapsă închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Între aceste limite s-a stabilit felul și cuantumul pedepsei în raport cu gravitatea infracțiunii și cu periculozitatea inculpaților, evaluate potrivit criteriilor prevăzute de art. 74 alin. 1 Cod penal.

Cu privire la gravitatea infracţiunilor (împrejurările, modul de comitere, mijloacele folosite, starea de pericol creată, natura şi gravitatea rezultatului produs, mobilul şi scopul urmărit), s-a reținut că inculpații au săvârșit infracțiuni prin mijloace violente, apelând ca obiecte contondente – sapă, țeavă metalică, adresând amenințări unor funcționari publici. De asemenea, faptele au fost săvârșite într-o comunitate locală mică și sunt în legătură directă cu infracțiunile silvice, infracțiuni ce se situează la un nivel din ce în ce mai ridicat, pe întreg teritoriul țării, iar combaterea acestui fenomen nu este eficientă, cu toate eforturile Poliției Române și ale personalului silvic, agresivitatea făptuitorilor, persoane fizice, fiind determinată și de condițiile de trai din zonele defavorizate, dar și de câștigurile sigure și constante.

Cu privire la persoana inculpaților (antecedentele penale, conduita după săvârşirea infracţiunii, conduita procesuală, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială), instanța de fond a reținut că inculpatul …….. are vârsta de 35 de ani, este căsătorit și are un copil minor. De asemenea, acesta are 7 clase, iar în prezent nu are ocupație.

În ceea ce privește conduita sa pe parcursul urmării penale, inculpatul a avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând săvârșirea faptelor sale. Potrivit fișei de cazier, acesta nu este cunoscut cu antecedente penale însă la nivelul comunității locale figurează cu amenzi contravenționale pentru sustragerea de material lemnos din pădurile proprietate privată a cetățenilor comunei…….., prezintă debite și amenzi în cuantum de 4000 lei (adresa nr. …/22.10.2020 emisă de Primăria comunei ……….. fila 51).

Inculpatul ……….. are vârsta de 19 ani, este necăsătorit, are studii gimnaziale și nu are loc de muncă. În ceea ce privește conduita sa pe parcursul urmării penale, acesta a avut o atitudine parțial sinceră recunoscând că a amenințat persoana vătămată, însă a minimizat gravitatea faptelor. Din fișa de cazier judiciar a reieșit că acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 2838/24.11.2020 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ………, definitivă prin neapelare la data de 22.12.2020, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unei vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal.

În fapt s-a reținut că, în seara de 12.02.2020, în jurul orelor 23,30, a condus pe drumurile publice de pe raza comunei ………. autoturismul marca ………. cu numărul de înmatriculare …….., fără a poseda permis de conducere.

Serviciul de probațiune Dolj a comunicat că a fost deschis dosarul de supraveghere nr. …/2021 iar prima întrevedere cu inculpatul a avut loc la data de 27.01.2021.

Deși nu reprezintă antecedente penale, inculpatul a fost sancționat contravențional în repetate rânduri pentru furtul materialului lemnos figurând în evidențele primării cu suma d 62,000 lei amenzi contravenționale și pagube silvice în valoare de 9508,11 lei reprezentând contravaloarea a 38,18 mc material lemnos (adresa nr. ……/19.10.2020 emisă de ………. – fila 47).

Din adresa nr. ……/22.10.2020 emisă de Primăria comunei ………. (filele 51-52 di) a rezultat că, la nivelul comunității locale, inculpatul …………. este perceput ca o persoană recalcitrantă, incitând și alte persoane în a avea comportamentul său, aducând expresii jignitoare tuturor. La nivelul Unității Administrativ teritoriale … figurează cu un debit de 78.900 lei provenit din amenzi silvice și alte sancțiuni contravenționale aplicate de organele de poliție. Nu a lucrat niciodată și principala sa ocupație este furtul de material lemnos pe care îl comercializează la cetățeni pe raza comunei… și pe raza localităților limitrofe. De asemenea, s-a reținut din spusele inculpatului că va fura cât va trăi. Din amenzile înregistrate la Impozite și Tace Locale, nu achitat nici o sumă de bani. Produce și scandaluri la nivelul comunității locale, cu titlu exemplificativ la magazinul din centrul comunei ….a dat cu pumnul de nenumărate ori distrugând aparatele de jocuri (păcănele). Neavând loc de muncă, cetățenii din comună se întreabă tot timpul de unde realizează venituri, fiind văzut deținând sume considerabile. Adițional, s-a menționat că, în urmă cu 3-4 ani, împreună cu alții au distrus mașina paznicului de pădure privată, numitul……., și i-au dat cu furca în cap în momentul în care acesta i-a surprins în pădure.

Totodată, din raportul privind situația dosarelor penale înregistrate la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova (fila 201 d.u.p) a reieșit că, în evidențele parchetului, inculpatul figurează ca fiind cercetat într-un număr de 11 dosare penale având ca obiect infracțiuni de furt calificat, lovire sau alte violențe, furt material lemnos amenințare. Printre acestea, în dosarul nr. ………figurează și inculpatul ………., respectiv furt și tăiere ilegală de arbori.

Inculpatul …….. are vârsta de 21 de ani, este necăsătorit, are 6 clase și în prezent nu are ocupație. În ceea ce privește conduita sa pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine sinceră, acesta recunoscând și regretând săvârșirea faptei sale.

Prin declarația dată la fila 21 dosar instanță, inculpatul a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate, arătând că recunoaște și regretă fapta însă, fiind ulterior audiat, acesta a declarat expres că atât el cât și inculpatul ……..nu au amenințat niciun pădurar (declarație fila 111 dosar instanță).

Instanța de fond a dispus efectuarea cercetării judecătorești ca urmare a contestării probelor de către inculpații …… și ………. Față de conduita procesuală a inculpatului ……, aceea de a contesta acuzația adusă prin rechizitoriu, s-a reținut că inculpatul nu poate beneficia de dispozițiile prevăzute de art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, acesta nerecunoscând fapta materială dedusă judecății, solicitarea de judecare potrivit prevederilor art. 375 Cod procedură penală fiind pur formală.

Din fișa de cazier a reieșit că acesta nu este la primul contact cu legea penală, fiindu-i anterior aplicată o măsură educativă prin S.P. nr. 3515 din 17/10/2016 nr. dosar ……..Judecătoria Craiova, definitivă prin D.P. nr. 382 la 28/02/2017 Curtea de Apel Craiova. Astfel, deși aplicarea măsurii educative nu atrage starea de recidivă, s-a avut în vedere că aceasta nu și-a atins scopul, inculpatul perseverând în activitatea infracțională.

De asemenea, la nivelul comunității locale inculpatul figurează cu amenzi în cuantum de 37.000 lei și pagube silvice în valoare de 5587 lei reprezentând contravaloarea a 20,406 mc material lemnos (adresa nr…./19.10.2020 emisă de ……… fila 48).

