Dreptul muncii. Reconstituire vechime acces la justiție.

Decizie 2785 din 28.09.2021


Prin sentința civilă nr. ___ din data de ___, pronunțată de Tribunalul ___ în dosarul nr. ___, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii ___.

S-a respins excepția inadmisibilității invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii ___.

S-a respins acțiunea formulată de reclamanta T.

Pentru a se pronunța astfel,  instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanta T prin cererea de chemare în judecată a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii ___, să se constate că în perioada august 1983 – ianuarie 1988 şi-a desfășurat activitatea  în calitatea de remizier la S.C. C, societate radiată la data de 9.11.2009.

Susține că are carnet de muncă, iar pentru faptul că fostul angajator S.C. C, radiată, nu a făcut mențiunile corecte în acesta privind vechimea în muncă i-a eliberat adeverința nr 171/9.09.2002, adeverință pe care Casa Județeană de Pensii ___ nu i-a valorificat-o la emiterea deciziei nr 220992/18.11.2019.

Instanța a constatat neîntemeiată şi nelegală acțiunea pentru următoarele :

În temeiul art. 248 c.pr.civ., tribunalul s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor invocate de pârâta Casa Județeană de Pensii ___ pe care le-a respins cu următoarea motivare:

- excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii ___ nu are justificare,  întrucât așa cum rezultă din decizia nr 2/ 2016 a Înaltei Curți de Casație şi Justiție, aceasta are calitate procesuală în acțiunile care au ca obiect reconstituirea vechimii în muncă nu numai când nu există documente primare dar şi în ipoteza când angajatorul nu există din punct de vedere juridic( lichidat, radiat).

S.C. C unde reclamanta T a fost salariată a fost radiată la data de 9.11.2009, astfel încât pârâta Casa Județeană de Pensii ___  are calitate procesuală pasivă;

- excepția inadmisibilității motivată pe dispozițiile tezei 2 art. 35 din C.pr.civ. conform căreia " Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege" nu este întemeiată, întrucât în lipsa fostului angajator care este radiat sau a deținătorului de arhivă o asemenea acțiune în realizare nu poate fi promovată.

Faptul că este în posesia unei adeverințe emisă de fostul angajator nr ___/9.09.2002 nu justifică existenta promovării unei acțiuni în realizare care să înlăture ca inadmisibilă acțiunea în constatare.

Pe fondul cauzei.

Articolul 1 din Decretul nr 92/1976 menționează faptul că, carnetul de muncă este  actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de muncă în condiții deosebite, retribuția tarifară de încadrare şi alte drepturi ce se includ în aceasta.

Conform art. 125 din Normele de aplicare a Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice aprobate prin HG 257/2011, angajatorii sau orice alți deținători de arhivă sunt direct răspunzători de legalitatea, exactitatea  şi corectitudinea datelor, elementelor şi informațiilor înscrise în adeverințele pe care le întocmesc şi le eliberează.

Articolul 279 alin (1) şi (2) din Codul muncii, modificat şi completat, prevede :

"(1) Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă.

(2) După data abrogării decretului nr 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existenta raporturilor de muncă. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogării Decretului nr 92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluționa potrivit dispozițiilor acestui act normativ".

Reclamanta T are carnet de muncă şi adeverința nr ___/9.09.2002 eliberată de S.C. C, prin care își dovedește vechimea în muncă, inclusiv pentru perioada 1983 – ianuarie 1988.

Împrejurarea că această adeverință nu a fost valorificată de pârâta Casa Județeană de Pensii ___ la stabilirea drepturilor sale de pensie nu se poate realiza prin promovarea unei asemenea cereri de reconstituire a vechimii în muncă.

Pentru aceste considerente de fapt şi de drept s-a respins acțiunea.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta T, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivele de apel a susținut că, instanța de fond a respins acțiunea apelantei  reclamantă motivând că: “Reclamanta are carnet de muncă și adeverința nr 171/9.09.2002 eliberată de S.C. C, prin care își dovedește vechimea în muncă, inclusiv pentru perioada 1983 - ianuarie 1988. împrejurarea că această adeverință nu a fost valorificată de pârâta Casa Județeană de Pensii ___ la stabilirea drepturilor sale de pensie nu se poate realiza prin promovarea unei asemenea cereri de reconstituire a vechimii în muncă”.

Apelanta se angajează în august 1983 la SC I, societate care la data de 01.11.1990, prin reorganizare, își schimbă denumirea în S.C. C.

Pentru perioada, august 1983 - ianuarie 1988 a fost angajată ca remizier la S.C. COMMECHIM SA Craiova, societate care a intrat în faliment si a fost radiată la data de 09.11.2009.

Precizează că, deși deține carnetul de muncă, acesta nu a fost completat cu mențiuni pentru perioada în discuție, unitatea angajatoare eliberându-i apelantei în schimb Adeverința cu nr 171/09.09.2002 prin care se adeverește că a lucrat la această unitate ca remizier.

Casa Județeană de Pensii ___, prin Decizia 220992 din 18 noiembrie 2019, a refuzat valorificarea acestei perioade menționate motivând că adeverința nu este întocmită corect.

Urmare a demersurilor efectuate de noi la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul ___ ni s-au comunicat următoarele informații:

Prin fișa nr. ___ /14.01.2020 S.C. C. a fost radiată la data de 17.02.2003 din jud. ___ ca urmare a schimbării de sediu în alt județ.

Prin fișa nr. 30220/17.06.2020 S.C. C. a intrat în faliment și a fost radiată la data de 09.11.2009.

Arată că, lichidatorul judiciar S SPRL, le-a comunicat că nu a preluat arhiva acestei societăți și nu sunt autorizați ca deținători de arhive.

Apreciază ca in mod greșit instanța de fond respinge cererea apelantei atâta timp cât deși există o adeverință, ea nu poate fi valorificată deoarece nu este întocmită corect și nu exista o altă posibilitate de a obține o noua adeverință.

Susține că,  promovarea unei asemenea acțiuni e singura cale pentru valorificarea aceste perioade.

În baza celor prezentate în acest sens, solicită admiterea probei cu înscrisurile deja depuse la instanța de fond; proba testimonială cu un martor pentru a dovedi că în perioada august 1983 - ianuarie 1988 apelanta și-a desfășurat activitatea la S.C. C, sens în care o nominalizează pe: ___, domiciliată în ___care a lucrat cu aceasta la aceeași societate și în aceeași perioadă și orice alte probe cele care vor fi necesare pe parcursul derulării procesului.

Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate și rejudecând, să se constate că în perioada august 1983 - ianuarie 1988 şi-a desfășurat activitatea în calitate de remizier la S.C. C, societate radiată în data de 09.11.2009 și pe cale de consecință să dispună reconstituirea vechimii în muncă pentru această perioadă.

Solicită şi obligarea intimatei - pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces, (fond si apel).

La data de 02.12.2020, intimata CASA  JUDEȚEANĂ DE PENSII ___ a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Examinând hotărârea apelată, prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată:

Potrivit dispozițiilor art.279 din Codul muncii (Legea nr.53/2003, forma republicată şi actualizată), „(1) Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă.

(2) După data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogării Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluționa potrivit dispozițiilor acestui act normativ.”

În speță, apelanta-reclamantă T deține carnet de muncă. Însă acesta nu conține nicio mențiune pentru perioada dedusă judecății. Prezintă şi adeverința nr. ___/9.09.2002 eliberată de S.C. C, prin care își susține vechimea în muncă, pentru perioada 1983 – ianuarie 1988, însă şi acest act este completat necorespunzător, motiv pentru care C.J.P. ___ în mod legal nu a valorificat-o la pensie, aspecte reținute cu putere de lucru judecat prin sentința nr. ___/03.06.2020 pronunțată de Tribunalul ___ în dosarul nr. ___, având ca obiect contestație decizie de pensie.

