Art. 509 alin. 1 pct.8 C.proc.civ. Inexistenţa unor hotărâri judecătoreşti potrivnice. Efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Instanţa de revizuire nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor pretins contradictorii, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost dată cu încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat şi, în caz afirmativ, procedează la anularea acestei din urmă hotărâri. Admisibilitatea cererii de revizuire este condiţionată şi de împrejurarea ca, în cadrul celui de-al doilea proces, să nu se fi invocat puterea de lucru judecat din prima hotărâre sau, chiar dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe în legătură cu existenţa acesteia.

Prin sentinţa civilă nr.1907/08.10.2019 pronunțată de Judecătoria Motru a fost respinsă  excepţia  inadmisibilității  cererii  de  chemare  în  judecată şi  excepţia  lipsei  de  interes  invocată  de  pârâta  P., a fost admisă  în  parte  cererea formulată de reclamantul C.în contradictoriu cu  pârâţii P., Comisia Locală de Fond Funciar S., Comisia Județeană de Fond Funciar G. și Direcția Silvică G.. S-a constatat nulitatea  absolută  parțială  a Titlului de proprietate nr. .../..2016 şi  a  procesului  verbal  de  punere  în posesie  nr.../...2015.

Au fost obligat pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar S. şi Comisia Județeană de Fond Funciar G.  să întocmească documentația necesară, respectiv titlu  de proprietate pe aceleași suprafeţe de teren cu vegetaţie  forestieră tuturor moştenitorilor autoarei  C. S. şi a fost respinsă  în rest cererea.

Împotriva acestei sentințe a formulat revizuire P., prin care a solicitat să se aibă în vedere faptul că instanţa de fond a pronunţat hotărârea a cărei revizuire o solicită depăşind limitele judecăţii aşa cum sunt ele stabilite prin obiectul cererii de chemare în judecată, cerere ce fixează cadrul litigiului, limitele acestuia şi stabilirea dreptului dedus judecăţii, respectiv pretenţiile concrete formulate de către părţi. Instanţa de judecată a fost sesizată cu cererea formulată de către C. care a solicitat reconstituirea şi pentru succesorul autoarei C. S. exclusiv, iar pronunţarea instanţei urma să se facă exclusiv asupra cererii acesteia, însă în dispozitiv se constată că instanţa a dispus întocmirea documentaţiei şi titlului de proprietate „în favoarea tuturor moştenitorilor autoarei C.S.”, fiind evident că instanţa a dat dezlegarea unui petit necerut şi nesupus judecăţii şi a tranşat o problemă ce excede cererilor adresate de părţi instanţei, conform principiului disponibilităţii ce guvernează procesul civil.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, sub număr de dosar ../54/2020.

Prin decizia civilă nr. 2140/23.07.2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova a fost disjunsă cererea de revizuire formulată de revizuienta P., împotriva sentinţei 1907/8.10.2019, pronunțată de Judecătoria Motru, întemeiată pe dispoziţiile art.509 alin.1 pct.1 Cod proc. civ., în contradictoriu cu intimaţii C., Comisia Locala de Fond Funciar S., Comisia Judeteana G. de aplicare a Lg. 18/1991 şi Directia Silvica G.. A fost declinată competenţa de soluţionare a acestei cereri în favoarea Judecătoriei Motru.

A fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de revizuire împotriva sentinţei 1907/8.10.2019, pronunțată de Judecătoria Motru, cerere întemeiată pe dispoziţiile art.509 alin.1 pct.8 Cod pr. Civ. în favoarea Tribunalului Gorj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub număr de dosar .../95/2020.

Prin concluziile scrise depuse la data de 04.11.2020, revizuenta prin apărător ales a solicitat în temeiul art. 509 alin. 1 pct. 8 raportat la art. 431 alin. 2 Cod procedură civilă admiterea revizuirii hotărârii judecătoreşti pronunţată în dosarul nr. ../263/2019 pentru nesocotirea efectului pozitiv al lucrului judecat raportat la sentinţa civilă nr. 1962/11.12.2014 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. ../263/2014, rămasă definitivă prin neapelare.

