Contestaţie împotriva Hotararii Adunării generale a creditorilor prin care a fost confirmat/infirmat administratorul judiciar provizoriu. Desemnarea unui alt administrator judiciar

Potrivit art. 57 alin. 2 din Legea nr.85/2014, „În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i şi onorariul. În cazul în care onorariul se va achita din fondul constituit potrivit prevederilor art. 39 alin. (4), acesta va fi stabilit pe baza criteriilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul. În această din urmă situaţie nu va mai fi necesară confirmarea judecătorului-sindic. Prima şedinţă a adunării creditorilor va avea în mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cât şi stabilirea onorariului acestuia”.

Prin urmare, numai în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor aceştia, sub sancţiunea decăderii, îşi pot exercita dreptul de a stabili administratorul judiciar definitiv, prin confirmarea celui provizoriu sau desemnarea unui alt practician.

În cauză, chestiunea administratorului judiciar a fost pusă în discuţie de adunarea creditorilor din 01.07.2020 la pct.2, convocată pentru „confirmarea” administratorului desemnat provizoriu în cauză, interpretându-se eronat că folosirea termenului ”confirmare” exclude ipoteza desemnării unui alt practician. Or, textul de lege sus-menționat este clar, dispoziţia fiind una imperativă, creditorii exercitându-şi dreptul de a alege un anumit practician pentru administrarea procedurii. Nu se poate invoca folosirea (interpretarea stricto sensu) a unor termeni pentru eludarea dispoziţiilor legale, creditorii care au votat la şedinţă având reprezentarea corectă a problemei aflate în discuţie şi votând în cunoştinţă de cauză (aspect ce rezultă din modul în care au înţeles să îşi exercite dreptul de vot).

Prin încheierea nr.8 din 12 aprilie 2021pronunţată de Tribunalul Olt – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr…………, s-au admis în parte contestațiile formulate de contestatorii-creditori: ………….)  (Fostă ………….),…….. - …., str…………, nr………, Judeţ…., ………., …………., …………., ……………, intimat  ……….., în calitate de administrator judiciar al debitoarei ……….., intimat-debitor: SC ………….. prin administrator special ……., intimatii-creditori …., ………., ………., SC ……….., SC………., SC …………., SC ………., SC………….., SC ………….. , ………., ………., ………… - …………, ………., Oraş …………. - Direcţia Impozite Şi Taxe, Salariaţi - Restante Salariale Pentru 8 Salariaţi, Salariaţi - Restante Salariale Pentru 22 Salariaţi, …,

În temeiul art.57 alin.6 din Legea nr.85/2014, s-a dispus reconvocarea adunării creditorilor în vederea desemnării unui alt administrator judiciar. S-au respins în rest cererile formulate în cadrul contestaţiilor.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul-sindic a reţinut că prin încheierea nr. 2/24.02.2020 pronunțată in dosarul nr. ……….., Tribunalul Olt a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei împotriva debitorului ………….., numind ca administrator judiciar provizoriu pe …………….

Urmare a depunerii cererilor de creanţă, administratorul judiciar provizoriu pe …………. a întocmit tabelul preliminar de creanţe nr. ………./22.06.2020 al debitorului ………….., publicat in BPI nr. ………../26.06.2020, in care au fost înscriși la masa credala 102 creditori, iar totalul creanţelor acceptate la masa credala fiind in suma de 74.472.820,91 lei.

Ulterior, administratorul judiciar provizoriu pe ………… a convocat adunarea creditorilor debitorului ……… in data de 01.07.2020, având ca ordine de zi: 1. Desemnarea comitetului creditorilor; 2. Confirmarea in calitate de administrator/lichidator judiciar a SP ………….3. Aprobarea onorariului administratorului/lichidatorului judiciar.

La şedinţa adunării creditorilor din data de 01.07.2020 si-au exprimat votul 37 de creditori, având un procent total de 88,78% din totalul creanţelor înscrise la masa credala a debitorului ………...

Administratorul judiciar provizoriu  ……….. întocmit procesul verbal nr. ………../01.07.2020 al adunării creditorilor din data de 01.07.2020, in care a consemnat cu privire la punctul 2 al ordinii de zi următoarele:

„Prin urmare, cu 36,9606% din totalul creditorilor cu drept de vot, creditorii confirma in calitate de administrator/lichidator judiciar pe ………….., procent insuficient raportat la prevederile art. 57 si art. 45 din legea nr. 85/2014.

Peste 50% dintre creditori desi au votat pentru desemnarea ………… in calitate de administrator judiciar, acest punct nefiind  pe ordinea de zi.

Instanța a reținut că, creditorii deținând un procent de 51,82% din totalul creanţelor inscrise la masa credală nu au confirmat ca administrator judiciar al debitorului ………….. pe …………...

 Astfel, în cadrul adunării creditorilor din data de 01.07.2020, cu privire la punctul 2 al ordinii de zi, anume „Confirmarea in calitate de administrator/lichidator judiciar a SP …………" si-au exprimat votul 37 de creditori, ce deţin creanţe totale in suma de 66.120.052,33 lei, reprezentând un procent total de 88,78% din totalul creanţelor înscrise la masa credala.

Instanța a reținut că  14 creditori ce deţin creanţe totale in suma de 38.594.464.81 l lei, reprezentând un procent total de 51.82% din totalul creanţelor înscrise la masa credală nu au confirmat ca administrator judiciar pe ………...

Creditorii deținând 51.82% din totalul creanţelor înscrise la masa credala care au infirmat ca administrator judiciar pe …………sunt următorii: …… (39) - 0,20% procent masa credală; ……….. (35)- 0,50% procent masa credală; ………..(2 si 3) - 20.23% procent masa credală; ………. (73) - 0,75% procent masa credală; ……….. (47) - 0,06% procent masa credală; ………. (43) - 0,01% procent masa credală; ……… (72) - 1,43% procent masa credală;………… (91) - 0,69% procent masa credală; ………. (.....)..... (4) - 15,39% procent masa credală; ………(l) - 4,92% procent masa credală; …………. (20) - 0,21% procent masa credală; ……….. (19) - 0,35% procent masa credală; ……….. (12) - 1,62% procent masa credală; ……………. (97) - 5.46% % procent masa credală.

Conform voturilor exprimate în cadrul şedinţei adunării creditorilor din data de 01.07.2020, 23 de creditori ce deţin creante totale in suma de 27.525.587,52, lei reprezentând un procent total de 36,96% din totalul creanţelor înscrise la masa credala, au confirmat ca administrator judiciar pe…………anume: ………. (78) - 0,8% procent masa credală, ………..(26) - 0,26% procent masa credală, ………. - 0,19% procent masa credală,  ………… (44) - 0,46% procent masa credală, Salariaţii (11) - 0,80% procent masa credală, ………… (7) - 0,04% procent masa credală, …………. (93) - 1,48% procent masa credală, ……….. (60) - 0,46% procent masa credală, …………. (83) - 0,79% procent masa credală, ……… - 1,36% procent masa credală, ……….. (5 si 77) - 1,36% procent masa credală, Oraş …………. ………. (8) - 0,59% procent masa credală, ………. (56) - 0,25% procent masa credală, ………. (67) - 0,06% procent masa credală, …………64) - 0,30% procent masa credală, ………. (76) - 0,90% procent masa credală, ………… (79) - 0,07% procent masa credală, …………. (80) - 1,03% procent masa credală, ………… (88) - 0,25% procent masa credală, ………. (89) - 0,56% procent masa credală, ………… (90) - 58% procent masa credală, ……….. (86) - 0,07% procent masa credală, ………… (68) - 0,10% procent masa credală.

Potrivit art.49 alin 1 din legea nr.85/2014, 1) Cu excepţia cazurilor în care legea cere o majoritate specială, ședințele adunării creditorilor au loc în prezenţa titularilor de creanţe însumând cel puţin 30% din valoarea totala a creanţelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente cu drept de vot. Votul condiţionat este considerat vot negativ. Sunt consideraţi prezenţi şi creditorii care ou votat valabil prin corespondenţă".

Potrivit dispoziţiilor art. 57 alin. (2) din legea nr. 85/2014: „In cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii care deţin mal mult de 50% din valoarea totala a creanţelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i onorariul. (...) Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul... Prima şedinţa a adunării creditorilor va avea in mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judicar cat si stabilirea onorariului acestuia."

Potrivit dispoziţiilor arţ. 57 alin. (12) din legea nr. 85/2014: „Daca adunarea creditorilor a infirmat administratorul iudiciar/lichidatorul judiciar, înainte de a-i fi stabilit onorariul..."

Conform prevederilor legale sus menţionate rezultă că în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor hotărârea de confirmarea sau infirmare a administratorului judiciar provizoriu, se stabileşte numai cu votul creditorilor care deţin mai mult de 50% din valoarea totala a creanţelor înscrise la masa credala, prin excepţie de la prevederile art. 49 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, care stabilesc regula potrivit căreia hotărârile adunării creditorilor se adopta cu votul majorităţii prin valoare a creanţelor prezente.

Din procesul verbal nr. ……./0107.2020 publicat in BPI nr. ……/03.07.2020, rezultă că  14 creditori care deţin creante in suma de 38.594.464,81 lei din totalul creanţelor acceptate la masa credala a debitorului in suma de 74.472.820,91 lei, ce reprezintă un procent majoritar, de 51.82%. au votat expres infirmarea administratorului judiciar provizoriu ………..

Creditorii în procent de 51,82% au desemnat un alt administrator judiciar al debitorului…………., respectiv societatea……….

Conform prevederilor art. 57 alin. (2) din legea 85/2014, creditorii care deţin majoritatea în procedură, respectiv peste 50% pot decide desemnarea unui administrator judiciar in cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor.

Dispoziţiile legale  precizate anterior nu interzic desemnarea unui nou administrator judiciar in procedura insolventei cu ocazia desfăşurării primei şedinţe a adunării creditorilor, in condiţiile in care majoritatea creditorilor nu a confirmat administratorul judiciar provizoriu ……….

Mai mult, legiuitorul a precizat expres, ca numai cu ocazia ţinerii primei şedinţe a adunării creditorilor se poate desemna un administrator judiciar, de către creditorii majoritari in procent de peste 50% din creanţele înscrise la masa credata.

Conform art. 57 alin. (2) din legea 85/2014, teza finala: „Prima şedinţa a adunării creditorilor va avea in mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judicar cât si stabilirea onorariului acestuia."

Or, având în vedere faptul că decizia creditorilor majoritari în prezenta procedură, in procent de 51,82% a fost de a nu confirmat administratorul judiciar provizoriu …………., în respectarea dispoziţiilor art. 57 alin. (2) din Legea 85/2014, cu ocazia tinerii primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii majoritari au desemnat un alt administrator judiciar, respectiv societatea ………….

 Cu privire la această desemnare, judecătorul sindic a reținut însă, în raport și de prevederile art. 45 alin. 1 lit. d din Legea nr.85/2014,  că există un caz de incompatibilitate în cazul acestei societăţi de insolvenţă, având în vedere acordul de confidenţialitate din data de 11.10.2019, încheiat între societatea debitoare si ……… Filiala ……….

Încheierea de deschidere a procedurii insolvenței prin care s-a reținut această stare de incompatibilitate a dobândit autoritate de lucru judecat în ceea ce priveşte cauza de incompatibilitate existentă între acest practician în insolvenţă şi debitoare.  Se mai reține că desi potrivit prevederilor 43 alin 1 din legea 31/1990 filiala are personalitate juridica proprie, în fapt intre cele doua societăţi profesionale exista o strânsa legătura, fiind vorba despre societatea - mama (…….) si o filiala a acesteia (………..).

Faţă de această situaţie, s-a constatat că desemnarea ca administrator judiciar definitiv în persoana ……….. este nelegală,  prin raportare la dispoziţiile art. 45 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2014, acesta nemaiputând fi desemnat administrator judiciar in prezenta procedura, conform decizie majorităţii creditorilor.

Conform prevederilor art. 57 alin. (6) din Legea nr. 85/2014: (...) .Judecătorul va soluţiona, de urgenta si deodată, toate contestaţiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat sau, după caz, va solicita adunării creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator judiciar."

Conform prevederilor art. 57 alin. (7) din Legea nr. 85/2014: „Daca in termenul stabilit la alin.(6) decizia adunării creditorilor sau a creditorului ce deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor nu este contestata, judecătorul sindic, prin încheiere, va numi administratorul judiciar propus de creditori sau de creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, daca acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, dispunând totodată, încetarea atribuţiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin încheiere sau, dupa caz, sentinţa de deschidere a procedurii."

Referitor la încălcarea prevederilor art. 50 alin. 4 din Legea nr. 85/2014, instanța a reținut că, în vederea desemnării comitetului creditorilor, conform dispoziţiilor art. 50 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, legea a prevăzut necesitatea întrunirii cumulative a următoarelor criterii: - cuantumul creanţelor, în ordinea mărimii acestora, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot; - criteriul referitor la desemnarea membrilor comitetului creditorilor din fiecare categorie de creanţe, respectiv cele care beneficiază de cauze de preferinţa, creanţe bugetare si creanţe chirografare, in ordinea valorii acestora; - condiţia ca membrii comitetului creditorilor să îşi fi manifestat disponibilitatea de a face parte din comitet, aceste condiţii fiind prevăzute pentru asigurarea reprezentativităţii comitetului creditorilor, raportat la atribuţiile pe care acesta le are conform Legii nr. 85/2014.