Din adresa nr. ……./22.10.2020 emisă de Primăria comunei ……… (filele 52-53 di) a rezultat că, la nivelul comunității locale, inculpatul ……… nu are nicio ocupație însă este cunoscut că sustrage material lemnos din pădurea privată a comunei …… și recoltele din câmp ale diverșilor cetățeni. Este prieten cu ……… cu care sustrage în mod frecvent material lemnos atât pe timp de zi cât și pe timp de noapte. Este recalcitrant, înjurând cetățenii și aducându-le expresii jignitoare atunci când consumă alcool. Din amenzi are un debit de 25.200 lei provenit din amenzi silvice cât și din altercații cu diverși cetățeni. Până în prezent nu a achitat nici o sumă de bani din debitul înregistrat la primărie. Totodată, s-a învederat că și acesta a participat în anul 2016 la distrugerea mașinii paznicului de pădure privată. Asemenea inculpatului …….., și inculpatul ……… a precizat că va fura toată viața, aceasta fiind cea mai ușoară formă de înavuțire.

Punând in balanța din punct de vedere juridic ansamblul datelor invocate cu titlu favorabil, respectiv vârsta, lipsa antecedentelor penale și respectiv totalitatea datelor si împrejurărilor care au caracter agravant asupra întinderii răspunderii penale a inculpaților – numeroasele dosare penale, sancțiunile contravenționale, comportamentul în comunitatea locală, instanța de fond a constatat preponderența acestora din urmă și astfel, proporționalitatea și justețea dispunerii executării în regim de detenție a pedepsei. Dispozițiile art. 91 Cod penal privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei reprezintă o măsură de o indulgență nejustificată prin ansamblul probelor administrate.

Individualizarea pedepsei și a modalității de executare a acesteia reprezintă una dintre cele mai importante și sensibile operațiuni juridice de a cărei acuratețe depinde în mod direct reușita procesului de îndreptare și recuperare a condamnatului, întrucât aceasta presupune, prin evaluarea gravității infracțiunii comise și a periculozității infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a inculpatului în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa şi modul de executare a acesteia.

Infracțiunea, ca faptă socialmente periculoasă, creează o tulburare socială, aduce o atingere valorilor sociale ocrotite de legea penală și ordinii juridice instituite într-un sistem de drept. Pentru înlăturarea acestor consecințe negative ale infracțiunii este necesar să se reacționeze din partea societății și să se aplice anumite măsuri de constrângere juridică celor ce săvârșesc asemenea fapte. Pentru înlăturarea neliniștii și tulburării sociale, pentru restabilirea ordinii juridice trebuie ca persoanele care au săvârșit infracțiuni să fie de îndată trase la răspundere penală.

Aplicarea și executarea pedepsei se realizează în vederea atingerii unor scopuri bine definite, respectiv scopul prevenirii săvârșirii de noi fapte penale din partea infractorilor, prin reeducarea acestora, dar și din partea altor persoane, prin exemplaritatea pedepselor, precum şi scopul restabilirii liniștii sociale și al reintegrării ordinii juridice.

Personalul silvic cu atribuții de control, spre deosebire de alte categorii de agenți constatatori de infracțiuni și contravenții, este pus în situația de a constata furturi de lemn sau acte de braconaj în zone izolate, departe de localități, de multe ori în zone fără rețele de telefonie ori alte mijloace de comunicare rapidă.

De asemenea, există cazuri numeroase când constatarea acestor activități ilegale se face de către o singură persoană, fără martori.

În tot acest timp, făptuitorii identificați de personalul silvic sunt organizați în grupuri de două sau mai multe persoane. Cei implicați în furt sunt conștienți de consecințele grave ale faptelor comise, respectiv repercusiunile pe care acestea, odată aduse în fața justiției, le pot avea asupra libertății și situației financiare a vinovaților, fapt care îi face extrem de periculoși în anumite cazuri. De multe ori pădurarii sunt urmăriți, pândiți, integritatea familiilor și a bunurilor lor materiale le sunt amenințate în permanență.

Amploarea fenomenului infracţional silvic din ultimii 30 de ani a depăşit sfera de interes a specialiştilor dintr-un anumit domeniu de activitate (silvicultură, justiţie), devenind o preocupare constantă a întregii societăţi.

Atenţia asupra acestui fenomen a fost atrasă şi de inundaţiile şi alunecările de teren, în special în zonele nordice ale ţării, cu efecte de multe ori devastatoare asupra comunităţii locale şi infrastructurii, calamităţi care au fost puse în legătură de cauzalitate cu tăierile masive de arbori din zonele afectate.

Concomitent, în zonele sudice ale ţării au fost semnalate tendinţe de aridizare şi deşertificare ca urmare a distrugerii perdelelor forestiere de protecţie şi tăierilor ilegale a unor întregi trupuri de pădure. În atenţia opiniei publice au intrat şi tăierile ilegale din ariile naturale protejate şi din zonele turistice ale ţării, care au condus la crearea unor imagini negative, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, cu privire la administrarea pădurilor din România.

Astfel, exemplaritatea, care decurge din supunerea celui condamnat la executarea pedepsei, devine cu atât mai puternică cu cât punerea în executare se produce neîntârziat după condamnare. În aceste condiții, conștiința socială are încă vie și exactă imaginea pericolului pe care îl prezintă fapta și făptuitorul, a urmărilor dăunătoare sau primejdioase ale faptei săvârșite și va reacționa mai adecvat.

Instanța de fond a reținut că nu există probe care să fundamenteze concluzia necesității şi proporționalității aplicării unui regim de executare a pedepsei în libertate.

În raport de persoana inculpaților, de conduita anterioară și ulterioară desfășurării activității infracționale, de posibilitățile de îndreptare, instanța de fond a apreciat că aplicarea unei pedepse și executarea acesteia în regim de detenție reprezintă imperative în scopul înfăptuirii reale a actului de justiție în prezenta cauză.

Nu există premisele necesare pentru a considera că inculpații nu ar mai relua activitatea infracțională dacă s-ar dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei sau o altă modalitate mai blândă de executare a pedepsei. Întreaga comportare procesuală a inculpaților nu a atestat conștientizarea gravității activității desfășurate, prin urmare nu există date care să le inhibe un eventual comportament similar.

Având în vedere cele expuse, faţă de gravitatea faptelor şi conduita inculpaților, în baza art. 396 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, instanța de fond a condamnat pe inculpatul ………. la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere prevăzută de art. 253 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 05.11.2019 în dauna persoanei vătămate………).

În baza art. 396 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală a condamnat pe inculpatul ……….., la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin. 1 raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 05.11.2019 în dauna persoanei vătămate ……).

În baza art. 396 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală a condamnat pe inculpatul ……, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin. 1 raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 05.11.2019 în dauna persoanei vătămate …….).

În baza art. 38 alin.1 şi art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate pentru faptele judecată în prezenta cauză, rezultând pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare, în regim de detenție conform art. 60 Cod penal (pedeapsa cea mai mare – 6 luni, la care s-a adăugat un spor de o treime din suma celorlalte pedepse aplicate – 4 luni).

