Decizie de revizuire a pensiei. Datele luate în considerare la efectuarea operaţiunii de revizuire a pensiei

Decizie de revizuire a pensiei. Datele luate în considerare la efectuarea operaţiunii de revizuire a pensiei

-Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, art. 1 alin. (2) şi art. 2

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.  1/2011, obligaţia identificării şi transmiterii, la casele de pensii sectoriale, a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. 1, revine instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în cadrul cărora beneficiarul şi-a desfăşurat activitatea.

Nu există reglementată o obligaţie a casei sectoriale de pensii de a obţine documentele care probează veniturile sau stagiile de cotizare ale beneficiarilor, însă art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 permite pensionarului să solicite revizuirea pensiei în baza actelor doveditoare pe care le prezintă şi care sunt întocmite conform prevederilor legale, acte din care rezultă alte date şi elemente decât cele utilizate la revizuirea pensiei.

Revizuirea pensiei, în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, se raportează la veniturile şi stagiile de cotizare atestate prin înscrisurile existente la dosarul de pensie la momentul efectuării ei.

Curtea de Apel Timişoara, Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale,

Decizia civilă nr. 2137 din 11 septembrie 2013, dr. C.P.

Prin sentinţa civilă nr. 1010/22 februarie 2013, pronunţată de către Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. 495/115/2012, a fost admisă în parte contestaţia formulată de către reclamantul L.C.L. în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

A fost anulată în parte Hotărârea nr. 328/2.02.2012, emisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor – Comisia de contestaţii.

A fost anulată Decizia nr. 153128/12.12.2011 privind revizuirea pensiei în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, emisă de pârâta Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

A fost obligată pârâta să emită o nouă decizie privind revizuirea pensiei, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, cu valorificarea activităţii desfăşurate de către reclamant în perioada 1.01.1988-28.02.1998, ca fiind activitate prestată în condiţii speciale de muncă, fiind respinse celelalte pretenţii ale reclamantului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că, prin Decizia nr. 153128/12.12.2011 privind revizuirea pensiei în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, pârâta Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor a stabilit în favoarea reclamantului, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, o pensie brută în cuantum de 2 883 lei, cu începere de la data de 1.01.2011.

Prin Hotărârea nr. 328/2.02.2012, Ministerul Administraţiei şi Internelor – Comisia de contestaţii, a respins contestaţia formulată de către contestatorul L.C.L. împotriva Deciziei de revizuire a pensiei nr. 153128/12.12.2011, emisă de Casa de Pensii Sectorială a Administraţiei şi Internelor, netemeinică şi nelegală, menţionând că, în procesul de revizuire a pensiei, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor a utilizat datele înscrise în actele doveditoare privind veniturile realizate aflate în dosarul de pensionare, că reclamantul a beneficiat de majorarea punctajului realizat cu procentele legale corespunzătoare pentru contribuţia la fondul pentru pensia suplimentară şi activitatea desfăşurată în grupe de muncă cu spor de timp la vechime, iar sentinţa nr. 1299/17.09.2008, pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin, nu este la dosarul de pensie.

Împotriva acestei hotărâri şi a deciziei de revizuire menţionate mai sus, reclamantul a formulat, în termenul legal, contestaţie, care constituie obiectul prezentei cauze.

La calculul pensiei, pârâta, prin decizia de revizuire a pensiei, a utilizat datele înscrise în actele doveditoare privind veniturile realizate, aflate în dosarul de pensionare. Astfel, a valorificat vechimea ca militar în termen, după cum rezultă din înscrisul „date privitoare la activitatea în muncă”. Însă, perioada 1.01.1988 – 28.02.1998 a fost valorificată greşit de pârâtă ca stagiu de cotizare realizat în condiţii normale de muncă, deşi, la dosarul de pensionare, exista carnetul de muncă al reclamantului din care rezultă că acesta şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Caraş-Severin, în calitate de medic, iar art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1822/2004 prevede că poliţiştii în activitate care lucrează în condiţii deosebite şi speciale, stabilite pentru personalul civil în condiţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de încadrarea în condiţiile de muncă prevăzute pentru acesta, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, cu avizul structurii proprii de specialitate cu atribuţii de inspecţie a muncii. Mai mult, prin sentinţa nr. 1299/17.09.2008, pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. 1170/115/2008, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 287/23.02.2010, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în acelaşi dosar, s-a constatat că activitatea reclamantului din perioada 1.01.1988-28.02.1998 reprezintă muncă desfăşurată în condiţii speciale. Ulterior acestei perioade, activitatea reclamantului a fost valorificată ca stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă.

