Prezumţia instituită de art. 102 alin 1 pct.9 din Legea nr. 85/2014. Îndeplinirea de către lichidatorul judiciar a atribuţiilor prevăzute de art. 106 din Legea nr. 85/2014.

Potrivit disp. art. 102 alin 1 din Legea nr. 85/2014:...(9)Toate creanţele prezentate a fi admise şi înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile şi corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administratorul judiciar sau creditori.

Potrivit disp. art. 106 din Legea nr. 85/2014: (1)  Administratorul judiciar va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri şi a documentelor depuse şi va efectua o cercetare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe..( 3) În vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la alin 1, administratorul judiciar va putea solicita explicaţii de la debitor, va putea să poarte discuţii cu fiecare creditor, solicitandu-i dacă consideră necesar, informaţii şi documente suplimentare.

 În condiţiile în care debitorul nu-şi îndeplinise obligaţia stabilită de art. 74 din Legea nr. 85/2014, respectiv nu  depusese la lichidator actele şi informaţiile prevăzute de art. 67 alin 1 lit a)-f) din Legea nr. 85/2014, iar creditorul  a depus o factură fiscală emisă în condiţiile legii, în vederea îndeplinirii corespunzătoare a atribuţiei prevăzută de art. 106 alin 1 din Legea nr. 85/2014, lichidatorul trebuia să poarte discuţii cu acesta şi să-i solicite informaţii şi documente suplimentare, în concret contractul nr. …/04.07.2016 menţionat în factură, şi doar ulterior observării acestuia să concluzioneze cu privire la legitimitatea creanţei.  Este real că textul de lege - art. 106 alin 3 din Legea nr. 85/2014 lasă la aprecierea lichidatorului oportunitatea „ discuţiei”, dar în situaţia  dată- respectiv în lipsa evidenţei contabile şi tehnico-operativă a debitoarei, nepredată lichidatorului judiciar, declaraţia de creanţă nu putea fi respinsă având în vedere prezumţia instituită în favoarea creditorului de art. 102 alin 9 din Legea nr. 85/2014.

Prin sentinţa nr. 398/2021 din 14 Decembrie 2021 pronunţată de Tribunalul Dolj -Secția a II-a Civilă, în dosarul nr. ………, s-a admis contestatia privind pe contestator SC …….şi pe debitor …….., prin lichidator ……….. și s-a dispus înscrierea creditoarei SC ……… in tabelul preliminar de creanţe al debitoarei ……… cu suma de 600.421,80 lei, reprezentând creanţă.

Pentru a se pronunța astfel, instanţa de fond a reţinut că lichidatorul judiciar a invocat faptul că SC …….. a formulat contestaţie doar împotriva tabelului preliminar de creanţe publicat la data de 18.05.2021 în BPI nr…., însă nu a înţeles să formuleze contestaţie împotriva Tabelului Definitiv al creanţelor publicat la data de 04.06.2021 în BPI nr…..

Având în vedere dispoziţiile art.112 din Legea nr.85/2014, tribunalul a reţinut că întocmirea tabelului definitiv este condiţionată de predarea raportului de evaluare a garanţiilor şi de soluţionare a contestaţiilor la tabelul preliminar.

În concluzie, s-a reţinut că până la soluţionarea contestaţiilor la tabelul preliminar, lichidatorului judiciar îi incumbă obligaţia negativă de a nu întocmi şi publica tabelul definitiv al creanţelor debitoarei.

Judecătorul sindic a subliniat că tabelul preliminar de creanţe cuprinde toate creanţele scadente sau nescadente, sub condiţie sau în litigiu, născute înainte de data deschiderii procedurii, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora. În tabel vor fi menţionate atât suma solicitată de către creditor, cât şi suma acceptată şi rangul de prioritate, iar în situaţia creditorului aflat în procedura insolvenţei se va arăta şi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat.

