Revizuire,Art.509 al.1 pct.1 cod procedură civilă .Sintagma „lucru cerut”.

Noțiunea juridică de „lucru cerut” prevăzută de art.509 al.1 pct 1 cod procedură civilă are în vedere cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională, cererea de intervenție voluntară principală prin care se fixează obiectul litigiului şi care delimitează cadrul procesual  iar nu orice cereri formulate în diverse faze procesuale sau excepții procedurale

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru , reclamanții A. I. L. și A. M. C., în contradictoriu cu pârâtele S. C. E. O. SA, M. E. și A. N. pentru R. M., au solicitat obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor reprezentând valoarea  de înlocuire pentru construirea  imobilelor  construcții  proprietatea  reclamanților  din satul Lupoaia, com. Cătunele, jud. Gorj, în raport de suprafața construită, cu materiale de construcție actuale, cu firmă de specialitate, precum și valoarea manoperei necesare lucrărilor de reparații capitale cu consolidări pentru imobilele construcții din gospodăria lor, lucrări ce se vor executa cu materiale și manoperă de către o firmă de specialitate cu studiu geotehnic și proiect. În cazul în care reparațiile solicitate au eficiență fără a se înlătura cauzele degradărilor, au solicitat obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor reprezentând valoarea de înlocuire la nou a imobilelor construcții din satul Lupoaia, com. Cătunele, jud. Gorj, ce au fost degradate prin activitatea minieră, valoare stabilită la prețul materialelor și al manoperei folosite în prezent de o firmă de specialitate cu studiu geotehnic și proiect de execuție sau, în cazul în care imobilele construcții pot fi reparate fără a se înlătura cauzele degradărilor, obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor reprezentând  contravaloarea reparațiilor capitale și consolidări cu studiu geotehnic, cu proiect de execuție și firmă de specialitate, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. ../23.07.2020, pronunțată de Judecătoria Motru în , a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului  M. E. și, în consecință, respinsă cererea față de acesta ca fiind formulată față de o persoană fără calitate procesuală pasivă. A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei  S. C. E.  O. SA invocată de aceasta. A fost admisă în parte acțiunea în răspundere civilă delictuală  formulată de reclamanții A. I.-L. și A. M. C.,  în contradictoriu cu pârâții S. C. E. O. S.A., M. E. și A. N. pentru R. M., astfel cum a fost precizată. A fost obligată pârâta S. C. E.  O. S.A. la plata către reclamanți a sumei de 142.249 lei și a sumei de 11.659 lei cheltuieli de judecată, fiind respinsă în rest cererea.

Împotriva sentinței a declarat apel apelanta - pârâtă S. C. E. O. S.A., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată .

Prin decizia civilă nr. ../04.02.2021, pronunțată de Tribunalul Gorj Secția I Civilă , a fost respins apelul declarat.A fost obligată apelanta să plătească intimaților suma de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei civile nr. ../04.02.2021, pronunțată de Tribunalului Gorj a formulat recurs recurenta-pârâtă S. C. E. O. SA, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului și casarea în tot a deciziei recurate în sensul admiterii excepției invocate, cu reținere spre rejudecare, iar pe fond respingerea cererii de chemare în judecată formulată de către intimații-reclamanți A. I. L. și A. M. C.

Pin decizia ... /10.06.2021  Curtea de Apel Craiova a admis recursul ,a casat decizia din apel ,a admis apelul şi a schimbat sentința în parte în sensul că a respins acțiunea şi a păstrat dispozițiile referitoare la modalitatea de soluţionare a excepţiilor.

Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire reclamanții A. I. Ll și A. M. C., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea cererii de revizuire si schimbarea hotărârii atacate în sensul respingerii recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, după reiterarea situației de fapt și a circuitului procesual, revizuenții au invocat, sub un prim aspect, dispozițiile art. 509 alin .1 pct. 1 Cod procedură civilă, arătând totodată că instanța de recurs a încălcat principiul legalității căilor de atac, precum și principiul dreptului la apărare, al disponibilității și contradictorialității. De asemenea, au apreciat că în cauză  sunt aplicabile dispozițiile art. 478 alin. 3 Cod procedură civilă

În continuare, au susținut că nu a fost invocată culpa proprietarului, deși acesta a cunoscut faptul că edificarea construcțiilor s-a realizat într-o zonă nesigură din punct de vedere al factorilor de mediu, având în vedere că în anul 2013 erau deja cunoscute efectele exploatării miniere, precum și că în cauză este incidentă cauza exoneratoare de răspundere civilă delictuală, prevăzută de art. 1352 Cod civil.

Au arătat că prin decizia supusă revizuirii, instanța a recurs a încălcat dreptul la apărare, principiul contradictorialității și principiul disponibilității, analizând un lucru care nu s-a cerut, care nu a făcut obiectul motivelor invocate în fața instanțelor de fond și apel, astfel că aceștia nu au avut posibilitatea să administreze probe contrare. În acest sens, au susținut că toate elementele procesuale trebuie supuse dezbaterii și discuției părților în fața instanței de fond, dreptul la apărare fiind garantat prin art. 24 din Constituția României. Prin urmare, sub acest aspect, la pronunțarea soluției criticate, instanța de apel a încălcat regulile de procedură, respectiv dispozițiile art. 477 alin. 1 Cod procedură civilă, aplicabile și în calea de atac a recursului, astfel ca instanța de recurs a acordat ceva ce nu s-a criticat și nu s-a cerut în momentul judecării fondului cauzei, în acest sens existând atât practică judiciară, cât și literatură de specialitate.