A solicitat să se constate că, pe de o parte considerentele decizorii ale sentinţei nr. 1962/2014 soluționează raportul juridic litigios dedus judecăţii în urma soluţionării pe fond a cauzei, iar pe de altă parte actele şi lucrările din dosarul nr. ../263/2014 avute în vedere şi analizate la adoptarea sentinţei nr. 1962/2014 sunt aceleași cu cele existente în dosarul a cărei revizuire face obiectul prezentei cauze.

Prin  sentinţa civilă nr. 259/04.11.2020, pronunţată de Tribunalul s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta P., cu privire la sentinţa civilă nr. 1907/08.10.2019.

A fost obligată revizuenta P.  la plata cheltuielilor de judecată către intimatul C. în cuantum de 1000 lei, onorariu avocat.

Pentru a se  pronunţa astfel, instanţa a reţinut:

Potrivit art. 509 C.pr.civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad, sau de grade diferite care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Acesta a fost  temeiul de drept invocat de revizuentă în cererea de revizuire formulată şi apreciază aceasta că contrarietatea de hotărâri există raportat la sentinţa civilă 1962/2014, respectiv raportat la considerentele decizorii ale acestei hotărâri.

Revizuienta a înțeles să invoce statuările jurisdicţionale asupra chestiunii litigioase referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul din prezentul litigiu, statuări ce se regăsesc în considerentele sentinţei 1962/2014, înţelegând să invoce faptul că lucrul deja judecat nu mai poate fi contestat şi pus în discuție în raporturile dintre părţile deduse judecăţii indiferent de modalitatea în care s-a făcut tranșarea diferitelor aspecte litigioase ale judecăţii.

Tribunalul a reţinut că excepţia autorității de lucru judecat a fost invocată prin cererea de apel, în temeiul art. 431 alin. 2 C.pr.civ., respectiv efectul pozitiv al lucrului judecat, în susținerea excepţiei invocându-se sentinţa civilă 1962/2014. A reținut tribunalul în considerente că aspectele deduse judecăţii în litigiul anterior soluționat prin sentinţa civilă 1962/2014 vizau neîndeplinirea de către comisiile de fond funciar a obligațiilor de a întocmi documentaţia privind emiterea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 0,85 ha pentru autoarea Cilibiu Sanda validată prin HCJ ../1994.

A mai reținut în aceleași considerente că nu s-a pus în discuție calitatea de persoane îndreptăţite la reconstituire, iar instanţa investită cu soluționarea cauzei nu a procedat la verificarea calităţii de unică moştenitoare a reclamantei, reţinând doar că aceasta are calitatea procesuală activă, fiind fiica autoarei deposedate, că certificatul de moştenitor nu a fost avut în vedere la pronunțarea sentinţei invocate de apelanta-pârâtă P..

În final a reţinut tribunalul că excepţia invocată nu a operat în cauză, astfel sub aspectul excepțiilor invocate, tribunalul a reținut că motivele de apel au fost nefondate.

Raportat la situația de fapt expusă mai sus ce rezultă cu evidenţă din consultarea dosarelor ce au fost  ataşate finalizate cu sentinţele arătate, tribunalul a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de textul de lege întrucât cea de a doua hotărâre nu a fost pronunţată cu nesocotirea efectului lucrului judecat, în al doilea proces invocându-se autoritatea de lucru judecat, iar instanţa s-a pronunțat asupra acesteia.

Instanţa sesizată cu cea de a doua acţiune, a respins excepţia autorității de lucru judecat, respectiv a înlăturat prezumția lucrului judecat prin care s-a invocat încălcarea efectului pozitiv al lucrului judecat al hotărârii anterioare, motiv pentru care chestiunea autorității lucrului judecat nu mai poate fi reiterată pe calea revizuirii deoarece s-ar opune tocmai autoritatea de lucru judecat a hotărârii date asupra primei acțiuni.