 După cum se poate observa, deși în cauză au fost aleşi ca membri în comitetul creditorilor doar creditori ce beneficiază de o cauză de preferinţă (creditori garantaţi), instanța  a apreciat că au fost respectate regulile/condiţiile prevăzute de textul de lege menţionat, având în vedere că sunt creditorii cu cele  mai mari creanțe, care și-au exprimat disponibilitatea și nu au existat creditori din celelalte categorii, dintre primii 20, care să își manifeste disponibilitatea de a face parte din comitetul creditorilor .

În ceea ce priveşte contestarea voturilor ……….., ………, ………., …………., …………, …………. si ……….., care au transmis votul prin avocaţi fără a prezenta mandate exprese pentru a exercita aceste voturi, se reține ca toti aceşti creditori au formulat cereri de creanţa prin aceeaşi reprezentanţi convenţionali (avocaţi, societăţi profesionale de avocatura) ataşând împuterniciri avocaţiale pentru reprezentarea creditorilor in cadrul procedurii de insolventa privind pe debitoarea SC ………..

Potrivit art. 48 alin 4 teza ll din L 85/2014 “ (4) Dacă prin lege nu se interzice în mod expres, creditorii vor putea vota și prin corespondență. Scrisoarea prin care își exprimă votul, semnată de creditor, sau înscrisul în format electronic căruia i s-a încorporat, atașat ori asociat semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat valabil, pot fi comunicate prin orice mijloace, până în ziua și la ora fixată pentru exprimarea votului, administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar”.

S-a constatat că în speță, acești creditori s-au legitimat  în forma cerințelor legale prevăzut de art. 48 alin 4 din Legea 86/2014, în baza unor mandate de reprezentare date ca urmare a încheierii contractelor de asistență juridică.

Astfel, scrisorile de vot transmise de către creditori prin fax sau prin e-mail administratorului judiciar , respectă condițiile legale de valabilitate.

Potrivit art.57 alin.6 din Legea nr.85/2014, creditorii pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevăzută la alin. (2) şi (3), în termen de 5 zile de la data publicării acesteia în BPI. Judecătorul va soluţiona, de urgenţă şi deodată, toate contestaţiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat sau, după caz, va solicita adunării creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator judiciar.

Având în vedere considerentele expuse, faptul că desemnarea administratorului judiciar s-a făcut fără a se ține seama de starea de incompatibilitate reținută prin încheierea de deschidere a procedurii insolvenței, instanța a admis în parte contestațiile formulate și în temeiul art.57 alin.6 din Legea nr.85/2014, a dispus reconvocarea adunării creditorilor în vederea desemnării unui alt administrator judiciar, respingând în rest cererile formulate în cadrul contestațiilor.

 Împotriva acestei încheieri au depus apel apelantul intervenient …….., apelantele contestatoare ……….. şi ……….. şi apelanta ……………în calitate de administrator judiciar al debitoarei ………..

 Apelanta contestatoare ……….. a arătat că  hotărârea adunări generale a creditorilor este nulă câtă vreme desemnarea unui comitet al creditorilor format doar din categoria creditorilor garantaţi încalcă prevederile art. 50 alin. 4 din Legea 85/2014.

A apreciat că voturile creditorilor care compun majoritatea încalcă dispoziţiile art. 50 alin. 4 din Legea 85/2014, fiind propuşi să facă parte din comitetul creditorilor doar creditori garantaţi şi nu şi creditori din celelalte categorii de creanţe (bugetari si chirografari) şi, in aceste condiţii a înţeles să conteste componenta comitetului creditorilor.

Potrivit art. 50 pct. (4) "În cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, aceștia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot, dintre cei deținând creanțe ce beneficiază de cauze de preferință, creanțe bugetare și creanțe chirografare, cele mai mari în ordinea valorii și care se oferă voluntar, selecția fiind efectuată prin întrunirea acestor criterii cumulative pe baza celui mai mare procentaj de vot din valoarea creanțelor prezente. Comitetul astfel desemnat va înlocui comitetul desemnat anterior de judecătorul sindic.”

A apreciat că această componență a comitetului creditorilor încalcă prevederile legale, conducând la concluzia că hotărârea adoptată este nelegală.

Pornind de la aceste aprecieri, a înţeles să conteste hotărârea adunării generale a creditorilor.

Or, instanţa de fond a înţeles să respingă acest capăt de cerere.

După cum se poate observa, deşi în cauză au fost aleşi ca membri în comitetul creditorilor doar creditori ce beneficiază de o cauză de preferință (creditori garantaţi), instanţa apreciază că au fost respectate condiţiile prevăzute de textul menţionat, având în vedere că sunt creditorii cu cele mai mari creanţe care si-au exprimat disponibilitatea si nu au existat creditori din celelalte categorii, dintre primii 20, care să îşi manifeste disponibilitatea de a face parte din comitetul creditorilor.

A susţinut că soluţia instanţei de fond este netemeinică şi nelegală.

Din cuprinsul art. 50 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 rezultă că atributul desemnării comitetului creditorilor aparține adunării creditorilor.

Cu toate acestea, atributul adunării creditorilor de desemnare a comitetului creditorilor trebuie exercitat în concordanță cu principiile procedurii de insolventă prevăzute de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 85/2014.

 Astfel, apreciază că din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că votul în adunarea creditorilor trebuie exercitat cu bună-credință și în concordanță cu regulile/principiile procedurilor de insolvență.

Ori, față de votul exprimat în adunarea creditorilor de către creditorii garantați, apreciză că aceste condiții enunțate anterior nu sunt îndeplinite, nefiind respectate prevederile art. 50 alin. 4 care dispun că alegerea membrilor în comitetul creditorilor se va face din primii 20 de creditori cu drept de vot și din rândul creditorilor având creanțe ce beneficiază de cauze de preferință, creanțe bugetare și creanțe chirografare.

Astfel, pe lângă cei trei creditori garantaţi, propuşi si votaţi ca membri ai comitetului creditorilor, au existat si alte propuneri si manifestări de disponibilitate pentru a face parte din comitetul creditorilor, respectiv creditorii: ……….., ………., ………., ………..,……….., ………...

A accepta că soluţia este corectă, înseamnă a accepta principiul ca un grup de creditori, dacă deţin mai mult de 50% din totalul creanţelor, deci drepturi de vot, pot decide in cadrul adunării generale chiar cu încălcarea prevederilor legale.

O astfel de concluzie este de natură a înfrânge litera si spiritul normei legale, aşa cum este cu aceasta prevăzută in art. 4 si art. 50 alin. (4) din Legea nr. 85/2014.

Cum în cauză au fost aleși ca membri în comitetul creditorilor doar creditori ce beneficiază de o cauză de preferință (creditori garantați) apreciază că nu au fost respectate regulile/condițiile edictate de textul de lege antemenționat.

Mai mult, prin votul exprimat creditorii garantați nu au asigurat respectarea principiilor procedurii de insolvență privind transparența și egalitatea de tratament a creditorilor.

Concluzionând, a solicitat admiterea apelului, anularea în parte a soluţiei atacate şi rejudecând, admiterea contestaţiei şi în ceea ce priveşte anularea componentei comitetului creditorilor.

Apelanta ………., în calitate de administrator judiciar al debitoarei ……….. a solicitat admiterea apelului, iar în ceea ce priveşte confirmarea practicianului în insolventa si stabilirea onorariului, a solicitat într-o primă teză, în temeiul dispoziţiilor art. 466 Cod Procedură Civilă schimbarea hotărârii atacate in sensul respingerii contestaţiei ……….; Într-o teză subsidiară, prin raportare la dispoziţiile art. 461 Cod Procedură Civilă a solicitat menţinerea hotărârii atacate si înlocuirea considerentelor: „ Creditorii deţinând 51.82% din totalul creanţelor înscrise la masa credala care au I infirmat ca administrator judiciar pe ………. sunt următorii: …….. (39) - 0.20% procent masa credala; ……… (35)- 0,50% procent masa credala; ………(2 si .3) - 20.23%procent masa credala; ……… (73) - 0,75% procent masa credala; ……… (47) - 0,06%procent masa credala; ……….. (43) - 0,01% procent masa credala; …….. (72) - 1.43% procent masa credala; ……… (91) - 0.69% procent masa credala; ………. (…..) (4) -15,39% procent masa credala; ………(l) - 4,92% procent masa credala; ……… (20) - 0.21% procent masa credala; ………….. (19) - 0,35% procent masa credala; ……… (12) - 1.62% procent masa credala; ………… (97) - 5.46% % procent masa credală.

Din procesul verbal nr. ………/0107.2020publicat in BP1 nr. ………/03.07.2020, rezulta ca 14 creditori care deţin creanţe în sumă de 38.594.464.81 lei din totalul creanţelor acceptate la masa credală a debitorului în sumă de 74.472.820,91 lei, ce reprezintă un procent majoritar de 151.82%. au votat expres infirmarea administratorului judiciar provizoriu ………..”

 Referitor la desemnarea comitetului creditorilor, prin raportare la dispoziţiile art. 461 Cod Procedură Civilă a solicitat menţinerea hotărârii atacate si înlocuirea considerentelor:„ ....si nu au existat creditori din celelalte categorii, dintre primii 20, care să îşi manifeste disponibilitatea de a face parte din comitetul creditorilor”.

A susţinut că hotărârea instanţei de fond este netemeinica si nelegala, instanţa de fond nepronunţându-se asupra excepţiei lipsei de interes invocata de apelanta ………, în calitate de administrator judiciar al debitoarei………….

Astfel, la termenul din data de 22.03.2021 apelanta a invocat lipsa de interes a ………… în formularea contestaţiei, excepţie asupra căreia instanţa nu s-a pronunţat, aşa cum rezultă din hotărârea atacată.

Potrivit dispoziţiilor art. 57 alin. 6 din Legea nr. 85/2014: „ Judecătorul va soluţiona, de urgenţă şi deodată, toate contestaţiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat sau, după caz, va solicita adunării creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator."

Deşi solicitarea creditorului ar fi desfiinţarea hotărârii creditorilor, totuşi se poate observa în realitate această solicitare, neconfirmarea de către judecătorul-sindic a administratorului judiciar provizoriu ………..''.

Practic aceasta solicitare este una lipsita de interes atât raportat la conţinutul hotărârii Adunării Creditorilor acolo unde s-a reţinut faptul ca: „ Prin urmare, cu 36,9606% din totalul creditorilor cu drept de vot, creditorii confirma în calitate de administrator/lichidator judiciar pe …………., procent însuficient raportat la prevederile art. 57 si art. 45 din Legea 85/2014”, dar şi raportat la finalitatea urmărită de către legiuitor prin edictarea dispoziţiilor art. 57 întrucât creditorul solicită instanţei să se constate o situaţie de fapt, or o asemenea atare nu este prevăzută de dispoziţia legii, practic prin contestaţie denturnându-se temeiul de drept al cererii.

Astfel, legiuitorul prin edictarea dispoziţiilor art. 57 alin. 6 din lege a prevăzut două interese, respectiv numirea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar desemnat sau solicitarea creditorilor de desemnare a unui alt administrator judiciar/lichidator judiciar, or prin contestaţia formulată interesul declarat de către contestatoare este acela al constatării unei anumite situaţii ceea ce în raport de temeiul invocat dovedeşte lipsa de interes a acesteia.

Deşi solicitarea creditorului ar fi desfiinţarea hotărârii creditorilor, totuşi se poate observa că în realitate acesta solicita „confirmarea de către judecătorul sindic ca administrator judiciar al vi a societăţii …………”.

Solicită ca instanţa să treacă peste ordinea de zi a Adunării Creditorilor si să stabilească în mod automat o altă ordine de zi, dar pentru care creditorii nu si-au exprimat un vot şi nu au fost încunoştiinţaţi anterior.

Cu alte cuvinte, nu numai că în speţă creditorilor li se refuza un dublu grad de jurisdicţie (fond şi cale de atac) dar li se refuză şi un drept procedural, respectiv acela al votului în cadrul unei Adunări a Creditorilor conform unei anumite ordini de zi publicata in prealabil in BPI.

A susţinut că hotărârea instanţei de fond este netemeinica si nelegală, instanţa de fond interpretând eronat dispoziţiile art. 57 din legea nr. 85/2014 prin raportare la dispoziţiile art. Legea nr. 85/2014.

A susţinut că instanţa de fond s-a raportat doar la finalitatea art. 57 alin. 6 din Legea nr. 85/2014 fără a verifica daca contestaţia prin raportare la hotărârea creditorilor se încadrează în această teză sau în dreptul comun.

Cu privire la ordinea de zi a adunării, creditorii, cu 78,89% din totalul creanţelor cu drept de vot, adunarea creditorilor a hotărât desemnarea unui comitet de 3 membri, respectiv : ………-Presedinte; ……….- Membru; ………….. - Membru.

În ceea ce priveşte punctul 2 al ordinii de zi, creditorii, cu un procent de 36,96% din totalul creanţelor cu drept de vot asupra averii debitorului, creditorii confirma in calitate de administrator/lichidator judiciar pe …………, procent insuficient raportat la prevederile art. 57 si art. 45 din Legea 85/2014, iar peste 50% dintre creditori nu au votat pentru confirmarea ……….

Apelanta …….., în calitate de administrator judiciar al debitoarei ………..  a mai susţinut că hotărârea instanţei de fond este netemeinica si nelegala, deoarece a interpretat în mod eronat dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 85/2014 privind finalitatea urmărita de legiuitor.