Tribunalul a mai reținut că în conformitate cu art.104 alin.1 din Legea nr.85/2014, cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanţei, precum şi menţiuni cu privire la eventualele cauze de preferinţă, iar în baza alin.2 al aceluiaşi articol, la cerere vor fi anexate documentele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de cauze de preferinţă, cel mai târziu în termenul stabilit pentru depunerea cererii de admitere a creanţei.

Judecătorul sindic a constatat că între creditoarea SC …… şi debitoarea ………. s-a încheiat Contractul de vânzare cumpărare nr…./04.07.2016 având ca obiect vânzarea către cumpărătorul ……….. a cantităţii 100 tone grâu, în vrac recolta anului 2016, contractul fiind semnat şi ştampilat de către ambele părţi.

În baza contractului anterior menţionat au fost emise factura fiscală nr. …/18.07.2016, în valoare de 47.055 lei, debit principal, constând în c/val grâu vrac recolta 2016 conform contract nr…../04.07.2016 şi factura fiscala nr. …/02.03.2021, pentru suma de 553.366,80 lei, reprezentând penalităţi de întârziere calculate conform art. 7,1 din Contractul de vânzare-cumpărare nr…../04.07.2016 .

S-a mai reţinut că facturile fiscale, au fost recepţionate de către debitoare şi acceptate la plată atât prin semnarea şi ştampilarea Contractului de vânzare-cumpărare nr…./04.07.2016, cât şi prin confirmările de sold din următoarele date: 01.12.2016, 01.12.2017, 01.12.2018, 01.12.2019, 01.12.2020, precum şi din data de 22.03.2021 (înscrisuri depuse la dosarul de creanţe). Confirmările de sold au natura juridica a unor acte, chiar neautentice emanate de la debitor sau recunoscute de acesta, in sensul prevederilor art. 5 pct. 20 din Legea 85/2014. Astfel, confirmările de sold fac dovada caracterului cert al creanţei, având în vedere că acestea emană de la debitoare, purtând ştampila şi semnătură acestuia şi fac dovada creanţei deţinute de către creditoare împotriva debitoarei ……...

Judecătorul sindic a mai constatat şi caracterul lichid al creanţei, întrucât întinderea ei poate fi stabilită, existând suficiente elemente care permit stabilirea ei şi rezultând din cuprinsul tuturor documentelor anexate cererii de înscriere, facturi fiscale, confirmări de sold, calcul penalităţi etc.

De asemenea, judecătorul sindic a reţinut, că, în cauză, caracterul cert şi lichid al creanţei nu poate fi afectat nici de faptul că factura nr. …./18.07.2016 a fost emisă în baza contractului nr. …./04.07.2016, şi nu în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …/13.06.2016, întrucât din eroare, creditoarea a ataşat ca document justificativ contractul nr. …./13.06.2016, iar nu contractul nr. …/04.07.2016, contract în baza căruia a fost emisă factura fiscală în valoare de 47.055 lei.

Totodată, s-a reţinut faptul că, potrivit art.106 alin.(3) din legea nr.85/2014, lichidatorul judiciar putea solicita explicaţii de la debitor sau creditor solicitându-i, dacă considera necesar, informaţii şi documente suplimentare, ceea ce nu s-a întâmplat în prezenta cauză.

În consecinţă, s-a reţinut că petenta SC …. deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, în cuantum de 600.421,80 lei.

La data de 13.01.2022, împotriva sentinței a formulat apel ………, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ………., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de apel, lichidatorul ……… a susţinut că, la analizarea motivelor invocate in cuprinsul cererii, Tribunalul Doli nu a ţinut cont de situaţia de fapt existentă raportat la dispozitiile legale incidente în cauză.