În baza art. 396 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul …….., la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin. 1 raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 13.11.2019 în dauna persoanei vătămate ……..) care se va executa în regim de detenție conform art. 60 Cod penal.

În baza art. 396 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul ………la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj în formă continuată prevăzută de art. 257 alin. 1 raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal – 3 acte materiale (faptă din data de 06.11.2019 în dauna persoanei vătămate ………).

S-a constatat că 2 acte materiale din structura infracţiunii de ultraj în formă continuată prevăzută de art. 257 alin. 1 raportat la art. 206 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (faptă din data de 06.11.2019 în dauna persoanei vătămate Ene Nicușor Ionel) nu sunt prevăzute de legea penală, conform art. 16 alin. 1 lit. b teza I-a Cod procedură penală.

Față de mențiunile din fișa de cazier judiciar și expuse mai sus, instanța de fond a constatat că inculpatul ……… a săvârșit infracțiunile deduse judecății în concurs cu infracțiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev. de art. 335 alin. 1 Cod penal pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare, executare ce a fost suspendată sub supraveghere potrivit art. 92 Cod penal pe un termen de supraveghere de 2 ani, prin sentința penală nr. 2838/24.11.2020 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr………., definitivă prin neapelare la data de 22.12.2020.

În baza art. 97 alin. 1 Cod penal s-a anulat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei de 1 (unu) an închisoare dispusă prin sentința penală nr. 2838/24.11.2020 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ……..definitivă prin neapelare la data de 22.12.2020.

În baza art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b şi art. 40 Cod penal, instanța de fond a contopit pedeapsa aplicată pentru faptele judecate în prezenta cauză, de 6 luni închisoare și 4 luni închisoare cu pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 2838/24.11.2020 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr………., definitivă prin neapelare la data de 22.12.2020, de 1 an închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 (unu) an, 3 (trei) luni și 10 (zece) de zile închisoare (pedeapsa cea mai mare – 1 an, la care s-a adăugat un spor de o treime din suma celorlalte pedepse aplicate – 3 luni și 10 de zile), care se va executa în regim de detenție conform art. 60 Cod penal.

În faza de judecată, persoanele vătămate s-au constituit părți civile în acord cu dispozițiile art. 20 Cod procedură penală.

La data de 29.11.2019, persoana vătămată……….” s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 744.99 lei, reprezentând costul reparațiilor autoturismului care a suferit distrugeri, sumă pe care inculpatul ……….a achitat-o conform chitanței nr. …. din data de 07.01.2020.

Prin urmare, s-a reținut că prejudiciul material produs părții civile ……….. a fost acoperit în faza de urmărire penală, instanța de fond urmând a lua act că inculpatul ……… a achitat prejudiciul material în cuantum de 744,99 lei cauzat ………. prin chitanța nr. …./07.01.2020.

Adițional, persoana vătămată …………s-a constituit parte civilă cu suma de 30.000 lei reprezentând prejudiciul moral cauzat de faptele inculpaților. În motivarea cererii de constituire pare civilă, ……a învederat că inculpații ……, ……… și ……… prin infracțiunile de distrugere și ultraj săvârșite au adus un prejudiciul de imagine instituției ……….. în fața opiniei publice. De asemenea, inculpații, cât și mass-media, au transmis opiniei publice comiterea faptelor împotriva persoanei vătămate, încrederea opiniei publice în ……….a fost grav afectată. S-a solicitat la cuantificarea daunelor morale să se aibă în vedere traumele psihice suferite și afectarea situației materiale și sociale a părții civile (cerere constituire parte civilă filele 22-23 di).

La termenul de judecată din data de 20.10.2020 s-au constituit părți civile și persoanele vătămate……., ……… și……….. cu suma de 5000 lei fiecare, reprezentând daune morale. Ulterior, prin cereri scrise, părțile civile au arătat instanței că solicită daune morale pentru afectarea imaginii fiecăruia în comunitatea locală în care domiciliază precum și în fața opiniei publice (filele 40-45 di).

În ceea ce priveşte despăgubirile pentru repararea prejudiciilor morale, în absenţa unor probe materiale, judecătorul este singurul care, în raport de consecinţele suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală. Cât priveşte întinderea prejudiciului, este evident că aceasta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel încât în funcţie de împrejurările concrete ale speţei, statuând în echitate, instanţa urmează să acorde despăgubiri apte să constituie o satisfacţie echitabilă.

Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a statuat referitor la daunele morale, că acestea nu sunt supuse unor criterii legale prestabilite, iar „la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral se are în vedere o serie de criterii: consecinţele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmăreşte o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit şi, nu îmbogăţirea fără just temei”.

În acest sens, instanţa de fond a reținut că proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul şi raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanţa deducând producerea prejudiciului moral din simpla existenţă a faptei ilicite de natură să determine un asemenea prejudiciu, soluţie care, deşi atipică în raport cu regimul general al răspunderii apare în esenţă ei justificată pentru că, dat fiind caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă este practic imposibilă.

Aşadar, instanţa de fond a ținut seama de circumstanţele concrete ale cauzei, daunele morale trebuie stabilite ţinând seama de suferinţele susceptibil, în mod rezonabil, a fi fost cauzate prin faptele săvârşite de către inculpați.

Totodată, daunele morale nu trebuie să constituie o sancţiune excesivă pentru cel care este obligat şi nici o sursă de îmbogăţire nejustificată pentru cel căruia i se acordă.

În ceea ce privește partea civilă ………… și ……….., instanța de fond nu a pus la îndoială că, prin acțiunea sa, inculpatul ……….. a produs prejudicii de natură nepatrimonială părților civile, prejudicii ce constau, pe de o parte, în consecințele faptelor sale, dar și prejudicii ce constau în știrbirea reputației părții civile în fața comunității în care, prin natura atribuțiilor de serviciu, își desfășoară activitatea, activitate ce implică tocmai asigurarea pazei pădurilor. Pe de altă parte, instanța de fond nu a putut omite faptul că, tocmai prin natura atribuțiilor de serviciu, personalul silvic, în general, este mai expus la anumite riscuri, riscuri pe care trebuie să și le asume în momentul în care decid practicarea acestei meserii.

De asemenea, nu trebuie omisă practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care arată că principala reparație morală pentru partea vătămată în cazul săvârșirii unei infracțiuni trebuie să constea în condamnarea penală a inculpatului, iar nu în despăgubirile civile ce ar putea fi acordate.

Având în vedere cele de mai sus, văzând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1357 Cod civil privind răspunderea civilă delictuală, din probatoriul administrat reieșind fapta producătoare de prejudicii, culpa inculpatului în săvârșirea faptei, legătura de cauzalitate între fapta inculpatului și prejudiciul de natură morală, instanța de fond a admis, în parte, pretențiile civile ale părților civile ……… și ………. și l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 2000 lei către părțile civile.

Față de cele expuse, în baza art. 25 raportat la art. 397 Cod procedură penală combinat cu art. 1349, art. 1357, art. 1381 şi art. 1385 Cod civil s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă …………., fiind obligat inculpatul ………. ………. la plata către această parte civilă a sumei de 2000 lei cu titlu de despăgubiri morale.