Reţinerea instanţei conform căreia:

„ Creditorii deţinând 51.82% din totalul creanţelor înscrise la masa credala care au infirmat ca administrator judiciar pe …….. sunt următorii: ……… (39) - 0.20% procent masa credala; …….. SA (35)- 0,50% procent masa credala; ……(2 si .3) - 20.23%procent masa credala; ……… (73) -0,75% procent masa credala; ………. (47) - 0,06% procent masa credala; ……….. (43) - 0,01% procent masa credala; ……… (72) - 1.43% procent masa credala; ………. (91) - 0.69% procent masa credala; ………… (….) (4) -15,39% procent masa credala; ………(l) - 4,92% procent masa credala; …………. (20) - 0.21% procent masa credala;……….. (19) - 0,35% procent masa credala; ……… (12) - 1.62% procent masa credala; ………. (97) - 5.46%  procent masa credala.

Din procesul verbal nr. …/0107.2020publicat in BP1 nr. ……./03.07.2020, rezulta ca 14 creditori care deţin creanţe in suma de 38.594.464.81 lei din totalul creanţelor acceptate la masa credala a debitorului in suma de 74.472.820,91 lei, ce reprezintă un procent majoritar de 51.82%. au votat expres infirmarea administratorului judiciar provizoriu ……... "

Este eronata, raportat la procedura contencioasă declanşată şi raportat la finalitatea urmărită de către legiuitor prin edictarea dispoziţiilor art. 57 alin. 6, întrucat instanţa a constatat o situaţie de fapt fără a avea legătura cu dispozitivul, întrucât o asemenea constatare nu este prevăzută de dispoziţia legii, practic denturandu-se temeiul de drept al cererii.

Hotărârea instanţei de fond este netemeinica si nelegala, deoarece instanţa de fond a reţinut în mod eronat faptul că: „ ....si nu au existat creditori din celelalte categorii, dintre primii 20, care sa isi manifeste disponibilitatea de a face parte din comitetul creditorilor.

Astfel in procesul verbal al Adunării Creditorilor, cu titlu de exemplu, s-a menţionat faptul ca: „ Creditorul ……….. votează pentru constituirea unui comitet format din 3 membri, respectiv : …………- Membru,………. - Membru, ………. -Preşedinte.''

Or, creditorul SC …….. deţine si o creanţa chirografara ( pe langa cea garantata) în cuantum de 17.305.546,25 lei ( poziţia 77 din Tabelul Preliminar de creanţe), creanţa fiind mai mare decât cea a oricărui membru al comitetului creditorilor desemnat.

Apelantul intervenient ………. a solicitat admiterea apelului şi să se constate nelegalitatea hotărârii primei instanţe în ceea ce priveşte respingerea cererii sale ca inadmisibilă şi tardivitatea formulării contestaţiei de către ……… şi, pe cale de consecinţă, să se constate ca aceasta a fost formulată în termen legal. Solicită să se reţină cauza spre rejudecare pe fond si să admită în tot contestaţia formulată de către creditorii ……….. si ………… sub aspectul legalităţii numirii ……….ca administrator judiciar al debitoarei.

În ceea ce priveşte admisibilitatii cererii de interventie a ………., arată că cererea de  intervenţie, atunci când este făcută în interes propriu, urmăreşte, aşadar, realizarea unui obiectiv direct al intervenientul.

A solicitat instanţei de control judiciar sa se pronunţe în sensul nelegalei soluţionări a exceptiei inadmisibilităţii cererii de intervenţie şi să constate interesul direct de a formula această cerere de interventie, obiectivul legal fiind acela de a fi confirmat de către instanţă ca administrator judiciari al acestei proceduri, ca urmare a votului exprimat de către majoritatea creanţelor acestei proceduri.

Cât priveşte tardivitatea contestaţiei creditoarei …….., solicită să se constate că la dosarul cauzei sunt depuse probe irefutabile ale înregistrării în termen legal a contestaţiei, respectiv dovezi ale expedierii prin servicii poştale a contestaţiei sale. Or, solicită să se constate că judecătorul sindic nu se raportează la aceste înscrisuri, ignorându-le pur si simplu, ci face referire la o comunicare prin email a contestatoarei, al cărui scop era oricum, doar de facilitare a incarcarii în Buletinul Procedurilor, comunicarea la dosarul cauzei a contestaţiei sale fiind deja făcută prin servicii poştale.

Pe fond, în ceea ce priveşte votul exprimat cu privire la punctul de pe ordinea de zi de confirmare a administratorului judiciar provizoriu, judecătorul sindic a pronuntat o soluţie legală şi temeinică, în sensul în care a constatat ca a fost întrunit cvorumul legal pentru această primă întâlnire a creditorilor în cadrul procedurii de insolventţă, iar votul exprimat legal de creditorii deţinători ai majorităţii creantelor înscrise la masa credală a fost în sensul infirmării administratorului judiciar provizoriu.

Aşadar, instanţa argumentează în sensul unei relaţii „societate mamă - societate fiica" care ar conduce la determinarea unui caz de incompatibilitate, fără însă ca această determinare sa fie specifică, pentru a se afla în postura formulării unor contraargumente.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. 1 din OUG nr.86/2006, Nu poate fi desemnat ca administrator judiciar sau lichidator ori delegat permanent ai unei forme de exercitare a profesiei practicianul în insolventă persoană fizică care a avut, într-o perioadă de 2 ani anterioară datei pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii, calitatea de: avocat, consilier juridic, auditor financiar, expert contabil, contabil autorizat al persoanei juridice sau a fost numit ca evaluator, arbitru, mediator, expert judiciar, expert tehnic într-o cauzâ privind acea persoană juridică, (2) Interdicția prevăzută la alin. (1) se aplică și formei de exercitare a profesiei din care face parte practicianul; în insolvență respectiv, cu condiția ca momentul exercitării calității de avocat să fi făcut parte din forma de exercitare a profesiei numite în cauză, iar potrivit alin. (3) Nu poate fi numită în calitate de practician în insolvență la o persoană juridică persoana care a deținut calitatea de administrator, asociat, acționar, director sau membru în consiliul de administrație ori alte funcții sau poziții similare la acea persoană juridică.

Apelanta contestatoare …………… a solicitat admiterea apelului, cu consecinţa schimbării hotărârii, respectiv constatarea depunerii în termenul legal a contestaţiei formulate de …………, respectiv admiterea, în principiu, a cererii de intervenţie formulată de …………. În subsidiar, a solicitat să retină cauza spre rejudecare pe fond şi să dispună admiterea apelului formulat, anularea parţială a încheierii de şedinţă nr. 8 din data de 12.04.2021, în sensul admiterii contestaţiei formulate de către ……….. cu privire la legalitatea desemnării în calitate de administrator judiciar a societăţii ………..

 A susţinut că încheierea pronunţată de judecătorul-sindic a fost dată cu încălcarea principiului contradictorialităţii și dreptului la apărare , potrivit dispoziţiilor art. 13 şi 14 Cod de procedură civilă, cu aplicarea greşită a dispoziţiilor legale, dar şi ignorarea deciziilor ÎCCJ, precum şi cu o eronată analiză a cauzei.

Excepţia tardivităţii a fost invocată, din oficiu, de către judecătorul sindic, în sala de termenul din data de 08.03.2021, termen pentru care părţile au fost citate în vederea discuţie punerii în discuţie a cererii de intervenţie formulată de ………..

În contestaţia formulată, ………… a solicitat, în temeiul art. 223 alin. 1, coroborat cu art.41 alin. 2 din Codul de procedură civilă, judecata în lipsa reprezentantului Băncii, ţinând seama inclusiv de recomandările în contextul epidemiologie.

Aşadar, la termenul din 08.03.2021, instanţa a invocat, din oficiu, şi a pus în dezbaterea părţilor prezente excepţia tardivităţii contestaţiei formulate de ……….., ce a fost soluţionată în sensul admiterii, cu respingerii contestaţiei ca tardiv formulată. 

A considerat că soluţia judecătorului sindic a fost pronunţată cu încălcarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare.

 A susţinut că hotărârea a încălcat dispoziţiile art. 425 alin. 1 lit. b) din Cod de procedură civilă. Or, după cum lesne se observă, judecătorul sindic nu a indicat în ce mod şi-a format convingerea ce a determinat respingerea contestaţiei ca tardiv formulată.

Motivarea judecătorului sindic este una generală, aplicabilă oricărei alte speţe similare, prevederea legală fiind aceea că termenul de depunere a contestaţiilor împotriva hotărârilor adoptate de Adunarea creditorilor este de 5 zile.

Pentru a determina că depunerea contestaţiei s-a făcut peste termenul legal este necesară stabilirea unor repere temporale.

Or, solicită să se constate faptul că nu rezultă niciun reper temporal la care s-a raportat judecătorul sindic, astfel încât, este fără dubiu, că nu rezultă în ce mod judecătorul sindic şi-a format convingerea că ……. a depus contestaţia peste termenul legal.

Hotărârea este dată cu aplicarea greşită a prevederilor legale, raportat la dispoziţiile art. 181 şi 183 din Cod de procedură civilă, dar si ale deciziei ICCJ nr. 45/2020.

Astfel, contestaţia ………, înregistrată cu nr……../09.07.2020, a fost comunicată la instanţă în data de 09.07.2020, în plic, prin serviciul de curierat rapid ……….., cu confirmare de primire şi suplimentar, prin poşta electronică, în format editabil (word), în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de art. 48 alin. 8 din Legea 85/2014, în vederea publicării în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

Cu privire la termenul de depunere a contestaţiilor împotriva hotărârilor Adunării creditorilor, art. 48 .8 din Legea 85/2014 prevede că acesta este de 5 zile de la data publicării în BPI a procesului-verbal.

Totodată, legiuitorul a prevăzut la acest articol de Lege şi depunerea contestaţiei în format electronic, scopul fiind acela at publicării în BPI, în vederea comunicării părţilor.

Indiferent de modalitatea în care a fost trimisă contestaţia la instanţă, aceasta a fost depusă în termenul legal de 5 zile, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. 8, coroborate cu art. 181 şi art. 183 din Cod de procedură civilă.

Prin decizia nr.45/2020 pronunţată de ÎCCJ – Completul pentru dezlegare unor chestiuni de drept, s-a statuat că „în interpretarea și aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii r. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotit a fi depus în termen."

În ceea ce priveşte nelegalitatea hotărârii sub aspectul constatării inadmisibilităţii cererii de intervenţie formulată de ……., a susţinut că hotărârea pronunţată de instanţă nu este motivată.

Judecătorul sindic, deşi nu a indicat care sunt aspectele care i-au format convingerea în vederea constatării ca inadmisibilă, în principiu, a cererii de intervenţie, indică, în drept, art.61 Cod procedură civilă şi art. 48 alin. 8 din Legea 85/2014.

Potrivit dispoziţiilor art. 342 din Legea 85/2014 „Dispoziţiile prezentei legi se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură civilă şi ale Codului civil". În plus, admisibilitatea cererii, chiar si in cadrul procedurilor de insolventa, este recunoscută si prin prevederile art. 2539 alin. 2 si 2541 alin. 5 Cod civil, după cum urmează „Prescripţia nu este întreruptă dacă cel care a făcut cererea de chemare în judecată sau de arbitrare ori de intervenţie în procedura insolvenţei..." respectiv: „Dacă întreruperea rezultă din intervenţia făcută în procedura insolvenţei sau a urmăririi silite, prescripţia va reîncepe să curgă de la data la care există din nou posibilitatea legală le valorificare a creanţei rămase neacoperite."

Pe cale de consecinţă, cererea de intervenţie nu este incompatibilă cu procedura specială a insolvenţei.

În ceea ce priveşte reglementarea privitoare la cererea de intervenţie, a susţinut că art. 61 Cod procedură civilă prevede că: ,Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare. 2) Intervenţia este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta. (3)Intervenţia este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părţi."

Deoarece interesul ………. este acela de a-şi intra în drepturi, în conformitate cu voinţa creditorilor consemnată în procesul verbal al şedinţei adunării creditorilor din 01.07.2020, în sensul votării acestui practician de către creditorii ce deţin mai mult de 50% din totalul creanţelor, rezultă că acesta este legitim, juridic, este născut şi actual, personal şi direct.

Concluzionând, a solicitat să se constate nelegala soluţionare a excepţiei inadmisibilităţii cererii de intervenţie formulată de ………...

Pe fond, a considerat că hotărârea pronunţată de judecătorul sindic a fost dată cu aplicarea gresită a dispoziţiilor legale, cu o eronată analiză a cauzei, şi, pe cale de consecinţă, este netemeinică si nelegală.

A susţinut că, în mod greşit, judecătorul sindic a reţinut că ………. se află într-un caz de incompatibilitate

……….. nu se află în niciunul din cazurile de incompatibilite de legiutitor prevăzute de OUG 86/2006, la art. 26 alin. 1: „Exercitarea profesiei de practician în insolvenţă este incompatibilă cu: a)activitatea salarizată în cadrul altor profesii, cu excepţia celor a căror compatibilitate este prevăzută la alin. (2); b)ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei sau bunele moravuri; c)lipsa sau limitarea capacităţii de exerciţiu, în cazul persoanei fizice; d)exercitarea calităţii de notar public sau executor judecătoresc."

Mai mult, prevederea legală întăreşte că „Exercitarea profesiei de practician în insolvenţă este compatibilă cu: a) activităţi şi funcţii didactice în învăţământul superior juridic sau economic; b) calitatea de avocat, expert contabil, evaluator, auditor financiar, arbitru, mediator ori expert tehnic judiciar, care lucrează în interiorul profesiei. Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de practician în insolvenţă pot efectua activităţile de expertiză contabilă, evaluare şi audit financiar numai după dobândirea, în condiţiile legii, a calităţii de expert contabil, evaluator sau auditor financiar, după caz, şi înscrierea ca membri în organizaţiile care coordonează profesiile liberale respective."