Reclamantul a susţinut că decizia de recalculare a drepturilor de pensie este nelegală, deoarece sunt încălcate dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul drepturilor câştigate şi principiul neretroactivităţii legii.

Cu privire la neretroactivitatea legii şi conceptul de drepturi câştigate, instanţa de fond a constatat că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 se aplică pentru viitor, reglementările cuprinse în acestea neintervenind asupra prestaţiilor sociale deja încasate de către reclamantul şi care se subsumează conceptului de „drepturi câştigate”.

Prin urmare, actul normativ prin care s-au revizuit drepturile de pensie ale reclamantului nu este retroactiv şi nu încalcă drepturile câştigate, ci modifică, pentru viitor, o situaţie juridică născută anterior, reglementările sale fiind aplicate numai de la data intrării în vigoare şi doar pentru viitor.

În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului se statuează că statul se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor sale în acest domeniu. În speţă, nu este vorba de o privare de proprietate, chiar dacă reclamantul are un „bun” în sensul Convenţiei, întrucât, prin recalcularea pensiei sale, nu s-a produs o reducere substanţială a cuantumului acesteia. Din această perspectivă, ingerinţa statului apare ca fiind proporţională în raport cu interesul particular al reclamantului, afectat prin măsura de recalculare a drepturilor de pensie. Totodată, există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate de stat, respectiv reducerea pensiei, şi scopul legitim urmărit, şi anume: reducerea cheltuielilor bugetare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Muller contra Austriei, a subliniat că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, acest text nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum. În aceeaşi cauză, Curtea a decis că „o reducere substanţială a nivelului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanţa dreptului de proprietate şi chiar a însuşi dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurări la bătrâneţe”. În consecinţă, tribunalul a reţinut că, în cazul reclamantului, nu a avut loc o reducere substanţială a nivelului pensiei de natură a conduce la concluzia afectării substanţei dreptului de proprietate.

Prin acţiune, reclamantul a invocat aspecte ce evidenţiază încălcarea principiilor constituţionale referitoare la neretroactivitatea legii şi încălcarea dreptului de proprietate, punând în dezbatere critică dispoziţiile Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, care statuează obligaţia recalculării drepturilor de asigurări sociale stabilite prin legi speciale şi integrarea lor într-un sistem unitar de pensii publice. Or, prin Decizia nr. 871 din 25.06.2010, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 sunt constituţionale, iar prin Decizia nr. 919/6 iulie 2011 s-a constatat că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 sunt în acord cu Constituţia României.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat recurs pârâta, solicitând admiterea recursului, rejudecarea cauzei şi respingerea acţiunii.

În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că hotărârea recurată este greşită, fiind în neconcordanţă cu dispoziţiile legale aplicabile în cauza dedusă judecăţii.

Raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, ale Ordonanţei  Guvernului nr. 33/2002, aprobată prin Legea nr. 223/2002, şi ale Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 74 din 12 aprilie 2011 privind modalităţile tehnice de identificare, transmitere şi solicitare a actelor şi datelor care dovedesc veniturile necesare revizuirii pensiilor, utilizate în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, competenţa pentru eliberarea adeverinţelor din care să rezulte veniturile realizate şi încadrarea activităţii în condiţii speciale, condiţii deosebite şi alte condiţii revine unităţilor/instituţiilor în care pensionarii şi-au desfăşurat activitatea, astfel că nu se poate reţine, în nici o situaţie, vreo responsabilitate/atribuţie a casei de pensii în acest sens.