În baza art. 25 raportat la art. 397 Cod procedură penală combinat cu art. 1349, art. 1357, art. 1381 şi art. 1385 Cod civil s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă ……… și a fost obligat inculpatul ………. la plata către această parte civilă a sumei de 2000 lei cu titlu de despăgubiri morale.

În ceea ce privește partea civilă………, instanța de fond a reținut că împotriva acestuia au fost săvârșite 2 infracțiuni de ultraj, respectiv la data de 05/06.11.2019 și 13.11.2019 săvârșite de inculpații ………… și………...

Față de faptele ilicite săvârșite de inculpați, instanța de fond a constatat că părții civile au fost produse prejudicii morale cât timp a fost amenințat cu moartea, cu schilodirea, cu producerea de pagube bunurilor sale – în speță incendierea casei sau producerea unui rău copilului sau soției. De asemenea, au fost produse prejudicii ce constă în știrbirea reputației părții civile în fața comunității în care, prin natura atribuțiilor de serviciu, își desfășoară activitatea, activitate ce implică tocmai asigurarea pazei pădurilor.

Față de cele reținute la secțiunea în fapt, s-au constatat îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, instanța de fond admițând în parte acțiunea civilă, în concret, partea civilă nefăcând dovada că starea de temere a continuat și după săvârșirea faptelor deduse judecății, iar conflictul dintre inculpați și partea civilă a fost singular.

În consecință, în baza art. 25 raportat la art. 397 Cod procedură penală combinat cu art. 1349, art. 1357, art. 1381 şi art. 1385 Cod civil, instanța de fond a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă ……… şi a obligat în solidar inculpații ……… și …….. la plata către această parte civilă a sumei de 3000 lei cu titlu de despăgubiri morale.

În privința părții civile………, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 10 alin. 2 din Codul Silvic Administrarea, precum și serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:

a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și din structura Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", care administrează fond forestier proprietate publică a statului și care sunt înființate de acestea; Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", poate asigura administrarea prin bazele experimentale, care se asimilează ocoalelor silvice de stat, dar numai pentru fondul forestier proprietate publică a statului pentru care are calitatea de administrator, potrivit legii;

b) ocoale silvice de regim, care sunt înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au în proprietate fond forestier ori de asociații constituite de către acestea.

(3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) sunt de interes public și pot administra sau asigura servicii silvice, după caz, și pentru alte proprietăți forestiere, pe bază de contracte, care constituie titlu executoriu cu privire la sumele datorate de către proprietar pentru administrarea sau asigurarea serviciilor silvice, după caz, cu excepția ocolului silvic propriu al Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", care poate asigura administrarea sau serviciile silvice numai pentru fondul forestier pe care îl are în administrare proprie.

Daunele morale reprezintă satisfacții echitabile destinate a compensa material suferințele fizice sau psihice ale părții civile, urmare a faptei ilicite a inculpatului.

Problema acordării daunelor morale unei persoane juridice a fost dintotdeauna controversată. Pe tărâmul art. 54 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, o parte a doctrinei admitea că sunt supuse reparației și prejudiciile cauzate ca urmare a încălcării drepturilor sale cu conținut neeconomic. Bineînțeles, domeniul drepturilor nepatrimoniale recunoscute persoanelor juridice este restrâns la acele drepturi subiective pe care persoana juridica le poate avea potrivit legii. Persoana juridica poate invoca, spre exemplu, nesocotirea dreptului la denumire, sediu, emblema, marca de fabrica. Și în jurisprudența civilă s-a reținut, de multe ori, ca „dispozițiile art. 54 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoane fizice și persoane juridice nu fac distincție între persoanele fizice sau juridice și nici nu limitează drepturile nepatrimoniale ocrotite, astfel încât este recunoscut și dreptul persoanei juridice de a obține daune morale pentru vătămarea oricărui drept nepatrimonial.”

De altfel, în sistemul Noului Cod Civil, recunoașterea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice și posibilitatea reparării prejudiciilor cauzate ca urmare a încălcării unor astfel de drepturi sunt expres prevăzute de art. 257 Cod civil.

Reputația nu este un drept care să poată aparține exclusiv unei persoane fizice, ci poate aparține și unei persoane juridice. În consecință, prin raportare la prevederile art. 257 Cod civil, și o persoană juridică poate solicita apărarea reputației sale în ipoteza unor atingeri aduse imaginii sale.

Așa cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 252 și art. 257 Cod civil, persoana juridică are dreptul, prin asemănare cu persoana fizică, la ocrotirea drepturilor sale nepatrimoniale prevăzute la art. 252 Cod civil.

În mod evident, unele dintre drepturile nepatrimoniale prevăzute de art. 252 Cod civil nu pot aparține decât unei persoane fizice, cum ar de exemplu cele referitoare la viața, sănătatea, integritatea fizică sau psihică. În schimb, alte drepturi dintre cele prevăzute la art. 252 Cod civil pot aparține atât unei persoane fizice, cât și unei persoane juridice, iar între acestea se regăsește și dreptul la demnitate. Este adevărat că art. 72 Cod civil care reglementează dreptul la demnitate face referire doar la persoana fizică, însă prevederile alin. 2 al acestui articol, care instituie obligația de a nu aduce atingere onoarei și reputației unei persoane poate fi aplicat, prin asemănare și persoanei juridice, deoarece reputația nu este un drept care să poată aparține exclusiv unei persoane fizice, ci poate aparține și unei persoane juridice.

În consecință, prin raportare la prevederile art. 257 Cod civil, și o persoană juridică poate solicita apărarea reputației sale în ipoteza unor atingeri aduse imaginii sale.

Analizând situația concretă din cauza de față, instanța de fond a reținut că partea civilă ……….nu a făcut dovada că prin acțiunile conjugate sau individuale inculpații au adus atingere reputației ocolului Silvic, simpla săvârșire a infracțiunilor de ultraj contra personalului silvic sau distrugerea autoturismului părții civile nefiind apte să contureze un prejudiciu de imagine adus părții civile. Mai mult, probarea sustragerii de material lemnos de către inculpați nu prejudiciază în sine instituția în lipsa unor elemente obiective care să dovedească consecința expusă de partea civilă.

În atare context, orice instituție publică/privată se poate constitui parte civilă și poate solicita daune morale pentru un eventual prejudiciu adus instituție ca urmare a prejudicierii angajaților instituției respective. Or, scopul înființării ocoalelor silvice este a administra un fond forestier, fiind remunerat de proprietarii de păduri private pentru serviciile de pază a pădurilor. Sustragerea în sine de material lemnos sau ultragierea angajaților proprii nu poate constitui per se temei de a solicita daune morale cât timp partea civilă nu face dovada că a îndeplinit toate condițiile pentru buna desfășurarea a activității derulate iar acțiunile inculpaților au produs un prejudiciu.

De altfel, nu s-a făcut dovada că, la nivelul colectivității locale, a scăzut încrederea în ocolul silvic, cât timp chiar șeful postului de poliție …….., martorul ………, prin declarația dată la fila 135 verso dosar instanță, a arătat că nu există o revoltă în societate cu privire la sustragerile de material lemnos, fiind cauze în care prejudiciul a fost recuperat astfel că nu se poate susține că există un sentiment generalizat de revoltă. În același sens este și declarația martorului ………, pădurar în cadrul pădurii ………., care a arătat instanței că cetățenii au o impresie foarte bună despre …….. și cu toate că sunt revoltați că se sustrage material lemnos din pădurile proprietate privată aceștia plătesc serviciile de pază (declarație fila 136 verso).

Astfel, față de cele expuse, în baza art. 25 raportat la art. 397 Cod procedură penală combinat cu art. 1349, art. 1357, art. 1381 şi art. 1385 Cod civil, instanța de fond a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă………., ca neîntemeiată.

Având în vedere soluţia de respingere a acțiunii civile formulate de partea civilă…………., instanţa de fond, în baza art. 276 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art. 451 şi art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă a respins cererea formulată de …….. privind acordarea cheltuielilor judiciare, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații ………., …….. și ……..

Inculpatul ………. a citicat sentința instanței de fond pentru netemeinicie și nelegalitate, fără a dezvolta în scris motivele, pe care le-a susținut oral, în cadrul dezbaterilor la instanța de control judiciar, personal și prin apărător, fiind redate în practicaua încheierii de ședință din data de 06 octombrie 2021, ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Inculpatul …… a susținut că sentinţa instanţei de fond este nelegală si netemeinică atat sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile în ceea ce-l priveşte, pentru următoarele considerente:

Instanța de fond i-a aplicat o pedeapsa pentru faptele judecate in prezenta cauza - 6 luni închisoare si respectiv 4 luni închisoare, cu executare in regim de detenţie, pedepse care au fost contopite cu pedeapsa aplicata prin sentinţa penala nr.2838/24.11.2020 pronunţata de Judecătoria Craiova in dosarul nr………., rămasa definitiva prin neapelare la data de 22.12.2020 - de 1 an închisoare, urmând sa execute pedeapsa de 1 an 3 luni si 10 zile închisoare in regim de detenţie, conform art 60 Cod penal; de asemenea, a fost obligat să achite in solidar cu inculpatul ………. suma de 3.000 lei cu titlu de despăgubiri morale către partea vătămata ………..

Astfel, în ceea ce priveşte latura penala a cauzei, inculpatul a apreciat că instanţa de fond, desi a reţinut ca a avut o atitudine parţial sincera pe parcursul cercetării judecătoreşti, recunoscad faptele, i-a aplicat o pedeapsa mult prea mare, de 6 luni închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prevăzuta de dispoziţiile art. 257 alin.1 raportat la dispoziţiile art.206 alin.1 Cod penal si respectiv pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj in forma continuata prevăzuta de dispoziţiile art.257 alin.1 raportat la dispoziţiile art.206 alin.1 Cod penal, de 4 luni închisoare, cu executare in regim de detenţie, in condiţiile in care a fost provocat de către partea vătămata ……….., care i-a adresat atât lui, cît si familiei sale, injurii.

Soluţia instanţei de fond este netemeinica, întrucât pedeapsa aplicata este mult prea aspra raportat la gravitatea infracţiunilor comise, la starea de pericol social pentru valoarea ocrotita si la consecinţele săvârşirii faptelor, solicitand reindividualizarea pedepsei aplicate si aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de legiuitor.

Referitor la latura civila a cauzei, inculpatul a solicitat să se aibă in vedere faptul că partea vătămata …… nu a suferit in realitate nici un fel de prejudiciu moral sau de orice alta natura, nu a fost afectată in urma injuriilor reciproce pe care și le-au adresat, considerând așadar că nu se justifică obligarea sa la plata in solidar cu inculpatul ……… către acestă parte vătămată la suma de 3.000 lei cu titlu de daune morale, tinanadu-se cont de atitudinea pe care a avut-o persoana vătămată față de el și în contextul faptelor pentru care a fost condamnat de instanţa de fond.

Pentru considerentele mai sus arătate, in termeiul art.421 alin2 lit.a C.p.p. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale apelate si reindividualizarea pedepsei aplicate aplicate de instanța de fond, precum si respingerea cererii de constituire parte civila in ceea ce privește obligarea sa la plata către persoana vătămată a daunelor morale.

Inculpatul ……….. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii instanței de fond care, in baza art. 396 alin. 1 si 2 Cod Procedura Penala a dispus pentru săvârşirea infracţiuni de ultraj prevăzuta de art.257 alin.l raportat la art. 20 6 alin. 1 Cod Penal (fapta din data de 13.11.2019 in dauna persoanei vătămate ………) să execute in regim de detenţie pedeapsa de 6 luni închisoare, conform art.60 Cod Penal; în rejudecare, inculpatul a solicitat să se țină seama la individualizarea pedepselor de circumstanţele atenuate de care se bucură, respectiv: faptul că nu are antecedente penale (art.74 Cod Penal), infracţiunea a fost săvârşita sub stăpânirea unei puternice tulburări si emoţii, determinate de provocare din partea părtilor vătămate (art.75 lit. a C.pen.); reținerea în sarcina sa a circumstanţei atenuante legale prevăzuta de art.75 lit. b C.pen., respectiv depăşirea limitelor legitimei apărări şi, în consecinţă, să se stabilească în sarcina sa o pedeapsă pentru infracţiunea de ultraj spre minimul special prevăzut de lege, iar în privinţa modalităţii de executare, să se dispună amânarea aplicării pedepsei conform art.83 alin.l lit. b si c C.pen.

Fata de motivele instanţei de fond, inculpatul a susținut că motivarea hotărârii instanţei de fond este contradictorie, deoarece, pe de o parte, a luat act de faptul ca a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate, arătând că recunoaşte si regreta faptele (fila 21 din dosarul instanţei de fond), iar pe de alta parte a motivat faptul că el nu poate beneficia de dispoziţiile prevăzute de art.396 alin.10 din Codul de Procedura Penala deoarece nu ar fi recunoscut fapta materială dedusă judecaţii, soluția fiind astfel greşită, în opinia sa, instanța de fond menţionând faptul că solicitarea de judecare potrivit art. 375 Cod Procedura Penala este pur formală, atata timp cat i-a fost admisa cererea privind judecarea cauzei pe procedura simplificata.

Art. 375 alin.l din Cod Procedura Penala „Dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condiţiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanţa procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului si ale celorlalte părţi, se pronunţă asupra cererii„

Cu privire la latura civila admisa de instanţa de fond, si anume despăgubirile morale in cuantum de 3.000 lei in solidar cu celalalt inculpat - …., apelantul inculpat a solicitat respingerea pretențiilor formulate de persona vătămată, avându-se în vedere că, pana in acest moment, nu exista nici o proba scrisa sau testimoniala privind prejudiciul moral, din care să reyulte că părţile vătămate ………, ……… și……… nu s-au mai putut prezenta la serviciu si faptul ca ar fi fost afectați moral.