Aşadar, la simpla lecturare a textelor de lege rezultă că încheierea unui acord de confidenţiale nu se încadrează în cauzele de incompatibilitate prevăzute de lege.

Nu există identitate între societatea de practicieni în insolvenţă cu privire la care instanţa a reţinut ca fiind incompatibilă şi cea desemnată de către Adunarea creditorilor.

În şedinţa Adunării creditorilor din data de 01.07.2020, creditorii ce reprezintă mai mult de 50 % din total masă credală au desemnat în calitate de administrator judiciar pe …….. -societate civilă profesională cu răspundere limitată, cu sediul în sediul în……, Str. ……….. nr…., înregistrată la U.N.P.I.R. în Registrul societăţilor profesionale cu nr. ……, reprezentată prin ………. - asociat coordonator.

 Prin încheierea pronunţată de judecătorul sindic cu privire la deschiderea ; împotriva ………. s-a reţinut că, în ceea ce priveşte societatea………..- Filiala ……… există un caz de incompatibilitate având în vedere acordul de confidenţialitate încheiat cu debitoarea.

A mai invocat dispoziţiile art. 45 alin. 1 lit. d) din Legea 85/2014,

Pe cale de consecintă, este fără tăgadă că motivarea judecătorului sindic nu are niciun fundament, atât în fapt, cât şi în drept.

La data de 15.06.2021, intimata creditoare ……….. a formulat întâmpinare la apelul declarat de apelanta contestatoarea …………  prin care a solicitat admiterea apelului, anularea în partea soluţiei atacate şi pe fond admiterea în totalitate a contestaţiei .

Arată că hotărarea adnunari generale a creditorilor este nulă cata vreme desemnarea unui comitet al creditorilor format doar din categoria creditorilor garantati încalcă prevederile art. 50 alin. 4 din Legea 85/2014. Astfel, voturile creditorilor care compun majoritatea incalca dispozitiile art. 50 alin. 4 din legea 85/2014.

Din comitetul creditorilor si-au exprimat intentia sa faca parte din comitetul creditorilor atat creditori - garantati cat si creditori din celelalte categorii de creante (bugetari si chirografari).

Astfel, componenta a comitetului creditorilor incalca prevederile legale, conducand la concuzia ca hotararea adoptată este nelegaăa.

A susţinut că soluţia instantei este netemeinică şi nelegală potrivit prevederilor art. 50 alin. (4) din Legea nr. 85/2014. Din cuprinsul acestor prevederi legale rezultă că atributul desemnării comitetului creditorilor aparține adunării creditorilor.

Cu toate acestea, atributul adunării creditorilor de desemnare a comitetului creditorilor trebuie exercitat în concordanță cu principiile procedurii de insolvență prevăzute de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 85/2014.

Astfel, din interpretarea coroborata a acestor dispoziții legale rezultă că votul în adunarea creditorilor trebuie exercitat cu bună-credință și în concordantă cu regulile/principiile procedurilor de insolvență enuntate printre altele si in articolul de lege anterior mentionat.

La data de 15.06.2021, intimata creditoare ………..(……….)  a formulat întâmpinare la apelul formulat de creditorul …………. prin care a solicitat, în principal, admiterea exceptiei tardivității apelului formulat si, in subsidiar, respingerea apelului ca nefondat si mentinerea hotărârii apelate ca temeinica si legală.

Potrivit dispozitiilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 85/2014: ..Hotararile presedintelui tribunalului sau ale judecătorului sindic pot fi atacate de parti numai cu apel în termen de 7 zile, care se calculeaza de la comunicare, pentru absenti si de la pronuntare, pentru cei prezenţi. "

Prin urmare, raportat la prevederile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 termenul de apel de 7 zile pentru depunerea caii de atac pentru asociatul majoritar al creditorului ………, dna avocat …………., care a fost prezenta la sedinta din data de 22.03.2021, a inceput sa curgă de la data pronunțării hotărârii, respectiv de la data de 12.04.2021.

Conform informatiilor furnizate de pe portalul instantelor apelul formulat de creditorul ……….. a fost inregistrat la Tribunalul Olt in data de 19.05.2021, depasind termenul imperativ de decadere de 7 zile de la pronuntare pentru depunerea apelului cu 30 de zile.

Prin urmare, avand in vedere depasirea termenului de depunere a apelului de catre creditorul …………. cu aprox. 30 de zile, a solicitat admiterea exceptie tardivităţii si decaderea acestui creditor din termenul de apel, urmând să respingă apelul ca tardiv formulat.

A susţinut totodată că exista un conflict de interese conform susţinerilor doamnei …………., care  este asociatului majoritar al creditorului ………..şi a formulat contestaţii in prezenta procedura si asigura reprezentarea intereselor acestui creditor, cat si a debitorului ………. si a adminstratorulul special al debitoarei, formulând acţiuni în numele celor 3 parți.

A susţinut că asociatul majoritar al creditorului ……….. este doamna avocat …………., iar sotul acesteia este asociat minoritar.

Astfel, la termenul de judecata din data de 22.03.2021 in dosarul nr. ………., termen la care partile au pus concluzii si judecatorul sindic a ramas in pronuntare, la apelul nominal facut in sedinta publica s-au prezentat administratorul judiciar provizoriu ……….., creditoarea ………. prin avocat si asociatul majoritar al creditorului ………… dna avocat ……….. pentru intimata debitor …………., conform încheierii de sedinta din data de 22.03.2021.

Mai mult, dupa cum rezulta din Incheierea nr. 2/.24.02.2020, pronuntata in dosarul nr. …….., prin care Tribunaiul Olt a dispus deschiderea procedurii insolventei debitorul …….. este reprezentat de către aceeași persoana, dna avocat ………., iar conform extrasului ……….aceeași persoana are si calitatea de asociat majoritar la creditorul …….., societate in care soțul acesteia, dl ……… are calitatea de administrator si asociat majoritar.

Apreciază ca exista conflict de interese (art. 11 din Statutul profesiei de avocat publicat in MOF …/31.05.2001) între asociatului majoritar al creditorului …….. si avocatul debitorului ………., cat si al administratorului special al debitorului …….., in persoana dnei avocat ………, care asigura reprezentarea intereselor, atât ale administratorul special, cât si ale debitorului si ale creditorului ……. înscris la masa credala a debitorului.

Pe fond, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

A susţinut că membrii comitetului creditorilor au fost desemnaţi în mod legal de către creditorii care şi-au exprimat votul cu privire la pct. 1 al ordinii de zi a adunării creditorilor din data de 01.07.2020.

Asa cum rezulta din apelul formulat de ………. nu a invocat niciun motiv de nelegalitate cu privire la voturile exprimate de creditori cu privire la desemnarea membrilor si a Presedintelui Comitetului Creditorilor, ci numai a contestat componenta Comitetului creditorilor, motiv ce constituie un aspect de nelegalitate al hotararii exprimate si consemnate in procesul verbal de şedinţă.

Or, simpla nemultumire a unui creditor cu privire la voturile legal exprimate de majoritatea creditorilor pentru desemnarea membrilor si a Presedintelui Comitetului Creditorilor nu constituie un aspect de nelegalitate al procesului verbal de sedinta din data de 01.07.2020 si al Incheierii nr. 8/12.04.2021 pronuntate de catre iudecatorul sindic.

A mai susţinut că hotararea consemnata în Procesul verbal de sedinta din data de 01.07.2020 cu privire la pct. 1 al ordinii de zi, respectiv la componenta Comitetului creditorilor nu încalca prevederile art. 50 din Legea nr. 8S/2014, aspect retinut si de judecatorul sindic in hotararea apelata.

Concluzionând, a arătat că în mod legal judecatorul sindic a constatat ca cei trei membrii desemnaţi de creditori prin votul majoritar indeplinesc criteriile cumulative, fiind creditorii care si-au exprimat aceasta disponibilitate fiind votati de creditorii ce detin cel mai mare procent cu drept de vot.

Mai mult, conform tabelului preliminar de creante presedintele comitetului creditorilor detine si creante bugetare, fiind creditorul bugetar cu cel mai mare procent din categoria creantelor bugetare cu drept de vot.

Creditorul apelant arată ca s-ar fi încalcat principiile procedurii de insolventa prevazute la art. 4 din Legea nr. 85/2014, dar fara a detalia in ce mod apreciaza acest creditor ca se incalca aceste principii, prin votul legal exprimat de toti creditorii cu privire la desemnarea Comitetului creditorilor.

Sub un ultim aspect, referitor la nemulţumirile apelantului în ceea ce priveşte faptul că, în cazul creditorilor care detin mai mult de 50% din totalul masei credale pot decide in cadrul adunarii generale, au fost invocate dispozitiile art. 49 alin. (1) şi art. 50 alin. (4) din Legea nr. 85/2014

Or, asa cum se poate observa din procesul verbal de sedinta majoritatea creditorilor in procent de 35,68% si-au exprimat in mod clar optiunea pentru cei trei creditori desemnati sa faca parte din comitetul creditorilor, votul acestora fiind legal consemnat de administratorul judiciar provizoriu, nefiind contestat de niciun creditor cu privire la procentul consemnat in favoarea acestora.

Prin urmare, votul majoritar pentru desemnarea comitetului creditorilor debitoarei ………. in cadrul sedintei adunarii creditorilor din data de 01.07.2020, a fost legal exprimat de majoritatea creditorilor in favoarea celor 3 banci, aspect precizat si de judecatorul sindic in hotararea apelata.

Mai mult, potrivit art. 57 alin. (2) si (3) din Legea nr. 85/2014 este dreptul creditorului/creditorilor majoritar/i stabilit prin lege de a desemna/decide un administrator judiciar in procedura si nu, cum in mod nelegal sustine apelantul, ca o majoritate de peste 50% din totalul creanteior cu drept de vot, daca ar vota contrar optiunii acestui creditor apelat, ar tacalca prevederile legale.

Precizează faptul ca prin componenta comitetului creditorilor cu privire la desemnarea celor 3 banci, creditori bugetari si garantati, nu se incelca interesul comun al creditorilor.

Potrivit art. 5 pct. 44 din lege, procedura insolventei reprezinta o procedura colectiva in care creditorii participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de lege. Avand in vedere caracterul cotectiv, concursual si egalitar al procedurii, legiutorul a inteles ca anumite actiuni sa se exercite individual de creditori, iar altele sa fie exercitate prin organele sale colective, adunarea creditorilor sau comiteul creditorilor. Atunci cand urmeaza sa fie adoptate masuri care privesc interesul comun al creditorilor, adoptarea acestora trebuie sa se realizeze in conditiile de cvorum si majoritate prevazute de lege.

Asadar, avand in vedere faptul că, raportat la dispozitiile art. 49 alin. (1) si 50 alin.(4) din Legea nr. 85/214, desemnarea comitetului creditorilor se ia cu votul favorabil exprimat al titularilor majoritatii cu drept de vot, criticile la Incheierea nr. 8/12.04.2021, pronuntata de judecatorul sindic, invocate de catre apelantul creditor sunt nefondate.

Concluzionând, a solicitat, in principal admiterea exceptiei tardivitatii apelului formulat iar in subsidiar, respingerea apelului ca nefondat si mentinerea hotararii apelate ca temeinica si legala.

La data de 15.05.2021, intimata creditoare ………. (denumită în continuare „……..") a formulat întâmpinare la apelurile declarate de ………. și ………. a solicitat respingerea apelurilor şi obligarea apelantelor la plata cheltuielilor de judecată;

A susţinut hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, arătând că prin încheierea de ședință nr. 2 din data de 24.02.2020 pronunțată de Tribunalui Olt  Secția a II-a Civilă și de contencios administrativ și fiscal în dos. nr. ……… prin care s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență a debitoarei ………… în ceea ce priveste cererea formulata de catre creditoarea ……….., privind desemnarea administratorului judiciar ………., în raport de prevederile art. 45 alin. 1 lit. d din Legea nr.85/2014, judecatorul sindic reținând faptul că exista un caz de incompatibilitate în cazul acestei societăți de insolvență, având în vedere acordul de confidențialitate din data de 11.10.2019, încheiat între societatea debitoare si ………... În consecință, această încheiere de ședință a dobândit autoritate de lucru judecat în ceea ce privește cauza de incompatibilitate existentă între acest practician în insolvență și debitoare.

Desemnarea ca administrator judiciar definitiv în persoana ……….. este nelegală, atât prin raportare Ia dispozițiile art. 45 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2014, cât și prin raportare la prevederile art 48 alin. 2 din Legea 85/2014 . În considerarea celor menționate, apreciază că se impune anularea acestei hotărâri a adunării creditorilor cu privire la desemnarea administratorului judiciar în persoana ………...

În consecință, apreciază că se impune confirmarea în calitate de administrator judidar în persoana …………. deoarece voturile valabit exprirnate în adunarea creditorilor pentru confirmarea acestui administrator întrunesc condițiile de cvorum și majoritate raportat la prevederile art. 49 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, iar voturile creditorilor care au votat pentru desemnarea ………… fiind nule.

La data de 15.06.2021, ……….., a formulat întâmpinare la apelurile formulate de …………., ………. si ………. A solicitat respingerea apelurilor formulate de catre …………, ……… şi admiterea apelului formulat de Insolventa ……..

Referitor la apelul formulat de catre ………., a solicitat, pe de o parte, sa se respingă petitul secund al motivului 2 si petitul 4 de apel, respectiv „nelegalitatea sentintei instanţei de fond raportat la respingerea ca tardiva a contestatiei ………." si, respectiv, „admiterea in tot a contestatiei formulate de catre ………. Si………” ca fiind lipsite de interes, iar pe de alta parte a solicitat respingerea celorlalte motive ca fiind neintemeiate.

