Expirare perioadă de implementare a planului de reorganizare fără a fi pronunţată hotararea de trecere la faliment. Cerere de obligare a furnizorului la încheierea unui act aditional la contractul de furnizare, în temeiul disp. art. 77 din Legea nr. 85/20

În raport de modalitatea de reglementare a etapelor de derulare a procedurii de insolvenţă a unui debitor, este evident faptul că începerea, respectiv finalizarea unei asemenea etape – deschidere procedură, perioadă de observaţie, confirmare plan, trecere la faliment – se realizează în baza unei hotărâri judecătorești executorii sau definitive.

Prin urmare, simpla expirare a duratei planului de reorganizare, atât timp cât judecătorul sindic nu a dispus printr-o hotărâre judecătorească trecerea la faliment, nu poate avea ca efect schimbarea regimului juridic aplicabil debitoarei, trecerea la faliment având multiple consecințe nu doar asupra patrimoniului și activităţii comerciale a debitorului, ci și asupra statutului său ca persoană juridică, prin dizolvarea sa și ridicarea dreptului său de administrare.

Prin sentinţa nr.137/2020 din 02 noiembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr...., s-a admis în parte  acţiunea formulată de reclamanta  SC T C SRL, prin administrator judiciar SC S SPRL şi prin administrator special N. G., în contradictoriu cu  pârâta S C E O SA, având  ca obiect  obligaţie de a  face.

A fost obligată pârâta S C E O SA  să încheie  cu  debitoarea SC T C SRL  un act  adiţional la contractul de vânzare cumpărare  energie  termică nr. .../24.03.2020 prin care să se modifice  art. 13 din contract în sensul majorării  termenului de plată la 90 zile de la data  emiterii  facturii şi să se înlăture  obligativitatea  plăţii în avans a  facturilor.

S-a respins capătul de cerere privind  pronunţarea unei  hotărâri  care să ţină loc de act adiţional la contract.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reţinut următoarele:

În fapt, prin decizia nr.130/17.02.2016  pronunţată de Curtea de Apel Craiova a  fost  confirmat planul de reorganizare  al debitoarei SC T C SRL şi s-a dispus reorganizarea activităţii debitoarei pe o perioadă de 3 ani, sub  supravegherea administratorului judiciar S SPRL, iar  prin sentinţa nr. 64/22.08.2018 pronunţată de  Tribunalul Mehedinţi  în dosarul nr.140/63/2015 a  fost  prelungită perioada de  reorganizare a  debitoarei  pe o perioadă de  4 ani.

La data de 31.03.2015, între debitoarea SC T C  SRL în calitate de  cumpărător  şi  C E O SA în calitate de vânzător, s-a încheiat  contractul de vânzare cumpărare  a energiei termice nr. .../2015,  care a fost prelungit  prin acte  adiţionale până la data de 31.03.2020.

Prin sentinţa 237/04.07.2016 a  Tribunalului Mehedinţi, definitivă prin decizia  Curţii de Apel Craiova nr. 825/2016,  a fost obligată pârâta  C E O SA  să încheie  un act  adiţional la  contractul de vânzare nr. .../31.03.2015 şi prin care să se modifice  art. 13  în sensul ca termenul de plată al facturilor pentru serviciile furnizate pe perioada  reorganizării judiciare  să fie  de  90 de zile  în loc  de 15  zile .

La data de 24.03.2020, în condiţiile  expirării primului contract şi a  stării de urgenţă instituite pe  teritoriul României, între părţi se încheie contractul de vânzare cumpărare a  energiei  termice nr. .../2020, prelungit  prin act adiţional până la 30.11.2020, prin care, la  art. 13, debitoarea este obligată  să plătească  în avans  energia  termică ce urmează să  fie livrată în luna  următoare, calculată pe baza  unui consum  mediu, similar în ultimii trei ani,  respectiv  până cel  târziu  în data de 25  din luna  anterioară lunii de consum, iar factura de regularizare  emisă în luna ulterioară  celei de consum, va  fi achitată cel mai târziu la data de 15  a lunii  care  urmează după luna de consum.

Conform art. 77 din Legea nr.85/2014 , „(1) Orice furnizor de servicii - electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice sau altele asemenea - nu are dreptul, în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare, să schimbe, să refuze ori să întrerupă temporar un astfel de serviciu către debitor sau averea acestuia, în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.