Mai mult, cele două pricini nu se suprapun ca obiect. Dacă în prima cauză obiectul dedus judecății a fost unul în obligaţie de a face, în cea de a doua cauză obiectul dedus judecății a fost în nulitate absolută a titlului de proprietate eliberat.

Pe cale de consecință, analizând sentinţa a cărei anulare se cere prin promovarea prezentei revizuiri s-a  constatat că revizuenta prin motivele sale de apel a invocat caracterul irevocabil al dezlegării date în sentinţa anterioară, ceea ce echivalează cu invocarea puterii de lucru judecat a considerentelor deciziei anterioare.

Așa cum s-a arătat mai sus, pentru admisibilitatea cererii de revizuire, trebuie ca  această instanţa, căreia s-a invocat excepţia să fi omis să o analizeze, aspect ce nu a fost îndeplinit în cauza de față.

Pentru considerentele de fapt şi de drept ce au fost mai sus expuse, cererea de revizuire s-a reţinut  a fi neîntemeiată, motiv pentru care a fost respinsă.

În temeiul art. 451-453 C.pr.civ. a fost obligată revizuenta la plata cheltuielilor de judecată către intimat în cuantum de 1000 lei, onorariu avocat, potrivit chitanței depuse.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal şi motivat a declarat recurs P., criticând-o pentru nelegalitate.

În motivele recursului se arată următoarele:

Prin hotărârea definitivă şi irevocabilă nr 1962/2014 a Judecătoriei Motru s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 0,85 ha pe numele mamei sale C., conform hotărârii de validare HCJ Gorj asupra cererii de reconstituire nr ./1991, cauza fiind judecată pe fond.

In executarea acestei hotărâri judecătoreşti a fost emis titlul de proprietate chiar pe amplasamentul identificat în cursul procesului.

 Prin sentinţa civilă nr 1907/2019 a Judecătoriei Motru s-a dispus anularea  titlului de proprietate şi emiterea unui nou titlu pe aceeaşi suprafaţă de teren în favoarea tuturor moştenitorilor  defunctei C.S., deşi actele înaintate de CLFF S. au fost aceleaşi ca şi în dosarul în care a fost  pronunţată hotărârea 1962/2014.

Prima instanţă a respins cererea de revizuire cu vădită încălcare a normelor de drept substanţial şi procedural, precum şi a lucrului judecat, iar soluţia adoptată astfel nici nu poate fi considerată ca fiind motivată deoarece s-a limitat la a relata în mod trunchiat, incomplet şi chiar modificat conţinutul actelor, sustinerilor părţilor, dispozitivelor şi considerentelor hotărârilor judecătoreşti pe care le-a analizat comparativ, lipsind raţionamentul logico-juridic, cu atât mai mult cu cât puţinele considerente sunt contradictorii, instanţa făcând confuzie între lucrul judecat, excepţia şi prezumţia lucrului judecat, autoritatea de lucru judecat.

Solicită admiterea recursului şi a revizuirii ce face obiectul acestui dosar.

În drept s-au invocat dispoz. art.488 alin.1 pct.5,6,7 şi 8 şi alin.2 NCPC,  art 492, 501 alin.1 si 3, 430-435, 513 alin.2 şi alin.4 ind.1 NCPC.

La data de 07.01.2021 intimatul C.a formulat întâmpinare prin care a invocat  pe cale de excepţie nulitatea recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat cu menţinerea sentinţei civile recurate ca fiind legală şi temeinică, cu obligarea recurentului  la cheltuieli de judecată.

În drept a invocat dispoz. art.486 alin.1 lit.d C.pr.civilă, art.488, art.489 alin.2 C.pr.civilă.

A fost respinsă excepţia nulităţii cererii de recurs invocată prin întâmpinare de intimatul C..