Referitor la motivele de apel invocate de catre ………., a solicitat să se constate nelegalitatea hotararii primei instante in ceea ce priveste respingerea cererii de interventie a ………. ca inadmisibila si tardivitatea formularii contestatiei de catre ………….şi, pe cale de consecinta sa se constate ca aceasta a fost formulata in termen. Solicită să se admita in tot contestatia formulata de catre creditorii …………. si …………. sub aspectul nelegalitatii numirii ………. ca administrator judiciar al debitoarei.

Exceptand imprejurarea ca, in opinia sa, este lipsit de interes formularea unui apel in cadrul caruia se solicita admiterea unei contestatii formulate de o alta parte, intelege sa invoce urmatoarele:

Apreciază cererea de intervenție ca inadmisibilă, atât cererea de intervenție în interes propriu, cât și cererea de intervenție în interes accesoriu, raportat la dispozițiile art. 48 alin. 7 din Legea nr.85/2014 și raportat la acest cadru procesual. Apreciază ca în mod corect a apreciat judecătorul sindic în sensul respingerii ca inadmisibilă a cererii de intervenție formulată …….., raportat la art.61 C.pr.civ și la art. 48 alin. 7 din Legea nr. 85/2014, având în vedere că intervenientul nu ar putea pretinde pentru sine obiectul cererii de chemare în judecată.

Pe de alta parte, art. 64 alin. 4 CPC prevede ca "ln cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanta a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție, hotărârea pronunțată este desființată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție de la momentul discutării admisibilității in principiu a acesteia.".

Pe fondul cererii ……….., cat si……….. - Filiala ………… s-au aflat in relatii contractuale cu debitoarea, acordandu-i acesteia consultanţă in perioada anterioara dechiderii procedurii.

 Față de apelul declarat de catre …………. în mod intemeiat s-a respins contestatia acestei creditoare ca fiind tardiva, dat fiind faptul ca aceasta nu a făcat dovada depunerii cererii in termenul legal de 5 zile.

Pe de alta parte, a  apreciat ca cererea de apel este lipsita de interes raportat la solicitarea de admitere a apelului formulat de catre ……….., cat timp se tinde la valorificarea unui drept ce excede prevederilor legii speciale a insolventei.

De altfel, cele doua cereri de apel sunt asemanatoare in ceea ce priveste motivarea incompatibilitatii practicianului in insolventa, dar si temeinicia cererii de interventie principala/ accesorie.

Concluzionând, a solicitat astfel respingerea apelului declarat de ………… ca fiind neintemeiat.

Faţă de apelul declarat catre …………, a solicitat admiterea acestuia ca fiind intemeiat.

…………… a formulat întâmpinare la apelului declarat de ……………, prin care a solicitat instantei respingerea apelului ca nefondat.

In ceea ce privesc criticile referitoare la incalcarea principiului contradictorialitatii consideră că acestea atesta o interpretare proprie a dispozitiilor de natura procedurală, întrucât la termenul din data de 08. 03.2021 procedura era una legal îndeplinita astfel incat prin raportare la dispozitiile art. 22 din Codul de Procedura Civila, instanța nu avea îndatorirea de a lua concluziile părții absente, in caz contrar s-ar fi incalcat dispozitiile art.10 din Codul de Procedura Civila din moment ce partile pot dispune de soarta procesului potrivit propriei vointe, neprezentarea fiind tocmai un drept al partii de care poate dispune singura.

In ceea ce privesc criticile referitoare la transmiterea prin posta electronica a contestatiei in format word consideră ca acestea atestă o interpretare proprie a dispozitiilor art. 48 alin. 8 din Legea nr. 85/2014.

Referitor la criticile privind respingerea cererii de interventie ca inadmisibila, a invederat instantei faptul ca si acestea sunt eronate si atesta si in acest caz o interpretare proprie a dispozitiilor legale.

Astfel instanta in mod evident a motivat solutia privind cererea de interventie, statuand faptul ca in raport de dispozitiile art. 61 Cod procedura Civila cererea de interventie in interes propriu ar trebui sa justifice pretinderea pentru intervenient a unui drept dedus judecatii, ceea ce in speta de fata nu se poate.

Potrivit disp. art. 48 alin. 7 din legea 85/2014 ”Hotararea adunarii creditorilor poate fi anulata de judecatorul sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii hotararii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor sau ale caror voturi nu au fost consemnate in procesul verbal intocmit. Hotararea, cu exceptia celei prin care a fost desemnat, poate fi atacata, pentru motive de nelegalitate, si de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, ”. Legiutorul a stabilit in aceste conditii un cadru procesual clar si imperativ de solutionare a contestatiilor la hotararile Adunarii Creditorilor.

Intervenția voluntară accesorie este cererea prin care un terț ce justifică un interes solicită introducerea sa într-un litigiu în curs de desfășurare, în vederea sprijinirii apărării uneia dintre părți. Una din condițiile de admisibilitate a cererii de intervenție accesorie voluntară este interesul, care, potrivit dispozițiilor art. 33 din C. proc. civ. trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual

Deși cererea de intervenție accesorie este formulată în vederea sprijinirii apărării uneia dintre părți, intervenientul trebuie să urmărească obținerea unui interes pentru sine, care poate fi de natură materială ori morală, nu numai pentru partea a cărei poziție o susține.

Interesul intervenientului ……….. nu este nici legitim, in considerarea dispozitiilor art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 potrivit carora detin calitate procesuala in contestarea Hotararii Adunarii Generale a Creditorilor doar creditorii care au votat impotriva hotararii si creditorii indreptatiti sa participe la procedura insolventei, situatie in care nu se regaseste ………. acesta fiind doar practicianul in insolventa solicitat a fi desemnat de catre anumiti creditori.

Raportat la aceste aspecte dar si la caracterul in principal necontencios al procedurii de insolventa reglementata de Legea 85/2014, precum si la faptul ca participantii la procedura insolventei sunt creditorii inscrisi in tabelul de creanta, neexistand referiri la eventuali intervenienti in cadrul procedurii de insolventa, cererea de interventie formulata de………… este una inadmisibila.

Inadmisibilitatea cererii de interventie rezulta si din formularea disp. art. 48 alin. 7 teza finală.

Referitor la criticile aduse incheierii nr. 8 din data de 12 Aprilie 2021 pronuntata de catre Tribunalul Olt in dosarul nr. ………., raportat la caracterul devolutiv al apelului pe care chiar apelanta il invoca acestea nu sunt de natura a determina modificarea hotararii atacate, motivele lasand practic inutil si lispit de interes apelul declarat impotriva incheierii din data de 08.03.2021.

A arătat că, desi potrivit prevederilor 43 alin 1 din legea 31/1990 filiala are personalitate juridica proprie, in fapt intre cele doua societati profesionale exista o stransa legatura, fiind vorba despre societatea — mama (……….) si o filiala a acesteia (………..). De asemenea, probele aflate la dosarul cauzei dovedesc starea de incompatibilitate si a practicianului in insolventa ……….

Concluzionând, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

……… a formulat întâmpinare la apelul formulat de administratorul iudiciar provizoriu………. al debitorului ………. prin care a solicitat, in principal, admiterea exceptiei tardivităţii apelului formulat, a lipsei calitatii procesual active a apelantului si, in subsidiar, respingerea apelului ca nefondat si mentinerea hotararii apelate ca temeinica si legala.

Raportat la prevederile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 termenul de apel de 7 zile pentru depunerea caii de atac pentru administratorul judiciar provizoriu ……… care o fost prezent la sedinta din data de 22.03.2021, a inceput sa curga de la data de 12.04.2021, data pronuntarii hotărârii.

Conform informatiilor furnizate de pe portalul instantelor apelul formulat de administratorul iudiciar provizoriu ……… a fost înregistrat la Tribunalul Olt în data de 21.05.2021, depasind termenul imperativ de decadere de 7 zile de la pronuntare pentru depunerea apelului cu 30 de zile.

Prin urmare, a solicitat respingerea apelului ca tardiv formulat.

Sub un al doilea aspect, apreciază ca apelul este tardiv formulat si raportat la data publicarii in BPI a încheierii atacate.

Astfel, încheierea nr. 8/12.04.2021 pronuntată în dosarul nr. ……. a fost publicata in BPI nr. …./12.05.2021, iar apelul a fost inregistrat pe rolul instantei în data de 21.o5.2021, fiind depasit termenul legal de 7 zile pentru depunerea apelului.

Prin urmare, avand in vedere depasirea termenului de decadere pentru depunerea apelului de catre administratorul judiciar provizoriu…….., raportat la data publicarii in BPI nr………/12.05.2021 a hotararii apelate, a solicitat admiterea exceptie tardivitatii si decaderea apelantului din termenul de apel.

Referitor la exceptia lipsei calitatii procesual active a administratorul judiciar provizoriu …….. in formularea apelului, a arătat că temeiul legal al unei contestatii impotriva procesului verbal al primei adunari de creditori cu privire la desemnarea administratorului judiciar este art. 57 alin. (6) din Legea nr. 85/2014. prevedere speciala fata de art. 48 alin. (7) si (8) din Legea nr. 85/2014.

Pe cale de consecinta, avand in vedere faptul ca administratorul judiciar provizoriu ………, nu are calitate procesuala activa in a contestat procesul verbal al primei adunarii de creditori din data de 01.07.2020, privitor la desemnarea de catre creditori in procedura a administratorului judiciar, apreciază ca paracticianul in insolventa nu are calitatea procesuala activa in promovarea caii de atac impotriva încheierii nr. 8/12,04.2021 prin care au fost admise in parte contestatii fomulate de creditori. A solicitat admiterea exceptiei invocate si respingerea apelului formulat de administratorul judiciar provizoriu ………. ca fiind formulat de o persoana fara calitate procesuala activă

Pe fond, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

In motivarea apelului formulat, administratorul judiciar provizoriu ……….., intr-o interpretare proprie a dispozitiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, sustine faptul ca ordinea de zi a fost doar confirmarea administratorului judiciar si nu desemnarea unui administrator judiciar, precum si faptut ca subscrisa creditoare nu ar fi avut interes sa promoveze contestatie impotriva procesului verbal de sedinta din data de 01.07.2020.

Aceasta hotarare se stabileste numai cu votul creditorilor care detin mai mult de 50% din valoarea totala a creantelor inscrise la masa credala, prin exceptie de ta prevederile art. 49 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, care stabilesc regula potrivit careia hotararile adunarii creditorilor se adopta cu votul majoritatii prin valoare a creantelor prezente.

Or, administratorul judiciar provizoriu, in mod absolut nelegal, sustine in apel faptul ca creditorii nu trebuiau sa-si exprima o alta optiune pentru un alt practician in insolventa, in cazul neconfirmarii acestuia ca administrator judiciar in procedura insolventei, constituind practic un abuz al acestuia in cadrul procedurii si arogandu-si prerogative pe care legiutnrul insusi nu i le-a acordat.

Prin acesta sustinere administratorul judiciar provizoriu incalca dispozitille art. 57 alin. 2) din Legea nr. 8512014, respectiv drepturile creditorilor, expres prevazute de legiutor, de a-si desemna cu ocazia primei adunari de creditori, un alt practician in insolvență, in cazul neconfirmării celui provizoriu.

Sub un ultim aspect, apelantul a invocat nefondat o lipsa de interes a creditoare in promovarea contestatiei impotriva punctului 2 al Procesului verbal de sedinta din data de 01.07.2020.

 A susţinut că peste 50% dintre creditori, desi au votat pentru desemnarea ………. in calitate de administrator judiciar, acest punct nu era pe ordinea de zi. A reiterat prevederile art. 48 alin. 2 din Legea nr. 85/2014, conform cărora orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocator este nula. Exceptia in care se pot lua alte hotarari care exced ordinii de zi este situatia in care la sedinta Adunarii creditorilor participa titularii tuturor creanțelor si sunt de acord cu introducerea unui punct suplimentar pe ordinea de zi.

Prin contestatia formulata a solicitat judecatorului sindic sa constate nelegalitatea hotararii consemnate de administratorul judiciar provizoriu, in sensul neconsemnarii procentului majoritatii creditorilor de 51,82% din totalul masei credale de neconfirmare expresa a administratorului judiciar provizoriu ……….. si de confirmare expresa a societății ………. in calitate de administrator judiciar a debitoare.

Or, asa cum s-a precizat anterior, prin hotararea consemnata de administratorul judiciar provizoriu ……….., acesta si-a depasit atributiile prevazute de legea insolventei, exercitand un veritabil control al legalității si substituindu-se judecatorului sindic.

Conform art. 48 alin. (6) si din Legea nr. 85/2014, atributia administratorului judiciar este de a cuprinde in procesul verbal de sedinta deliberarile si hotararile creditorilor astfel cum au fost exprimate.

Mai mult, controlul asupra legalitatii hotararii adoptate de creditor, conform art. 48 alin. 7 din Legea nr. 85/2014 revine judecătorului sindic la cererea exclusiv a creditorilor si nu a administratorului judiciar provizoriu. Referitor la desemnarea Comitetului creditorilor, in mod legal, judecatorul sindic a constatat ca majoritatea creditorilor si-au exprimat expres votul pentru constituirea unui comitet format din 3 membrii, avand ca Presedinte pe creditorul cu cea mai mare creanta bugetara …….. si membrii subscrisa si……….

Or, in mod temeinic, judecatorul sindic a retinut in motivarea hotararii apelate dispozițiile art. 50 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, privind întrunirea cumulativă a unor criterii.