In drept, apelantul a invocat dispoziţiile art. 409 alin. l lit. b din Noul Cod de Procedura Penala si art. 421 alin. 2 lit. a din Noul Cod de Procedura Penala.

Analizând motivele de apel invocate cât şi hotărârea primei instanţe, sub toate aspectele de fapt şi de drept, potrivit dispoziţiilor art.417 şi următoarele C.p.p., Curtea constată că prima instanţă a stabilit în mod corect situaţia de fapt pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi judecăţii în primă instanţă.

Fără a relua analiza probelor, această operaţiune fiind făcută în mod corect şi complet de instanţa de fond, Curtea reţine că din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale, judecăţii în primă instanţă şi în apel (declaraţiile persoanelor vătămate ………., ………., ……….., declaraţiile martorilor ……..,……….,……..,……., ………….,………,……..,………..,……….,……, procese- verbale de redare a convorbirilor audio şi CD -ul ataşat la în plicul de la fila 142 dup; planșă foto reprezentând imagini cu distrugerile provocate autoturismului marca ……., înscrisuri, declaraţiile inculpaţi, inclusiv cele luate în faza procesuală a apelului) că:

- la data de 05.11.2019, în jurul orelor 22.00, inculpatul ………. a distrus, prin lovirea cu o sapă, capota și geamul autoturismului marca ……..cu numărul de înmatriculare …….. proprietatea………..”, în care se aflau persoanele vătămate …….. pădurar în cadrul ………” și………, șef de district în cadrul……….”, încercând totodată să lovească persoana vătămată ……….

De altfel, în faza procesuală a apelului, având în vedere probele care îl incriminează, respectiv răspunsul adresei efectuate către STS și desfășurătorul convorbirilor telefonice pus de dispoziție de operatorul de telefonie mobilă, procesul-verbal de redare a convorbirii cu operatorul 112, declaraţiile persoanelor vătămate, declaraţiile martorului …….. şi fotografiile realizate cu privire la distrugerile cauzate autovehiculului, inculpatul ……. a revenit asupra declaraţiilor anterioare, recunoscând incidentul din data de 05.11.2019.

-la data de 06.11.2019, inculpatul …….. a trimis mesaje de amenințare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu a persoanei vătămate …..pădurar în cantonul …….. de pe contul de Facebook al acestuia “……”, cu privire la viața, bunurile și familia sa.

Astfel, instanța are în vedere următoarele mesaje de amenințare transmise de inculpat:

...............................................................................................................................

În mod pertinent a reţinut prima instanţă aspectele din declarația martorului …. prin care acesta a arătat că dintre grupurile care aduc amenințări pădurarilor și sustrag material lemnos fac parte și inculpații ………şi…….., astfel că într-o seară a apelat poliția de 3 ori pentru că inculpatul …….. cu încă două persoane au fugit prin pădure cu căruța, căutând în permanență să îl intimideze pe pădurarul ………, să-l determine să își dea demisia, așa cum și-a dat demisia un alt pădurar de la …….

În mod corect, instanţa de fond a înlăturat din conţinutul acuzaţiei mesajele audio 3 și 5 filele (139-140 d.u.p) astfel cum au fost redate în procesul-verbal, întrucât conțin exclusiv injurii la adresa persoanei vătămate fără a fi redate amenințări în sensul prevăzut de dispozițiile art. 206 alin. 1 Cod penal.

Pe de altă parte, cu privire la această infracţiune, prin încheierea de şedinţă din data de 06.10.2021, Curtea a schimbat încadrarea juridică înlăturând forma continuată a infracţiunii prev. de art. 35 alin. 1 C.p.

Astfel, se constată că toate cele trei mesaje, reţinute de instanţa de fond, trimise persoanei vătămate …… au fost transmise la data de 06.11.2019, în cadrul unei discuţii între inculpat şi persoana vătămată, acestea constituind trei acte de executare, iar nu trei acte materiale.

Pentru a se reţine forma continuată a infracţiunii este necesar ca actele materiale ce alcătuiesc unitatea infracţională să fie săvârşite la diferite intervale de timp, iar nu într-o unitate temporală.

În speţă, suntem în prezenţa unităţii naturale colective, specifică infracţiunii în formă simplă cu mai multe acte de executare. Instanţa de control constată că toate cele trei mesaje trimise sunt de aceeași natură, sunt realizate de aceeaşi persoană într-un proces execuţional unic (unitate spațială şi temporală, fără întreruperi nefirești), actele au aceeaşi finalitate, întrunesc elementele constitutive ale aceleiași infracțiuni şi sunt îndreptate împotriva aceluiași subiect pasiv, fiind îndeplinite astfel toate condiţiile unităţii naturale colective.

Aspectele invocate de inculpat în sensul că şi persoana vătămată i-a adus injurii în cadrul acestei discuţii nu sunt de natură a afecta tipicitatea infracţiunii. Deşi conduita persoanei vătămate, care la rândul său a adresat cuvinte jignitoare inculpatului, este reprobabilă, nu este de natură a înlătura răspunderea penală a inculpatului, întrucât ameninţarea cu acte de violenţă extremă, îndreptată atât împotriva persoanei vătămate, cât şi împotriva membrilor familiei acesteia, nu poate fi considerată justificată din punct de vedere al răspunderii penale.

-la data de 13.11.2019, în jurul orelor 14.30, aflându-se la locuința inculpatului ………, inculpatul …….. adresat amenințări cu moartea și a încercat să lovească persoana vătămată ………, pădurar pe raza fondului forestier ……….., aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Cu aceeaşi ocazie, inculpatul …. a amenințat cu moartea și a încercat să lovească persoana vătămata ……..

Cu privire la această infracțiune, inculpaţii au avut o atitudine procesuală oscilantă, schimbându-şi declaraţiile de mai multe ori în cursul procesului penal.

Totuşi, instanţa de control reţine că există probe obiective care dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă existenţa faptelor şi vinovăţia inculpaților.

Potrivit declaraţiei martorului ocular……., în timp ce persoana vătămată …. venea spre poartă, inculpatul ……….a luat din căruță o bâtă - moacă, iar inculpatul ……….. o țeavă de aluminiu, cu care au amenințat persoana vătămată adresându-i amenințări cu moartea și că îl leagă cu lanțurile de căruță și că o să-l târască prin pădure, încercând chiar să îl lovească, moment în care acesta l-a prins de țeavă pe inculpatul ……….., iar martorul ……… a luat bâta din mână inculpatului ……….

De asemenea, conform declaraţiei martorului ………., acesta a auzit cum cei doi inculpați înjurau persoana vătămată și îi reproșau că a pătruns în curte fără mandat, iar inculpatul ……… a luat din căruța în care se afla acesta o țeavă de aluminiu cu care a încercat să lovească persoana vătămată, moment în care acesta s-a interpus între inculpatul ……… și persoana vătămată ………iar martorul ……… s-a interpus între persoana vătămată și inculpatul ……….. care încerca să lovească persoana vătămată.