Apelantul menţionează faptul că lichidatorul judiciar a respectat obligațiile instituite de prevederile art. 64, respectiv art. 99 din Legea nr. 85/2014 și a comunicat debitorului ……….. notificarea privind deschiderea procedurii simplificate a insolvensei nr. …./15.03.2020, Adresa nr. …/04.03.2021 prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire nr. ……., precum si Adresa nr. …./16.03.2021 prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire nr. ….deasemenea, arată că dispozițiile art. 74 din Legea nr. 85/2014 prevăd obligația debitorului de a depune la dosarul cauzei, în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii simplificate de insolvență, actele și informațiile prevăzute de art. 67 alin. (I) lit. a)-f). din Legea 85/2014.

Totodată, susţine că lichidatorul judiciar mentionează faptul că reprezentantul debitoarei …….., nu a predat lichidatorului judiciar documentele prevăzute de dispozitiile art. 67 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei şi de insolvenţă, astfel că, lichidatorul judiciar nu a putut verifica dacă în evidenţa tehnico-operativă a debitoarei …….. este înregistrată suma de 600.421.80 lei, solicitată de către SC ………, având în vedere faptul că nici contestatoarea nu a ataşat cererii de creanţă dovezi cu privire la predarea efectivă a mărfii.

Având în vedere faptul că între cele două părţi ……. în calitate de cumpărator si SC …….., în calitate de vânzător, a fost încheiat Contractul de vânzare cumpărare nr. ../13.06.2016, prin care SC ………. s-a obligat să furnizeze către debitoarea ……… 94,11 tone grâu vrac, recolta 2016, origine Romania, apelantul arată că, în cauză, contestatoarea SC …… nu se poate prevala ulterior depunerii cererii de creanţă de faptul că a ataşat din eroare, ca document justificativ, un alt contract, respectiv contractul nr. …/13.06.2016, iar nu contractul nr. …/04.07.2016, contract în baza căruia a fost emisă factura fiscală în valoare de 47.055 lei, deoarece serviciile prestate de către SC …….. către debitoarea SC ……… au fost individualizate în mod clar în cuprinsul contractului.

În concluzie, a solicitat admiterea apelului, anularea sentintei şi rejudecand cauza admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

La data de 04.02.2022, intimata debitoare ………. a depus întâmpinare la apelul formulat în cauză de lichidatorul judiciar ………., solicitând respingerea apelului şi menţinerea sentinţei ca temeinică şi legală .

În motivare, arată că, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr…./04.07.2016, au fost emise factura fiscală nr. …/18.07.2016, în valoare de 47.055 lei, debit principal, constând în contravaloare grâu vrac recolta 2016, conform contract nr…./04.07.2016 și factura nr…/02.03.2021, pentru suma de 553.366,8 lei, reprezentând penalități de întârziere calculate conform art. 7,1 din Contractul de vânzare-cumpărare nr…../04.07.2016.

De asemenea, arată că facturile fiscale au fost recepţionate de către debitoare şi acceptate la plată, atât prin semnarea  şi ştampilarea  Contractului de vânzare-cumpărare nr…./04.07.20l6, cât și prin confirmările de sold din 01.12.2016, 01.12.2017, 01.12.2018, 01.12.2019, 01.12.2020, precum şi din data de 22.03.2021.

Totodată, arată că, în cauză, confirmările de sold au natura juridică a unor acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta, în sensul prevederilor art.5 pct.20 din legea nr.85/2014, aceste confirmări de sold făcând dovada caracterului cert al creanței, având în vedere că  emană de la debitoare, purtând ștampila și semnătura acesteia și fac  dovada creanţei deținute de către creditoare împotriva debitoarei …...

Intimata debitoare mai arată că, în mod corect instanţa a constatat şi caracterul lichid al creanţei, întrucât întinderea ei poate fi stabilită, existând suficiente elemente care permit stabilirea ei, respectiv documentele anexate cererii de înscriere, facturi fiscale, confirmări de sold, calcul penalităţi etc.