In concluzie, in mod legal judecatorul sindic a constatat ca cei trei membrii desemnati de creditori prin votul majoritar îndeplinesc criteriile cumulative, fiind creditorii care si-au exprimat aceasta disponibilitate fiind votati de majoritatea creditorilor si intrunind cel mai mare procent de vot in cadrul sedintei.

Mai mult, conform tabelului preliminar de creante presedintele comitetului creditorilor detine si creante bugetare, fiind creditorul bugetar cu cel mai mare procent din categoria creantelor bugetare cu drept de vot.

Sub un prim aspect, a invederat faptul ca prin voturile majorităţii creditorilor se stabileste numarul de membrii si componenta comitetului creditorilor.

Or, prin voturile exprimate majoritatea creditorilor a votat ca presedinte al comitetului creditoriior pe ………, creditor cu cea mai mare creanta bugetara si membri pe ……….. si ………, hotararea consemnata de apelatul din prezenta cauza, administratorul judiciar provizoriu, in Procesul verbal de sedinta din 01.07.2020.

Sub un al doilea aspect, a precizat instantei de apel ca de la numirea ca administrator judiciar provizoriu in procedura, acesta nu a actionat decat în interes propriu sau in interesul administratorul special (fost administrator statutar al debitorului), actionand in mod constant împotriva creditorilor prin neîntocmirea rapoartelor cu situatiile reale ale sumelor de bani încasate in procedura, situația plaților efectuate in procedura, neformularea acțiunilor in anulare împotriva contractelor încheiate de administratorul statutar, actual special, cu 2 luni anterioare deschiderii procedurii, neîntreprinderea niciunei actiuni pentru recuperarea sumelor extrem de mari, pe care le are de incasat debitoarea de la societati externe, dar fiind foarte activ in contestarea tuturor creditorilor care au solicitat aceste aspecte legate de îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin in procedura si care l-au infirmat in procedura.

Drept urmare, avand in vedere considerentele prezentate a solicitat in principal, admiterea excepţiei tardivitatii apelului formulat, admiterea exceptiei calitatii procesual active a apelantului şi, in subsidiar, respingerea apelului ca nefondat si mentinerea hotararii apelate ca temeinica si legala.

La data de 16.09.2021,  …………. (………..) a formulat întâmpinare la apelul formulat de creditorul ……… prin care a solicitat, in principal, admiterea exceptiei tardivitatii apelului formulat si, in subsidiar, respingerea apelului ca nefondat si mentinerea hotararii apelate ca temeinica si legala.

În conformitate cu dispozitiile art. 248 NCPC,  a invocat exceptia tardivitatii depunerii apelului formulat de creditoarea apelanta …………., pentru motivele arătate în susținerea ecepției tardivității apelului de clarat de ……………..

Conform informatiilor furnizate de pe portalul instantelor apelul formulat de creditorul ……….. a fost inregistrat la Tribunalul Olt in data de 19.05.2021, depasind termenul imperativ de decadere de 7 zile de la pronuntare pentru depunerea apelului cu 30 de zile.

Prin urmare, avand in vedere depasirea termenului de depunere a apelului de catre creditorul ………… cu aprox. 30 de zile, in mod intemeiat solicita admiterea exceptie tardivitatii si decaderea acestui creditor din termenul de apel.

A apreciat ca exista un conflict de interese in persoana dnei avocat ………. care este asociatului majoritar al creditorului …………., care  formuleaza contestatii in prezenta procedura si asigura reprezentarea intereselor acestui creditor, cat si a debitorului …………… si a administratorului special al debitorului …………..,  formuland actiuni in prezenta procedura in numele celor 3 parti.

Acest creditor ……….., prin dna avocat …………. a contestat toate creantele creditorilor care nu l-au confirmat pe administratorul judiciar provizoriu ………….. in adunarea creditorilor din data de 01.07.2020, practician in insolventa votat de acest creditor, actionand ca un interpus al debitorului.

De asemenea, acelasi avocat a asigurat reprezentarea intereselor debitorului in toate dosarele prin care 12 creditori au solicitat deschiderea procedurii insolventei impotriva debitorului …………, dosare conexate la prezentul dosar de insolventa nr. ……….., conform Incheierii nr. 2/24.02.2020 pronuntate de catre judecatorul sindic.

A apreciat ca exista conflict de interese intre asociatului majoritar al creditorului ……….. si avocatul debitorului ………., cat si al adminstratorului special al debitorului ……….., in persoana dnei avocat ……………, care asigura reprezentarea intereselor, atat ale administratorul special, cat si ale debitorului si ale creditorului …………….. inscris la masa credala a debitorului.

Acest creditor ………., prin asociatul majoritar dna avocat………… si sotul acesteia, a contestat toate creantele creditorilor care nu l-au confirmat pe administratorul judiciar provizoriu ……….. in adunarea creditorilor din data de 01.07.2020, practician in insolventa votat de acest creditor, actionand ca un interpus, atat al debitorului, cat si al administratorului special ……….., fost administrator statutar al debitorului ………….. existand, in opinia subscrisei, un conflict de interese.

Prin urmare, există un conflict de interese in persoana dnei avocat ………., întrucat reprezinta interesele in prezenta procedura, atat ale creditorului ……….., cat si ale debitorului si ale administratorului special actionând ca un interpus al acestora.

Pe fond, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

A susţinut că membrii Comitetului creditorilor au fost desemnati in mod legal de catre creditorii care si-au exprimat votul cu privire la pct. 1 al ordinii de zi a adunarii creditorilor din data de 01.07.2020.

In procesul verbal de sedinta din data de 01.07.2020, administratorul judiciar provizoriu a consemnat ca: „prin urmare, 78,89% din totalul creditorilor cu drept de vot se aproba desemnarea unui comitet de 3 membri. ” „...cu 35,68% din totalul creditorilor cu drept de vot, creditorii voteaza pentru urmatorul comitet al creditorilor: …………— Presedinte, ……… — membru si……….. — membru. ”

Asa cum rezulta din apelul formulat, creditorul ………… nu a invocat niciun motiv de nelegalitate cu privire la voturile exprimate de creditori cu privire la desemnarea membrilor si a Presedintelui Comitetului Creditorilor, ci numai a contestat componenta Comitetului creditorilor. motiv ce nu constituie un aspect de nelegalitate al hotararii exprimate si consemnate in procesul verbal de sedinta.

Or, simpla nemultumire a unui creditor cu privire la voturile legal exprimate de maioritatea creditorilor pentru desemnarea membrilor si a Presedintelui Comitetului Creditorilor nu constituie un aspect de nelegalitate al procesului verbal de sedinta din data de 01.07.2020 si al Incheierii nr. 8/12.04.2021 pronuntate de catre iudecatorul sindic.

Hotararea consemnata in Procesul verbal de sedinta din data de 01.07.2020 cu privire la pct. 1 al ordinii de zi, respectiv la componenta Comitetului creditorilor nu incalca prevederile art. 50 din Legea nr. 85/2014, aspect retinut si de judecatorul sindic in hotararea apelata.

Astfel, in mod legal judecatorul sindic a constatat ca cei trei membrii desemnati de creditori prin votul majoritar îndeplinesc criteriile cumulative, fiind creditorii care si-au exprimat aceasta disponibilitate, fiind votati de creditorii ce detin cel mai mare procent cu drept de vot.

Mai mult, conform tabelului preliminar de creante presedintele comitetului creditorilor detine si creante bugetare, fiind creditorul bugetar cu cel mai mare procent din categoria creantelor bugetare cu drept de vot.

Prin urmare, avand in vedere ca legiuitorul a acordat adunarii creditorilor prerogativele desemnarii comitetului creditorilor, a componentei acestuia si a numarului membrilor comitetului, raportat la creditorii care isi exprima disponibilitatea si la votul majoritar exprimat al creditorilor cu drept de vot, nu am identificat niciun motiv de nelegalitate al componentei membrilor desemnati si a Presedintelui comitetului creditorilor in apelul formulat.

Mai mult, creditorul apelant a invocat ca s-ar fi incalcat principiile procedurii de insolventa prevazute la art. 4 din Legea nr. 85/2014, dar fara a detalia in ce mod apreciaza acest creditor ca se incalca aceste principii, prin votul legal exprimat de toti creditorii cu privire Ia desemnarea Comitetului creditorilor.

Or, in prezenta procedura, principiile insolventei, invocate de apelant, nu au fost incalcate, dupa cum urmeaza:

- maximizarea gradului de valorificare a activelor si de recuperare a creantelor; (In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor din 01.07.2020 s-a votat desemnarea membrilor Comitetului creditorilor si nu pentru valorificarea vreunui bun in procedura, nefiind incalcat acest principiu); - 3. asigurarea unui tratament egal al creditorilor de acelasi rang; (toate voturile legal exprimate au fost consemnate in procesul verbal de sedinta, nefiind incalcat acest principiu);

- asigurarea unui grad ridicat de transparenta si previzibilitate in procedura (a fost publicat in BPI tabelul de creante cu creditorii inscrisi la masa credala, convocatorul adunarii creditorilor si al comitetului creditorilor, procesele verbale de sedinta, toti creditorii luand la cunostinta despre desfasurarea procedurii);

- recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, avand la baza un set de reguli clar determinate si uniform aplicabile (au fost respectate ordinea de prioritate a creantelor, conform dispozitiilor legii insolventei, voturile exprimate fiind consemnate conform procentelor aferente creantelor prezente in cadrul adunarii).

Sub un ultim aspect,  a  arătat ca apelantul este nemultumit de faptul ca creditorii care detin mai mult de 50% din totalul masei credale pot decide in cadrul adunarii generale.

Potrivit dispozitiilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 85/2004 deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul favorabil manifestat expres al titularilor maioritatii, prin valoare, a creantelor cu drept de vot.

Mai mult, potrivit prevederilor art. 50 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, comitetului creditorilor va fi desemnat in baza voturilor exprimate de creditorii cu drept de vot in baza celui mai mare procentaj de vot din valoarea creantelor prezente.

Or, asa cum se poate observa din procesul verbal de sedinta majoritatea creditorilor in procent de 35,68% si-au exprimat in mod clar optiunea pentru cei trei creditori desemnati sa faca parte din comitetul creditorilor, votul acestora fiind legal consemnat de administratorul judiciar provizoriu, nefiind contestat de niciun creditor cu privire la procentul consemnat in favoarea acestora.

Prin urmare, legiutorul a stabilit expres ca desemnarea componentei comitetului creditorilor se adopta cu votul majoritar favorabil exprimat al creditorilor cu drept de vot prin valoarea acreantelor prezente.

Mai mult, apelantul creditor induce in eroare instanta de apel prin sustinerea faptul ca cei trei creditori desemnati sa faca parte din comitetul creditorilor ar detine peste 50% din totalul creantelor inscrise la masa credala.

Or, conform tabelului preliminar de creante intocmit de administratorul judiciar provizoriu si publicat in BPI nr. ……./26.06.2020, rezulta in mod clar ca……….. (……) si ……… nu detin creante cumulate in procent de peste 50% din totalul masei credale, nefiind majoritari in procedura, iar fara votul celorlati creditori nu puteau sa fie desemnati in Comitetul creditorilor.

Prin urmare, votul majoritar, pentru desemnarea comitetului creditorilor debitoarei ……………. in cadrul sedintei adunarii creditorilor din data de 01.07.2020, a fost legal exprimat de majoritatea creditorilor in favoarea celor 3 banci, aspect precizat si de judecatorul sindic in hotararea apelata.

Mai mult, potrivit art. 57 alin. (2) si (3) din Legea nr. 85/2014 este dreptul creditorului/creditorilor majoritar/i stabilit prin lege de a desemna/decide un administrator judiciar in procedura si nu, cum in mod nelegal sustine apelantul, ca o majoritate de peste 50% din totalul creantelor cu drept de vot, daca ar vota contrar optiunii acestui creditor apelat, ar incalca prevederile legale.

Precizează faptul ca prin componenta comitetului creditorilor cu privire la desemnarea celor 3 banci, creditori bugetari si garantati, nu se incalca interesul comun al creditorilor.

Potrivit art. 5 pct. 44 din lege, procedura insolventei reprezinta o procedura colectiva in care creditorii participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de lege. Avand in vedere caracterul colectiv, concursual si egalitar al procedurii, legiutorul a inteles ca anumite actiuni sa se exercite individual de creditori, iar altele sa fie exercitate prin organele sale colective, adunarea creditorilor sau comiteul creditorilor. Atunci cand urmeaza sa fie adoptate masuri care privesc interesul comun al creditorilor, adoptarea acestora trebuie sa se realizeze in conditiile de cvorum si majoritate prevazute de lege.

Asadar, avand in vedere faptul ca, raportat la dispozitiile art. 49 alin. (1) si 50 alin.(4) din Legea nr. 85/214, desemnarea comitetului creditorilor se ia cu votul favorabil exprimat al titularilor majoritatii cu drept de vot, solicită să se constate că în ceea ce privesc criticile la Incheierea nr. 8/12.04.2021, pronuntata de judecatorul sindic, invocate de catre apelantul creditor sunt nefondate.

Concluzionând, a solicitat, in principal, admiterea exceptiei tardivitatii apelului formulat si, in subsidiar, respingerea apelului ca nefondat si mentinerea hotararii apelate ca temeinica si legala.

La data de 16.06.2021, …………. (……..) (fosta ………….) a formulat întâmpinare la apelul formulat de  administratorul judiciar provizoriu ……….. al debitorului ……… prin care a solicitat, in principal, admiterea exceptiei tardivitatii apelului formulat, a lipsei calitatii procesual active a apelantului si, in subsidiar, respingerea apelului ca nefondat si mentinerea hotararii apelate ca temeinica si legala.

Pe fond, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, reiterând criticile și argumentele formulate prin întâmpinările la celelalte apeluri.