Examinând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:

Nu poate fi primită critica recurentei vizând încălcarea de către prima instanţa a prevederilor art. 425 lit b C.proc.civ., critică ce se circumscrie motivului de casare reglementat de prederile art. 488 pct 6 C.proc.civ. Incidenţa acestui motiv de casare este însă condiţionată de lipsa motivelor pe care instanţa şi-a întemeiat soluţia pronunţată ori existenţa unor motive contradictorii.

Curtea constată că în speţă sentinţa recurată este argumentată logico-juridic, fiind expuse pe larg motivele care au dus la adoptarea acestei soluţii.

De asemenea considerentele primei instanţe nu sunt contradictorii.  Pentru a fi incident motivul de casare invocat de recurentă, respectiv contrarietatea considerentelor trebuie ca această contrarietate să fie una de natură să conducă spre concluzia că hotărârea este practic nemotivată, astfel încât cu privire la hotărârea pronunţată să nu se poate exercita un control judiciar eficient, prin prisma acestor contradicţii, ceea ce nu este cazul în sentinţa recurată.

Se reţine că în esenţă, în motivarea cererii de revizuire revizuenta a invocată că prin s.c. nr. 1907/2019 a Judecătoriei Motru se încalcă cele statuate cu putere de lucru judecat prin s.c. nr. 1962/2014 a aceleiaşi instanţe, chiar dacă între cele două cauze nu există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, reglementată de art. 431 alin.1 C.proc.civ., invocându-se nerespectarea efectului pozitiv al puterii de lucru judecat, reglementat de art. 431 alin. 2.

În acord cu raţionamentul instanţei de revizuire, Curtea reţine că instanţa competentă să se pronunţe asupra revizuirii întemeiate pe art. 509 pct.8 nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor pretins contradictorii, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost dată cu încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat şi, în caz afirmativ, procedează la anularea acestei din urmă hotărâri. În acest context, posibilitatea de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este condiţionată şi de împrejurarea ca, în cadrul celui de-al doilea proces, să nu se fi invocat puterea de lucru judecat din prima hotărâre sau, chiar dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe în legătură cu existenţa acesteia.

Se reţine că prin decizia civilă nr. 427/2020 a Tribunalului Gorj prin care a fost respins apelul declarat împotriva s.c. nr. 1907/2019, a fost analizată excepţia autorităţii de lucru judecat în raport de s.c. nr. 1962/2014, invocată de apelanta P., prin prisma disp. art. 431 alin.2 C.proc.civ., acest motiv de apel  fiind analizat şi respins ca nefondat, instanţa de control judiciar indicând, in extenso, argumentele pentru care a apreciat a nu fi incidentă autoritatea de lucru judecat.

În speţă, contrar susţinerilor recurentei-revizuente, instanţa de apel din cauza nr. 1455/263/2019 a analizat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat. Însă, împrejurarea că instanţa învestită cu al doilea litigiu nu a dat eficienţă efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat nu poate fi cenzurată pe calea revizuirii.

Prin urmare, dacă în cel de-al doilea litigiu au fost analizate efectele lucrului judecat ale hotărârii invocată ca fiind contrară, partea în cauză nu o mai poate reitera pe calea revizuirii, pentru că se opune principiul autorităţii lucrului judecat, care garantează respectarea principiului securităţii raporturilor juridice, ceea ce înseamnă că o asemenea cale de atac nu ar putea fi deturnată într-un apel deghizat, de natură a permite rejudecarea cauzei pentru simplul fapt că "există două puncte de vedere diferite asupra aceleiaşi chestiuni", constantă a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, afirmată de exemplu în Cauza Stanca Popescu împotriva României din 7 iulie 2009.

În raport cu cele expuse, care relevă legalitatea hotărârii atacate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul.

Conform art.453 C.proc.civilă, reţinându-se culpa procesuală în sarcina recurentei, aceasta va fi obligată  la 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs  către intimatul C., cheltuieli dovedite în condiţiile art. 452 prin chitanţa nr. .../26.01.2021.

Domenii speta

Spete similare