Referitor la apărările formulate de apelantul inculpat …….în sensul că infracţiunea a fost săvârşita sub stăpânirea unei puternice tulburări si emoţii, determinate de provocare din partea persoanei vătămate, respectiv cu depăşirea limitelor legitimei apărări, instanţa de control constată, în esenţă, inculpatul invocă existenţa unei legitime apărări asimilate, astfel cum este definită de art. 19 alin. 3 din Codul Penal, motivând că persoana vătămată…a pătruns în domiciliul său „fără mandat”.

Conform art. 19 alin. 3 C.p., se prezumă a fi în legitimă apărare, în condiţiile alin. (2), acela care comite fapta pentru a respinge pătrunderea unei persoane într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de aceasta, fără drept, prin violenţă, viclenie, efracţie sau alte asemenea modalităţi nelegale ori în timpul nopţii.

În prezenta cauză, se constată că pătrunderea persoanei vătămate … în curtea inculpatului …. nu a fost săvârşită fără drept, prin violenţă, viclenie, efracţie sau alte asemenea modalităţi nelegale ori în timpul nopţii.

Dimpotrivă, din ansamblul probator administrat în cauză, a rezultat că la data 13.11.2019, în timp ce persoana vătămată …….. efectua activități de patrulare pedestră pe fondul forestier avut în gestiune, situat pe raza comunei …….., a auzit o drujbă în pădure astfel că s-a deplasat spre locul de unde provenea sunetul. Apropiindu-se de acel loc a surprins trei persoane care sustrăgeau lemne din pădure și le încărcau în căruță. În momentul în care cei trei l-au observat pe pădurar au fugit cu căruța cu lemne înspre sat.

Persoana vătămată……. fiind pe jos, i-a urmărit pe cei trei cu căruța până în sat, a apelat telefonic pe colegul său, martorul ……… care era în patrulare cu mașina și astfel cei doi au plecat după urmele lăsate de căruță, ajungând la domiciliul inculpatului ………... De asemenea, persoana vătămată a sesizat organele de poliţie, la domiciliul inculpatului ajungând primul şeful de post, martorul ………

Se constată astfel că, existând o suspiciune de săvârşire a unei infracţiuni, în vederea constatării acesteia în stare flagrantă, persoana vătămată ……., însoţit de şeful de post a pătruns în curtea inculpatului …, însă nu prin violenţă, viclenie, efracţie sau alte asemenea modalităţi nelegale.

În timp ce se afla în curte, inculpatul ………. i-a reproșat persoanei vătămate că a pătruns în curtea lui fără mandat și a încercat să lovească persoana vătămată cu o țeavă, moment în care persoana vătămată a scos un spray cu care a pulverizat către cei doi inculpați.

Prezumţia de legitimă apărare prev. de art. 19 alin. 3 C.p. nu se aplică în cazul inculpatului Stănică câtă vreme persoana vătămată se afla în curtea inculpatului, fără a avea o atitudine agresivă şi părăsind curtea în foarte scurt timp.

Curtea constată că acţiunile agresive şi ameninţările inculpatului nu au urmărit îndepărtarea persoanei vătămate, nu au fost necesare pentru îndepărtarea acesteia şi nici nu au fost proporţionale, dimpotrivă inculpatul a urmărit să se răzbune pe persoana vătămată, chemând în ajutor pe inculpatul …...

Referitor la activarea spray ului de către persoana vătămată, instanţa reţine că gestul a fost justificat chiar de acţiunea agresivă a celor doi inculpaţi … şi ….

Pentru aceleaşi motive, instanţa nu poate reţine nici circumstanţele atenuante prev. de art. 75 alin. 1 lit. a sau b C.p., în raport de agresivitatea de care au dat dovadă inculpaţii fiind exclusă reţinerea unei provocări din partea persoanei vătămate sau depăşirea limitelor legitimei apărări, întrucât în privinţa acesteia din urmă este necesar ca cel care ripostează să se fi aflat iniţial în legitimă apărare, dar să fi depăşit limita unei apărări proporţionale cu gravitatea atacului.

Referitor la nereţinerea disp. art. 396 alin. 10 C.p.p., Curtea constată că, deşi iniţial inculpatul … a declarat că recunoaşte săvârșirea infracţiunii de ultraj, la data de 04.12.2020, fiind audiat în mod detaliat cu privire la acuzație, acesta a prezentat o altă versiune a conflictului din 13.11.2019 (f. 111 dosar fond), astfel că în mod corect instanţa nu a încuviinţat cererea de judecare a cauzei conform procedurii de recunoaștere a învinuirii.

Cu privire la individualizarea pedepselor aplicate în cauză, Curtea constată că prima instanţă a stabilit în mod judicios pedepsele şi modalitatea de executare.

Conform art. 3 din OUG nr. 59/2000 (forma în vigoare la nivelul lunii noiembrie 2019), în exercitarea atribuţiilor pe care le are personalul silvic de toate gradele este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, potrivit legii.

Pornind de la premisa că vorbim de un stat de drept veritabil atât timp cât instituțiile sale funcționează și se bucură de încrederea cetățeanului, ținând seama și de faptul că în România, declanșarea unei crize de autoritate a instituțiilor statului este iminentă, existând o tendință deloc îmbucurătoare de a reacționa violent față de reprezentanții autorităților statului, instanţa constată că s-a erodat imaginea ,,omului în uniformă”.

În România, aproape zilnic, un funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat este agresat fizic sau verbal în timpul exercitării atribuțiilor legale, așa cum reiese din datele statistice oficiale ale Inspectoratului General al Poliției Române (https://www.politiaromana.ro/ro/utile/statistici-evaluari/statistici).

De asemenea, nu poate fi ignorat nici numărul din ce în ce mai mare al înregistrărilor audiovideo care conțin expresii și cuvinte jignitoare adresate funcționarilor publici învestiți cu exercițiul autorității de stat, distribuite pe rețelele de socializare sau website-uri, unde utilizatorii pot încărca și viziona materiale audiovideo.

Infracțiunea de ultraj a cărei incriminare este dictată de nevoia imperioasă de a asigura credibilitatea, respectul și prestigiul funcționarilor publici ce îndeplinesc o funcție care implică exercițiul autorității de stat, aceștia fiind purtătorii de cuvânt ai statului, reprezintă una dintre infracțiunile contra autorității, fiind o faptă penală gravă, afirmație ce se probează la o sumară analiză a limitelor de pedeapsă.

Prevenţia specială şi cea generală constituie scopul imediat al pedepsei, determinat de aplicarea concretă a ei pentru săvârşirea unei infracţiuni şi care reiese din necesitatea apărării societăţii împotriva infracţiunilor.

Această funcţie decurge din caracterul inevitabil al aplicării unei pedepse atunci când s-a săvârşit o infracţiune, dar nu presupune neapărat maximul pedepsei, ci mai degrabă o fermitate, promptitudine, intransigenţă în aplicarea ei, deoarece survine inevitabilitatea ei. Pedeapsa trebuie să aibă şi un rol de intimidare a celor care ar fi ispitiţi să săvârşească alte infracţiuni.

