Motivarea hotararii.

Împrejurarea că situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond este aceeași ca cea din actul de sesizare, nu înseamnă că judecătorul fondului nu a efectuat propria analiză, ci indică faptul că probele administrate în cursul urmării penale care au fost avute în vedere în cadrul procedurii simplificate, au condus la stabilirea aceleiaşi situaţii de fapt.

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2021:003.001175

Dosar nr. …..

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 1175

Şedinţa publică de la 08 Septembrie 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE ………

Judecător ……….

Grefier ………..

Ministerul Public reprezentat prin procuror ……….. din cadrul

 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova

 Pe rol, pronunţarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 12 iulie 2021, consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din aceeaşi dată, încheiere ce face parte integrată din prezenta decizie având ca obiect apelul formulat de inculpatul …., împotriva sentinţei penale nr.38 din data de 22.02.2021, pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. ………... 

C U R T E A

Deliberând asupra apelurilor de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr.38 din data de 22.02.2021, pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. ……….., în baza art. 228, alin. 1 corob. cu art. 229, alin. l, lit. b) și d), alin. 2, lit. b) C. pen., rap. la art. 44, alin. 1 C. pen. și art. 77, alin. l lit. d) C. pen. cu aplic. art. 396 alin. 10 C. pr. pen., a fost condamnat inculpatul Luca Leonard, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de „furt calificat”.

În baza art. 96 alin. 4 C. pen. a fost revocată suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 10 luni închisoare aplicată prin sent. pen. nr.120/08.09.2020 de Judecătoria Corabia în dosarul nr. ………., rămasă definitivă prin neapelare la data de 30.09.2020 şi s-a dispus executarea pedepsei.

În baza art. 44 alin. 2 corob. cu art. 39 lit. b) C. pen., a fost aplicată pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 3 luni şi 10 zile închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă de 10 luni închisoare, inculpatul executând o pedeapsă rezultantă de 3 ani, 3 luni şi 10 zile închisoare

În baza art.396 alin.2 Cod proc.pen. raportat la art.60 C.pen., executarea pedepsei de 3 ani, 3 luni şi 10 zile închisoare se face în regim de detenţie.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a si b C.pen. şi art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reţinerea inculpatului din data de 28.10.2020 şi arestul preventiv de la 29.10.2020 la zi.

În baza art.399 C.pr. pen., a fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatului.

În baza art. 555 C.proc.pen. s-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii conform prezentei sentinţe, la rămânerea definitivă a acesteia.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. rap. la art. 19 C.proc.pen. şi art. 25 C.proc.pen. cu referire la art. 1349 C.civ., art. 1357 C.civ. şi art. 1381 C.civ., a fost admisă  acţiunea civilă formulată de partea civilă SC ………., cu sediul în com. …, sat …., str. …….. nr…., jud. …. şi a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă la suma de 7814,48 lei reprezentând despăgubiri civile.

În baza art. 404 alin. 4 lit. e C.proc.pen. rap. la art. 398 C.proc.pen. cu referire la art.274 alin. 1 C.proc.pen., a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 600 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 300 de lei cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală şi 300 de lei cheltuieli judiciare din faza camerei preliminare şi de judecată.

În baza art.407 alin.1 C.pr.pen., s-a dispus comunicarea copiei minutei inculpatului, părţii civile şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a constatat că la data de 19.11.2020 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Corabia, sub nr. …, rechizitoriul din data de 18.11.2020 emis în dosarul …. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului……, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 228 alin. 1 C.pen. rap. la art. 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b C.pen., rap. la art. 44 alin. 1 C.pen. și art. 77 alin. 1, lit. d) C. pen.