La data de 06.07.2021, ……….. a depus răspuns la intampinarea formulata de ……… ( ……… ) prin care a solicitat respingerea exceptiei tardivitatii motivat de faptul că in speta sunt aplicabile dispoziţiile art. 43 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 respectiv:  Termenul de apel este de 7 zile de la comunicarea hotărârii realizată prin publicare în BPI, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Totodată, a solicitat respingerea exceptiei tardivitatii motivat de faptul ca in speta sunt aplicabile dispozitiile art. 43 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 prin raportare la dispozitiile art. 342 alin. 1 din aceeaşi lege.

Potrivit dispozitilor art. 181 alin. 1 pct. 2 din Codul de Procedura civila, „.. când termenul se socotește pe zile, nu inłră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește”, iar potrivit art. 183 alin. 1 din Codul de procedură civilă, „Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen”.

Totodată, a solicitat respingerea exceptiei lipsei calitatii procesual active intrucat din punct de vedere procedural, exceptia este eronata intrucat fata de calitatea de parte a administratorului judiciar , arată că a formulat apel impotriva unei hotarari a instantei si nu contestatie împotriva unei hotarari a Adunarii Creditorilor.,

De asemenea, fata de calitatea de parte a administratorului judiciar şi avand in vedere caracterul devolutiv al apelului si posibilitatea procedurala a partii de a-si formula propriul apel, creditoarea ar fi trebuit să formuleze apel împotriva hotararii de fond pentru inlaturarea ca parte a ………….

A mai susţinut apelanta …………. că la termenul din data de 22.03.2021 a invocat lipsa de interes a …………. in formularea contestatiei, exceptie asupra careia instanta nu s-a pronuntat, asa cum rezultă din hotararea atacata. A reiterat argumentele expuse în apelul său.

Reținând soluționarea contestației formulate de ………….. (desemnată în continuare ……… ) pe cale de excepție, Curtea va analiza cu prioritate apelul declarat de această contestatoare, având în vedere disp. art. 480 alin. 3 C.pr.civ. și consecințele unei eventuale soluții de admitere a căii de atac.

Examinând actele dosarului de fond, Curtea constată că apelul declarat de ………… este fondat.

În  acest sens, reține că la data de 09.07.2020, ora 17,49, aceasta a înaintat Tribunalului Olt contestația sa împotriva hotărârii adunării creditorilor debitoarei ……….. din data de 01.07.2020 pe cale electronică, potrivit dovezii aflate la fila 86 vol.I dosar fond, contestație ce a fost trimisă și printr-un serviciu de curierat, data predării către acesta a contestației fiind 09.07.2020, ora 16,05, conform dovezii aflate la fila 136.

Potrivit art. 48 alin. 8 din legea nr. 85/2014, contestația împotriva hotărârilor adunării creditorilor va fi depusă la dosarul cauzei, inclusiv în format electronic, în termen de 5 zile de la data publicării în BPI a procesului-verbal al adunării creditorilor şi va fi soluționată în camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar şi a creditorilor. Acest termen este prevăzut și în cazul contestării unei decizii de desemnare a practicianului în insolvență de către  creditorul/creditorii ce dețin mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot, conform art. 57 alin. 6 din lege.

În privința calculării termenelor, sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă, conform art. 342 din lege.

Conform art. 181 alin. 1 pct. 2 C. proc. civ., termenele pe zile se calculează pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul, iar în situaţia în care acesta se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.

De asemenea, potrivit art. 183 alin. 1și 3 C. proc. civ. actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen. În acest caz, recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administraţia locului de deţinere, pe actul depus, precum şi menţiunea datei şi orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanţei, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.

În interpretarea art. 182 C.pr.civ (referitor la ora până la care trebuie îndeplinit actul de procedură) și art. 183 alin. 1 și 3 C.pr.civ., prin decizia nr. 452020 ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că ” actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen”. Această decizie este obligatorie, conform art. 521 alin. 3 C.pr.civ.

În cauză, procesul verbal al adunării creditorilor debitoarei SC………….. din data de 01.07.2020 a fost publicat în BPI nr. ……../03.07.2020, astfel că termenul de 5 zile de formulare a contestației se calculează începând cu ziua de 04.07.2020, ultima zi de depunere fiind 09.07.2020. Cum apelanta …………a înaintat contestația sa la data de 09.07.2020 prin e-mail și printr-un serviciu de curierat, neavând importanță ora, soluția admiterii excepției tardivității contestației, cu efectul respingerii acesteia, este nelegală, criticile apelantei în acest sens fiind întemeiate.

Instanța de control nu va reține ca fondate criticile referitoare la încălcarea dreptului la apărare și nerespectarea principiului contradictorialității. Apelanta a fost citată pentru termenul din data de 08.03.2021, iar excepția a fost pusă în discuția părților prezente la acest termen. Faptul că apelanta nu a fost prezentă nu are nici o relevanță atâta vreme cât avea posibilitatea de a participa la ședință și de a lua cunoștință de toate chestiunile dezbătute. Excepția putea fi invocată de ceilalți participanți prin întâmpinare, dar și ulterior, în condițiile art. 208 C.pr.civ., fiind o excepție de ordine publică, iar art. 185 C.pr.civ. prevăzând expres că actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate. De asemenea, putea fi invocată din oficiu de către instanță, nici o normă de drept neimpunând judecătorului amânarea cauzei pentru ca apelanta sau partea interesată să fie citată cu mențiunea că s-a invocat o excepție de ordine publică (obligație de acordarea a unui termen ce există însă în cazul formulării unei cereri de intervenție, care trebuie comunicată). Părțile trebuie să participe activ la judecată, asumându-și riscul neprezentării la termenele acordate, actul de justiție nerealizându-se prin corespondență.

De asemenea, instanța nu reține nici critica vizând nemotivarea soluției judecătorului sindic asupra excepției tardivității. Aceasta a fost invocată în raport de contestațiile a trei contestatoare, judecătorul sindic prezentând textul de lege considerat aplicabil și reținând aspectul că cele trei contestații au fost înaintate în ultima zi a termenului, dar după ora de încetare a activității instanței, sau după expirarea termenului. Chiar dacă nu s-a indicat, în concret, data începerii termenului de 5 zile și nu s-au făcut aprecieri cu privire la fiecare contestație ce ar fi tardiv formulată, Curtea constată că nu se poate reține nemotivarea soluției.

Referitor la criticile vizând modul de soluționare a cererii de intervenție formulate de intervenientul …….., se constată că apelanta nu are nici un interes direct și personal în invocarea  acestora în cadrul apelului formulat, dar nici calitatea de a critica soluția instanței de fond asupra intervenției. Prin încheierea din 08.03.2021 judecătorul sindic a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție formulată în cauză, iar această încheiere, sub acest aspect, putea fi contestată numai de către intervenient, nu și de părți ale litigiului, apelanta nevalorificându-și nici un drept sau interes legitim prin aceaste motive ale căii de atac.

Având în vedere soluționarea greșită a excepției tardivității contestației sale, Curtea, în temeiul art. 480 alin. 3 C.pr.civ., va admite apelul declarat împotriva încheierii din 08.03.2021, pe care o va anula sub acest aspect, și va respinge excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, cu efectul rejudecării de către instanța de apel.

Referitor la contestație, se observă că ……….a contestat procesul verbal al adunării creditorilor sub aspectul concluziei consemnate de administratorul judiciar provizoriu la pct. 2, solicitând să se constate desemnarea, în calitate de  administrator judiciar la debitoarei, a societății …………, urmând ca judecătorul sindic să confirme administratorul desemnat de adunarea creditorilor.

Curtea reține că un astfel de obiect l-a avut și contestația formulată de către creditoarea ………… (care a vizat și alte aspecte) sau cele formulate de creditoarele ………. sau …….., judecătorul sindic prezentând în sentință motivele pentru care a apreciat că …………. nu poate avea calitatea de administrator judiciar al debitoarei.

Deși în apărare s-a susținut că adunarea creditorilor nu a fost convocată pentru desemnarea administratorului judiciar, ci doar pentru confirmarea administratorului judiciar provizoriu, astfel că este inadmisibilă contestația sub acest aspect, (critică reiterată și în apelul formulat de apelanta ……..), teza nu poate fi reținută.

Este necontestat faptul că după data deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei …………. și publicarea tabelului preliminar de creanțe în BPI administratorul judiciar provizoriu a convocat adunarea creditorilor pentru data de 01.07.2020, având ca ordine de zi: 1. Desemnarea comitetului creditorilor; 2. Confirmarea in calitate de administrator/lichidator judiciar a SP …………..; 3. Aprobarea onorariului administratorului/lichidatorului judiciar.

Conform procesului verbal încheiat, la şedinţa adunării creditorilor din data de 01.07.2020 si-au exprimat votul 37 de creditori, având un procent total de 88,78% din totalul creanţelor înscrise la masa credala a debitorului ………..

Administratorul judiciar provizoriu ………….a întocmit procesul verbal al adunării creditorilor în care a consemnat, cu privire la punctul 2 al ordinii de zi, că un procent de 36,96% din totalul creanțelor cu drept de vot au confirmat în calitate de administrator judiciar ……….., procent insuficient  raportat la prevederile art. 57 și art. 45 din Lg. nr. 85/2014. Mai este menționat și faptul că peste 50% dintre creditori au votat pentru desemnarea ………. în această calitate, însă s-a constatat că desemnarea altui administrator nu era pe ordinea de zi, votul fiind nul, iar pe de altă parte, există o stare de incompatibilitate a acestui practician, constatată printr-o hotărâre judecătorească.

Curtea reține că potrivit art. 57 alin. 2 din Legea nr.85/2014, „În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i şi onorariul. În cazul în care onorariul se va achita din fondul constituit potrivit prevederilor art. 39 alin. (4), acesta va fi stabilit pe baza criteriilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul. În această din urmă situaţie nu va mai fi necesară confirmarea judecătorului-sindic. Prima şedinţă a adunării creditorilor va avea în mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cât şi stabilirea onorariului acestuia”.

Prin urmare, numai în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor aceştia, sub sancţiunea decăderii, îşi pot exercita dreptul de a stabili administratorul judiciar definitiv, prin confirmarea celui provizoriu sau desemnarea unui alt practician.

În cauză, chestiunea administratorului judiciar a fost pusă în discuţie de adunarea creditorilor din 01.07.2020 la pct.2, convocată pentru „confirmarea” administratorului desemnat provizoriu în cauză, interpretându-se că folosirea termenului ”confirmare” exclude ipoteza desemnării unui alt practician. Or, textul de lege sus-menționat este clar, dispoziţia fiind una imperativă, creditorii exercitându-şi dreptul de a alege un anumit practician pentru administrarea procedurii. Nu se poate invoca folosirea (interpretarea stricto sensu) a unor termeni pentru eludarea dispoziţiilor legale, creditorii care au votat la şedinţă având reprezentarea corectă a problemei aflate în discuţie şi votând în cunoştinţă de cauză (aspect ce rezultă din modul în care au înţeles să îşi exercite dreptul de vot).

Referitor la solicitarea contestatoarei …………, de a se constata desemnarea de către adunarea creditorilor ca administrator judiciar a ……….., Curtea reţine că prin încheierea de deschidere a procedurii insolvenţei împotriva debitoarei la data de 24.02.2020, judecătorul-sindic a reţinut definitiv starea de incompatibilitate a …………. – Filiala ……., rezultată din încheierea unui acord de confidenţialitate din 11.10.2019, motiv pentru care a desemnat provizoriu …………. pentru administrarea procedurii.

Se mai constată că la ședința din 01.07.2020, creditorii deţinând peste 50% din creanţe, au votat desemnarea ca administrator a societății ……….deși prin încheierea din 24.02.2020 se constatase incompatibilitate unei filiale a acesteia. Deşi filiala are personalitate juridică proprie, nu poate fi ignorat controlul exercitat de societatea mamă şi raporturile juridice dintre acestea, desemnarea administratorului judiciar de către creditorii majoritari neputând fi confirmată.

În cauză nu se pune problema incompatibilităţii în ceea ce priveşte exercitarea profesiei de practician, în general, ci a eliminării oricărei suspiciuni în ceea ce priveşte corectitudinea administrării procedurii debitoarei de către societatea mamă, în condiţiile constatării incompatibilităţii unei filiale ale acesteia. S-a născut prezumţia existenţei unui conflict de interese în care s-ar afla practicianul în insolvenţă, iar pentru înlăturarea acestuia, corect nu s-a menţionat în procesul verbal al adunării desemnarea unui alt practician, contestaţia creditoarei ………. şi cererea sa de a fi confirmat administrator judiciar …………. fiind nefondate.

Referitor la apelul declarat de intervenientul …………….. Curtea reţine că prin încheierea din data de 08.03.2021, judecătorul-sindic a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie, potrivit art.61 Cod procedură civilă şi art.48 alin. 7 din Legea nr.85/2014 constatând că intervenientul nu ar putea pretinde pentru sine obiectul cererii de chemare în judecată.

Potrivit art.64 alin. 2-3 Cod procedură civilă, instanţa se va pronunţa asupra admisibilităţii în principiu a intervenţiei printr-o încheiere motivată, ce nu se poate ataca decât odată cu fondul. Alin. 4 dispune că, în cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie, hotărârea pronunţată este desfiinţată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanţa în faţa căreia s-a formulat cererea de intervenţie de la momentul discutării admisibilităţii în principiu a acesteia.

Prin urmare, nefiind admisă cererea de intervenţie, ………… nu a dobândit calitatea de parte în proces (art.65 alin. 1 Cod procedură civilă), neputând formula astfel niciun fel de critici asupra hotărârii finale prin care a fost soluţionată cauza, respectiv, asupra încheierii nr.8/12.04.2021.