De asemenea, arată că, în cauză, caracterul cert și lichid al creanței nu poate fi afectat nici de faptul că factura nr. …/18.07.2016 a fost emisă în baza contractului nr…./04.07 2016, și nu în baza contractului de vânzare-cumpărare nr…./13.06.2016, întrucât din eroare, creditoarea a ataşat ca document justificativ, contractul nr. …/13.06.2016, iar nu contractul nr…../04.07.2016, contract  în baza căruia a fost emisă factura fiscală în valoare de 47.055 lei

Mai arată că în mod corect, instanţa a reţinut faptul că potrivit art.106 alin.3 din Legea nr…../2014, lichidatorul putea solicita explicaţii de la debitor sau creditor, solicitându-i, dacă considera necesar, informaţii şi documente suplimentare, ceea ce nu s-a întâmplat în prezenta cauză.

În consecinţă, a solicitat respingerea apelului şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.205 C.pr.civ.

 Analizand sentinţa, în raport de criticile formulate, susţinerile intimatei şi dispoziţiile legale incidente în materie, coroborat cu disp. art. 477 C.pr.civ.,  Curtea constată că apelul nu este fondat, pentru considerentele ce succed:

Apelantul critică soluţia primei instanţe susţinând în esenţă că: instanţa nu a ţinut cont de situaţia de fapt existentă raportat la dispoziţiile legale incidente în cauză având în vedere că lichidatorul a respectat obligaţiile instituite prin art. 64 şi 99 din Legea nr. 85/2014; a comunicat debitorului notificarea deschiderii procedurii dar aceasta nu a depus actele şi informaţiile prevăzute de art. 67 alin 1 lit a)-f) din Legea nr. 85/2014; lichidatorul nu a putut verifica dacă în evidenţa tehnico-operativă a debitoarei este înregistrată suma de 600.421,80 lei iar contestatoarea nu a ataşat dovezi cu privire la predarea efectivă a mărfii; contestatoarea nu se poate prevala ulterior depunerii cererii de creanţă despre faptul că a ataşat din eroare ca document justificativ un alt contract, respectiv contractul nr. …/13.06.2016 iar nu contractul nr. …/04.07.2016. 

Criticile sunt neîntemeiate.

Astfel, potrivit disp. art. 102 alin 1 din Legea nr. 85/2014: (1) Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în hotararea de deschidere a procedurii...;  ( 3) cererea de admitere a creanţelor trebuie făcută chiar dacă acestea nu sunt stabilite printr-un titlu; ...(9)Toate creanţele prezentate a fi admise şi înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile şi corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administratorul judiciar sau creditori.

Potrivit disp. art. 106 din Legea nr. 85/2014: (1)  Administratorul judiciar va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri şi a documentelor depuse şi va efectua o cercetare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe..( 3) În vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la alin 1, administratorul judiciar va putea solicita explicaţii de la debitor, va putea să poarte discuţii cu fiecare creditor, solicitandu-i dacă consideră necesar, informaţii şi documente suplimentare.

Potrivit disp. art. 110 alin 1 din Legea nr. 85/2014, ca rezultat al verificărilor făcute, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va întocmi şi va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creanţele împotriva averii debitorului cu menţiunile prevăzute la art. 5 pct.68.

Textele de lege sus redate consacră obligaţia administratorului/lichidatorului judiciar de a analiza fiecare declaraţie de creanţă depusă în procedură, pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe, obligaţie care trebuie adusă la îndeplinire cu bună credinţă. Din textul art. 106 alin 3 din Legea nr. 85/2014 rezultă că, în realizarea acestui scop, legea acordă administratorului posibilitatea de a solicita „explicaţii de la debitor” precum şi „să poarte discuţii cu fiecare creditor”, privind creanţa pretinsă.