(2) Pentru serviciile furnizate în condiţiile alin. (1), debitorul are obligaţia de a achita contravaloarea acestora, având dreptul la un termen de plată de 90 de zile. În cazul în care contractele pe care debitorul le avea încheiate cu furnizorii de servicii menţionaţi la alin. (1) prevăd un termen de plată mai mic de 90 de zile, acesta se va modifica corespunzător la data deschiderii procedurii de insolvenţă.

(3) Nerespectarea obligaţiilor contractuale de furnizare a utilităţilor, în caz de menţinere a contractului în condiţiile prezentei legi, atrage răspunderea pentru acoperirea prejudiciilor aduse averii debitorului şi aplicarea unei amenzi judiciare de la 10.000 lei la 30.000 lei pentru fiecare încălcare a obligaţiilor, sub condiţia ca furnizorul de utilităţi să fi fost notificat în prealabil cu privire la deschiderea procedurii, potrivit art. 42 alin. (3). Lipsa remedierii încălcării obligaţiilor sau neexecutarea obligaţiei de reluare a furnizării utilităţilor în termen de maximum 10 zile calendaristice de la notificarea primită de la administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar constituie în sine o nouă încălcare şi se va sancţiona cu o nouă amendă.

(4) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), dacă debitorul nu achită creanţele născute după deschiderea procedurii insolvenţei, aferente serviciilor prestate, în termenul prevăzut de alin. (2), furnizorul de utilităţi este îndreptăţit să întrerupă furnizarea serviciilor.

(5) Furnizarea serviciului va fi reluată după achitarea creanţelor născute după data deschiderii procedurii insolvenţei.”

Din interpretarea acestor  dispoziţii  legale rezultă că  furnizorul de servicii,  aşa cum este  cazul pârâtei, este  obligat ca în perioada de  observaţie  şi  de reorganizare judiciară,  să furnizeze  servicii către debitor  în cazul în care  acesta  are calitatea de consumator  captiv, iar pentru serviciile furnizate, debitorul are obligaţia  să achite contravaloarea  acestora  într-un termen de plată de 90 de zile.

 În situaţia  în care  furnizorul nu respectă aceste obligaţii, acesta  poate  răspunde  pentru acoperirea  prejudiciilor aduse  averii debitorului  şi poate fi sancţionat  cu amendă judiciară.

Judecătorul sindic a apreciat astfel că susţinerea pârâtei că în speţă nu  sunt aplicabile dispoziţiile  art. 77 din Legea nr.85/2014, întrucât  debitoarea nu se mai regăseşte în ipoteza avută în vedere de către legiuitor (perioadă de  observaţie  sau reorganizare judiciară), nu poate fi reţinută, câtă vreme nu există  o hotărâre judecătorească executorie  sau definitivă prin care  să se fi  dispus  intrarea în faliment a  debitoarei.

 Dispoziţiile art. 77 din Legea nr.85/2014, în general şi în special cu privire la  termenul de plată  al  serviciilor prestate,  au menirea  de a  proteja  debitorul, instituind  o obligaţie  imperativă în sarcina  furnizorului de  utilităţi care  nu poate  refuza  acest  termen, susţinerile contrare  fiind nefondate.

De asemenea, împrejurarea  că  părţile au  semnat contractul fără obiecţiuni nu  este de natură să  înlăture aplicarea  dispoziţiilor art. 77 din Legea nr.85/2014, în alineatul 2 teza  finală a acestui articol, prevăzându-se  expres  faptul că  se vor modifica obligatoriu, toate  contractele  încheiate de către debitor dacă acestea  prevăd un termen  de plată mai mic de 90 de zile.

Din textul de lege analizat nu rezultă că  dreptul debitoarei cu privire  la  termenul de plată este condiţionat de reuşita  sau nereuşita planului de reorganizare, susţinerile contrare ale pârâtei  fiind neîntemeiate, după cum nici existenţa  unor  creanţe curente  ale pârâtei şi neplătite de către debitoare  nu  pot  constitui  motive  pentru refuzul  majorării termenului de plată la 90 de zile, în condiţiile în care  textul de lege analizat nu  reglementează  o asemenea posibilitate în favoarea creditorului, aceasta având o singură opțiune şi anume sistarea  furnizării  serviciului, pe de o parte, iar  pe de altă parte  sumele invocate  nu  rezultă din contractul  supus  analizei, respectiv .../2020.

Cum  în cauză sunt  îndeplinite  cerinţele  art.77  din Legea nr.85/2014, debitorul  nu se află în procedura de faliment, are calitatea de consumator  captiv, contractul  .../2020  are  ca obiect  furnizarea de  servicii (energie  termică),  judecătorul sindic a apreciat că cererea  având  ca obiect  obligarea pârâtei la  încheierea unui act adiţional prin care să modifice integral  art. 13  şi să se majoreze  termenul de plată la 90  de zile de la data  emiterii facturii şi să fie  înlăturată obligativitatea plăţii  în avans  a facturilor este întemeiată.

Cererea  subsidiară a  reclamantei, constând în  pronunţarea unei  hotărâri care  să ţină loc  de act  adiţional la contract, în sensul celor  solicitate, dacă  pârâta  va  refuza încheierea  actului adiţional, a fost  respinsă ca neîntemeiată,  având în vedere dispoziţiile  art. 903, art. 904 şi art. 906  Cod de procedură civilă care  reglementează  modalitatea  de  executare  a obligaţiilor de a face.

În raport de considerentele mai sus  arătate,  acţiunea a fost admisă în parte, fiind obligată  pârâta să  încheie act adiţional prin care  să  se  majoreze termenul de plată la  90 de zile de la data  emiterii facturii şi să  fie înlăturată obligativitatea  plăţii în avans  şi fiind respinsă cererea  privind  pronunţarea  unei hotărâri care să ţină loc de act adiţional la  contract.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel S C E O SA, în temeiul art. 46 raportat la prevederile art. 43 din Legea nr. 85/2014 coroborat cu dispozițiile art. 466 și urm. Cod procedură civilă, solicitând admiterea apelului şi schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiate.

Apelanta a criticat sentința instanței de fond apreciind că, în mod eronat s-a reținut prin considerentele acesteia că, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 77 din Legea 85 din 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, pentru faptul că debitoarea SC Termo Craiova SRL se află încă în perioada de reorganizare „câtă vreme nu există o hotărâre judecătorească executorie sau definitivă prin care să se fi dispus intrarea în faliment a debitoarei”.

Într-adevăr, legiuitorul a oferit debitorilor onești și viabili un cadru normativ care să permită redresarea situației financiare a acestora prin restructurarea afacerii printr-un plan de reorganizare, iar de această oportunitate a beneficiat și SC T C SRL, în urma confirmării planului de reorganizare al acesteia dispunându-se reorganizarea activității sale pe o perioadă de 3 ani sub supravegherea administratorului judiciar S SPRL.

În plus, deși debitoarea nu a respectat graficul de plăți anexă la planul de reorganizare, înregistrând restanțe majore în achitarea creanţelor anterioare, creditorii i-au mai acordat o șansă de a-și redresa activitatea aprobând prelungirea cu încă un an a perioadei de reorganizare, fapt confirmat de judecătorul sindic.

Cu toate acestea, la data de 17.02.2020 planul de reorganizare al debitoarei a expirat, iar acesta nu a reușit să fie implementat, acumulându-se noi datorii curente, inclusiv faţă de apelantă.

În tot acest interval de timp, respectiv de la data deschiderii procedurii de insolvență până la data de 31.03.2020, S C E O SA, în calitate de creditor indispensabil, așa cum s-a reținut prin planul de reorganizare, a continuat furnizarea agentului termic către debitoare în conformitate cu prevederile art. 77 din Legea nr. 85/2014, articol de lege, ce reprezintă temeiul de drept al cererii de chemare în judecată.

A învederat că toată această stare de fapt și de drept a fost reținută și de către instanța fondului prin considerentele sentinței apelate, deşi tot instanța fondului, anterior pronunțării sentinței apelate, prin sentinta nr. 60 din data de 19.10.2020 pronuntată în dosarul nr. ...a infirmat planul de reorganizare al debitoarei SC T C SRL, reţinând prin considerente că planul de reorganizare al debitoarei confirmat pe perioada maximă legală de 4 ani a expirat în data de 17.02.2020.

Deși a infirmat planul de reorganizare, judecătorul sindic a omis să se pronunțe și asupra consecințelor infirmării, la dosarul cauzei fiind înregistrată încă din luna mai 2020 și o cerere de deschidere a procedurii falimentului formulată de către administratorul judiciar S SPRL Tg Jiu, apreciind eronat astfel că susținerile sale că în speţă nu sunt aplicate dispozițiile art. 77 din Legea nr. 85/2014, întrucât debitoarea nu se mai regăsește în ipoteza avută în vedere de către legiuitor (perioada de observație sau reorganizare judiciară) nu pot fi reținute, cătă vreme nu există o hotărâre judecătorească executorie sau definitivă prin care să se fi dispus intrarea în faliment a debitoarei.

Apelanta a considerat astfel că  amânarea din diverse motive, probabil sociale, a deschiderii procedurii falimentului împotriva debitoarei SC T C SRL în condițiile în care în mod evident aceasta nu dispune de lichidități pentru a-și achita datoriile curente, așa cum se invocă și prin cererea de faliment aflată la dosarul fondului, precum și obligarea sa de  a-i furniza în continuare agent termic în temeiul art. 77 din Legea 85/2014, în condițiile în care debitoarea nu se mai află în cele două situații expres şi limitative prevăzute de legiuitor (perioadă de observaţie şi perioadă de reorganizare), ci într-o situaţie menţinută artificial, nu duce decât la majorarea prejudiciului creat deja în patrimoniul C E O SA.

Potrivit apelantei, nesoluționarea unei cereri de faliment de urgență şi cu precădere conform prevederilor legale precum și nepronunţarea asupra consecinţelor infirmării planului de reorganizare ca şi menținerea activității debitorului după expirarea planului de reorganizare (17.02.2020) prin crearea artificială a unei perioade nedefinite/incerte până la pronunțarea falimentului, şi care evident că nu poate fi asimilată perioadei de reorganizare,  nu creează obligativitatea în sarcina sa de a furniza agent termic în condițiile art. 77 din Legea nr. 85/2014.

În concluzie, faţă de considerentele de mai sus, a solicitat să se constate că debitoarea SC T C SRL nu se mai află în perioada de observație și nici în perioada de reorganizare, neexistând un plan de reorganizare în vigoare, ci unul infirmat de către instanța fondului, astfel încât în speţa dedusă judecăţii nu mai sunt incidente prevederile art. 77 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/ 2014, iar, pe cale de consecință, a solicitat admiterea apelului şi schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, precum şi obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru.

În drept, a invocat dispozițiile art. 466 si urm Cod procedură civilă precum și prevederile Legii nr. 85/2015 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

De asemenea a solicitat ca instanţa să facă aplicarea prevederilor art. 233 Cod procedură civilă.

La data de 23.12.2020, T C SRL, prin administrator special N. G., a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În cuprinsul acestora debitoarea a arătat că, în fapt, la data de 31.03.2015, între S C E O SA şi T C SRL a intervenit contractul de vânzare cumpărare având ca obiect vânzarea cumpărarea energiei termice nr.... /31.03.205, prima având calitate de vânzător şi a doua de cumpărător.

Prin sentinţa nr.237/04.07.2016, pronunţată în dosarul nr.... de Tribunalul Mehedinţi, s-a dispus ca pârâta S C E O SA să încheie cu debitoarea T C SA un act act adiţional la contractul de vânzare a energiei termice nr.... /31.03.2015 prin care să se modifice art.13 alin. 2 din contract, în sensul că termenul de plată al facturilor pentru serviciile furnizate pe perioada reorganizării judiciare să fie de 90 de zile în loc de 15 zile, termenul urmând să curgă de la data emiterii facturii şi să se înlăture art.1 din actul adiţional nr.1 înregistrat sub nr.... /08.10.2015 cu privire la obligaţia debitorului T C SRL de a deschide un depozit colateral la dispoziţia societăţii C E O SA în cuantum de 8.000.000 lei. Această sentinţă a rămas definitivă prin decizia Curţii de Apel Craiova nr.825/05.10.2016.

Cu privire la termenul de valabilitate al contractului nr...., acesta a expirat la data de 31.03.2020, fiind încheiat un nou contract de vânzare a energiei termice nr. .../24.03.2020, care să producă efecte de la 01.04.2020. Prin încheierea noului contract de vânzare cumpărare a energiei termice au fost schimbate şi condiţiile de plată, prevăzute la an. 13 fiind introdusă "factura în avans a energiei termice" aspect ce nu se regăsea in contractual anterior;

Având în vedere faptul că societatea T C SRL se află în procedura de reorganizare judiciară conform Legii nr. 85/2014, a apreciat că solicitarea de modificare a termenului de plată conform legii insolvenţei a  fost necesară, pertinentă şi legală, susţinerile creditorului furnizor S C E  O SA în sensul că debitoarea se află în faliment fiind nefondate în condiţiile în care orice etapă procedurală a Legii nr. 85/2014 este marcată de pronunţarea unei sentinţe.

Astfel, deschiderea procedurii insolvenţei a fost stabilită de sentinţa nr. 363/18.03.2015 (dosar...), confirmarea planului de reorganizare şi deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, de decizia nr. 1/17.02.2016 (dosar nr....), iar confirmarea modificării planului prin sentinţa nr. 64/21.08.2018.

Cum până în prezent, nu s-a pronunţat o sentinţă de intrare în faliment a debitoarei, aceasta se află în procedura de reorganizare cu toate implicaţiile prevăzute de lege (beneficii şi obligaţii).

De altfel, poziţia apelantei S C E O SA nu este una clară, având în vedere faptul că, pe de o parte, se susţine faptul că T C SRL se află în faliment, deşi nu există o hotărâre în acest sens, dar pe de altă parte, încheie cu aceasta la data de 01.12.2020 un act adiţional la contractul de furnizare a energiei termice prin care se prelungeşte valabilitatea acestuia cu încă 5 luni.

În ce priveşte infirmarea modificării planului de reorganizare de către judecătorul sindic, a arătat că acest motiv este nefondat, fiind pe rolul instanţelor atât apelul formulat împotriva sentinţei nr.60 pronunţate în dosarul nr.... a Tribunalului Mehedinţi, cât şi cererea de completare dispozitiv, în sensul pronunţării falimentului, formulată de creditorul  C E O SA.

Intimata debitoare a considerat aşadar că, analizând cererea de apel, nu poate concluziona ferm care este opinia apelantei faţă de stadiul procedurii insolvenţei debitoarei, având în vedere că pe de o parte se insistă asupra faptului că T C SRL se află în procedura de faliment, că perioada de reorganizare a expirat, iar pe de altă parte apelanta, pe durata întregii proceduri nu a avut o poziţie clară şi fără echivoc într-o anumită direcţie, chiar dacă este creditor majoritar şi inclusiv preşedinte al comitetului creditorilor, aspect dovedit  de abţinerea transmisă în cadrul şedinţei comitetului creditorilor pentru votarea modificării planului de reorganizare.

În aceste condiţii, până la pronunţarea unei soluţii definitive în sensul deschiderii falimentului, debitoarea T C SRL se află în procedura de reorganizare beneficiind în mod obligatoriu de facilitatea prevăzută la art.77 din Legea nr.85/2014.

Faţă de cele arătate mai sus, a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei apelate.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art.223 din Codul de procedură civilă.

La data de 28.12.2020, şi S SPRL, în calitate de administrator judiciar al SC T C SRL, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Reluând prezentarea situaţiei de fapt expuse de către debitoare, intimatul a apreciat că susţinerile nefondate ale creditorului furnizor S C E O SA de în sensul că debitoarea se afla in faliment sunt doar pentru a nu încheia contractul în condiţiile art. 77 din legea nr. 85/2014.

Cum orice etapa procedurala a legii nr. 85/2014 este marcată de pronunţarea unei sentinţe, iar până în prezent, nu s-a pronunţat o sentinţă de intrare în faliment a debitoarei, a apreciat că în prezent aceasta se află în procedura de reorganizare cu toate implicaţiile prevăzute de lege (beneficii si obligaţii).

De astfel, în cuprinsul sentinţei nr. 137/02.11.2020, instanţa lămureşte clar unele aspecte, inclusiv cele legate de stadiul procedurii insolvenţei, etapa procedurală a insolvenţei societăţii T C SRL fiind dezbătută în repetate rânduri, atât în cadrul dosarului de fond, cât şi în dosarele asociate acestuia.

Poziţia apelantei S C E O SA nu este una clară, având în vedere faptul că pe de o parte se susţine faptul că T C SRL se afla în faliment, deşi nu exista o hotărâre în acest sens, dar pe de altă parte încheie cu aceasta la data de 01.12.2020 un act adiţional la contractul de furnizare a energiei termice prin care i se prelungeşte valabilitatea cu încă 5 luni, deşi nu ar putea să realizeze operaţiuni economice cu o societate a cărei activitate o presupune încetată prin faliment.

În ce priveşte infirmarea modificării planului de reorganizare de către judecătorul sindic, a arătat că apelul formulat împotriva sentinţei nr. 60 pronunţate în dosarul nr. ...al Tribunalului Mehedinţi, este în curs de soluţionare, iar S C E O SA a formulat şi cerere de completare a dispozitivului acesteia  în sensul pronunţării falimentului, cerere care a fost respinsă de către judecătorul sindic.

Reiterând aspectul învederat de către debitor cu privire la poziţia oscilantă a apelantei creditoare manifestată pe tot parcursul derulării procedurii de insolvenţă, intimatul administrator judiciar a concluzionat în sensul că până la pronunţarea unei soluţii definitive în sensul deschiderii falimentului, societatea T C SRL se află în procedura de reorganizare, beneficiind în mod obligatoriu de facilitatea prevăzută la art. 77 din Legea nr. 85/2014.

Faţă de cele arătate mai sus, a solicitat să se dispună respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei apelate.

În conformitate cu prevederile art. 223. NCPC, în cazul imposibilităţii de reprezentare, a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

La termenul din data de 9 februarie 2021, administratorul judiciar a invocat excepţia lipsei de obiect a apelului, faţă de faptul că apelanta creditoare s-a conformat dispoziției instanţei prin încheierea de acte adiționale la contractul de vânzare-cumpărare a energiei termice nr.... /24.03.2020 în sensul celor dispuse de către judecătorul sindic.

Analizând cu prioritate, în raport de dispoziţiile art. 248 C.pr.civ, excepția lipsei de obiect a apelului, Curtea reține că executarea dispoziţiilor unei hotărâri judecătorești executorii nu echivalează că pierderea obiectului căii de atac exercitate de către partea care a căzut în pretenții, aceasta urmărind și justificând în continuare o pretenție concretă în susținerea acestei căi de atac, respectiv aceea a desființării hotărârii judecătorești apelate.

Astfel, Curtea apreciază nefondată excepția lipsei de obiect a apelului și urmează a o respinge.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinţei apelate, prin prisma motivelor de apel formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și urm. C.pr.civ., ca și de cele ale Legii 85/2014, Curtea reține următoarele:

Critica adusă sentinţei apelate este aceea a greşitei aplicări în cauză a dispozițiilor art. 77 din Legea 85/2014, apelanta creditoare apreciind că, faţă de expirarea duratei planului de reorganizare, în cauză nu mai sunt îndeplinite condițiile incidenţei acestei dispoziții legale speciale vizând protecţia debitorului.

Curtea constată însă că, în raport de modalitatea de reglementare a etapelor de derulare a procedurii de insolvenţă a unui debitor, este evident faptul că începerea, respectiv finalizarea unei asemenea etape – deschidere procedură, perioadă de observaţie, confirmare plan, trecere la faliment – se realizează în baza unei hotărâri judecătorești executorii sau definitive.

Prin urmare, simpla expirare a duratei planului de reorganizare, atât timp cât judecătorul sindic nu a dispus printr-o hotărâre judecătorească trecerea la faliment, nu poate avea ca efect schimbarea regimului juridic aplicabil debitoarei, trecerea la faliment având multiple consecințe nu doar asupra patrimoniului și activităţii comerciale a debitorului, ci și asupra statutului său ca persoană juridică, prin dizolvarea sa și ridicarea dreptului său de administrare.

În aceste condiţii, Curtea apreciază că în mod corect judecătorul sindic a stabilit că efectele trecerii la faliment, printre care și inaplicabilitatea art. 77 din Legea 85/2014, nu se produc atât timp cât măsura efectivă a trecerii la faliment nu a fost dispusă printr-o hotărâre judecătorească, nefiind suficient ca durata planului de reorganizare să fi expirat sau să existe înregistrată pe rolul acestuia o cerere de trecere la faliment, nesoluționată însă.

Este, totodată, nefondată și susţinerea apelantei creditoare cu privire la infirmarea de către judecătorul sindic a propunerii de modificare a planului de reorganizare și la existenţa unei cereri de completare a dispozitivului acestei sentinţe, atât timp cât până în prezent, judecătorul sindic nu a dispus cu privire la trecerea la faliment a SC  T C SRL.

De aceea, Curtea consideră că, atât timp cât nu s-a trecut la falimentul debitoarei, aceasta se află încă în perioada de observație și reorganizare, iar în sarcina apelantei creditoare subzistă obligaţia de a furniza acesteia agent termic în condițiile art. 77 din Legea 85/2015.

În consecință, judecătorul sindic stabilind corect situația de fapt dedusă judecății și aplicând judicios normele legale incidente, respectiv art. 77 din Legea 85/2014, în temeiul art. 480 C.pr.civ., Curtea urmează să respingă prezentul apel, acesta fiind nefondat.

Domenii speta

Spete similare