Apelantul ……… putea exercita calea de atac a apelului exclusiv cu privire la soluţia dată asupra cererii sale de intervenţie prin încheierea din 08.03.2021.

Lecturând conţinutul căii de atac pe care acesta a formulat-o, se observă că obiectul apelului îl reprezintă încheierea nr.8/12.04.2021, expres indicată, neavând relevanţă faptul că motivele cererii vizează şi modul de soluţionare a cererii de intervenţie alături de soluţia dată de instanţă asupra contestaţiilor …………. şi ………….. (……..).

Indicarea hotărârii apelate în cuprinsul cererii de apel reprezintă o cerinţă esenţială prevăzută sub sancţiunea nulităţii cererii, astfel că nu s-ar putea aprecia că, faţă de criticile arătate, apelul priveşte şi încheierea din 08.03.2021.

Referitor la apelul declarat împotriva încheierii nr.8/12.04.2021, aşa cum s-a arătat, neavând calitatea de parte, apelantul ……… nu poate ataca încheierea finală, în acest sens fiind dispoziţiile art.458 Cod procedură civilă.

Va fi admisă astfel excepţia lipsei calităţii procesuale active invocate de administratorul judiciar ………. şi respins apelul în consecinţă, nemaifiind necesară analizarea celorlalte excepţii, critici şi apărări formulate în ceea ce priveşte acest apel.

Referitor la apelul declarat de administratorul judiciar …………, Curtea reţine că intimata contestatoare ……….. (……)  a invocat prin întâmpinare excepţia tardivităţii declarării căii de atac şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a apelantului.

În susţinerea excepţiei tardivităţii, a invocat dispoziţiile art.8 alin. 4 din Legea nr.85/2014, care prevede un termen pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor preşedintelui tribunalului sau judecătorului sindic de 7 zile, termen ce se calculează de la comunicare pentru absenţi şi de la pronunţare pentru cei prezenţi.

Curtea constată că textul de lege indicat de către intimată nu este aplicabil în cauză, el fiind incident în cazul procedurilor de prevenire a insolvenţei debitorilor aflaţi în dificultate financiară, nu în cazul procedurii de insolvenţă. Astfel, textul face parte din dispoziţiile generale ale procedurilor de prevenire a insolvenţei -capitolul I, titlul I al Legii nr.85/2014, pe când procedura insolvenţei are o reglementare distinctă, titlul II, la art.43 alin. 2 (titlul II, cap.I, secţiunea a II-a ) fiind prevăzut termenul de 7 zile pentru exercitarea apelului declarat împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorul-sindic în această procedură, termen ce curge de la comunicarea hotărârii realizată prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă.

În cauză, încheierea nr.8/12.04.2021 a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvenţă la data de 12.05.2021, iar apelul declarat de administratorul judiciar a fost predat oficiului poştal la data de 20.05.2021, conform dovezii aflate la fila 9 dosar.

Cum termenul de 7 zile se calculează pe zile libere, conform art.342 alin.1 din Legea nr.85/2014 şi art.181 alin. 1 pct.2 Cod procedură civilă, reţinând şi dispoziţiile art.183 alin. 1 şi 3 Cod procedură civilă, Curtea constată că apelul a fost formulat în termen, astfel că excepţia tardivităţii va fi respinsă.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale a administratorului judiciar …………, se constată că aceasta a fost întemeiată pe dispoziţiile art.57 alin. 6 şi art.48 alin. 7 din Legea nr.85/2014, care conferă calitate procesuală activă în formularea unei contestaţii împotriva hotărârii adunării creditorilor de desemnare a administratorului judiciar numai creditorilor, nu şi administratorului judiciar.

În cauză însă, instanţa nu a fost învestită cu soluţionarea unei contestaţii formulate de administratorul judiciar împotriva unei astfel de hotărâri, ci cu soluţionarea apelului declarat împotriva hotărârii judecătoreşti date în contestaţiile formulate de creditori.

Conform art.48 alin. 8 din Lg. nr. 85/2014, contestaţiile vor fi soluţionate şi cu citarea administratorului/lichidatorului judiciar, care dobândeşte astfel calitate procesuală pasivă.

Potrivit art.458 Cod procedură civilă, aplicabil în procedura insolvenţei conform art.342 din Legea nr.85/2014, căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces.

Prin urmare, deşi administratorul judiciar nu poate avea calitate procesuală activă în formularea unei contestaţii împotriva hotărârii adunării creditorilor de desemnare a practicianului, legea îi conferă calitatea procesuală în declararea căii de atac împotriva hotărârii judecătorești date într-o astfel de contestaţie. El are calitate de parte şi poate formula apel, excepţia invocată urmând a fi astfel respinsă.

Examinând apelul formulat de administratorul judiciar şi reţinând caracterul devolutiv al căii de atac, Curtea constată că acesta este nefondat.

O primă critică a apelantului vizează nesoluţionarea exccepţiei lipsei de interes a contestatoarei ………. (………..) , raportat la solicitările acesteia din cadrul contestaţiei. Deşi critica este întemeiată, judecătorul-sindic nepronunţându-se expres asupra excepţiei, din analiza considerentelor hotărârii rezultă însă că s-a apreciat existenţa unui interes al creditoarei în formularea contestaţiei. Pe de altă parte, Curtea constată că excepţia este nefondată, astfel că, deşi motivul de apel este întemeiat, acest aspect nu are implicaţii asupra soluției pronunţate în cauză.

În acest sens, se observă că instanţa a fost investită cu soluţionarea contestaţiei formulate de creditoarea …………. (………..)  împotriva ”hotărârii nelegal consemnate în procesul-verbal nr………/01.07.2020 al adunării creditorului debitorului SC …………..”, solicitând, în teză principală, desfiinţarea pentru nelegalitate a hotărârii în ceea ce priveşte punctul 2, neconfirmarea administratorului judiciar ………… şi confirmarea în calitate de administrator a ………., iar în subsidiar, reconvocarea adunării pentru desemnarea unui nou administrator.

La termenul din 22.03.2021, administratorul judiciar provizoriu a invocat lipsa de interes a creditoarei ………. (……….) , susţinând că deşi solicitarea ar fi de desfiinţare a hotărârii, în realitate doreşte confirmarea societăţii ………., în condiţiile în care ordinea de zi nu a fost contestată, iar pe ordinea de zi nu s-a aflat desemnarea unui alt administrator, ci confirmarea celui provizoriu.

Aşa cum s-a arătat în analiza apelului …………., desemnarea administratorului judiciar trebuie discutată obligatoriu în prima şedinţă a adunării creditorilor, conform art.57 alin. 2 teza finală din lege. În cauza de faţă, administratorul judiciar provizoriu susţine că în prima şedinţă a creditorilor debitoarei ……….. nu se putea desemna un alt administrator, raportat la conţinutul convocării. Trecând peste faptul că şi-ar invoca astfel propria culpă şi neîndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor legale,  problema confirmării în calitate de administrator/lichidator judiciar a celui desemnat provizoriu, aflată pe ordinea de zi, nu exclude desemnarea unui alt practician şi exercitarea atribuţiilor conferite de lege creditorilor.

Prin urmare, nu se pune problema inexistenţei unui interes al creditorului care a votat pentru desemnarea unui alt administrator de a solicita să se ia act de votul exprimat de peste 50% din creanţe, raportat şi la conţinutul hotărârii. Practic, numai printr-o contestaţie împotriva hotărârii adunării creditorilor se putea cere să se constate modalitatea de vot şi să se dispună în consecinţă, administratorul judiciar provizoriu neputând susţine că ceilalţi creditori ar fi lezaţi, în condiţiile în care aceştia nu au invocat vreo vătămare.

Curtea nu va reţine ca fondate criticile referitoare la interpretarea dispoziţiilor art.57 privind finalitatea urmărită de legiuitor. Nu se poate susţine că instanţa a constatat o situaţie de fapt fără a fi investită cu o cerere în constatare şi fără a avea legătură cu dispozitivul.

Instanţa este obligată să stabilească situaţia de fapt în urma probelor administrate şi apoi să identifice, să interpreteze şi să aplice normele de drept incidente ( art.22 Cod procedură civilă).

Pe de altă parte, judecătorul sindic exercită un control de legalitate asupra procedurii insolvenţei, iar dispunerea măsurii de reconvocare a adunării creditorilor în vederea desemnării unui alt administrator judiciar este urmare a contestării faptului că peste 50% din creanţe au votat nu pentru cel desemnat anterior provizoriu, ci pentru un alt practician ,ce este însă necompatibil. În cazul în care nu s-ar fi reţinut starea de incompatibilitate, judecătorul ar fi luat act de desemnarea acestuia, pronunţându-se asupra confirmării.

Această soluție a instanţei este una ce respectă drepturile tuturor creditorilor în procedură, la şedinţa a cărei reconvocare s-a dispus toţi având posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot, în modalitatea dorită, inclusiv prin confirmarea administratorului provizoriu ………...

De asemenea, nici apelul vizând considerentele hotărârii nu este fondat. Fără a reţine starea de fapt, judecătorul nu putea pronunţa sentinţa, conform art.425 Cod procedură civilă, hotărârea cupinzând obligatoriu expunerea situaţiei de fapt. Or, apelantul nu susţine că s-a votat într-o altă modalitate decât cea reţinută de instanţa de fond în considerentele a căror înlocuire o solicită, neprezentând în conţinutul apelului o altă modalitate ce ar fi reală. Nu se poate afirma nici teza unor considerente supraabundente, care l-ar vătăma pe apelant, deoarece, aşa cum s-a arătat anterior, constatarea situaţiei reale l-a determinat pe judecător să admită contestaţia sub aspectul reconvocării creditorilor .

În ceea ce priveşte critica referitoare la soluţia instanţei de fond asupra pct.3 al adunării creditorilor – desemnarea comitetului creditorilor, se constată că prin încheierea atacată s-a reţinut respectarea dispoziţiilor art.50 alin. 4 din lege, administratorul judiciar neavând niciun interes în a susţine că a existat un creditor dintr-o altă categorie care şi-a manifestat disponibilitatea de a face parte din comitet.

În consecinţă, în temeiul art.480 Cod procedură civilă, va fi respins ca nefondat apelul declarat …………. în calitate de administrator judiciar al debitoarei …………..

Analizând apelul formulat de ………… prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este fondat.

Excepţia tardivităţii apelului, invocată de către intimata …………. (……….) , nu este întemeiată, aşa cum s-a arătat în analiza excepţiei tardivităţii apelului declarat de ……….. termenul de 7 zile curgând de la data publicării hotărârii atacate în Buletinul procedurilor de insolvenţă, 12.05.2021, calculându-se pe zile libere.

Apelul a fost înregistrat la instanţă la data de 19.05.2021, fiind formulat în termen legal.

Potrivit art.50 alin. 4 din Legea nr.85/2014, „ (4) În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, aceştia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot, dintre cei deţinând creanţe ce beneficiază de cauze de preferinţă, creanţe bugetare şi creanţe chirografare, cele mai mari în ordinea valorii şi care se oferă voluntar, selecţia fiind efectuată prin întrunirea acestor criterii cumulative pe baza celui mai mare procentaj de vot din valoarea creanţelor prezente. Comitetul astfel desemnat va înlocui comitetul desemnat anterior de judecătorul-sindic”.

Judecătorul-sindic a reţinut corect că este necesară îndeplinirea cumulativă a acestor condiţii, însă a aplicat greşit textul de lege, considerând că este legală desemnarea comitetului format numai din creditori ce beneficiază de o cauză de preferinţă.

Or, norma nu se referă doar la creanţele cele mai mari din punct de vedere valoric, ci prevede expres alegerea în comitet a creditorilor din fiecare categorie de creanţe ( garantate, bugetare şi chirografare), în scopul menţinerii unui echilibru în procedură şi asigurării unei protecţii tuturor creditorilor, indiferent de natura sau felul creanţelor deţinute.

Prin urmare, apelul declarat de apelantă este fondat, urmând a fi admis potrivit art.480 Cod procedură civilă, schimbată în parte încheierea nr.8/2021, în sensul admiterii contestaţiei formulate de ………… şi referitor la pct.1 al hotărârii adunării creditorilor. Se va dispune desfiinţarea acesteia sub aspectul componenței (numărul de creditori ce urmau a face parte din comitet nefiind contestat), se va dispune revocarea adunării creditorilor şi pentru desemnarea celor trei membri.

În ceea ce privește apărările intimatei creditoare ……….. (……….)  referitoare la existenţa unui conflict de interese în persoana acţionarului majoritar al apelantei, care asigură reprezentarea intereselor atât a acestui creditor, cât şi a debitoarei şi administratorului special, instanţa constată că sunt străine cauzei, obiectul căii de atac fiind verificarea legalităţii hotărârii judecătorului sindic, nu modul de exercitare a dreptului de vot de către creditori şi obligaţia acestora de a se abţine în cazul existenţei unui conflict, atunci când legea o prevede expres sau respectarea normelor din statutul profesiei de avocat.

În consecință, în temeiul art. 480 C.pr.civ. va fi admis apelul contestatoarei ………., va fi schimbată în parte încheierea nr.8/12.04.2021, în sensul desfiinţării hotărârea nr.1 a adunării creditorilor din 01.07.2020 cu privire la desemnarea membrilor comitetului creditorilor, urmând a se dispune reconvocarea adunării creditorilor şi în vederea stabilirii componenţei comitetului, cu menținerea restului  dispoziţiilor încheierii atacate.

Domenii speta

Spete similare