Din cuprinsul dosarului, instanţa de control judiciar reţine că inculpaţii au dovedit o totală lipsă de respect faţă de autoritatea publică cu care este învestit personalul silvic, acționând agresiv şi fără teamă de repercusiuni împotriva persoanelor vătămate, dar si asupra bunurilor…., astfel că nu se impune reducerea pedepselor stabilite de instanţa de fond.

Referitor la latura civilă a cauzei, potrivit disp. art. 1349 Codul Civil, cel care aduce atingere, prin acţiunile şi inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor aparţinând altor persoane răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral, iar conform art. 1357 cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, răspunzând pentru cea mai uşoară culpă.

Nu în ultimul rând, articolul 253 din Codul Civil enunţă că persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat.

În timp ce drepturile patrimoniale au un conţinut economic, evaluabil în bani, ce poate determina cuantificarea prejudiciului material, drepturile personale nepatrimoniale au un conţinut care nu poate fi exprimat material, având în vedere că ele vizează componente ale personalităţii umane: dreptul la viaţă, la integritate fizică, la onoare şi demnitate, conform Deciziei nr. 1657 din 24 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluării instanţei de judecată, iar evaluarea despăgubirilor pentru daune morale – în scopul de a nu fi una pur subiectivă sau de a nu tinde către o îmbogăţire fără just temei – trebuie să ţină seama de suferinţele fizice şi morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârşită de inculpat.

În ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor acordate ca daune morale, nici sistemul legislativ românesc şi nici normele comunitare nu prevăd un mod concret care să asigure o reparare deplină a acestora şi, prin urmare, principiul reparării integrale a unui astfel de prejudiciu nu poate avea decât un caracter estimativ, în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănesc. Prin urmare, întrucât atunci când acordă despăgubiri morale nu se poate opera cu criterii de evaluare prestabilite, va trebui judecat în echitate (Decizia nr. 8801 din 28 octombrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

Repararea daunelor morale este şi trebuie să fie înţeleasă într-un sens mai larg, nu atât ca o compensare materială, care fizic nici nu este posibilă, ci ca un complex de măsuri nepatrimoniale şi patrimoniale, al căror scop este acela ca, în funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte, să ofere victimei o anumită satisfacţie sau uşurare.

Faţă de cele expuse, Curtea reţine că instanţa de fond a apreciat în mod just asupra prejudiciului moral şi asupra necesităţii reparării acestuia şi a acordat daune proporțional cu faptele cauzatoare de prejudicii.

Pentru toate motivele expuse mai sus, nefiind identificate motive de nelegalitate sau netemeinicie cu privire la inculpaţii …. Şi………, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., se vor respinge apelurile acestora, ca nefondate.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p., se va admite apelul declarat de inculpatul ……….

Va fi desfiinţată în parte s.p. nr. 1141/2021 a Judecătoriei Craiova doar cu privire la acesta şi rejudecând,

Va fi descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an 3 luni şi 10 zile în pedepsele componente.

Se va constata că prin încheierea de şedinţă din 06.10.2021 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinut în sarcina inculpatului …. din art. 257 alin. 1 C.p. rap. la art. 206 alin. 1 C.p. cu apl. art. 35 alin. 1 C.p. în disp. art. 257 alin. 1 C.p. rap. la art. 206 alin. 1 C.p. (fapta din 06.11.2019), fiind înlăturată forma continuată a infracţiunii.

În baza art. 396 alin. 1, 2 C.p.p., va fi condamnat inculpatul ……… la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj art. 257 alin. 1 C.p. rap. la art. 206 alin. 1 C.p. (fapta din 06.11.2019).

Se va menţine condamnarea la 6 luni închisoare pentru infracţiunea de ultraj din data de 13.11.2019 (persoană vătămată …….).

Vor fi recontopite pedepsele aplicate în cauză cu pedeapsa aplicată prin s.p. nr. 2838/2020 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin neapelare la data de 22.12.2020, în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care se va adăuga 1/3 din totalul pedepselor aplicate în cauză, urmând ca inculpatul ……. să execute pedeapsa rezultantă de 1 an 3 luni şi 10 zile închisoare, în regim de detenţie.

Vor fi menţinute restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

Va fi obligat fiecare dintre inculpaţii …….. şi …….. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat în apel.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului declarat de inculpatul ……. vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., respinge apelurile declarate de inculpaţii ………, născut la data de …….. în ……….,jud. ……., posesor al C.I seria …nr….., CNP………, fiul lui ……. și……., domiciliat în com………., sat ……, nr….., jud….., şi………, născut la data de …….. în……., jud……., posesor al C.I……… nr. ……., CNP ……., fiul lui …… și ……., domiciliat în com ……, sat……. nr………., jud…….; mun. …….., str………….., bl…….., sc. … ap. …. jud. ….. – la Cabinet Avocat ………., ca nefondate.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p., admite apelul declarat de inculpatul …………………, născut la data de ………. În………, jud. …….., posesor al C.I seria …nr. ………, CNP …….., fiul lui……….și ……., domiciliat în com……., sat …… nr. …, jud….

Desfiinţează în parte s.p. nr. 1141/2021 a Judecătoriei Craiova doar cu privire la inculpatul ……..şi rejudecând,

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 1 an 3 luni şi 10 zile în pedepsele componente.

Constată că prin încheierea de şedinţă din 06.10.2021 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinut în sarcina inculpatului …….din art. 257 alin. 1 C.p. rap. la art. 206 alin. 1 C.p. cu apl. art. 35 alin. 1 C.p. în disp. art. 257 alin. 1 C.p. rap. la art. 206 alin. 1 C.p. (fapta din 06.11.2019).

În baza art. 396 alin. 1, 2 C.p.p. condamnă pe inculpatul …….. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj art. 257 alin. 1 C.p. rap. la art. 206 alin. 1 C.p. (fapta din 06.11.2019).

Menţine condamnarea la 6 luni închisoare pentru infracţiunea de ultraj din data de 13.11.2019 (persoană vătămată …..).

Recontopeşte pedepsele aplicate în cauză cu pedeapsa aplicată prin s.p. nr. 2838/2020 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin neapelare la data de 22.12.2020, în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care adaugă 1/3 din totalul pedepselor aplicate în cauză, urmând ca inculpatul ………..să execute pedeapsa rezultantă de 1 an 3 luni şi 10 zile închisoare, în regim de detenţie.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

Obligă pe fiecare dintre inculpaţii ………. şi ……. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat în apel.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului declarat de inculpatul ……….rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, data de 23.11.2021.

Domenii speta

Altele

Spete similare

Hotărâre - 28.09.2018

Judecătoria Sectorul 1 București

Împrumutul de consumație este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă de timp aceeași sum

Unitatea naturala colectiva. Prezumţia de legitimă apărare prev. de art. 19 alin. 3 C.p.

Domenii speta

Spete similare

Hotărâre - 28.09.2018

Hotărâre - 15.04.2015

Sentinţă civilă - 19.09.2013

Sentinţă civilă - 11.01.2018

Hotărâre - 01.02.2021