Prin încheierea nr.11 din 20.01.2021 pronunţată în dosarul nr. …., judecătorul de cameră preliminară, în baza art.346 alin.1 C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul emis în dosarul nr. …. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia privind pe inculpatul …, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 228 alin. 1 C.pen. rap. la art. 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b C.pen., rap. la art. 44 alin. 1 C.pen. și art. 77 alin. 1, lit. d) C. pen., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul Luca Leonard.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti raportat la dispoziţiile art.375 C.pr.pen., prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În fapt, în noaptea de 27/28.10.2020, agenții de siguranță publică din cadrul Poliției Orașului Corabia, în jurul orei 01.00, patrulând în zona Pieței …., auzind zgomote ce proveneau din proximitatea magazinului alimentar „…”, amplasat pe loturile 1-2 ale pieței, de pe strada …, au procedat la efectuarea de verificări, constatând faptul că magazinul de mai sus a fost spart, pătrunzându-se prin efracție în interiorul acestuia. La fața locului a sosit și responsabilul magazinului S.C. ……..., …., având calitatea de director, iar în momentul în care organele de poliție au examinat locul faptei, s-a constatat faptul că au fost sustrase mai multe pachete de țigarete de diferite mărci, cauzându-i persoanei vătămate un prejudiciu în valoare totală de 7.814,48 lei. Numitul …. a pus la dispoziția organelor de poliție imaginile surprinse de camerele de supraveghere ale magazinului, iar în urma examinării acestora, a reieșit faptul că autorii furtului de țigarete purtau următoarele articole vestimentare: prima persoană purta o geacă de culoare verde cu glugă, având mânecile negre din material ce imită pielea, iar în picioare purta pantofi sport, cu talpa albă, iar la exterior, deasupra șireturilor, prezenta o inscripție de culoare deschisă; cea de-a doua persoană era îmbrăcată cu o geacă de culoare neagră cu glugă, având la exterior puf de culoare deschisă, încălțată fiind cu pantofi sport de culoare neagră. Astfel, în urma examinării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, a existat suspiciunea rezonabilă că autorii furtului de țigarete sunt …., de 20 de ani si fratele acestuia minor, …., de 13 ani, ambii din orasul…, județul …. În data de 28.10.2020, în jurul orei 10:00, agenții de siguranță publică din cadrul Poliției Orașului …, au procedat la oprirea în trafic a autoturismului marca …., de culoare gri, cu numărul de înmatriculare …, la intersectia străzilor … si …….., din orașul ……, județul …., constatând faptul că în interiorul autoturismului se aflau numiții: ………, fratele acestuia, …., mama celor doi, …….., iar pe locurile din față se aflau numiții ……….., conducătorul autoturismului și tatăl acestuia, ….. În continuare, procedându-se la controlul autoturismului, s-a găsit asupra susnumiților un bagaj de mână, de culoare albastră, ce conținea mai multe pachete de țigarete de diferite mărci, precum și un cuțit de culoare roșu și gri, cu inscripția,  „……”, având o lungime de 26 cm., lungimea lamei fiind de 9 cm., iar cea a mânerului de 15 cm. Prin încheierea nr. 25 din data de 28.10.2020 a Judecătoriei Corabia, la cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, a fost încuvințată efectuarea unui număr de 3 percheziții domiciliare, unde la una dintre acestea, respectiv orașul …., strada …….., nr…., județul …, au fost găsite articolele vestimentare mai sus indicate, acestea fiind indicate ca aparțin numitului ……. și minorului ……. de către tatăl acestora, ………,  persoană prezentă la percheziție.

Situaţia de fapt reţinută a rezultat din declaraţiile inculpatului care fiind audiat de către instanţă, a recunoscut săvârşirea faptei în circumstanţele expuse mai sus, iar declaraţiile inculpatului se coroborează cu probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declaraţiile martorilor …….., …….., …….. și ………..; planșe foto; procesul verbal de cercetare la fața locului; procese verbale de efectuare a percheziției domiciliare; proces verbal de vizualizare a imaginilor; proces verbal de depistare şi CD nr. …./2020, planșă foto și imagini din magazinul SC ………...

Fiind audiat de către instanţă, inculpatul a recunoscut în totalitate fapta reţinută în actul de sesizare al instanţei, solicitând ca judecata să aibă loc, potrivit procedurii speciale, respectiv numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, exprimându-şi totodată acordul la prestarea muncii neremunerate  în folosul comunităţii.

Potrivit art. 228 alin. 1 C. pen., constituie infracţiunea de furt luarea unui bun mobil din posesia sau detenţiunea altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul însuşirii pe nedrept, iar potrivit art. 229 alin. 1 C. pen., furtul este calificat dacă este săvârşit în timpul nopţii (lit. b), prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase (lit. d) sau prin violare de domiciliu sau sediul profesional (alin. 2 lit. b).