Sub un alt aspect, au arătat că prin soluția pronunțată în recurs, instanța a schimbat obiectul cauzei din răspundere civilă delictuală în răspundere contractuală, ceea ce este inadmisibil. Mai mult, răspunderea contractuală reținută de instanță nu are legătură cu litigiul dedus judecății și nici cu faptul că reclamanții au dobândit gospodăria de la părinții acestora prin contract de vânzare-cumpărare în urmă cu  în urmă cu aproximativ 12 ani anterior promovării acțiunii, timp în care au fost realizate reparații și renovări, fără a se cunoaște cauzele degradărilor apărute. Astfel, fără a intra în analiza juridică a răspunderii pentru evicțiune, care este interpretată în literatura de specialitate și reglementată de art. 1695 – art. 1718 Cod civil, au arătat că dispozițiile menționate anterior nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât contractului de schimb îi sunt aplicabile dispozițiile Vechiului Cod civil, care plasează dreptul la garanție contra evicțiunii și viciilor ascunse ca pe un accesoriu al bunului vândut și, drept urmare, el se transmite odată cu acest bun către cumpărător, dar și către subdobânditori. Au apreciat că soluția se justifică prin faptul că, odată cu lucrul, ca accesoriul lui, se transmit subdobânditorului și toate drepturile legate de acel lucru, aflate în strânsă conexiune cu bunul care formează obiectul contractului. Prin urmare, au considerat că se află în prezenta cazului de revizuire potrivit căruia instanța de recurs s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut, prevăzut de art. 509 alin. 1 Cod procedură civilă.

Au arătat că un alt motiv de revizuire îl constituie art. 509 alin. 1 pct. 1 teza a II-a Cod  procedură civilă, potrivit căruia instanța nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, în sensul că deși au invocat excepția inadmisibilității motivului de recurs conform căruia în speță ar opera răspunderea contractuală, și nu răspunderea delictuală, instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra acestei excepții și a pronunțat o soluție cu privire la aspectul de inadmisibilitate invocat, casând soluțiile pronunțate de instanțele de fond și apel, deși aceste hotărâri au fost pronunțate în baza limiterilor învestirii de către părți și nu priveau răspunderea contractuală, care nu făcuse obiectul cercetării judecătorești.

Concluzionând, au solicitat admiterea cererii de revizuire și schimbarea hotărârii atacate în sensul respingerii recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 509 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.

Cererea este nefondată.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare şi poate fi exercitată doar în cazurile expres şi limitativ prevăzute de dispozițiile art. 509 C. proc. civ., potrivit cărora se poate cere revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul.

Revizuenții invocă în susținerea prezentei căi de atac de retractare pct. 1 al art 509 cod procedură civilă.

Motivul de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 1 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Acest motiv de revizuire dă expresie principiului disponibilității în procesul civil şi are în vedere ipotezele extra petita ,plus petita şi minus petita.

Prin „lucru cerut” trebuie să se înțeleagă solicitările concrete, pretențiile formulate de părți prin intermediul cererii de chemare în judecată ,al cererii reconvenționale ,al cererii de intervenție

Revizuenții au invocat in motivarea cererii faptul  prin decizia atacată instanța de recurs a analizat ceva ce nu s-a cerut ,ce nu a făcut obiectul motivelor invocate la fond şi în apel astfel că instanța de recurs a acordat ceva ce nu s-a criticat .

În ceea ce privește  aceste susțineri ce vizează varianta plus petita a cererii de revizuire, Curtea constată că acestea trebuie să privească cererea de chemare in judecată dedusă judecății.

Ori în cauză instanța de recurs s-a pronunțat asupra cererii deduse judecății în sensul că a respins acțiunea în  răspundere civilă delictuală formulată.

Schimbarea obiectului cauzei ca urmare a analizării condițiilor răspunderii contractuale este de asemenea un motiv de revizuire nefondat.

Nu se încadrează în ipotezele vizate de textul de lege menționat (art 509 pct 1 cpc) schimbarea temeiului acțiunii .

În plus în cauză instanța de recurs a analizat condițiile răspunderii civile delictuale ce au constituit temeiul juridic al acțiunii constatând că există o cauză exoneratoare de răspundere şi  menționând că reclamantul are la îndemână o altă cale judiciară pentru recuperarea prejudiciului ,nepronunțându-se asupra unei alte cereri cu alt obiect sau cauza, așa cum susțin revizuenții.

În ceea ce privește motivele ce vizează varianta a II a  cererii de revizuire - situația „minus petita” prin nepronunţarea de către instanța de recurs asupra excepției inadmisibilității motivului de recurs ce se referă la răspunderea contractuală ,nici acestea nu pot fi primite.

Nepronunţarea instanței trebuie să vizeze un „lucru cerut” ,noțiune care trebuie interpretată ca referindu-se la cererea concretă de chemare în judecată şi nu la omisiunea instanței de a se pronunța asupra unei excepții procedurale invocate de parte .

Pentru aceste motive nu pot fi primite susținerile revizuenților în sensul că prin decizia atacată a fost depășit cadrul stabilit de părți şi de principiul disponibilității ,nefiind incidente dispozițiile art 509 al.1 pct 1 cod procedură civilă astfel că cererea formulată urmează a fi respinsă.

Domenii speta

Spete similare