În situaţia în care fostele unităţi angajatoare transmit Casei de Pensii Sectoriale adeverinţele care atestă veniturile realizate lunar sau adrese prin care se comunică istoricul gradelor deţinute, ulterior termenului legal de 31.10.2011, se reia din oficiu procedura de revizuire şi se emite o nouă decizie de pensie cu valorificarea acestor date, iar drepturile rezultate se acordă cu data de 01.01.2011, astfel cum prevede art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

La dosarul de pensie al reclamantului nu a existat nici o adeverinţă care să stabilească faptul că activitatea desfăşurată în perioada 01.01.1988 - 28.02.1998 s-a încadrat în condiţii speciale de muncă, astfel încât instituţia pârâtă nu a putut să valorifice presupusul act.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză şi a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea a constatat că este întemeiat pentru următoarele considerente.

Motivul pentru care instanţa de fond a anulat decizia de revizuire a pensiei nr. 15318/12.12.2011, emisă de către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, l-a constituit nevalorificarea vechimii în grupa specială de muncă în perioada 01.01.1988-28.02.1998, recunoscută, în favoarea reclamantului, prin sentinţa civilă nr. 1299/17.09.2008 a Tribunalului Caraş-Severin, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 287/23.02.2010 a Curţii de Apel Timişoara.

Contestaţia reclamantului, înregistrată la Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a fost soluţionată prin Hotărârea nr. 328/02.02.2012, în cuprinsul căreia s-a reţinut că la dosarul de pensie al reclamantului nu s-a aflat sentinţa civilă nr. 1299/17.09.1008 a Tribunalului Caraş-Severin. Prin această hotărâre judecătorească a fost admisă acţiunea reclamantului în contradictoriu cu Inspectoratul Judeţean Caraş-Severin, fostul angajator, iar pârâta-recurentă nu a fost parte în litigiu, deoarece obiectul acţiunii civile l-a constituit recunoaşterea activităţii reclamantului ca fiind muncă desfăşurată în condiţii speciale.

Or, în condiţiile în care la dosarul de pensionare nu se regăsea hotărârea judecătorească de care se prevalează reclamantul, nu se poate reţine, ca motiv de nelegalitate a deciziei nr. 15318/12.12.2011, omisiunea emitentei Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne de valorificare a activităţii lucrată în condiţii speciale.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.  1/2011, obligaţia identificării şi transmiterii, la casele de pensii sectoriale, a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în cadrul cărora beneficiarul şi-a desfăşurat activitatea.

Pe de altă parte, prevederile art. 2 din acelaşi act normativ permit pensionarului să solicite revizuirea pensiei în baza actelor doveditoare prezentate de acesta, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele utilizate la recalculare/revizuire, perioade referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în serviciu, respectiv în muncă, utile în sistemul public de pensii, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual.

Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 74/12.04.2011 stabileşte modalităţile tehnice de identificare, transmitere şi solicitare a actelor şi datelor care dovedesc veniturile necesare revizuirii pensiilor, nefiind reglementată o obligaţie în sarcina Casei de Pensii de a obţine documentele care probează veniturile beneficiarilor, obligaţia de transmitere a datelor revenind instituţiilor de apărare, astfel cum dispun şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

În concluzie, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a procedat la revizuirea pensiei reclamantului pe baza informaţiilor pe care le-a deţinut la momentul emiterii deciziei, astfel că, în raport de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.  1/2001, nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor legale.

Având în vedere considerentele de fapt şi de drept expuse anterior, în conformitate cu prevederile art. 312 Cod procedură civilă, Curtea a admis recursul formulat de către pârâtă şi a modificat sentinţa civilă recurată, în sensul respingerii acţiunii.

Domenii speta

Spete similare