În drept, fapta inculpatului ………, constând în aceea că, în noaptea de 27/28.10.2020, a pătruns prin forţarea uşii de acces în magazinul SC …………. Din…… de unde a sustras mai multe pachete de ţigări, de diferite mărci, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prev. şi ped. de art. art. 228 alin. 1 C.pen. rap. la art. 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b C.pen.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii săvârşite de inculpat, prima instanţă a reţinut că elementul material constă în acţiunea de luare de bunuri din posesia persoanei vătămate, în scopul însuşirii pe nedrept, şi sunt îndeplinite şi cerinţele speciale pentru existenţa formei calificate şi anume că acţiunea inculpatului a avut loc în timpul nopţii, prin efracţie şi violarea sediului profesional.

Fapta săvârşită de către inculpat a avut ca urmare imediată deposedarea posesorului bunului şi imposedarea inculpatului şi crearea unui prejudiciu dat de valoarea bunurilor sustrase. Totodată, instanţa reţine că între acţiunea de sustragere a bunurilor de către inculpat şi urmarea imediată există o legătură de cauzalitate aceasta rezultând ex re (din însăşi materialitatea faptei).

Sub aspectul laturii subiective, prima instanţă a reţinut că inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 16 alin.3 lit. a C.pen., întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea acelei fapte.

Pentru cele expuse, prima instanţă, în concret, a reţinut ca dovedit în afara oricărui dubiu că inculpatul este autorul faptei pentru care este cercetat, cu respectarea condiţiilor de vinovăţie cerute de lege, existând suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 C.pen., respectiv: gravitatea infracţiunii comise, periculozitatea infractorului care se evaluează după împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, precum şi incidenţa art. 77 alin. 1 lit. d C. pen., adică existenţa circumstanţei agravante a săvârşirii faptei de către un infractor major dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor.

În cazul de faţă, inculpatul ………. a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată împreună cu fratele său, ………., minor în vârstă de 13 ani, fiind dovedită existenţa circumstanţei agravante mai sus enunţate, fiind în prezenţa unei circumstanţe agravante reale, fapta având un sporit grad de pericol.

Pe de altă parte, în favoarea inculpatului prima instanţă a reţinut dispoziţiile art. 375 C.pr.pen. rap. la 396 alin.10 C.pr.pen., referitoare la reducerea cu o treime (1/3 în cazul pedepsei închisorii), a limitelor de pedeapsă prevăzute de textul incriminator în momentul stabilirii pedepsei.

De asemenea, prima instanţă a avut în vedere şi faptul că pedeapsa trebuie să aibă nu doar un rol sancţionator ci şi un rol preventiv educativ în sensul că inculpatul să conştientizeze conduita antisocială avută şi să îşi corijeze comportamentul în sensul respectării normelor de drept, iar individualizarea trebuie să reflecte în mod

Cu respectarea limitelor astfel stabilite, în temeiul art. 228 alin. 1 C.pen. rap. la art. 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b C.pen., rap. la art. 44 alin. 1 C.pen. și art. 77 alin. 1, lit. d) C. pen., art. 375 C.pr.pen. rap. art.396 alin.10 C.pr.pen., prima instanţă a dispus  condamnarea inculpatului …….. pentru infracţiunea de furt calificat la pedeapsa de 3 ani închisoare, apreciind că acest cuantum este suficient pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului a reieșit că acesta a fost condamnat anterior la o pedeapsă de un 10 luni închisoare şi suspendarea executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani pentru săvârşirea faptei prev. de art. 335 alin. 1 C. pen., art. 93 alin. 1, art. 93 alin. 2 lit. b, art. 91 alin. 4 C. pen., art. 93 alin. 3 C. pen. cu obligarea de a presta muncă neremunerată în folosul Primăriei oraşului ……… sau Şcolii Gimnaziale „….”  pe o durată de 90 de zile, prin sent. pen. nr. 120/08.09.2020 pronunţată de Judecătoria Corabia în dosar nr. ……., definitivă prin neapelare la 30.09.2020.

Prima instanţă a constatat că fapta dedusă judecăţii în prezenta cauză a fost comisă la data de 27/28.10.2020, înăuntrul termenului de încercare, fiind deci incidente prevederile art. 96 alin. 4 C. pen. care prevede că: „dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiunii, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.” Alin. 5 al aceluiași text legal prevede că pedeapsa principală pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor referitoare la recidivă  sau la pluralitate intermediară.

În aceste condiții, în baza art. 96 alin. 1 C. pen. s-a revocat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 10 luni închisoare aplicată prin sent. pen. nr. 120/08.09.2020 de Judecătoria Corabia în dosarul nr. ………., rămasă definitivă prin neapelare la data de 30.09.2020 şi dispune executarea pedepsei.

În baza art. 44 alin. 2 corob. cu art. 39 lit. b) C. pen. s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 3 luni şi 10 zile închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă de 10 luni închisoare, inculpatul executând o pedeapsă rezultantă de 3 ani, 3 luni şi 10 zile închisoare

În baza art.396 alin.2 Cod proc.pen. raportat la art.60 C. pen., executarea pedepsei de 3 ani 3 luni şi 10 zile închisoare se face în regim de detenţie.

În ceea ce priveşte măsura preventivă, prima instanţă a constatat că prin ordonanţa din data de 28.10.2020 s-a dispus reţinerea inculpatului pentru 24 de ore, iar prin încheierea nr. 19 din 29.10.2020 pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. ……, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru 30 de zile, de la 29.10.2020 şi până la 27.11.2020 inclusiv, contestaţia formulată de către inculpat fiind respinsă prin încheierea nr. 45 din 04.11.2020 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. …...

Prin încheierea nr. 70/20.11.2020 pronunţată în dosarul nr. …., judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luate faţă de inculpat şi a menţinut această măsură, contestaţia inculpatului fiind respinsă prin încheierea nr. 138 din 26.11.2020 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. …... De asemenea, măsura arestului preventiv a fost verificată şi menţinută prin încheierea nr.72/14.12.2020 pronunţată în dosarul nr. ………, contestaţia inculpatului fiind respinsă prin încheierea nr. 148 din 21.12.2020 pronunţată de Tribunalul Olt. Măsura preventivă a fost verificată şi prin încheierea nr. 3/08.01.2021 pronunţată în dosarul nr……….şi încheierea nr. 6 din 29.01.2021 pronunţată în dosarul nr. ………..

Prin urmare, în baza art. 404 alin. 4 lit. a si b C. pr. pen.  şi art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată reţinerea inculpatului din data de 28.10.2020 şi arestul preventiv de la 29.10.2020 la zi.

Referitor la temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive, prima instanţă a constatat că acestea nu s-au modificat, astfel că în baza art. 399 C. pr. pen. a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului Luca Leonard.

Sub aspectul laturii civile, prima instanţă a constatat potrivit art. 19 alin. 1 C. pr. pen., că acţiunea civilă exercitată în procesul penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale, iar alin. 5 stabileşte că repararea prejudiciului material se face potrivit dispoziţiilor legii civile.

La data de 17.11.2020, prin cererea existentă la fila 89 dosar urmărire penală, persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 7.814,48 lei daune materiale.

Astfel, pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, în baza art.1349 alin.1 rap. la art. 1357 C.civ, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: 1) existenţa unei fapte ilicite, 2) existenţa unui prejudiciu cert, 3) existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, 4) existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul.

 În raport de situația de fapt, prima instanţă a constatat că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 C.civ. săvârşirea infracţiunii de către inculpat a produs prejudicii părţii civile, iar între prejudiciu şi fapta ilicită există legătură de cauzalitate.

Pentru motivele arătate, în baza art.397 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 19 C.proc.pen. şi art. 25 C.proc.pen. cu referire la art. 1349 C.civ., art. 1357 C.civ. şi art. 1381 C.civ. prima instanţă a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă SC………, cu sediul în com. …, sat …, str. …….. nr. …. jud….. şi a dispus obligarea inculpatului la plata către partea civilă la suma de 7.814,48 lei reprezentând despăgubiri civile.

Împotriva acestei sentinţe penale a formulat apel inculpatul …., solicitând într-o prima teză, în baza dispoziţiilor ort. 421 C.p.p. alin..2 lit.a, C.p.p. desfiinţarea sentinţei primei instanţe pe latura penală, şi rejudecând să se dispună descontopirea pedepsei rezultate de 3 ani, 3 luni şi 10 zile închisoare, în pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată în cauză şi sporul de 3 luni şi 10 zile închisoare reprezentând 1/3 din pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.120/08.09.2020 pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr………. definitivă prin neapelare la data 30.09.2020.

De asemenea, a solicitat înlăturarea art.96 alin.4 C. pen. privind revocarea suspendării pedepsei de 10 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.120/08.09.2020 pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr…….. definitivă prin neapelare la data30.09.2020, iar în baza art.44 Cp., să se constate că prezenta faptă este în stare de pluralitate intermediară cu fapta pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 120/08.09.2020 pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr………. definitivă prin neapelare la data 30.09.2020.

Totodată, a solicitat ca în baza art. 91 C.p. să se dispună suspendarea executării pedepsei rezultate, pedeapsă care poate fi de cel mult 3 ani, pe un termen de încercare de 4 ani, conform disp. art 92 C.p., iar în baza art.93 Cp. să fie obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte masurile de supraveghere impuse/stabilite de instanţă.

(1) Există pluralitate intermediară de infracţiuni când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare şi până la data la care pedeapsa este executată sau considerată ca executată, condamnatul săvârşeşte din nou o infracţiune şi nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă.

Aşa cum s-a reţinut de către instanţă, a solicitat judecata pe procedura simplificată.

Având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea comisă şi ţinând cont de dispoziţiile prevăzute de legiuitor referitoare la procedura simplificată, a arătat că pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită de instanţă, poate fi redusă.

Într-o teză subsecventă, în baza dispoziţiilor art.421 alin.2 lit.b C.p.p., a solicitat desfiinţarea sentinţei primei instanţe, să se dispună rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, motivat de faptul că instanţa s-a pronunţat fără să analizeze cauza primită de la parchet, apreciind că recunoaşterea inculpatului este suficientă încadrarea în drept a infracţiunii comise nu s-a probat pentru toate temeiurile înserate în rechizitoriu şi în sentinţa penala apelată şi, totuşi condamnarea are la bază şi aceste temeiuri.

S-a constatat în practică, că au fost trimise astfel spre rejudecare cauze în care judecătorul fondului copiază actul de sesizare al instanţei de judecată în totalitatea sa, fără a face propria analiză a acuzaţiilor aduse inculpatului/inculpaţilor şi menţionate în actul de sesizare.

În concret, instanţa a condamnat inculpatul si, în baza disp. art. 229 alin.2 lit.b Cp.

Potrivit art.229 alin(2) Cp.

Dacă furtul a fost săvârşit în următoarele împrejurări: b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;

În literatura de specialitate s-a arătat faptul că „locuinţa" reprezintă locul destinat uzului domestic al unei persoane fizice, locul unde aceasta îşi desfăşoară viaţa sa privată. De asemenea, „încăperea" constituie o parte dintr-o construcţie destinată a folosi drept locuinţă şi care este folosită astfel, iar „dependinţa" este un spaţiu dependent faţă de o locuinţă, accesoriu acesteia. În fine, prin „loc împrejmuit" se înţelege un spaţiu separat printr-o împrejmuire (de exemplu, gard) şi care serveşte unui anumit scop.

Violarea sediului profesional, incriminată de art. 225 din Codul penal, se comite prin pătrunderea fără drept, în orice mod, în oricare din sediile unde o persoană juridică sau fizică îşi desfăşoară activitatea profesională ori prin refuzul de a le părăsi la cererea persoanei îndreptăţite

Lecturând aceste definiţii pe care le regăsim în tratatele de specialitate, se constată că fapta reţinută în sarcina inculpatului este „îmbogăţită” cu această încadrare juridică, probabil pentru a putea fi majorate limitele de pedeapsă şi, astfel pedeapsa rezultată să fie una care sa nu permită o încadrare în dispoziţiile art.91 Cp.

Convingerea la care a ajuns instanţa de fond, prin motivele de fapt şi de drept care au contribuit la această soluţie, trebuia să se raporteze atât la susţinerile şi apărările părţilor cât şi la dispoziţiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecăţii. Între aceste doua elemente definitorii, necesare şi indispensabile unei analize reale, trebuia să se creeze o legătură, o punte juridică care să poată fi analizată în concret, rezultatul final să fie unul care să pună în valoare aceste aspecte, ca mai apoi să stabilească dacă inculpatul se face sau nu vinovat de infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată, cu menţiunea că pentru această infracţiune nu a fost schimbată încadrarea juridică, deşi există această posibilitate.

În baza unui raţionament judiciar propriu având la îndemână actele materiale ce intră în conţinutul infracţiunii pentru care a fost condamnat, analiza tipicităţii obiective şi subiective a infracţiunii, analiza apărărilor formulate de inculpat, sunt elemente/motive, care trebuiau analizate, iar instanţa care a pronunţat hotărârea apelată, nu a făcut-o cu exigenţele impuse de lege.

Din economia materialului probator administrat în cauză se poate constata cu uşurinţă că instanţa nu a dat eficienţă tuturor instituţiilor care ar fi putut lămuri în totalitate cauza supusă judecăţii.

Nemotivarea sentinţei, lipsa argumentelor juridice în fundamentarea unei soluţii de condamnare este un motiv care duce, tot mai frecvent, la desfiinţarea cu trimitere a cauzei, în cazurile în care instanţele de fond se limitează în hotărâri la preluarea în integralitate, sau în mare parte a actului de acuzare, urmat de arătarea pedepselor aplicate inculpaţilor.

Structura unor sentinţe este de-a dreptul surprinzătoare, în sensul că, după arătarea probatoriului administrat în faza de urmărire penală şi, eventual, în faza judecăţii, se procedează la preluarea stării de fapt arătate în actul de sesizare, întocmai, sau prin intercalarea unor pasaje. Apoi judecătorul trece în mod direct la stabilirea încadrării juridice şi la arătarea modului de individualizare al pedepsei.

Trimiterea spre rejudecare a fost pronunţată, în cazuri similare şi pentru că motivarea unei hotărâri reprezintă un element de transparenţă a justiţiei inerent oricărui act jurisdicţional, iar hotărârea judecătorească nu este un act discreţionar, ci rezultatul unui proces logic de analiză ştiinţifică a probelor analizate în cauză în scopul aflării adevărului, sinteză a operei de judecată, motivarea reprezentând argumentarea în scris a raţiunii ce determină pe judecător să adopte soluţia dispusă în cauză.

Chiar respingerea nemotivată a unor cereri în probaţiune sau excepţii formulate de inculpaţi a fost uneori apreciată de instanţele de apel ca o lipsă a judecăţii efective, deoarece contravine nu numai dreptului la un proces echitabil, ci şi dreptului la apărare reglementat în favoarea tuturor inculpaţilor în legislaţia naţională şi europeană, iar celeritatea invocată de instanţă nu poate afecta unul dintre drepturile importante ale persoanei, respectiv dreptul la apărare.

Observând aceste motive de trimitere a dosarelor pentru rejudecare, neprevăzute expres de legislaţia procesual penală, dar deduse din aplicarea directă a principiilor procesului echitabil garantat de Convenţia de la Roma, s-a propus în mod just ca o viitoare modificare legislativă să cuprindă, printre cauzele de la art. 421 pct. 2 lit. b) şi a ipotezelor care să vizeze asigurarea efectivă a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la două grade de jurisdicţie, în acest fel, instanţele nemaifiind nevoite să recurgă la aplicarea directă a Convenţiei. Credem totuşi că rezerva legiuitorului faţă de această soluţie este dată, probabil, de deschiderea unor posibilităţi mai largi a unor soluţii de trimitere, acestea fiind considerate, totuşi, ultima ratio.

În concluzie, s-a arătat că soluţiile jurisprudenţiale de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare în cazurile în care sunt încălcate drepturi fundamentale în judecată în primă instanţă, tot mai frecvent adoptate de instanţe, sunt binevenite, iar aplicarea directă a Convenţiei europene se impune în situaţiile vicierii grave a principiilor judecăţii iniţiale. Acestea au şi un rol de disciplinare a instanţelor de fond, cu consecinţa creşterii standardului de rigurozitate al analizelor probelor şi apărărilor, ducând, în final, la creşterea calităţii actului de justiţie penală.

În situaţia În care aceste motive ar fi trecute cu vederea, s-ar ajunge aşadar în situaţia în care dreptul la o cale de atac devine un drept iluzoriu, apărarea fiind pusă practic în situaţia de a reitera conţinutul cererilor şi excepţiilor invocate, iar probele administrate la urmărirea penala să aibă  o valoare juridică mare, în ciuda faptului că planează asupra acestei cercetări, un dubiu, dubiu care profită întotdeauna făptuitorului. Cu toate acestea, instanţa de fond a ajuns la o soluţie/concluzie şi a pronunţat o sentinţă care trebuie desfiinţată, având în vedere argumentele invocate, argumente susţinute de probele din dosar.

Or, singura modalitate prin care se poate/se putea constata că instanţa de fond nu a analizat cu maximă diligentă aspectele învederate atât de către apărare cât şi de către reprezentantul Ministerului Public este prin identificarea tuturor probelor existente dar şi prin încuviinţarea celor utile cauzei, probe care nu au fost administrate la urmărirea penala, numai în acest fel putându-şi face o părere care să cuprindă toate apărările şi susţinerile părţilor, ca mai apoi în „procesul de deliberare " să regăsită soluţia cea mai bună.

Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea apelului, aşa cum a fost motivat.

 Verificând sentinţa penală apelată, prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform disp. art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul formulat de inculpatul Luca Leonard este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod corect instanţa de fond a reţinut vinovăţia inculpatului în comiterea infracţiunii prev.de art.228 alin.1 lit. b şi d şi alin.2 lit.b C.p., rap. la art.44 alin.1, art.77 alin.1 lit.d C.p., cu aplic.art.396 alin.10 C.p.p., constând în aceea că în noaptea de 27/28.10.2020, împreună cu fratele său minor, ………. în vârstă de 13 ani, au pătruns prin forţarea uşii de acces în magazinul SC………. de unde a sustras mai multe pachete de ţigări, de diferite mărci.

În acest sens, Curtea are în vedere declaraţia inculpatului, care a recunoscut săvârşirea faptei, coroborată cu  probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declaraţiile martorilor ………., ……, …….. și ……….; planșe foto; procesul verbal de cercetare la fața locului; procese verbale de efectuare a percheziției domiciliare; proces verbal de vizualizare a imaginilor; proces verbal de depistare şi CD nr. …./2020, planșă foto și imagini din magazinul SC……..

În cadrul motivelor de apel, inculpatul a invocat apărări vizând neanalizarea probelor de către instanţa de fond şi reţinerea vinovăţiei acestuia doar pe baza declaraţiei de recunoaştere.

Această critică  nu este întemeiată, vinovăţia inculpatului fiind stabilită  nu numai pe baza recunoaşterii sale, ci rezultând şi din restul probelor administrate, iar invocarea ulterioară a unor astfel de apărări, echivalează însă cu o revenire asupra opţiunii de a fi judecat, conform procedurii simplificate, care este inadmisibilă, datorită caracterului irevocabil al recunoaşterii (dacă legiuitorul ar fi dorit să prevadă posibilitatea de a reveni asupra recunoaşterii, ar fi indicat în mod expres acest aspect).

În plus, se constată că instanţa de fond la soluţionarea cauzei a respectat exigenţele impuse de dispoziţiile art. 374 alin 4, art. 349 C.p.p., art. 375 C. proc. pen., acordul de voinţă al inculpatului fiind liber exprimat în prezenţa apărătorului ales. 

De asemenea, nu pot fi reţinute criticile inculpatului, în sensul că instanţa de fond ar fi preluat acuzaţiile aduse inculpatului în actul de sesizare, fără o analiză proprie a probelor de vinovăţie, în condiţiile în care judecătorul fondului a indicat în afară de declaraţia de recunoaştere a inculpatului, care sunt probele pe baza cărora a ajuns la concluzia vinovăţiei acestuia.

Totodată, împrejurarea că situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond este aceiaşi ca cea din actul de sesizare, nu înseamnă că judecătorul fondului nu a efectuat propria analiză, ci indică faptul că probele administrate în cursul urmării penale care au fost avute în vedere în cadrul procedurii simplificate, au condus la stabilirea aceleiaşi situaţii de fapt.

Prioritar, cu privire la încadrarea juridică a faptei (cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prev.de  art.228 alin.1 lit. b şi d şi alin.2 lit.b C.p., rap. la art.44 alin.1, art.77 alin.1 lit.d C.p., cu aplic.art.396 alin.10 C.p.p., în infracţiunea prev.de art.228 alin.1 lit. b şi d C.p., rap. la art.44 alin.1, art.77 alin.1 lit.d C.p., cu aplic.art.396 alin.10 C.p.p., fiind respinsă prin încheierea din data de 28.05.2021), Curtea reţine că fapta inculpatului a fost corect încadrată juridic de Judecătoria Corabia. 

Astfel, instanţa de apel reţine, în concordanţă cu instanţa de fond, că fapta săvârşită de inculpat constituie infracţiunea de furt calificat prev.de art.228 alin.1 lit. b şi d şi alin.2 lit.b C.p., rap. la art.44 alin.1, art.77 alin.1 lit.d C.p., cu aplic.art.396 alin.10 C.p.p.., neimpunându-se înlăturarea dispoziţiilor art. 228 alin.2 lit.b C.p., în condiţiile în care inculpatul a pătruns în sediul profesional al unei societăţi comerciale, de unde a sustras mai multe pachete de ţigări.

Curtea mai reţine că instanţa de fond a individualizat în mod corect pedeapsa aplicată, sub aspectul cuantumului şi a stabilit în mod corect modalitatea de executare al pedepsei rezultante (în regim detenţie), în condiţiile în care s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 10 luni închisoare aplicată prin sent. pen. nr.120/08.09.2020 de Judecătoria Corabia în dosarul nr. ………., rămasă definitivă prin neapelare la data de 30.09.2020 şi s-a reţinut starea de pluralitate intermediară prev.de art.44 alin.2 C.p., aplicându-se un spor de 3 luni şi 10 zile închisoare.

Curtea a avut în vedere natura infracţiunii săvârşite - contra patrimoniului, gradul de pericol social concret al acesteia dat de modul şi mijloacele de săvârşire, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă, de urmările produse, de toate circumstanțele reale, de circumstanţele personale (inculpatul suferind mai multe condamnări în străinătate tot pentru infracţiuni de furt şi o condamnare în România la pedeapsa de 10 luni cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia), dar şi de împrejurarea că a avut o atitudine sinceră, recunoscând comiterea infracţiunii. 

În raport cu aceste elemente ce conturează o periculozitate socială foarte ridicată, instanţa de fond a stabilit în mod corect pedeapsa de 3 ani închisoare. 

Solicitarea inculpatului de înlăturare a dispoziţiilor art.96 alin.4 C.p.p., vizând revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 10 luni închisoare aplicată prin sent. pen. nr.120/08.09.2020 de Judecătoria Corabia în dosarul nr. …….., rămasă definitivă prin neapelare la data de 30.09.2020, este neîntemeiată, în condiţiile în care fapta din prezenta cauză a fost săvârşită în cadrul termenului de încercare, iar dispoziţiile legale menţionate prevăd obligativitatea revocării.

De asemenea, nu este întemeiată solicitarea inculpatului de aplicare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în condiţiile în care potrivit aceloraşi dispoziţii ale art.96 alin.4 şi 5 C.p., pedeapsa rezultantă stabilită conform regulilor referitoare la recidivă sau pluralitate intermediară, se execută în regim de detenţie.

Ca urmare, Curtea concluzionează că atât prin cuantum, cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului de instanţa de fond este necesară pentru realizarea scopului preventiv, educativ şi sancţionator, în vederea îndreptării atitudinii acestuia faţă de ordinea de drept şi valorile sociale pe care le-a negat prin săvârşirea infracţiunilor.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., se va respinge apelul formulat de apelantul inculpat……..,  împotriva sentinţei penale nr.38 din data de 22.02.2021, pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. ………, ca nefondat.

În temeiul art.275 alin 2 C.p.p., va fi obligat apelantul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat

În baza art.275 alin.6 C.P.P. , onorariu apărător desemnat din oficiu pentru apelant în cuantum de 868 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge apelul formulat de inculpatul ……, fiul lui …. și …, născut la data de 31.03.2000, în orașul Corabia, județul …., domiciliat în orașul …, strada …………., numărul ….. județul …., CNP: ……., în prezent aflat în Penitenciarul Craiova, împotriva sentinţei penale nr.38 din data de 22.02.2021, pronunţată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. ……, ca nefondat.

Deduce în continuare durata arestării preventive de la data de 22.02.2021 la zi.

În temeiul art.275 alin 2 C.p.p., obligă apelantul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat

În baza art.275 alin.6 C.P.P.

Onorariu apărător desemnat din oficiu pentru apelant în cuantum de 868 lei se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 08 septembrie 2021.

Domenii speta

Spete similare