În această hotărâre judecătorească instanța a apreciat că reclamanta trebuie să se adreseze fostului angajator sau continuatorului acestuia sau deținătorului arhivei, pentru emiterea unei noi adeverințe completate cu toate mențiunile prescrise de lege.

Din cercetările efectuate în prezenta reiese că fostul angajator al apelantei-reclamante a fost radiat iar arhiva s-a pierdut.

În această situație, este cert că procedura prevăzută de art.279 alin.2 Codul muncii se aplică şi unei persoane care deține carnet de muncă însă acesta nu a fost completat.

Prima instanță a apreciat în prezenta că, dacă adeverința nu a fost valorificată de pârâta Casa Județeană de Pensii ___ la stabilirea drepturilor sale de pensie, nu se poate realiza prin promovarea unei asemenea cereri de reconstituire a vechimii în muncă. Însă nu se întrevede care ar mai fi calea de urmat de către o persoană aflată într-o asemenea situație. Practic Tribunalul a motivat soluția asupra fondului ca şi pe un caz de inadmisibilitate, deşi în prealabil a respins excepția respectivă invocată de intimată.

Inadmisibilitatea presupune neîndeplinirea unei condiții privind exercitarea dreptului de a sesiza instanța, ceea ce nu este cazul în speță.

Din contră, persoanelor aflate într-o asemenea situație trebuie să li se confere accesul la justiție, să se poată constata, pe baza probelor administrate în fața instanței, dacă pretențiile deduse judecății sunt sau nu întemeiate, dreptul de acces la instanță fiind unul fundamental, garantat de art.21 din Constituție şi de art.6 din Convenția (europeană) pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale (CEDO).

În acest sens este şi Decizia pronunțată de Î.C.C.J. în recurs în interesul legii nr.2/2016. Tocmai pentru a nu fi negat dreptul persoanelor la justiție, ajungând în situația de a nu mai avea nicio cale, niciun instrument juridic pentru a-şi proteja drepturile şi interesele legitime, instanța supremă a stabilit cu putere general obligatorie că, în aceste situații în care nu mai există un fost angajator ori un deținător al arhivei, calitate procesuală pasivă vor avea casele de pensii.

Prin urmare, în mod just Tribunalul a soluționat excepțiile invocate de intimată, a inadmisibilității şi a lipsei calității procesuale pasive, respingându-le ca neîntemeiate.

Din mențiunile incomplete ale adeverinței indicate mai sus, nr.171/9.09.2002 eliberată de S.C. C, coroborate cu declarația martorului audiat în fața instanței de apel ___, reiese că apelanta-reclamantă şi-a desfășurat activitatea în perioada august 1983 - ianuarie 1988 în calitate de remizier la S.C. C.

Pentru aceste motive, în baza art. 480 alin.2 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul declarat împotriva sentinței civile nr.2312 din data de 20 octombrie 2020, pronunțată de Tribunalul ___ în dosarul nr. ___. Va schimba în parte sentința în sensul că va admite cererea de reconstituire a vechimii în muncă şi va constata că reclamanta şi-a desfășurat activitatea în perioada august 1983 - ianuarie 1988 în calitate de remizier la S.C. C.

Fiind în culpă procesuală, în baza art.482 va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 500 de lei - cheltuieli de judecată - onorariul avocatului, dovedit cu chitanță depusă la dosar, în condițiile art.452 C.p.c.

Va menține restul dispozițiilor sentinței cu privire la soluționarea excepțiilor procesuale.

Fiind în culpă procesuală, în baza art.482 raportat la art.453 C.p.c., va obliga intimata-pârâtă să plătească apelantei-reclamante suma de 700 de lei - cheltuieli de judecată în apel – onorariul avocatului, dovedit cu chitanță depusă la dosar, în condițiile art. 452 C.p.c.

Domenii speta