În cauză, Curtea reţine că prin declaraţia de creanță creditorul SC …….. a solicitat înscrierea în tabelul preliminar al creanţelor asupra debitoarei ……….. cu suma de 600.421,80 lei creanţă chirografară, în justificarea acesteia  depunând  factura fiscală nr…./18.07.2016 f.47 d.f. în cuprinsul căreia, la rubrica „ Denumirea produselor sau a serviciilor” s-a consemnat: „Grâu vrac, recolta 2016 origine România conf. contr. nr. …/04.07.2016”. Prin urmare, creanţa pretinsă de creditor avea ca temei Contractul nr…./04.07.2016 f. 6 -8 d.f. - neataşat de creditor la declaraţia de creanţă, ci doar la contestaţie- dar indicat expres în conţinutul facturii, care este un înscris întocmit de profesionist în conformitate cu art. 277 C.pr.civ.  În condiţiile în care debitorul nu-şi îndeplinise obligaţia stabilită de art. 74 din Legea nr. 85/2014, respectiv nu  depusese la lichidator actele şi informaţiile prevăzute de art. 67 alin 1 lit a)-f) din Legea nr. 85/2014, iar creditorul  a depus o factură fiscală emisă în condiţiile legii, în vederea îndeplinirii corespunzătoare a atribuţiei prevăzută de art. 106 alin 1 din Legea nr. 85/2014, lichidatorul trebuia să poarte discuţii cu acesta şi să-i solicite informaţii şi documente suplimentare, în concret contractul nr. …/04.07.2016 menţionat în factură, şi doar ulterior observării acestuia să concluzioneze cu privire la legitimitatea creanţei.  Este real că textul de lege - art. 106 alin 3 din Legea nr. 85/2014 lasă la aprecierea lichidatorului oportunitatea „ discuţiei”, dar în situaţia  dată- respectiv în lipsa evidenţei contabile şi tehnico-operativă a debitoarei, nepredată lichidatorului judiciar, declaraţia de creanţă nu putea fi respinsă având în vedere prezumţia instituită în favoarea creditorului de art. 102 alin 9 din Legea nr. 85/2014.

Raportat la aceste reţineri, susţinerile apelantului că ar fi respectat obligaţiile instituite prin art. 64 şi 99 din Legea nr. 85/2014 şi că ar fi  comunicat debitorului notificarea deschiderii procedurii dar acesta nu a depus actele şi informaţiile prevăzute de art. 67 alin 1 lit a)-f) din Legea nr. 85/2014, sunt irelevante, relevanţă în cauză având doar modalitatea de respectare a disp. art. 102 şi 106 din Legea nr. 85/2014, analizată în precedent.

În ceea ce priveşte  faptul că nu a putut verifica dacă în evidenţa tehnico-operativă a debitoarei este înregistrată suma de 600.421,80 lei iar contestatoarea nu a ataşat dovezi cu privire la predarea efectivă a mărfii, Curtea arată că înregistrarea în evidenţa contabilă nu are efect constitutiv de drepturi, adică eventuala neînregistrare nu afectează dreptul creditorului, iar culpa pentru imposibilitatea verificării nu aparţine creditorului.

Curtea constată că este eronată susţinerea apelantului potrivit căreia contestatoarea nu se poate prevala ulterior depunerii cererii de creanţă despre faptul că a ataşat din eroare ca document justificativ un alt contract, respectiv contractul nr. …/13.06.2016 iar nu contractul nr. …/04.07.2016, având în vedere că nu există vreo dispoziţie legală care să restrângă dreptul la probaţiune al contestatoarei, iar înscrisul depus- contractul nr. …/04.07.2016 face parte din mijloacele de probă admisibile reglementate de Codul de procedură civilă ale cărui dispoziţii sunt incidente în conformitate cu  art. 342 din Legea nr. 85/2014. 

În raport de considerentele de fapt şi de drept de mai sus, Curtea constată că sentinţa apelată este temeinică şi legală, urmand ca în temeiul disp.art. 480 C.proc.civ. să fie apelul să fie respins ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare