1.În mod corect a fost apreciată ca nefondată şi critica privitoare la lipsa probelor directe sau indirecte care să confirme săvârşirea de către inculpat a infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, suficienţa probelor respectiv aptitudinea lor de a dovedi săvârşirea faptelor ce formează obiectul acuzaţiei penale, reprezentând o examinare ce excede procedurii de cameră preliminară, putând fi efectuată exclusiv de instanţă, după începerea judecăţii şi efectuarea cercetării judecătoreşti.
2.Cât priveşte indicarea în concret a persoanelor fizice sau juridice care au suferit o vătămare şi au calitatea de subiect pasiv, raportat la fiecare act material, completul de contestaţii constată că în cuprinsul actului de sesizare există o serie de neconcordanţe care conduc la imposibilitatea stabilirii cadrului procesual. Se constată în acest sens că actele material se reţine ca fiind comise în dauna unui număr de 17 subiecţi pasivi. Nu rezultă însă cu certitudine, pentru fiecare dintre cei 17 subiecţi pasivi, dacă sunt persoane fizice sau persoane juridice, împrejurare în raport de care critica inculpatului privitoare la existenţa unui impediment în a se împăca cu persoanele vătămate, victime ale infracţiunii de înşelăciune, este fondată.
Neindicarea persoanelor vatamate in rechizitoriu reprezinta o neregularitate care este supusa examinarii in cadrul camerei preliminare, intrucat este de natură să-l prejudicieze irevocabil pe inculpat care nu cunoaşte cu certitudine cine are calitate de persoana vătămată în cauză şi, în consecinţă nu cunoaşte identitatea persoanei (fizică sau juridică), cu care se poate împăca potrivit art. 159 C.pen. „până la citirea actului de sesizare al instanţei”
Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2021:150.000017
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr. ……
ÎNCHEIEREA NR. 17
Ședința din Camera de Consiliu de la 25 februarie 2021
Completul compus din:
PREŞEDINTE ……- Judecător de Cameră Preliminară
Judecător ………..- Judecător de Cameră Preliminară
Grefier ……….
Ministerul Public reprezentat prin procuror ………. din
cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de inculpatul ………împotriva încheierii nr.33 din 26 august 2020 pronunțată de Tribunalul Olt, în dosarul nr………., având ca obiect, luarea de mită (art.289 NCP).
La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu a răspuns contestatorul inculpat ……..asistat de avocat ……..apărător ales în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei, partea responsabilă civilmente SC ……….ŞI ……..prin reprezentanții legali…….., ……..şi se prezintă avocat …….apărător ales pentru partea responsabilă civilmente SC ………SRL prin reprezentant legal ………şi pentru partea vătămată ……… lipsă, lipsind părțile responsabile civilmente I……… prin reprezentant legal …….., ……. prin reprezentant legal…….., SC …….SRL prin reprezentant legal……., SC ……prin reprezentant legal….., SC ……SRL prin reprezentant legal………, SC ….prin reprezentant legal……, SC ……SRL prin reprezentant legal …….(asociat si administrator), SC …. SRL prin reprezentant legal……., părțile vătămate ………prin reprezentant legal ….., …… , ………, ………., …….., ………, SC ……SRL prin administrator…….., ……..şi ….
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele:
- cauza se află la al treilea termen de judecată,
- la data de 08.02.2021, s-a primit prin registratura instanței adresa nr. …din 08.08.02.2021 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt la care a fost atașată Ordonanța nr. ……prin care s-a dispus remedierea neregularităților rechizitoriului nr……., privind pe inculpatul……,
- instanța constată şi dispune rectificarea conceptei în sensul că în mod eronat s-au conceptat ca părţi responsabile civilmente în loc de părţi vătămate, după care;
Avocat …….pentru contestatorul inculpat ……..depune la dosarul cauzei note scrise pentru a fi avute în vedere la soluționarea contestației.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată şi a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor:
Avocat …..pentru contestatorul inculpat…….., solicită a se constata neîndeplinirea obligației de remediere a rechizitorului nr…….., impusă prin încheierea de ședință din 28.01.2021 a Curții de Apel Craiova.
În consecință, parchetul nu a remediat neregularitățile identificate de instanța de control judiciar şi consideră că rechizitoriul nu este apt să poată fi continuată judecata în acest mod.
Cu privire la descrierea faptei de înșelăciune în forma continuată prevăzută de art.244 C.p., arată că s-au stabilit părți vătămate şi părţi civile, însă nu au fost scoase de la rubrica martori persoanele vătămate care şi la acest moment sunt tot la rubrica martori.
În ordonanța prin care parchetul a precizat că a remediat neregularitățile impuse de către instanța de control judiciar, arată că în același mod, la fel de vag sunt descrise faptele, deci, nu s-a remediat această chestiune, fără o prezentare concretă a fiecărui act material .
Precizează că este o perioadă de 10 ani de zile, însă se spune decât de primul act material, se descrie şi în rest absolut nimic.
Raportat la exigențele impuse de Curtea de Apel Craiova prin încheierea din 28.01.2021 , se observă că organul de urmărire penală a păstrat aceiași manieră succintă, nu este nimic în concret, primul act este descris, ilustrarea este în continuare lacunară, intervalul pe care se raportează parchetul este unul extrem de îndelungat.
De asemenea, nu s-a stabilit locul şi data comiterii faptelor, arată că se enumeră fiecare parte vătămată, se spun câte acte materiale sunt, însă nu se precizează în ce dată ce act material s-a săvârșit, decât se indică perioada de 10 ani de zile. Or, în această manieră nu este una corectă şi este una care nu poate să ducă la o cristalizare a acuzației pentru inculpat ca instanța de fond să poată judeca în mod corect această cauză, faptul că trebuia să fie descrisă fiecare faptă care formează obiectul acuzației.
Consideră că instanța de fond se va afla în imposibilitatea de a stabili limitele obiectul judecății raportat la dispozițiile art. 371 C.p.p.
Cu privire la cea de a doua infracțiune de fals intelectual, arată că s-a preluat din prima variantă a rechizitoriului, aceleași mențiuni din actul de sesizare, nu a fost descrisă activitatea de instigare a inculpatului……., toate acuzațiile şi această descriere se fundamentează pe declarația martorei……, secretara, fiind singura descriere pe care o face parchetul cu privire la activitatea de instigare.
În opinia sa, arată că ar fi trebuit descrisă activitatea de instigare în mod obiectiv prin raportare la actele materiale întreprinse așa cum a fost stabilit de către instanță, numărul de acte, data când s-au săvârșit, ori, nestabilind numărul actelor materiale, data când s-au săvârșit fiecare, această acuzație nu poate fi una care să ducă într-un final la o judecată dreaptă pentru inculpat .
Apreciază că parchetul nu a remediat rechizitoriul şi solicită să se dispună în consecință.
Avocat ….apărător ales pentru partea civilă SC ……SRL prin reprezentant legal……, având cuvântul, solicită să se constate că Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt prin ordonanța pe care a emis-o a remediat neregularitățile impuse de instanța de control judiciar pentru a fi remediate, fiind vorba despre descrierea faptelor de înșelăciune prin indicarea în concret a persoanelor civile şi a persoanelor vătămate astfel că această neregularitate a fost acoperită pe deplin, descrierea faptelor de asemenea, au fost evidențiate în actul de remediere.
În ceea ce privește infracțiunea de fals intelectual şi de instigare la fals, arată că s-a descris în mod amănunțit modul în care s-au desfășurat activitățile de instigare, a fost indicat momentul în care determinat-o pe martora ……să întocmească acele chitanțe în fals, s-a menționat faptul că au participat la o ședință unde li s-a impus acest lucru.
În opinia sa, învederează că actul de remedierea îndeplinește toate condițiile pentru a putea purcede la stabilirea termenului pentru începerea judecății, evident cu restituirea dosarului la instanța de fond
În completare, apărătorul contestatorului inculpat ………cu privire la infracțiunea de investigare la fals, arată că parchetul nu a explicat faptul că timp de 4 ani secretara şi-a păstrat această dorință de a face falsuri.
Partea civilă…….., având cuvântul, să se dispună începerea judecății.
Partea civilă ……., având cuvântul, să se dispună începerea judecății.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingerea contestației şi apreciază că s-a răspuns celor stabilite de către instanța de control judiciar pentru a fi remediate, parchetul a indicat în concret aspectele legate strict de infracțiunile de înșelăciune respectiv instigare la fals intelectual şi instigare la uz de fals cu privire la care instanța a constatat neregularități. În concret, parchetul a indicat care sunt persoanele vătămate şi care dintre acestea s-au constituit părţi civile în raport cu infracțiunea de prejudiciu , infracțiunea de înșelăciune dedusă judecății.
În raport cu această infracțiune, dincolo de faptul că s-a precizat intervalul de timp pe care s-au săvârșit actele materiale ce intră în componența infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, mai puțină relevanță are locul unde s-au săvârșit aceste fapte cât modalitatea efectivă şi de asemenea, datele eventuale la care s-a putut stabili din probatoriul amplu administrat în cauză că s-au săvârșit aceste acte materiale.
În ceea ce privește instigarea la fals intelectual şi uz de fals, arată că procurorul a descris într-o manieră care de asemenea rezultă din materialul probator al dosarului, modul în care s-a săvârșit această infracțiune precum şi data la care se presupune că s-au săvârșit aceste infracțiuni. Mai departe sunt chestiune care ţin de consistența declarației martorei ……..s-au de capacitatea acesteia de a face dovada, relevanţa acesteia şi atitudinea de a face dovada existenței infracțiunii, consideră că sunt chestiuni care vor fi analizate pe fondul cauzei pentru că în condițiile în care este descrisă fapta într-o anumită manieră care s-ar putea înscrie în contextul textelor de lege invocate de parchet, arată că este de datoria instanței să verifice temeinicia acestor acuzații.
Apreciază că sunt îndeplinite în cauză toate condițiile, au fost remediate neregularitățile identificate de instanța de control judiciar şi sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune începerea judecății în ceea ce îl privește pe inculpat.
Contestatorul inculpat……., având ultimul cuvânt, solicită să fie admise cererile şi excepțiile aşa cum au fost formulate şi susținute de apărătorul său
Constatând dezbaterile încheiate,
Deliberând.
COMPLETUL DE CONTESTAŢII DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,
Asupra contestaţiei de faţă:
Asupra contestaţiei de faţă:
Prin încheierea nr. 33 din 26.08.2020 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr…, în baza art. 346 alin. (2) C.p.p. au fost respinse cererile şi excepţiile formulate de inculpatul……., a fost constatată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. ……..emis la data de 13.05.2020, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul……, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de „luare de mită", faptă prev. şi ped. de art.289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 şi 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin 1 C. pen. (23 acte materiale), „înşelăciune”, faptă prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 Cp., cu aplic. art. 35 alin 1 C. pen. (92 acte materiale), „instigare la infracţiunea de fals intelectual şi instigare la infracţiunea de uz de fals”, fapte prev. de art. 47 Cp. rap. la art. 321 alin. 1 C.p. (l act material) şi art. 47 Cp. rap. la art. 323 C.p.(l act material), cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp.
Judecătorul de cameră preliminară de la insanţa de fond, în pronunţarea acestei soluţii, a reţinut că, prin rechizitoriul întocmit la data de 13.05.2020 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt în dosar ……s-a dispus:
1. Trimiterea în judecată a inculpatului……., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită, prev. și ped. de art.289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 şi 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin 1 C. pen. (23 acte materiale);
- înşelăciune, faptă prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 Cp, cu aplic. art. 35 alin 1 C. pen. (92 acte materiale);
- instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 Cp. rap. la art. 321 alin. 1 Cp (l act material)
- instigare la infr. de uz de fals, prev de art. 47 Cp. rap. la art. 323 C.p.(l act material), cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp.
2. Clasarea cauzei privind pe numitul……., cercetat pentru săvârşirea infr. de „luare de mită ", faptă prev. şi ped. de art.289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 şi 7 alin. 1 Ut. a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin 1 C. pen, cu privire la actele materiale comise în perioada 2004-2008 cu referire la martorul denunțător ....
3. Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen.
4. Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de şantaj şi abuz în serviciu, prev. de art. 207 Cp. şi art. 297 Cp.
5. Disjungerea şi declinarea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, pentru continuarea cercetărilor faţă de suspecta……, sub aspectul săv. infr. de fals intelectual şi uz de fals, prev. de art. 321 alin. 1 Cp. şi art. 323 Cp., cu aplic. art.38 alin.l Cp.
Referitor la infracțiunea de luare de mită, s-a reținut în sarcina inculpatului … că în perioada 2008 -2018, în calitatea sa de primar al comunei ……a condiţionat reprezentanţii unor societăţi comerciale cu sedii sau puncte de lucru în com. ……jud……., respectiv pe numitul …….- administrator la ……..(11 acte materiale, în total suma de 11.000 lei) şi numitul………– administrator SC …….SRL (12 acte materiale, din care suma de 5.000 lei (10 acte materiale), precum şi o bicicletă (l act material) şi un frigider (l act material), pentru a nu fi sancționați contravențional şi pentru a nu fi împiedicați să îşi desfăşoare diferitele activităţi ce formează obiectul de activitate al societăţilor acestora de pe raza comunei, să achite, personal sau prin persoane interpuse, anual, diverse sume de bani (folosite pentru nevoi personale) cu valoarea cuprinsă între 500-1000 lei sau alte bunuri, către acesta, sub pretextul că sumele de bani sunt necesare pentru organizarea bâlciului din comună (deşi la primărie exista prevedere bugetară pentru organizarea bâlciului din comună), în legătură cu întârzierea sau neîndeplinirea unor acte ce intră în atribuţiile de serviciu ale sale sau pentru îndeplinirea unor acte contrare acestor atribuţii (procese-verbale de sancționare contravențională, nedarea în debit a amenzilor contravenţionale, emiterea acordului de funcţionare pentru agenţii economici, sesizări la diferite instituţii ale statului în vedere efectuării de controale la agenţii economici, refuzul oficierii căsătoriei, etc.), în total 23 acte materiale.
Martorul denunțător ..., administrator la SC …….SRL în anul 2008, a deschis magazin de materiale de construcţie pe raza com. ……şi, în acelaşi an, a fost chemat de primar……., solicitându-i să plătească suma de 1000 lei anual sub pretextul organizării bâlciului din comună.
Martorul a achitat această sumă anual, începând cu anul 2008 până în anul 2018, deci în total suma de 11.000 lei (11 acte materiale).
În anul 2014, martorul …..în calitate de funcționar public în cadrul Primăriei comunei ……a aplicat o sancţiune contravenţională SC …….SRL administrată de către…….., cu precizarea că primarul ……….i-a cerut să sancţioneze contravenţional societatea administrată de, conform procesului - verbal de contravenție nr…./30.09.2014, care însă nu a figurat în ………borderoul de debit pentru amenzi.
Martorul …..a precizat că după a fost sancţionat contravenţional în 2014, în fiecare an, în apropierea bâlciului organizat in luna august, primarul ……..îi arăta de fiecare dată „că el este şeful", prin diferite metode, oprind în faţa punctului de lucru şi reamintindu-i de fiecare dată că trebuie să îi dea suma de 1.000 lei, acest lucru întâmplându-se întotdeauna în luna iulie.
În anul 2018 au mai avut loc unele neînţelegeri între inculpat şi…., în sensul că inculpatul l-a amenințat că se vor săpa şanţuri prin faţa sediului societăţii, toate acestea având a scop stimularea achitării sumei de 1000 lei pentru organizarea bâlciului.
Văzând acest lucru, la data de 30.07.2018, martorul …….a mers personal la biroul primarului ………şi i-a înmânat suma de 1000 lei, ocazie cu care acesta l-a înregistrat audio cu telefonul personal, predând cardul cu înregistrarea organelor de poliţie judiciară.
Martorul denunțător …….a solicitat un acord de funcţionare de la Primăria Comunei ……..pentru punctul de lucru pe care îl avea pe raza acestei comune, însă primarul …….. , a refuzat în mod nejustificat să îl acorde, pe motiv că nu are documentele necesare, adevăratul motiv fiind faptul că a făcut denunţul, nemulţumit fiind de faptul că i-a solicitat bani sau alte foloase, acesta afirmând că vrea să îi închidă punctul de lucru şi societatea şi că „mă va desfiinţa".
Aspectele menționate au rezultat din declarația martorei……., gestionar la SC …. SRL administrată de către……., care a precizat că în perioada 2013-2018, anual în perioada organizării bâlciului din comună, la sediul societăţii se prezentau numiţii……, …… şi………, care colectau sume de bani, respectiv 1000 lei, bani pe care ……le înmâna acestora, împrejurare confirmată de aceştia din urmă.
Martorul denunţător……., administrator SC …….. SRL a precizat că, în anul 2004, la primul său mandat, primarul …….a chemat toţi agenţii economici de pe raza com. …….precum şi toţi deţinătorii de utilaje agricole, adică „toţi cei care făceau un bănuţ în comună" punându-le în vedere „să îi dăm bani" pentru bâlciul anual organizat în data de 06 august, pentru protocol sau alte nevoie şi, totodată, „ne-a spus că cine nu va da bani va avea de-a face cu el".
a) În perioada 2009-2018, martorul denunțător …….a dat primarului ….., direct sau prin intermediul altor persoane (funcţionari) câte 500 de lei anual, deci în total suma de 5.000 lei, sub pretextul organizării bâlciului din luna august (10 acte materiale).
Martorul …….a declarat că a fost condiţionat de faptul că inculpatul ……a spus că nu îi va da acordul de funcţionare pentru societate, valabil doar 12 luni şi trebuia prelungit iar banii au fost strânşi direct de inculpat dar şi prin intermediul viceprimarului …..şi a casierei …….. În anul 2017 sau 2018, a primit acord de funcţionare atât societatea administrată de martor dar și ceilalți agenţi economici din comună, pentru motivul că „am fost înţelegători şi îi dădeam banii", în sensul că au plătit sumele de bani pretinse de acesta sub pretextul organizării bâlciului din luna august şi pentru alte nevoi de protocol.
Din acel moment, acel acord de funcţionare nu a mai fost prelungit, deşi martorul a făcut cereri în acest sens, răspunsul primit de la Primărie fund unul evaziv, de refuz al prelungirii acordului, sub diferite pretexte.
Inculpatul a ţinut o şedinţă la Şcoala din com…….., unde are punctul de lucru al societăţii, cu copii din acea şcoală şi directoarea, ………., recomandându-le acestora să nu mai cumpere de la acesta, pentru că marfa este expirată.
De asemenea, inculpatul i-a trimis nenumărate adrese care vizau societatea administrată de martor, respectiv SC ………..SRL, prin care i-a solicitat să se prezinte la sediul primăriei, pentru a clarifica situaţia contractului de închiriere a spaţiului în care societatea îşi desfăşura activitatea, sau actele societăţii, sub pretextul că nu funcţionează în mod legal.
Aceste adrese au fost făcute pe parcursul anului şi în apropierea datei organizării bâlciului din luna august a fiecărui an, dată până la care trebuia să plătească suma pretinsă, anuală, de 500 de lei sau alte nevoi ale primarului.
De asemenea, de mai multe ori primarul a trimis oamenii să sape şanţ în faţa magazinului societăţii sale, deşi nu era nevoie să fie făcute astfel de şanţuri, întrucât proiectantul care a venit la faţa locului i-a zis că nu este nevoie pentru că magazinul său este poziţionat mai sus şi pe colţ, chiar în intersecţie şi a hotărât că nu trebuiesc şanţuri.
În luna noiembrie 2017, deşi a depus actele la Primăria….., inculpatul …….. i-a spus că trebuie să aştepte 2 săptămâni, iar după aceea a refuzat să oficieze căsătoria, afirmând „că am uitat să mai trec pe la el".
Cu privire la alt mod de presiune exercitat de inculpatul……, martorul …… a arătat că acesta trimitea, pe tot parcursul anului, cu preponderenţă în prima jumătate a anului, înaintea organizării bâlciului din august, tot felul de controale din partea diverselor instituţii ale statului, ITM, Antifraudă, Garda Financiară, OPC, DSP, DSV și că s-a plâns chiar celor care veneau în control şi şefilor acestora, pentru a se plânge de multitudinea controalelor efectuate, însă aceştia i-au spus că existau sesizări făcute de către primarul ……, pentru societatea administrată de el, dar erau şi alte societăţi pentru care erau cerute controalele, în special pentru societatea martorului denunțător ……şi deţinătorul de utilaje agricole,………..
b) în perioada anilor 2014-2015 inculpatul …….în calitatea sa de primar a venit la atelierul său din …..şi i-a pretins să-i aducă un frigider „cât de mare", pentru protocol. L-a întrebat dacă să i-l aducă acasă, dar acesta i-a spus că îi trebuie la primarie (1 act material).
De teamă să nu mai fie supus altor şicane a hotărât să-i ducă acel frigider acolo unde i-a indicat, respectiv la etajul 1 al primăriei, unde se afla biroul inculpatului.
Acest aspect este confirmat de către martorul……, care precizează că primarul ………avea 2 birouri, unul la parter, iar altul la etaj, biroul de la etaj fiind mai luxos şi cunoaşte că lângă biroul de la etaj exista un frigider de dimensiuni mari, de culoare gri.
În urma verificărilor efectuate frigiderul menţionat mai sus a fost găsit şi ridicat de la sediul Primăriei …..
c) În luna iulie/august 2010 martorul denunțător ……..a fost sunat personal de către primarul ……..fan, care i-a spus că a trecut pe la magazinul său din satul …..com. ……şi a văzut că are la vânzare biciclete, astfel că i-a cerut să-i aducă la primărie 2 biciclete (1 act material).
Inculpatul …….i-a cerut martorului denunțător …..să se deplaseze la sediul primăriei pentru a discuta, iar când a ajuns, a afirmat către el: „Bă, ia să dai sponsorizare 2 biciclete că avem şi noi nevoie", şi, cu toate că a încercat să-i spună că i se par mult două biciclete şi că poate să-i dea decât una, acesta i-a spus „Bine, hai una!", dar „s-a cam supărat".
În momentul în care a avut loc această discuţie, de faţă a fost şi viceprimarul … care l-a şi sprijinit oarecum, atunci când l-a rugat pe primar să îl lase să dea doar o bicicletă, pentru că două erau multe, în sensul că viceprimarul a afirmat „lasă-l, bă şi pe el cu una ".
De teamă de a nu fi supus la alte şicane de genul celor declarate, martorul denunţător a fost nevoit să remită bicicleta respectivă.
Această bicicletă era de damă şi a fost folosită, în principal, de……, bibliotecară, care se deplasa prin sat cu bicicleta însoţind persoanele de la ajutorul social.
Din procesul-verbal încheiat la data de 18.02.2020 a rezultat că bicicleta menţionată, respectiv bicicletă de damă, tip „trei sferturi" fară ghidon, cu seria……, a fost găsită şi ridicată de la sediul Primăriei…...
S-a reținut de procuror că, în perioada 2009-2018, martorul denunțător ..., administrator SC ……..SRL, a remis suma de 500 lei anual inculpatului ….., astfel că a plătit suma totală de 5.000 lei (10 acte materiale), precum şi o bicicletă (l act material) şi un frigider (1 act material) pretinse de primarul ..., aceste bunuri fiind în valoare de 900 lei.
Inculpatul ………în calitate de primar al comunei….., a primit banii fie direct, fie prin intermediul altor persoane-angajaţi ai primăriei, sub pretextul că sunt necesari organizării bâlciului, în schimbul garanţiei că martorii denunțători nu vor mai fi împiedicaţi să îşi desfăşoare în linişte diferitele activităţi.
Sumele de bani sau alte foloase care nu i se cuveneau au fost încasaţi/primite, într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea bâlciului, în condiţiile în care nu erau evidenţiaţi în documentele contabile.
S-a arătat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, faptă prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 şi 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin 1 C. pen.
Ca element material al laturii obiective a infracţiunii de luare de mită, inculpatul ……..a săvârşit infracţiunea în modalitatea primirii atât directe, cât şi indirecte de bani sau alte foloase care nu i se cuvin, pentru sine, acţionând cu intenţia directă de a obţine foloase materiale necuvenite în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea de acte ce intră în atribuţiile sale de serviciu, ori a unui act contrar acestor îndatoriri, care aveau drept obiectiv, de a constata şi de a sancţiona contravenţional, nedarea în debit a amenzilor contravenţionale, emiterea acordului de funcţionare pentru agenţii economici, sesizări la diferite instituţii ale statului în vedere efectuării de controale la agenţii economici, refuzul de oficiere a căsătoriei martorului denunțător…….
Actele materiale ale infracţiunii de luare de mită au fost săvârşite de către inculpat, în calitate de persoană care exercită o funcţie de demnitate publică, fiind aplicabile prevederile art. 6 şi 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 78/2000, având aceeaşi rezoluţie infracţională, fiind incidente dispoz. art. 35 alin. 1 Cp, în total 23 acte materiale.
Prin raportul de constatare criminalistică nr. ……/21.06.2019, întocmit de IPJ Olt-Serviciul Criminalistic s-a stabilit că scrisurile constituite în sintagmele „……..", respectiv „….." (evidenţiate pe aversul fiecăruia dintre cele două plicuri puse la dispoziţie „în litigiu"), au fost executate (conform modelelor de comparaţie remise şi în pofida „reducerii cantitative" a entităţilor prelevate) de către inculpatul …….
Referitor la infracțiunea de înșelăciune s-a reținut că în perioada 2008-2018, în calitate de primar al comunei ……..a indus în eroare mai multe persoane, respectiv reprezentanţi ai unor societăţi comerciale cu sedii sau puncte de lucru în com……, jud. ……şi deţinători de utilaje agricole de pe raza comunei, respectiv:……., administrator ……..SRL (4 acte materiale), ….., administrator SC …….SRL (10 acte materiale),…..), …., administrator SC ……SRL (9 acte materiale), …., administrator SC …..SRL (2 acte materiale), …..(1 acte materiale), …….- deţinător de utilaje agricole (5 acte materiale), ……- administrator II. ……(3 acte materiale), ….- administrator ……. (7 acte materiale). …….-reprezentant SC ……(preot)(2 acte materiale), ……- deţinător de utilaje agricole (4 acte materialei, ……- deţinător de utilaje agricole (3 acte materiale), ……….- deţinător de utilaje agricole (2 acte materiale), ……..- administrator …….(2 acte materiale), ……, vânzător-gestionar la SC ………SRL (4 acte materiale), ..., pensionar, din anul 2009 desfăşoară activităţi de colaborare cu SC ……SRL ce are ca obiect de activitate achiziţionarea de terenuri arabile, numitul …….fiind asociat şi administrator al SC ……SRL ….. (5 acte materiale), prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în sensul că, sub pretextul că sumele de bani sunt necesare pentru organizarea bâlciului din comună (deşi la primărie exista prevedere bugetară pentru organizarea bâlciului din comună) şi a obţinut, anual, diverse sume de bani (folosite pentru nevoi personale) cu valoarea cuprinsă între 100-1000 lei, având drept consecinţă pricinuirea unei pagube persoanelor menţionate mai sus, în sumă totală de 33.550 lei (92 acte materiale).
Referitor la infracțiunile de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 Cp. rap. la art. 321 alin. 1 Cp (l act material) și instigare la infr. de uz de fals, prev de art. 47 Cp. rap. la art. 323 Cp s-a reținut că inculpatul ….a determinat-o, cu intenţie, pe suspecta ……..casieră în cadrul Primăriei com. ……….judeţul …)să întocmească, în fals chitanţele emise în numele Primăriei com……, pentru justificarea sumelor de bani încasate de la persoanele menţionate mai sus, chitanţe ce au fost eliberate numai către persoanele care solicitau acest lucru.
Astfel, s-a arătat că din declaraţiile mai multor angajaţi ai primăriei …jud. …….respectiv……., casieră (fil. 108-109, 199-210 Vol.I), …..-viceprimar (fil. 164-167 Vol.II, fil. 101-109 Vol. III), ……-inspector (fil. 115-117 Vol.I, 128-130 Vol. III), … consilier la primăria comunei …..(fil. 118 Vol.I, 125-127 vol. III)……, contabil (fil. 122-125 Vol. I, fil. 89-91 Vol. III), dar şi din declaraţiile altor martori (angajaţi la mai multe societăţi comerciale ce îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei) a rezultat că în timpul mandatelor acestuia, la cererea inculpatului……., primar al comunei, au fost convocaţi într-o şedinţă toţi angajaţii primăriei, iar primarul le-a comunicat că doreşte să formeze o comisie de colectare a unor sume de bani de la agenţii economici ce îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei, precum şi de la deţinătorii unor utilaje agricole, s-a constituit comisia din care au făcut parte viceprimarul ……şi două angajate ale primăriei, în calitate de casiere şi anual au colectat de la aceştia diverse sume de bani fără a fi evidenţiate în documentele financiar contabile ale instituţiei şi fără a emite în cele mai multe cazuri documente justificative persoanelor cărora le solicitau aceste sume de bani, iar aceste sume de bani, în perioada organizării anuale a bâlciului comunal din data de 6 august, erau predate în plicuri exclusiv primarului ….., sub pretextul că erau folosite la organizarea acestei activităţi, deşi exista anual prevedere în bugetul local pentru această activitate.
Relevante în susţinerea aspectelor expuse mai sus, s-a apreciat că sunt declaraţiile martorilor denunţători……, ….., ……, …., …….şi……., declaraţiile martorilor…, … , ………., …, ……, ….., ….., ……., …, ……., ….., ………, ……..şi……, procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate, procesele-verbale de ridicare a înscrisurilor denumite „Chitanţe", raportul de constatare criminalistică nr. …../21.06.2019, întocmit de IPJ Olt-Serviciul Criminalistic, adresele emise de către Primăria com……., precum şi procesul-verbal de ridicare documente de la Primăria ……., bugetul local pe anii 2008-2018.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Olt la data de 14.05.2020 sub nr……...
Prin rezoluţia emisă la data de 14.05.2020 în dosar ……./a1 s-a dispus comunicarea unei copii certificate a rechizitoriului inculpatului …….şi a fost stabilit termen de 30 de zile pentru formularea de cereri şi excepţii în cauză.
La data de 19.05.2020 a fost înmânată inculpatului …….copia certificată a rechizitoriului, cu prilejul verificării măsurii preventive constând în controlul judiciar la înregistrarea dosarului în conformitate cu dispoziţiile art. 205 alin. 2 Cpp (încheierea nr. 83/19.05.2020 pronunţată în dosar…….).
Inculpatul …….a depus cereri şi excepţii la data de 18.06.2020 (filele 14 – 20 dosar……..) şi respectiv la data de 17.06.2020 (filele 21 – 25 dosar …….)
S-a stabilit termen pentru punerea în discuţie a cererilor şi excepţiilor formulate în cauză la data de 08.07.2020, când s-a acordat în continuare termen la data de 14.07.2020 pentru ca av. ……..să precizeze dacă îl mai reprezintă pe inculpat (filele 43 – 44 dosar).
La data de 14.07.2020 inculpatul prin apărătorii aleşi a solicitat încuviinţarea de probe, respectiv:
- depunerea ordonanţei de renunţare la urmărirea penală faţă de martora …..teza probatorie fiind încălcarea principiului loialităţii obţinerii probelor, invocând Decizia 236/02.02.2020 a Curţii Constituţionale prin care s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 118 din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere și la neautoincriminare, este neconstituțională;
- să se înainteze urma dosarului de urmărire penală nr. ……întrucât mai sunt şi alte înscrisuri care sunt în favoarea inculpatului şi care nu au fost depuse în dosarul de urmărire penală înaintat instanţei;
- încuviinţarea probei cu fotografii şi înregistrări video aflate în posesia inculpatului din care rezultă modul defectuos de administrare a probelor, respectiv efectuarea de audieri colective de poliţist la casa martorului denunţător……, fost viceprimar;
Având în vedere Decizia nr. 802/05.12.2017 a Curţii Constituţionale prin care s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. 1 din Codul de procedură penală, care nu permite judecătorului de cameră preliminară, în soluționarea cererilor și excepțiilor formulate ori excepțiilor ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate“ este neconstituțională, probele solicitate de inculpatul ……prin apărătorii aleşi au fost încuviinţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului (filele 49 – 50 dosar).
La data de 17.08.2020 Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a încunoştinţat judecătorul de cameră preliminară că dosarul ……..înaintat Tribunalului Olt prin care a fost trimis în judecată inculpatul …….„cuprinde toate probele pe care se fundamentează actul de sesizare” (fila 53 dosar) şi a fost depusă la dosar în copie certificată conformă cu originalul Ordonanţa de renunţare la urmărire penală din 26.06.2020 (filele 54 – 55 dosar).
La data de 28.07.2020 au fost depuse la dosar planşe foto care în opinia apărării inculpatului reprezintă autoturismul comisarului de poliţie …….în curtea locuinţei martorului denunţător….., fotografiat la data de 10.11.2019, când au fost audiaţi martori în cauză (filele 56 – 59 dosar).
Întrucât planşele foto nu sunt lizibile, tot la data de 28.07.2020 a fost încuviinţată proba cu martorii ……şi………, persoane care au fost prezente la momentul la care se face referire că s-au realizat audieri „colective” (filele 60 – 61 dosar).
La data de 19.08.2020 au fost audiaţi martorii ……şi ……(filele 68 – 69 dosar).
Inculpatul ……a formulat următoarele cereri şi excepţii:
A. Prin cererea depusă la data de 18.06.2020, inculpatul ……prin av. ales ….. a invocat cereri şi excepţii în legătură cu rechizitoriul nr. …..emis la data de 13.05.2020 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tribunalul Olt.
1) O primă critică adusă actului de sesizare a vizat împrejurarea că rechizitoriul este neregulamentar întocmit şi acest fapt este de natură să afecteze legalitatea sesizării instanţei, întrucât se constată imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii, pentru următoarele motive:
a) Rechizitoriul nu cuprinde descrierea clară si fără echivoc a faptelor reţinute in sarcina inculpatului, existând o imposibilitatea de stabilite a faptelor imputate, respectiv a numărului actelor materiale ce intra in conţinutul unitarii legale a infracţiunilor continuate.
În concret, s-a arătat că organele de urmărire penala descriu succint actele materiale care intra in conţinutul formei continuate, limitându-se doar la primul act material si făcând o ilustrare lacunara a următoarelor, rezumându-le la un număr si un interval temporal larg, fără alte indicaţii necesare identificării modului de producere a faptei, datei exacte sau alte menţiuni necesare.
S-a arătat că nu există claritatea acuzaţiei, sub aspectul stabilirii locului si datei comiterii actelor materiale care face obiectul acuzaţiei, actul de sesizare trebuind sa cuprindă descrierea fiecărei fapte care formulează obiectul acuzaţiei penale, în caz contrar se lezează dreptul acuzatului de a fi informat in mod amănunțit asupra naturii si acuzaţiei aduse împotriva sa. (art. 6 parag. 3 lit a. CEDO).
În lipsa identificării precise a locului comiterii fiecăreia dintre faptele care fac obiectul acţiunii penale, respectiv datei ori a unui interval cat mai precis de timp in care se considera ca au fost comise faptele, dreptul la apărare al inculpatului s-a apreciat că este semnificativ vătămat deoarece nu îşi poate formula o apărare efectiva fata de ansamblul acuzaţiilor formulate.
b) În cuprinsul rechizitoriului s-a realizat numai o descriere vagă si generala a acuzaţiilor care alcătuiesc unitatea legala de infracţiuni imputate inculpatului si a formelor de participare la acestea, fără o prezentare concreta a fiecărui act material ce intra in latura obiectiva a infracţiunii continuate si fără indicarea datei ultimului act material al infracţiunilor reţinute.
Astfel, în capitolul destinat descrierii situaţiei de fapt, actul de sesizare s-a rezumat la redarea unor declaraţii de martor si prezentarea procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate (lipsite de importanta juridica în susţinerea acuzaţiilor) ridicate de către organele de politie fără a evidenția aspectele de fapt cu relevanta penala, iar procurorul substituie descrierii faptelor prezentarea conţinutului unor mijloace de proba, consecinţa fiind aceea că instanţa este pusă în situaţia de a deduce starea de fapt cu care a fost sesizata, nefiind rolul acesteia de a corobora diferite probe menţionate în rechizitoriu pentru a construi o situaţie de fapt care sa formuleze obiectul propriei sesizări (ICCJ - Secţia Penala, încheiere nr. 1583/20.11.2015).
2) O a doua critică adusă actului de sesizare a vizat împrejurarea că încadrarea juridica a faptelor, actul procesual efectuat de către organele judiciare nu stabileşte concordanta deplina între fapta concreta de săvârşirea căreia este acuzat inculpatul si legea penala care incriminează aceasta fapta.
Astfel, în cazul infracţiunii de luare de mită prev de art. 289 Cp, actul de sesizare nu identifica cerinţele esenţiale ale infracţiunii:
- actul licit sau ilicit în legătura cu a cărui îndeplinire, neîndeplinire primeşte suma de bani sau alte foloase necuvenite trebuie sa intre în cadrul atribuţiilor de serviciu ale funcționarului;
- în rechizitoriu nu au fost identificate atribuţiile încălcate de către funcționarului public, actul legal în care acestea sunt prevăzute precum si legătura dintre elementul material al pretinderii/ primirii si îndeplinirea, neîndeplinirea, accelerarea sau întârzierea actului ce intra in îndatoririle inculpatului.
3) O a treia critică adusă actului de sesizare a vizat împrejurarea că rechizitoriul emis de procuror nu respecta prevederile art 328 CPP, lipsind elemente esenţiale, precum menţionarea coerenta si corectă a tuturor persoanelor vătămate a infracţiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecata, cărora nu li s-a pus în vedere posibilitatea prevăzută de art. 159 Cpp de a se împăca cu inculpatul, căruia în schimb prin ordonanţa de luare a măsurii controlului judiciar i s-a pus interdicţia de a comunica cu persoanele vătămate, care a fost ulterior înlăturată dar a avut ca efect imposibilitatea exercitării unui drept de dispoziţie oferit de legea penala inculpatului si persoanelor vătămate de a stinge acţiunea penala.
4) O a patra critică adusă actului de sesizare a vizat împrejurarea că actul de sesizare a fost emis în temeiul unor probe neloial administrate, respectiv cu încălcarea dispoziţiilor art. 101 Cpp ce reglementează principiul loialităţii administrării probelor si interzicerea folosirii oricăror violente, ameninţări, sau alte mijloace de constrângere, precum si promisiuni sau îndemnuri in scopul de a obţine probe.
Astfel, rechizitoriul cuprinde mărturia, numitului…, viceprimar al comunei……, din care rezulta implicarea acestuia activa în calitate de făptuitor în actele materiale care constituie element al material al infracţiunilor asupra cărora s-a dispus trimiterea în judecată. Aceasta mărturie se coroborează si cu restul mijloacelor de proba administrate, care indica pe viceprimar ca fiind cel care primea în mod nemijlocit banii de la persoanele vătămate, în anumite situaţii, ţinând legătura cu acestea si solicitându-le în mod direct foloasele necuvenite iar în cazul în care nu dispuneau de sumele solicitate, numitul era dispus sa le împrumute.
In dosarul cauzei exista denunțul dat de ….în care se invoca art. 290 alin 2 Cpp in baza căruia a fost în mod eronat exonerat de la răspunderea penala pentru faptele asupra cărora face denunțul si pentru care este audiat în continuare doar în calitate de martor, neavând în niciun moment calitatea de suspect sau inculpat, şi nici nu s-a dispus clasarea asupra lui, iar faptele săvârşite de către acesta nu fac în prezent obiectul niciunei cercetări penale.
Legea nu prevede o astfel de exonerare in cazul infracţiunii de luare de mită, si nici in cazul celor de înşelăciune, singurul beneficiu fiind o reducere a cuantumului pedepsei aplicate prevăzute în OUG nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie.
De asemenea, ulterior denunțului, numitul …..adopta o atitudine activa in ancheta, menținând în permanenta un contact direct cu martorii audiaţi, încercând sa direcționeze ancheta către alţi subiecţi si aflându-se astfel la limita infracţiunii de influențare a declaraţiilor martorilor, fapte ce reies din interceptările telefonice (a se vedea in acest sens procesul verbal din data 11.10.2018 şi 07.11.2018).
Aceeaşi atitudine pasivă a fost adoptată de organele de urmărire penală şi în raport de denunţul depus de……., asupra căreia s-au întreprins acte de urmărire penala doar cu privire la infracţiunea de fals intelectual si uz de fals, cu toate ca din probele administrate reiese aceeaşi situaţie de fapt ca în cazul viceprimarului….., respectiv implicarea sa activa alături de viceprimar, pentru a colecta foloasele necuvenite, fiind in posesia sumele de bani colectate şi ţinând evidenta celor care contribuie. Nici față de aceasta nu a fost pusa in mişcare acţiunea penala, nu s-a dispus clasarea si nici nu se efectuează alte acte de urmărire penala cu privire la infracţiunile de luare de mita si înşelăciune.
Coroborând pasivitatea anchetei ulterioara denunțurilor fata de cei doi făptuitori cu mijloacele materiale de proba existente în dosar, inculpatul a precizat că există presupunerea că asupra martorilor ….si …….ar fi fost întreprinse promisiuni de către organele de cercetare penala, constând în excluderea răspunderii penale a lor în calitate de făptuitori prin omisiunea intenţionată de a demara orice act de urmărire penala în ceea ce îi priveşte, prerogativă care nu este prevăzută de legea penală.
5) O ultimă critică adusă actului de sesizare a vizat împrejurarea că pe tot parcursul anchetei nu au fost administrate probe şi în favoarea inculpatului, încălcându-i-se astfel dreptul la apărare, afirmându-se în rechizitoriu în mod abuziv si incorect ca era obligaţia inculpatului sa ceara administrarea de probe în favoarea sa (fila 34 din rechizitoriu) cu ignorarea dispoziţiilor art. 99 şi art. 100 Cpp ce reglementează prezumţia de nevinovăţie, inculpatul nefiind obligat să îşi dovedească propria nevinovăţie şi având dreptul de a nu contribui la propria acuzare, impunând în schimb în sarcina organelor de urmărire penala obligaţia de a strânge si administra probe si în favoarea inculpatului din oficiu sau la cerere.
Faţă de cele sus-menţionate, inculpatul …….a solicitat ca în temeiul art. 328 rap.la art. 329 Cod Procedura Penală, să se constate neregularitatea actului de sesizare al instanţei, respectiv rechizitoriului nr. ……emis la data de 13.05.2020 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt si să fie trimisă cauza la parchet în vederea remedierii neregularităților iar în temeiul art. 101 - 102 Cpp să fie excluse probele obţinute în mod nelegal.
Prin cererea depusă la data de 17.06.2020 (inculpatul ……prin av. ales …. a invocat cereri şi excepţii în legătură cu rechizitoriul nr. ……emis la data de 13.05.2020 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tribunalul Olt.
1) S-a arătat că actul de sesizare a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 328 Cpp în ceea ce priveşte cuprinsul rechizitoriului în sensul că rechizitoriul trebuia să precizeze data şi locul în care s-ar fi petrecut fiecare act material, dacă au existat martori direcţi care pot confirma existenţa actului material respectiv, care sunt probele cu care se dovedeşte săvârşirea actului material respectiv, mai ales că inculpatul a negat constant săvârşirea infracţiunilor de care este acuzat, mai ales că aceste infracţiuni au fost reţinute cu apucarea art. 35 Cp.
Astfel, s-a arătat că era necesar sa se descrie în ce a constat fiecare act material din cele 23 reţinute ca fiind „luare de mită”, precum şi fiecare act material din cele 92 reţinute ca fiind „înşelăciune”, în ce constă latura subiectivă cât şi latura obiectivă a fiecărui act material în parte, pentru ca inculpatul să poată înţelege deplin şl clar acuzaţia şl pentru a-şi putea face o apărare corespunzătoare.
S-a mai arătata că, în loc de aceasta, procurorul de caz a redat pe larg în cuprinsul rechizitoriului declaraţiile celor „6 martori-denunțători” şi a 22 martori, inclusiv cei 17 despre care se susţine că ar fi fost victime ale infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, declaraţii pe care procurorul le denumește „probe în sensul că inculpatul a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa...”.
2) S-a mai arătat că procurorul de caz a descris faptele în mod voit într-o manieră confuză, încât fiecare faptă ar trebui, fie prezumată, fie intuită, deoarece în speţă nu există nici o proba directă sau indirectă care să confirme săvârşirea infracţiunii de luare de mită sau de înşelăciune de către inc……., respectiv elementele de tipicitate ale acestor infracţiuni.
Procurorul de caz trebuia să aprecieze cu multă circumspecție declaraţiile menţionate mai sus, având în vedere că aceste persoane erau în relaţie de opoziție politică cu inculpatul, situaţie care nu de puţine ori este exacerbată şi se poate transforma ușor în relaţii de dușmănie, aşa cum s-a întâmplat în prezenta cauză, toţi martorii-denunţători fiind membri PNL, unii din ei chiar cu funcţii de conducere la nivel local.
Astfel, declaraţiile date împotriva inculpatului ……nu sunt adevărate, nu pot fi probate şi cu alte mijloace de probă decât simpla afirmaţie care de regulă confirmă că aceşti „martori” nu au dat sumele de bani primarului, ci altor persoane, sau că „nu mai era nimeni de faţă” când ar fi predat sumele de bani primarului.
Rechizitoriul, ca act de sesizare al instanţei, trebuie sa fie clar, concis si cuprinzător fata de întreaga acuzaţie. Or, in speţă, rechizitoriul este stufos şi neclar, redând una după alta toate declaraţiile persoanelor audiate la urmărirea penală tratând aspecte pur teoretice ale infracţiunii de luare de mită si înşelăciune, lipsite însă de relevantă ori fără nici o legătură cu cauza.
3) S-a solicitat în temeiul art. 118 Cpp excluderea ca probă a declaraţiei de martor a inculpatului……., deoarece vătămarea în acest caz este prezumata prin lege, aceasta declaraţie de martor neputând fi folosită împotriva inculpatului.
4) S-a mai arătat că se impune excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale deoarece pe de o parte, urmărirea penală s-a efectuat cu încălcarea principiului prezumţiei de nevinovăţie prevăzut de art. 99 alin. 2 Cpp iar în cursul urmăririi penale procurorul de caz a încălcat obligaţia prevăzuta în art. 100 alin. 1 Cpp şi art. 306 alin. 3 Cpp administrând numai probe în defavoarea inculpatului iar pe de altă parte acestea au fost obţinute cu încălcarea principiului loialităţii prevăzut de art. 101 Cpp întrucât lucrătorul de poliţie delegat de procuror pentru administrarea probatoriului a procedat la „audieri colective”, procedeu psihologic de înlăturare a temerii pentru declaraţiile eventual neconforme cu adevărul care l-ar fi incriminat pe inculpatul……..
În acest sens s-a arătat că majoritatea martorilor-denunţători precum şi ceilalţi martori au fost audiaţi de mai multe ori, procurorul urmărind să „corecteze” şi să conducă declaraţiile acestora exclusiv în sfera acuzaţiilor directe împotriva inculpatului……., fiecare nouă declaraţie urmărind să înlăture relatarea unor împrejurări care ar fi fost favorabile în apărarea inculpatului.
Din aceste motive, s-a solicitat excluderea declaraţiilor de martor luate de mai multe ori aceleiaşi persoane, procedeul conţinând prin el însuşi mijloace de presiune morală asupra martorilor.
5) S-a mai asusţinut că în cursul urmăririi penale s-au desfăşurat acte de procedură în absenţa apărătorilor aleşi ai inculpatului, deşi aceştia solicitaseră în scris convocarea pentru participare la toate actele de procedură, iar la prezentarea avocatei ……în com. …….unde fusese convocată la audieri, i s-a comunicat că actele de procedură nu vor mai avea loc.
Examinând cererile şi excepţiile formulate de inculpatul ……..prin prisma dispoziţiilor prevăzute de art. 345 şi art. 346 CPP, judecătorul de cameră preliminară a reţinut următoarele:
Potrivit art. 342 Cod procedură penală obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
1) Referitor la critica adusă actului de sesizare, în sensul că rechizitoriul este neregulamentar întocmit şi acest fapt este de natură să afecteze legalitatea sesizării instanţei, întrucât se constată imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este nefondată.
Cu privire la descrierea faptelor, s-a reţinut că faptele reţinute in sarcina inculpatului ……..au fost descrise clar şi neechivoc sub aspectul laturii obiective a infracţiunilor dar şi sub aspectul numărului actelor materiale ce intra in conţinutul unitarii legale a infracţiunilor continuate.
Astfel, în ce priveşte infracţiunea de luare de mită, procurorul a reţinut că în perioada 2008-2018, inculpatul …….în calitate de primar al comunei ……a condiţionat reprezentanţii unor societăţi comerciale cu sedii sau puncte de lucru în com. …..jud….., respectiv pe numitul ..., administrator la SC ……..SRL (11 acte materiale, în total suma de 11.000 lei) şi pe numitul….., administrator SC …..SRL (12 acte materiale, din care suma de 5.000 lei (10 acte materiale), precum şi o bicicletă (l act material) şi un frigider (l act material), pentru a nu fi sancționați contravențional şi pentru a nu fi împiedicați să îşi desfăşoare diferitele activităţi ce formează obiectul de activitate al societăţilor acestora de pe raza comunei, să achite, personal sau prin persoane interpuse, anual, diverse sume de bani cu valoarea cuprinsă între 500-1000 lei sau alte bunuri, către acesta, sub pretextul că sumele de bani sunt necesare pentru organizarea bâlciului din comună (deşi la primărie exista prevedere bugetară pentru organizarea bâlciului din comună), în legătură cu întârzierea sau neîndeplinirea unor acte ce intră în atribuţiile de serviciu ale sale sau pentru îndeplinirea unor acte contrare acestor atribuţii, respectiv: încheierea procesului verbal de contravenţie nr. …/30.09.2014 numitului …pentru faptul că acesta ar fi refuzat să plătească în anul 2014 pentru organizarea „bâlciului” din 6 august, după care nu a mai fost dat în debit cu suma reprezentând amenda contravenţională aplicată raportat la împrejurarea că numitul ….ar fi achitat suma de 1000 lei inculpatului aflat chiar în sediul primăriei. De asemenea, inculpatul ar fi condiţionat emiterea avizelor pentru acordul de funcţionare al societăţilor SC ……… SRL şi SC ……SRL de plata sumelor de bani reprezentând „sprijinul” pentru organizarea „bâlciului” din data de 6 august.
Totodată, s-a reţinut că inculpatul ……..ar fi depus sesizări la diferite instituţii ale statului în vedere efectuării de controale la agenţii economici, la dosar fiind ataşată de organele de urmărire penală adresa nr. …/05.12.2018 semnată de inculpat, prin care acesta ar fi solicitat Gărzii de Mediu Olt să se deplaseze la locuinţa numitului …….din com……., sat ……str. …….nr. …….„întrucât acesta deversează dejecţii în locuri nepermise (pe malul râului Olt), fapt care aduce grave prejudicii mediului înconjurător” (fila 198 vol. III UP).
De asemenea, procurorul a reţinut în descrierea infracţiunii de luare de mită reţinută în sarcina inculpatului ……şi refuzul oficierii căsătoriei numitului …….în anul 2017), pretinderea unei biciclete în anul 2010 şi a unui frigider în 2014 – 2015 de la numitul……., bunuri identificate şi ridicate de organele de urmărire penală, dar şi trimiterea unor adrese pentru clarificarea situaţiei contractului de închiriere a spaţiului în care societatea îşi desfăşura activitatea, inclusiv adrese prin care …….era ameninţat cu săparea unor şanţuri în jurul magazinului său.
Cu privire în concret la împrejurarea dacă cele 23 de acte materiale reţinute de procuror există sau nu și au fost săvârșite de inculpatul……., s-a arătat că aceasta urmează a face obiectul probaţiunii în cursul cercetării judecătoreşti.
Cu privire la data comiterii actelor materiale care face obiectul acuzaţiei, s-a reţinut în actul de sesizare că în ceea ce îl priveşte pe numitul …….„în fiecare an, în apropierea bâlciului organizat în luna august, primarul …….îi arăta de fiecare dată că el este şeful, prin diferite metode, oprind în faţa punctului de lucru şi reamintindu-i de fiecare dată că trebuie să îi dea suma de 1000 lei, acest lucru întâmplându-se întotdeauna în luna iulie” (fila 3 verso rechizitoriu).
Totodată, procurorul a reţinut în privinţa momentului comiterii actelor materiale că…….., …..şi …….se prezentau anual, în perioada organizării bâlciului din comună la sediul societăţii unde numitul ……le înmâna suma de 1000 lei (fila 5 verso rechizitoriu).
În ceea ce priveşte pe numitul ……s-a reţinut că adresele prin care acesta era înştiinţat să se prezinte pentru clarificarea situaţiei juridice a spaţiului ce ar fi fost închiriat, „erau făcute în apropierea datei organizării bâlciului din luna august a fiecărui an, dată până la care trebuia să plătească suma pretinsă anuală de 500 lei sau alte nevoi ale primarului” (fila 6 verso rechizitoriu).
În ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, s-a reţinut în cuprinsul actului de sesizare că în aceeaşi perioada 2008-2018, inculpatul …….în calitate de primar al comunei……, a indus în eroare mai multe persoane, respectiv reprezentanţi ai unor societăţi comerciale cu sedii sau puncte de lucru în com……, jud. …….şi deţinători de utilaje agricole de pe raza comunei, respectiv pe:….., administrator …..SRL (4 acte materiale), …….. , administrator SC ……SRL (10 acte materiale), ……, administrator SC ….SRL (10 acte materiale), ……(9 acte materiale), ……, administrator SC ….(9 acte materiale), ……., administrator SC ….SRL (2 acte materiale), …….(11 acte materiale), ……, deţinător de utilaje agricole (5 acte materiale), ….., administrator …….(3 acte materiale), ….., administrator ……(7 acte materiale)……, reprezentant SC …….(2 acte materiale), ….., deţinător de utilaje agricole (4 acte materiale), ……, deţinător de utilaje agricole (3 acte materiale), ……., deţinător de utilaje agricole (2 acte materiale), ….., administrator II. ………(2 acte materiale), ……., vânzător-gestionar la SC ……..SRL (4 acte materiale). ..., pensionar, care din anul 2009 desfăşoară activităţi de colaborare cu SC …… SRL ce are ca obiect de activitate achiziţionarea de terenuri arabile, numitul ……fund asociat şi administrator al SC ……SRL …..(5 acte materiale), prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în sensul că, sub pretextul că sumele de bani sunt necesare pentru organizarea bâlciului din comună, deşi la primărie exista prevedere bugetară pentru organizarea bâlciului din comună a obţinut, anual, diverse sume de bani folosite pentru nevoi personale, cu valoarea cuprinsă între 100-1000 lei.
S-a reţinut că această inducere în eroare a avut drept consecinţă pricinuirea unei pagube persoanelor menţionate mai sus, în sumă totală de 33.550 lei (92 acte materiale).
În cuprinsul actului de sesizare s-a arătat în concret activitatea desfăşurată de inculpat în raport de fiecare dintre aceste persoane, astfel încât judecătorul de cameră preliminară a apreciat că descrierea faptei nu lipseşte, contrar susţinerilor inculpatului.
Referitor la momentul comiterii fiecărui act material s-a arătat în cuprinsul actului de sesizare anul în care fiecare dintre persoanele menţionate au efectuat plăţile pentru organizarea bâlciului anual, data plăţii fiind indicată ca fiind situată în apropierea organizării bâlciului sau chiar în ziua organizării acestuia, aspect rezultat din probatoriul administrat şi indicat în rechizitoriu („aceste sume de bani le-a dat de fiecare dată cu o săptămână două înaintea zile de 01 august care era termenul limită pentru plata sumelor, bâlciul fiind organizat în data de 06 august al fiecărui an” cu referire la……– fila 13 rechizitoriu; „Martorul ……. declară că, în anul 2010, în luna mai sau iunie, cu siguranţă înaintea bâlciului care se organiza pe data de 06 august, anual, era chemat de către primarul …….care îi cerea să participe. „dacă pot", pentru organizarea sărbătorii anuale cu o anumită sumă de bani...” cu referire la ……. - fila 13 rechizitoriu; „Martorul ştia că aceste sume se strângeau cu două săptămâni înainte de organizarea bâlciului, în luna iulie, iar el a preferat să dea bani, decât să aibă probleme” cu referire la…..– fila 16 verso rechizitoriu; „……, administrator…., care declară că, între anii 2011 - 2013 a contribuit anual cu suma de 200 lei, bani pe care îi preda casierei …. şi viceprimarului……., cu aproximativ două - trei săptămâni înainte de organizarea bâlciului din data de 06 august” cu referire la……– fila 18 rechizitoriu; luna iulie din anii 2016 şi 2017, cu referire la…….– fila 19 rechizitoriu „având în vedere că li s-a spus că sumele de bani erau pentru bâlci, a înţeles că trebuiau plătite până la începutul lunii august a anului respectiv”, cu referire la……– fila 22 rechizitoriu).
S-a reţinut de către judecătorul de cameră preliminară că inculpatul … nu a indicat în mod concret în raport de care dintre persoanele în raport de care au fost reţinute că ar fi fost săvârşite cele 92 de acte materiale de înşelăciune nu s-a indicat în actul de sesizare o dată concretă a săvârşirii fiecărui act material, referirea în cadrul cererilor şi excepţiilor formulate fiind doar una generică, iar nu individualizată.
2) Referitor la critica adusă actului de sesizare în sensul că încadrarea juridica a faptelor, actul procesual efectuat de către organele judiciare nu stabileşte concordanta deplina între fapta concreta de săvârşirea căreia este acuzat inculpatul si legea penala care incriminează aceasta fapta, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este nefondată.
Astfel, s-a reţinut că încadrarea juridică a faptei în normele dreptului penal este operațiunea pe care o execută organul judiciar, de stabilire a concordanței depline între fapta săvârșită și norma penală specială care incriminează acea faptă, precum și în raport cu dispozițiile penale generale aplicabile cu privire la fapta săvârșită. Încadrarea juridică a faptei în norma de încriminare presupune, în principal, identificarea normei penale speciale care incriminează fapta săvârșită și o definește ca infracțiune.
S-a arătat că, din raţiuni legate de respectarea contradictorialităţii, nemijlocirii, oralităţii, încadrarea juridică a infracţiunii de luare de mită reţinută în sarcina inculpatului ……..poate fi pusă în discuţie, în măsura în care se apreciază că nu este corectă încadrarea juridică dată prin actul de sesizare, doar în faza de judecată.
Concluzionând, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că verificarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul…….., cu referire în mod special la infracţiunea de „luare de mită”, nu se poate realiza în etapa procesuală a camerei preliminare deoarece dispoziţiile procesuale penale nu cuprind reglementări în acest sens.
3) Referitor la critica adusă actului de sesizare în sensul că rechizitoriul emis de procuror nu respecta prevederile art. 328 CPP, lipsind elemente esenţiale, precum menţionarea coerenta si corectă a tuturor persoanelor vătămate, cărora nu li s-a pus în vedere posibilitatea prevăzută de art. 159 Cpp de a se împăca cu inculpatul, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este nefondată.
S-a reţinut că în cuprinsul art. 328 Cpp la care s-a făcut referire nu există prevăzută în mod expres şi concret obligativitatea pentru procuror de a menţiona persoanele vătămate.
S-a mai arătat că, într-adevăr, în cuprinsul art. 328 alin. 2 Cpp s-a prevăzut că în rechizitoriu se arată numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă, cu indicarea calităţii lor în proces şi locul unde urmează a fi citate, însă strict raportat la această dispoziţie legală procurorul a indicat calitatea persoanelor care urmează a fi citate, în sensul că acestea sunt inculpatul …….şi martorii menţionaţi la filele 49 şi 50 din rechizitoriu.
A reţinut totodată judecătorul de cameră preliminară că în cuprinsul dispoziţiilor art. 328 nu se prevede vreo sancţiune pentru situaţia în care procurorul nu pune în vedere persoanei vătămate că se poate împăca cu inculpatul iar în cursul urmăririi penale au fost audiate persoanele care au suferit o vătămare materială prin fapta penală de înşelăciune prev de art. 244 alin. 1 şi 2 Cp reţinută în sarcina inculpatului……, respectiv :…….., …., …, ……, ……, ….., ……, ….., ……, ……, ………., fiind încheiate şi procesele verbale de aducere la cunoştinţă a drepturilor prevăzute de lege pe care acestea le au (filele 228 – 275 vol. III UP).
În aceste condiţii s-a apreciat ca în cursul cercetării judecătoreşti, la primul termen de judecată trebuie să fie pusă în discuţie împrejurarea dacă numiţii….., ………, ………….., ……., ….., …., …, …., …., …. participă în procesul penal în calitate de martor sau de persoană vătămată, raportat la împrejurarea că aceştia au suferit o vătămare materială prin plata sumelor de bani reţinute de procuror că ar fi fost efectuate către inculpatul ……, aceştia putând declara organului judiciar că înţeleg să nu participe la procesul penal, situaţie în care vor putea fi audiaţi în calitate de martor, aşa cum rezultă din cuprinsul art. 81 alin. 2 Cpp.
S-a mai reţinută că, prin ordonanţa din 07.05.2020 procurorul a admis în parte cererea inculpatului……, în sensul că a dispus încetarea obligaţiilor prevăzute la pct. 2 lit. e) şi s-a dispus încetarea obligaţiei de a nu se apropia şi de a nu comunica direct ori indirect, pe nici o cale numai cu privire la numiţii…, ….., …., …., …., ……, ….., …., ….., ….., …, ……, ……., ……, ……, şi……….
S-a arătat totodată că o parte dintre persoanele vătămate nominalizate ca martori în actul de sesizare, respectiv…., ….., …., ……, ……, ….. ,….., …….., …, …….., ….. au dat declaraţii de împăcare în faţa notarului public cu privire la infracţiunea de înşelăciune prev de art. 244 alin. 1 şi 2 Cp (filele 12 – 22 dosar …).
În aceste condiţii, s-a constatat că nimic nu l-a împiedicat pe inculpatul ….. să se împace cu toate persoanele vătămate victime ale infracţiunii de înşelăciune prev de art. 244 alin. 1 şi 2 Cp pentru care a fost trimis în judecată în cauza de faţă, cu o parte dintre acestea intervenind deja împăcarea, reţinând judecătorul de cameră preliminară că sub acest aspect, nu s-a făcut dovada vreunei nulităţi relative în sensul reglementat de art. 282 alin. 1 Cpp.
4) Referitor la critica adusă actului de sesizare în sensul că actul de sesizare a fost emis în temeiul unor probe neloial administrate, respectiv cu încălcarea dispoziţiilor art. 101 Cpp ce reglementează principiul loialităţii administrării probelor si interzicerea folosirii oricăror violente, ameninţări, sau alte mijloace de constrângere, precum si promisiuni sau îndemnuri in scopul de a obţine probe, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este nefondată.
S-a arătat că, în concret, inculpatul …..s-a plâns mai ales că în ceea ce îl priveşte pe martorul denunţător………, viceprimar al comunei ……..deşi din probatoriul administrat a rezultat implicarea acestuia activă în calitate de făptuitor în actele materiale care constituie element al material al infracţiunilor asupra cărora s-a dispus trimiterea în judecată, acesta a fost audiat doar în calitate de martor, neavând în niciun moment calitatea de suspect sau inculpat, şi nici nu s-a dispus clasarea asupra lui, iar faptele săvârşite de către acesta nu fac în prezent obiectul niciunei cercetări penale.
Și cu privire la ……….inculpatul a precizat că procurorul a întreprins acte de urmărire penala doar cu privire la infracţiunea de fals intelectual si uz de fals, cu toate ca din probele administrate reiese aceeaşi situaţie de fapt ca în cazul viceprimarului……., respectiv implicarea sa activa alături de viceprimar, pentru a colecta foloasele necuvenite, fiind in posesia sumele de bani colectate şi ţinând evidenta celor care contribuie. Nici față de aceasta nu a fost pusa in mişcare acţiunea penala, nu s-a dispus clasarea si nici nu se efectuează alte acte de urmărire penala cu privire la infracţiunile de luare de mita si înşelăciune.
Judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului a reţinut că procedura camerei preliminare vizează exclusiv aspectele reglementate de art. 342 Cpp printre care nu se regăsesc aprecierea materialului probator sau omisiunea cercetării de către procuror şi a altor persoane, cum ar fi …..și….., care ar fi beneficiat de acţiunile inculpatului ……., trimis în judecată. Prin urmare s-a apreciat că această critică nu poate face obiectul camerei preliminare.
5) Referitor la critica adusă actului de sesizare în sensul că pe tot parcursul anchetei nu au fost administrate probe şi în favoarea inculpatului, încălcându-i-se astfel dreptul la apărare judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este nefondată.
În acest sens s-a arătat că, în concret, nu au fost indicate care sunt acele probe care nu au fost administrate în favoarea inculpatului iar prin declaraţia dată în faţa procurorului la data de 21.11.2019 acesta a menţionat „nu solicit administrarea de probe în această fază procesuală” (fila 256 verso vol. I UP).
Cu toate acestea, la data de 09.03.2020 a fost audiat la cererea apărătorului ales al inculpatului în cauză, respectiv dl. avocat……, martorul ……..(filele 140 – 141 vol. III dosar UP).
6) Referitor la critica adusă actului de sesizare în sensul că procurorul de caz a descris faptele în mod voit într-o manieră confuză, încât fiecare faptă ar trebui fie prezumată, fie intuită, deoarece în speţă nu există nici o proba directă sau indirectă care să confirme săvârşirea infracţiunii de luare de mită sau de înşelăciune de către inc………, respectiv elementele de tipicitate ale acestor infracţiuni, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este nefondată.
Cu privire la această critică, judecătorul de cameră preliminară a arătat că verificarea legalităţii sesizării instanţei nu poate viza caracterul complet sau incomplet al urmăririi penale şi nici existenţa probelor necesare trimiterii în judecată, nu se poate verifica aparenţa de temeinicie a probelor, suficienţa acestora sau aptitudinea lor de a dovedi săvârşirea faptelor ce formează obiectul acuzaţiei penale, această examinare constituind atributul exclusiv al instanţei după începerea judecăţii şi efectuarea cercetării judecătoreşti în cauză.
7) Referitor la solicitarea de a se exclude ca probă declaraţia de martor a inculpatului………, deoarece vătămarea în acest caz este prezumata prin lege, s-a arătat că aceasta declaraţie de martor nu poate fi folosită împotriva inculpatului, chiar în virtutea dispoziţiei art. 118 Cpp.
8) Referitor la solicitarea de a se exclude toate probele administrate în cursul urmăririi penale deoarece pe de o parte, urmărirea penală s-a efectuat cu încălcarea principiului prezumţiei de nevinovăţie prevăzut de art. 99 alin. 2 Cpp iar în cursul urmăririi penale procurorul de caz a încălcat obligaţia prevăzuta în art. 100 alin. 1 Cpp şi art. 306 alin. 3 Cpp administrând numai probe în defavoarea inculpatului iar pe de altă parte acestea au fost obţinute cu încălcarea principiului loialităţii prevăzut de art. 101 Cpp întrucât lucrătorul de poliţie delegat de procuror pentru administrarea probatoriului a procedat la „audieri colective”, procedeu psihologic de înlăturare a temerii pentru declaraţiile eventual neconforme cu adevărul care l-ar fi incriminat pe inculpatul …….judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este nefondată.
În primul rând judecătorul de cameră preliminară a constatat că susţinerea inculpatului prin avocaţi aleşi în sensul că lucrătorii de poliţie au procedat la efectuarea de „audieri colective” nu este întemeiată.
S-a arătat că planşele foto nu pot demonstra că autoturismul de culoare albă aparţine vreunuia dintre lucrătorii de poliţie care au efectuat acte de urmărire penală în cauză. Martorul ……..a menţionat că „am observat poliţistul care anchetează cazul în curte la numitul ……, stăteau de vorbă în faţa casei acestuia cu 3 – 4 persoane, pe care însă nu le-am identificat, întrucât stăteau cu spatele”. În continuare martorul a menţionat că nu a auzit ce discuta poliţistul cu aceste persoane întrucât distanţa era de 40 m.
S-a mai arătat că martorul a menţionat că fotografiile au fost efectuate la data de 10.11.2019, dată la care judecătorul de cameră preliminară a constatat că nu au fost audiaţi martori în cauză.
Împrejurarea că unul dintre lucrătorii de poliţie care au efectuat acte de urmărire penală în această cauză ar fi fost văzut la data de 10.11.2019 la secţia de votare din comuna …..la audieri de martori cu acel prilej dacă a fost văzut stând de vorbă cu trei patru persoane despre care nu s-a făcut dovada că au calitatea de martori în această cauză, aceste persoane nefiind identificate de martor, conform propriilor declaraţii (fila 68 dosar……..). S-a arătat că în acelaşi sens a fost şi declaraţia martorului …..(fila 69 dosar…….) care a declarat că l-a văzut pe lucrătorul de poliţie al cărui nume nu l-a menţionat, stând de vorbă cu trei, patru persoane pe care nu i-a identificat şi nici nu a auzit ce vorbeau.
În ceea ce priveşte împrejurarea că martorii denunţători precum şi ceilalţi martori au fost audiaţi de mai multe ori s-a apreciat că nu are ca semnificaţie o încălcare a principiului loialităţii probelor, fiind realizată în scopul de a lămuri toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei şi, contrar susţinerilor inculpatului, nu constituie mijloace de presiune morală asupra martorilor.
9) Referitor la critica că în cursul urmăririi penale s-au desfăşurat acte de procedură în absenţa apărătorilor aleşi ai inculpatului, deşi aceştia solicitaseră în scris convocarea pentru participare la toate actele de procedură, iar la prezentarea avocatei …..în com. …….. unde fusese convocată la audieri, i s-a comunicat că actele de procedură nu vor mai avea loc, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este nefondată.
S-a arătat în acest sens că nu au fost menţionate în concret care sunt actele de procedură efectuate în absenţa apărătorilor aleşi şi nici la ce date ar fi fost acestea efectuate, referirea fiind făcută doar generic, fără a se detalia cu privire la pretinsele încălcări.
Referitor la împrejurarea dacă rechizitoriul a fost întocmit de un procuror din cadrul parchetului competent, s-a apreciat că nu există vreo obiecţie de nelegalitate nici din partea apărării şi nici din partea judecătorului de cameră preliminară.
Referitor la împrejurarea dacă rechizitoriul cuprinde toate menţiunile prevăzute de art. 328 NCPP, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că în acord cu dispoziţiile legale anterior menţionate actul de sesizare al instanţei cuprinde datele referitoare la faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, încadrarea juridică a acestora, actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată şi cheltuielile judiciare.
Referitor la împrejurarea dacă rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul ierarhic superior, s-a constatat că pe prima filă a actului de sesizare a fost făcută menţiunea verificării de către procurorul ierarhic superior în conformitate cu dispoziţiile art. 328 alin. 1 NCPP şi art. 16 alin. 1 din OUG 78/2016.
Referitor la împrejurarea dacă descrierea faptelor cu care a fost sesizată instanţa este suficient de clară pentru a se stabili obiectul şi limitele judecăţii actul de sesizare, cu precizările făcute în cele ce preced, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că actul de sesizare realizează o informare suficient de precisă pentru inculpat înainte de începerea judecăţii, pentru ca în deplină cunoştinţă de cauză acesta să înţeleagă faptele de care este acuzat şi să poată decidă cu privire la posibilitatea de a le recunoaşte sau nu, precum şi asupra mijloacelor de probă pe care înţelege să le propună dacă va considera necesar.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie – în termenul prevăzut de lege – inculpatul……….
Nu s-au formulat motive scrise de contestaţie.
Oral, cu ocazia dezbaterilor, prin avocat ales, contestatorul inculpat a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond şi, în urma rejudecării cauzei, admiterea cererilor şi excepţiilor formulate. Argumentele invocate în susţinerea acestei solicitări au fost consemnate în partea introductivă a prezentei.
Prin încheierea din camera de consiliu de la 28.01.2021 completul de contestaţii de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova a admis contestaţia formulată de contestatorul inculpat……., împotriva încheierii nr. 33 din 26.08.2020 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr………, a desfiinţat în parte încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Olt şi, rejudecând, în baza art. 347 alin. 3 C.pr.pen. rap. la art. 345 alin. 3 C.pr.pen. a admis în parte excepţiile invocate de inculpat şi a constatat neregularitatea actului de sesizare a instanţei.
A constatat că rechizitoriul nr. …….din data de 13.05.2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nu este apt să învestească instanţa de judecată în ceea ce priveşte:
- descrierea faptei de înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., cu un număr de 92 de acte materiale, prin neindicarea în concret a persoanelor fizice sau juridice care au suferit o vătămare şi au calitatea de subiect pasiv, raportat la fiecare act material, respectiv, în cazul în care subiect pasiv/persoană vătămată este persoană juridică să fie menţionat reprezentantul legal al acesteia;
- descrierea faptelor de instigare la infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 321 alin. 1 C.pen. (1 act material) şi instigare la infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 323 C.pen. (1 act material) pentru care a fost trimis în judecată inculpatul……., prin neindicarea datei la care se susţine că ar fi fost comise faptele şi lipsa descrierii modalităţii în care, în concret, s-a realizat activitatea de determinare a numitei ……..să întocmească în chitanţe în fals şi să le elibereze persoanelor care au solicitat acest lucru; numărul chitanţelor falsificate, numărul şi numele persoanelor cărora li s-au eliberat aceste chitanţe cu consecinţe asupra încadrării juridice infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului – infracţiune simplă sau continuată.
Au fost menţinute dispoziţiile încheierii contestate referitoare la respingerea celorlalte excepţii şi s-a dispus comunicarea încheierii procurorului, pentru ca, în termen de 5 zile de la să remedieze neregularităţile actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori dacă solicită restituirea cauzei.
Pentru a pronunţa această încheiere completul de contestaţii de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova a reţinut următoarele:
„Critica adusă actului de sesizare referitor la neregularitatea rechizitoriului, neregularitate ce constă în descrierea deficitară a faptelor, cu consecinţa imposibilităţii stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii, completul de constestaţii, diferit de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond, apreciază că este parţial fondată.
Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită în formă continuată, cu 23 de acte materiale, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 şi 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. în acelaşi sens ca judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond, completul de contestaţii apreciază că faptele sunt descrise într-o manieră clară, inteligibilă şi concisă, inclusiv sub aspectul datei la care se presupune că a fost fiecare act material astfel încât inculpatul are posibilitatea să înţeleagă acuzaţia şi să-şi exercite efectiv dreptul la apărare.
În ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune în formă continuată, cu 92 de acte materiale, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., referitor la momentul comiterii fiecărui act material, în mod corect judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este suficient individualizat, prin indicarea datei plăţii ca fiind situată în apropierea organizării bâlciului sau chiar în ziua organizării acestuia, aspect rezultat din probatoriul administrat şi indicat în rechizitoriu.
Cât priveşte indicarea în concret a persoanelor fizice sau juridice care au suferit o vătămare şi au calitatea de subiect pasiv, raportat la fiecare act material, completul de contestaţii constată că în cuprinsul actului de sesizare există o serie de neconcordanţe care conduc la imposibilitatea stabilirii cadrului procesual. Se constată în acest sens că actele material se reţine ca fiind comise în dauna unui număr de 17 subiecţi pasivi. Nu rezultă însă cu certitudine, pentru fiecare dintre cei 17 subiecţi pasivi, dacă sunt persoane fizice sau persoane juridice, împrejurare în raport de care critica inculpatului privitoare la existenţa unui impediment în a se împăca cu persoanele vătămate, victime ale infracţiunii de înşelăciune, este fondată.
Se constată în acest sens că, pe de o parte, procurorul face referire la mai multe persoane juridice (SC ………-administrator ……SC ……….SRL-administrator …… , SC ….-administrator …., SC …….-administrator ….., SC ………administrator ……, SC ….. SRL-administrator……., ……..-administrator …….., ……..-administrator ……., SC ……-administrator……., ……… -administrator…….., SC ……..SRL-administrator neprecizat, SC …….SRL-asociat şi administrator……..). Pe de altă parte, doar în cazul SC ……SRL se menţionează la fila nr. 47 din rechizitoriu faptul că are calitate de persoană vătămată, şi s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 900 de lei, fără să se facă referire la persoana care are calitate de reprezentant legal al acestei societăţi. În schimb, în cazul SC ……SRL, conform menţiunilor de la fila nr. 12 (verso) şi de la fila nr. 46 (verso) din rechizitoriu, calitatea de persoană vătămată aparţine administratorului acestei societăţi, persoana fizică……., care potrivit propriilor declaraţii a fost cel care a remis efectiv sumele de bani despre care se susţine că reprezintă obiectul material al infracţiunii de înşelăciune şi care s-a şi constituit, în nume propriu, parte civilă, cu suma de 3.000 de lei. Pentru SC ….. SRL a fost audiat în calitate de persoană vătămată atât …….., persoana care este menţionată ca având calitate de administrator al societăţii, care a remis efectiv sumele de bani şi care a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 3.400 lei (filele nr. 13 şi 47 din rechizitoriu) cât şi……, (filele nr. 224-227, vol. III dosar urmărire penală) care a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 4.000 de lei. În cazul SC……, SC ……, SC …….. SRL, ………, …. SC ……şi ……au fost audiaţi în calitate de persoane vătămate, persoanele care au remis efectiv sumele de bani şi deţin şi calitatea de administrator respectiv……, ….., …….., ………, …… , ……. , …….care au învederat că nu se constituie parte civilă. În schimb, în cazul SC ………SRL ca şi în cazul SC ………SRL, în calitate de persoană vătămată, conform meţiunilor de la filele nr. 16, 22 (verso), nr. 47 din rechizitoriu, au fost audiaţi, administratorii celor două societăţi, persoane diferite de cele care se susţine că au remis în mod efectiv sumele de bani şi anume …….pentru SC ………SRL şi …….pentru SC ……….SRL.
Distinct de aspectele reliefate mai sus, se constată că în citativul actului de sesizare, sunt menţionate drept persoane ce urmează a fi citate în cauză doar inculpatul şi mai mulţi martori, între care şi persoanele fizice la care s-a făcut referire mai sus, cu excepţia numitei……..
Împrejurarea că aceste aspecte nu sunt irelevante ci, dimpotrivă sunt de natură să-l prejudicieze irevocabil pe inculpat care nu cunoaşte cu certitudine cine are calitate de persoana vătămată în cauză şi, în consecinţă nu cunoaşte identitatea persoanei (fizică sau juridică), cu care se poate împăca potrivit art. 159 C.pen. „până la citirea actului de sesizare al instanţei” este reţinută de completul de contestaţii inclusiv în raport de motivarea încheierii contestate în cuprinsul căreia, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a arătat că în cursul urmăririi penale „au fost audiate persoanele care au suferit o vătămare materială prin fapta penală de înşelăciune prev de art. 244 alin. 1 şi 2 Cp reţinută în sarcina inculpatului……., respectiv:……, ………, …….., ………, …….., ………., ……, …., …… , …., ……, fiind încheiate şi procesele verbale de aducere la cunoştinţă a drepturilor prevăzute de lege pe care acestea le au (filele 228 – 275 vol. III UP).” Se constată astfel că, în opinia judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond, calitatea de persoană vătămată o au persoanele fizice, audiate în faza urmăririi penale. Din cuprinsul rechizitoriului, ar putea rezulta însă faptul că, în realitate, această calitate revine persoanelor juridice menţionate mai sus caz în care împăcarea realizată de inculpat cu persoane fizice, în termenul prescris de legiuitor, nu va putea conduce la încetarea procesului penal.
În ceea ce priveşte infracţiunile de instigare la fals intelectual, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 321 alin. 1 C.pen. (1 act material) şi instigare la uz de fals, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 323 C.pen. (1 act material) pentru care a fost trimis în judecată inculpatul ……., se constată că faptele nu sunt descrise într-o manieră clară, inteligibilă şi concisă.
Astfel, aceste fapte sunt descrise în cadrul unui singur paragraf, aflat la fila nr. 43, din rechizitoriu, după cum urmează:”- în acelaşi sens, pentru a da aparenţa de legalitate, inculpatul ……a determinat-o, cu intenţie, pe suspecta …….(casieră în cadrul Primăriei com……., judeţul………) să întocmească, în fals, chitanţele emise în numele Primăriei com…….., pentru justificarea sumelor de bani încasate de la persoanele menţionate mai sus, chitanţe ce au fost eliberate numai către persoanele care solicitau acest lucru”.
Nu rezultă din actul de sesizare data la care au fost comise faptele de instigare la infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals şi nici modalitate în care, în concret, s-a realizat activitatea de determinare a numitei ……..să întocmească chitanţe în fals şi să le elibereze persoanelor care au solicitat acest lucru. Mai mult, pe de o parte în actul de sesizare se face referire la mai multe chitanţe care ar fi fost falsificate de………, ulterior înmânate de aceasta persoanelor care le solicitau şi, conform menţiunilor de la fila nr. 32 din rechizitoriu, folosite de „persoanele vătămate (...) pentru a se scădea din gestiune cu sumele de bani plătite”, aspect ce sugerează existenţa mai multor acte de determinare din partea inculpatului iar pe de altă parte se precizează în mod expres că faptele inculpatului prezintă elementele de tipicitate specifice unei infracţiuni cu un sigur act material (aşadar o infracţiune simplă, nu o infracţiune continuată). Există aşadar o contradicţie între modalitatea de expunere a faptelor şi încadrarea în drept a acestora care conduce la imposibilitatea stabilirii limitelor sesizării.
Este nefondată critica adusă actului de sesizare în sensul că acesta ar fi fost emis în temeiul unor probe neloial administrate, respectiv cu încălcarea dispoziţiilor art. 101 C.pr.pen. În acelaşi sens ca judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond, completul de contestaţii constată că procedura camerei preliminare vizează exclusiv aspectele reglementate de art. 342 C.pr.pen. Pe cale de consecinţă, în cadrul acestei proceduri nu se poate proceda la aprecierea materialului probator după cum omisiunea cercetării de către procuror şi a altor persoane, cum ar fi …….și…….., care ar fi beneficiat de acţiunile inculpatului ……, trimis în judecată nu poate face obiectul camerei preliminare.
Referitor la critica adusă actului de sesizare în sensul că pe tot parcursul anchetei nu au fost administrate probe şi în favoarea inculpatului, încălcându-i-se astfel dreptul la apărare în mod corect judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este nefondată.
Astfel, în acelaşi sens ca judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond, completul de contestaţii constată, pe de o parte că la data de 09.03.2020 a fost audiat la cererea apărătorului ales al inculpatului în cauză, martorul ……..(filele 140 – 141 vol. III dosar UP) iar pe de altă parte în declaraţia dată în faţa procurorului, la data de 21.11.2019, inculpatul a precizat că nu solicită administrarea de probe în această fază procesuală” (fila 256 verso vol. I UP).
În mod corect a fost apreciată ca nefondată şi critica privitoare la lipsa probelor directe sau indirecte care să confirme săvârşirea de către inculpat a infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, suficienţa probelor respectiv aptitudinea lor de a dovedi săvârşirea faptelor ce formează obiectul acuzaţiei penale, reprezentând o examinare ce excede procedurii de cameră preliminară, putând fi efectuată exclusiv de instanţă, după începerea judecăţii şi efectuarea cercetării judecătoreşti.
Referitor la solicitarea de a se exclude ca probă declaraţia de martor a inculpatului…….., distinct de aprecierea judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond care a reţinută că vătămarea în acest caz este prezumata prin lege, completul de contestaţii constată în urma examinării dosarului de urmărire penală că inculpatul nu a fost audiat în această calitate, ci doar în calitate de suspect şi respectiv în calitate de inculpat.
În mod corect s-a apreciat ca nefiind fondată nici solicitarea de a se exclude toate probele administrate în cursul urmăririi penale motivat de faptul că urmărirea penală s-ar fi efectuat cu încălcarea principiului prezumţiei de nevinovăţie şi încălcarea principiului loialităţii aceste critici reprezentând simple aserţiuni, nedovedite de probatoriul administrat în cauză, în faza urmăririi penlae şi în procedura de cameră preliminară de la instanţa de prim grad, considerentele invocate în încheierea contestată cu privire la acest aspect fiind însuşite în integralitate de completul de contestaţii.
Şi în ceea ce priveşte critica referitoare la desfăşurarea actelor de procedură în absenţa apărătorilor aleşi ai inculpatului, respectiv susţinerea conform căreia, la prezentarea avocatei …….în com. ……..unde fusese convocată la audieri, i s-a comunicat că actele de procedură nu vor mai avea loc, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a decis just că este nefondată.
În acelaşi sens ca judecătorul de la fond completul de contestaţii constată că, în concret, nu s-au menţionat actele de procedură efectuate în absenţa apărătorilor aleşi, cu excepţia audierilor ce s-ar fi desfăşurat în comuna ….., audieri pentru care ar fi fost convocată d-na avocat …….
Or, în urma propriului examen, completul de contestaţii constată că avocaţii aleşi ai inculpatului au fost încunoştiinţaţi în vederea participării la efectuarea actelor de urmărire penală (proceselor-verbale aflate la filele nr. 130, 138, 147, 148, 180, vol. I, filele nr. 39, 44 vol. II, adresele aflate la fila nr. 1, 78, 88, 94, 123, 137, 138, 156, 157, vol. III) şi au participat la majoritatea acestora - audierea numitei …..calitate de martor (filele nr. 22-27, vol. II), audierea martorilor ……şi …….(filele nr. 31-36, vol. II), audierea martorilor ……. şi … (filele nr. 46-50, vol. II), audierea martorei ……(filele nr. 161-163, vol. II), audierea în calitate de martor a numiţilor….., ….., …., ……, ………………., ……., ……., …., ….. (filele nr. 9-37, vol. III), audierea în calitate de martor a numiţilor…….., ……., ……. (filele nr. 80-87, vol. III), audierea în calitate de martor a numitei ..., la confruntarea martorilor ….şi……., la confruntarea martorilor …..şi……, la audierea în calitate de martor a numitului ……..(filele nr. 97-109).
În ceea ce priveşte audierile ce s-ar fi desfăşurat în comuna ……aspectele invocate privitor la faptul că ar fi avut loc la o altă dată decât aceea cu privire la care fusese înştiinţat avocatul ales al inculpatului nu sunt probate. Distinct de această împrejurare, se constată că declaraţiile respective – filele nr. 224-279, vol. III - au vizat exclusiv aspectul constituirii ca părţi civile a unor persoane fizice, considerate de organul judiciar ca fiind persoane vătămate şi, conform adresei aflate la filele nr. 286, 287, vol. III, au fost înaintate, în format electronic avocaţilor aleşi ai inculpaţilor pentru consultare, precizându-se în cuprinsul acestei adrese că pot solicita reaudierea acestor persoane vătămate. Or, cum la dosar nu există o solicitare în acest sens este evidentă lipsa oricărei vătămări pe care ar suferit-o inculpatul ca urmare a audierilor ce au avut loc în lipsa avocaţilor aleşi.”
Cu adresa nr. …….din 08.02.2018 Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a comunicat ordonanţa procurorului din data de 08.02.2021 prin care s-a dispus remedierea neregularităţilor rechizitoriului nr. ……..al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, privind pe inculpatul……. În cuprinsul aceleiaşi adrese parchetul a menţionat că menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor menţionate în dispozitivul rechizitoriului nr…….
Examinând ordonanţa în cauză, completul de constestaţii constată că precizările formulate sunt după cum urmează:
Cu privire la infracţiunea de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. (92 acte materiale) s-au făcut următoarele precizări referitor la calitatea de subiect pasiv al acestei infracţiuni următoarele persoane:
A) Persoane vătămate:
a)persoane fizice:
Persoana fizică……— detinător de utilaje agricole, a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, deși între anii 2008 — 2018 a contribuit cu suma totală de 1.300 Iei(din care a fost restituită suma de 300 lei – fila nr.260-263 vol.III (11 acte materiale);
Persoana fizică …….- detinător de utilaje agricole, a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, deși, între anii 2013 2017, a contribuit cu suma totală de 1.000 lei. (fil. 256-259 Vol.III) (5 acte materiale);
Persoana fizică ….- deținător de utilaje agricole, a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, deși, între anii 2014 — 2017, a contribuit cu suma totală de 800 lei. (fil. 228-231 Vol.III) (4 acte materiale);
Persoana fizică …….- deținător de utilaje agricole, a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, deși, între anii 2()15 2017, a contribuit cu suma totală de 700 lei. (fil 240-243 Vol.III) (3 acte materiale);
Persoana fizică……..— detinător de utilaje agricole, a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, deși, între anii 2017 2018, a contribuit cu suma totală de 400 lei(din care i-a fost restituită suma de 200 lei) - fil. 236-239 Vol.III - (2 acte materiale).
b) persoane juridice:
Persoana juridică SC ……..SRL, prin reprezentant legal………, a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, deși între anii 2010 - 2017 a contribuit cu suma totală de 1.600 lei. (fil. 272-275 Vol.III) (9 acte materiale). S-a mai arătat că martorul ……. a declarat că a remis în mod efectiv sumele de bani inculpatului…….., însă sumele de bani respective au fost achitate din gestiunea SC ……..SRL, administrată de către soţia sa ……… (nu a primit documente justificative). (fil.33-37 Vol.III);
Persoana juridică SC …..SRL, prin reprezentant legal….., a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, deși între anii 2()10 - 2018 a contribuit cu suma totală de 4.500 lei. (fil. 268-271 Vol.III) (9 acte materiale);
Persoana juridică SC ……..SRL, prin reprezentant legal……, a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, deși între anii 2013 — 2014 a contribuit cu suma totală de 400 lei.(fil. 264-267 Vol.III) (2 acte materiale);
Persoana juridică 1.I……, prin reprezentant legal …..a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, deși, între anii 2011 — 2013, a contribuit cu suma totală de 600 lei. (fil. 252-255 Vol.III) (3 acte materiale);
Persoana juridică SC…., prin reprezentant legal ….a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, deși, între anii 2016 — 2017, a contribuit cu suma totală de 1.200 lei.(fil. 244-247 Vol.III) (2 acte materiale);
Persoana juridică….., prin reprezentant legal ……..a declarat că nu se constituie parte civili în procesul penal, deși, între anii 2017 — 2018, a contribuit cu suma totală de 900 lei (din care i-a fost restituită suma de 600 lei).(fil. 232-235 Vol.III) (2 acte materiale);
Persoana juridică SC ……..SRL, prin reprezentant legal ……..l(asociat și administrator) a declarat că nu se constituie persoană vătămată/parte civilă în procesul penal. (fil. 142-144 Vol.I) (5 acte materiale). S-a mai arătat că martorul …..a declarat că, el a remis în mod efectiv sumele de bani inculpatului………, însă sumele de bani respective au fost achitate din gestiunea SC ……SRL, administrată de către…….., conform chitantelor nr. ……/27.07.2012, …/17.07.2013, ……/25.07.2014 și …../13.07.2015, întocmite de către casiera……. (fii. 82-85 vol.III).
B) Părţi civile:
a)persoane fizice: nu există.
b) persoane juridice:
Persoana juridică SC …..SRL, prin reprezentant legal….., a declarat că, se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 3.000 lei.(fil. 276-279 vol.III) (4 acte materiale);
Persoana juridică SC ……. SRL, prin reprezentantii legali ……..și ………..au declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 3400 lei, reprezentând efectiv suma remisă și cu suma de 600 lei, reprezentând dobândă. (fâl. 283-285 Vol.III) (10 acte materiale)
Persoana juridică SC …..SRL, prin reprezentant legal………., a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 5.700 lei. (fil. 280-282 Vol.III) (10 acte materiale)
Persoana juridică………, prin reprezentant legal …….a declarat că se constituie parte civili în procesul penal cu suma de l. 750 lei. (fil. 248-251 Vol.III) (7 acte materiale);
Persoana juridică SC ……..SRL ….., a declarat că se constituie parte civili în procesul penal cu suma de 900 lei, precum și beneficiul nerealizat, conform adresei din data de 20.02.2020. (fil. 168 Vol.III) (4 acte materiale). S-a mai arătat că, prin adresa emisă în data de 05.02.2021, SC …….a precizat că reprezentantul său legal este numitul ……
II. Cu privire Ia infractiunea de instigare la infracţiunea de fals intelectual și instigare la infracţiunea de uz de fals, fapte prev. de art. 47 C.p. rap. la art. 321 alin. 1 C.p.(un act material) și art. 47 C.p. rap. la art. 323 C.p.(un act material), cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p., s-au făcut următoarele precizări, referitor la descrierea acestor fapte pentru care a fost trimis în judecată inculpatul…….
„Din declaraţia martorei ……..rezultă că, în anul 2013, inculpatul ………, în calitate de primar al com. …….a convocat o ședință în cadrul primăriei, unde a comunicat, că se va forma o comisie de colectare a unor sume de bani de la agenții economici și de deţinătorii de utilaje agricole de pe raza comunei, pentru organizarea bâlciului anual din comună.
Responsabil pentru această activitate a fost desemnat viceprimarul comunei ….., iar din comisie mai făceau parte …….și……...
În temeiul fisei postului, casiera ……..se subordona in mod direct, primarului ….. și executa, pe lângă atributiile consemnate în fișa postului și alte dispozitii primite de la primar ori de la un înlocuitor al sau, respectiv viceprimarul sau secretarul
În anul 2013, înaintea bâlciului comunal (6 august), cu circa 7-10 zile, toti functionarii Primăriei au fost convocati la o ședinta de analiza a activităłii pe care a condus-o primarul……..
La finalul acestei ședinţe care nu a fost consemnată într-un proces verbal, primarul ………a dispus ca viceprimarul…….., împreuna cu………, respectiv cu casiera ……., să treacă pe la toate societătile care își aveau sediul sau punctul de lucru, după caz, în comună și pe la alti proprietari de utilaje agricole.
Martora ……..mai precizează că „...în unele situatii, anumiti reprezentanti ai unor societăti solicitau documente justificative, astfel că s-a văzut pusă în situatia să nu știe ce să le elibereze acestora. Nu putea elibera chitanţe fiscale care au apartenenta la UA T, întrucât ar fi trebuit să depună sumele corespunzătoare în casieria unitătii”.
Pe de alta parte, știa ca nu există un temei legal pentru încasarea acestor sume, motiv pentru care s-a adresat martorei ……- contabil.
Împreună cu aceasta a mers în biroul primarului ……….și au purtat o discutie referitoare la acest subiect.
Opinia contabilei …….a fost că ………nu putea elibera chitantele din cele înregistrate în evidenta Primăriei, urmare a faptului că nu existau contracte de sponsorizare încheiate cu reprezentantii acestor societăti, care erau fortate să dea sumele de hani solicitate.
Primarul …….s-a opus, precizând că în calitate de ordonator de credite, avea nevoie de sume lichide, în numerar, adăugând că nu se putea încadra la cheltuielile ocazionate de bâlci doar în sumele prevăzute în buget, fiind necesari bani pentru focul de artificii, diferite prezentări, respectiv …….caruia îi dăduse, într-un an, suma de 500 lei.
Cu toate acestea, martora ……arată că „ ...În cele din urma, primarul ……. a impus faptul că trebuie folosite chitante dintre cele care nu aveau apartenenta la UA T. deci care nu trebuiau înregistrate si sumele evidențiate '', deși aceasta și contabila …….s-au opus acestui mod de colectare a banilor.
Cu acea ocazie, primarul ……..a mai afirmat că: „eu sunt ordonator de credite și eu răspund de modalitatea cum se încasează banii iar contabilei i-a spus: „Nu te interesează pe tine, știu eu cefac
Contabila ……..a afirmat în nenumărate rânduri că nu este corect ceea ce încearcă să impună primarul………, în primul rând casierei……., pentru că era pusă în situatia de a elibera acele chitante, în numele primăriei, aspect ce era neconform cu realitatea.
În cadrul aceleiași discutii mentionate mai sus, inculpatul ………și-a luat angajamentul că va încheia contracte de sponsorizări(lucru care nu s-a mai întamplat) și că situatia va reveni la normal, astfel că a îndemnat-o pe casieră să elibereze astfel de chitante. (fii. 108-109, 199-210 Vol./) (fâl. 122-125 Vol.l,fil. 89-91 vol.III).
Având în vedere aspectele subliniate mai sus, se retine că, în luna iulie 2013, inculpatul ….a determinat-o pe casiera ……să întocmească, în fals, chitanţele emise în numele Primăriei com. ……și să le folosească pentru justificarea sumelor de bani încasate de la persoanele vătămate/părţi civile, chitante ce au fost eliberate numai către persoanele care solicitau acest lucru, cu consecinta creării unei aparente de legalitate pentru banii încasati în mod ilegal, pentru o justificare formală.
SC ………SRL și SC ………SRL au folosit chitantele emise în numele Primăriei com. ………pentru a se scădea din gestiune cu sumele de bani plătite.
În urma efectuării actelor de cercetare penală s-a stabilit că actiunea de instigare a avut loc o singură dată, în anul 2013, respectiv în luna iulie, când anumiti reprezentanţi ai unor societăti au solicitat documente justificative, pentru a putea să se scadă din gestiune cu sumele de bani plătite, iar în urma discutiei (mentionate mai sus) cu inculpatul ………(primar al comunei……) cu privire la aceste solicitări, acesta prevalându-se de functia pe care o avea și, implicit, influenta conferită de această functie de demnitate publică, a determinat-o, pe suspecta …….(casieră in cadrul Primăriei com……., judetul ……)să întocmească, în fals, și să elibereze chitantele emise în numele Primăriei com. …(înscrisurile false având aparenta unor înscrisuri oficiale adevărate, autentice), pentru justificarea sumelor de bani încasate de la persoanele care solicitau acest lucru.
În acest caz, se retine că actele subsecvente, respectiv întocmirea în fals, precum și eliberarea chitantelor emise în numele Primăriei com. ……s-a făcut ulterior, în urma unicei actiunii de determinare ce a avut loc, în luna iulie 2013. Prin urmare faptele inculpatului de instigare la infr. de fals intelectual și instigare la infr. de uz de fals prezintă. fiecare în parte, elementele de tipicitate specifice unei infractiuni cu un singur act material-infractiune simplă.
Urmare actiunii de determinare, din luna iulie 2013, casiera ……..a întocmit, în fals, și eliberat un număr de 6 chitante, emise în numele Primăriei com. …….respectiv: …din 27.07.2017- SC…….., …./03.08.2016 – SC………., ……/13.07.2015 - SC …, …/10.07.2015 – SC……., …../17.07.2013 – SC………, …../25.07.2014- SC …….
Cu privire la eliberarea acestor chitante casiera ……….declară că „ a avut cunoștintă de faptul că le întocmește nelegal, însă a făcut acest lucru datorită faptului că i s-a impus de către primarul ……..care a amenintat-o că: „dacă nu-ti convine te duci acasă ”, aspecte ce au fost avute în vedere la solutia de clasare dispusă la data de 30.09.2020 în dosarul disjuns, respectiv nr…….), în care s-a retinut că faptele au fost săvârșite de către aceasta din cauza unei constrângeri morale (art. 16 alin. (l) lit. d teza II din C. proc. pen.), exercitată prin amenintare (pierderea locului de muncă), de către primarul…….., care s-a prevalat de functia pe care o avea și, implicit, influenta conferită de această functie de demnitate publică.”
Faţă de precizările menţionate în paragrafele anterioare se constată că au fost acoperite neregularităţile rechizitoriului conform încheierii din 09.03.2020 respectiv au fost indicate în concret persoanele fizice şi juridice care, în opinia parchetului au suferit o vătămare şi au calitatea de subiect pasiv raportat la fiecare act material iar în cazul persoanelor juridice a fost menţionat reprezentantul legal. Referitor la infracţiunile de instigare la fals intelectual, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 321 alin. 1 C.pen. (1 act material) şi instigare la uz de fals, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 323 C.pen. (1 act material) s-a precizat că acţiunea de instigare a avut loc o singură dată, în anul 2013, respectiv în luna iulie, şi a constat în aceea că inculpatul ……..(primar al comunei……) confruntându-se cu solicitări ale reprezentanţilor unor societăţi care au solicitat documente justificative pentru a putea să se scadă din gestiune cu sumele plătite, prevalându-se de functia pe care o avea și, implicit, influenta conferită de această functie de demnitate publică, a determinat-o, pe suspecta ……..(casieră in cadrul Primăriei com. ………., judetul …..) să întocmească, în fals, și să elibereze chitantele emise în numele Primăriei com. ……..(înscrisurile false având aparenta unor înscrisuri oficiale adevărate, autentice), pentru justificarea sumelor de bani încasate de la persoanele care solicitau acest lucru. S-a apreciat că actele subsecvente, respectiv întocmirea în fals, precum și eliberarea chitantelor emise în numele Primăriei com. ……s-a făcut ulterior, în urma unicei actiuni de determinare ce a avut loc, în luna iulie 2013, considerente în raport de care s-a apreciat că faptele întrunesc elementele de tipicitate specifice unei infractiuni cu un singur act material-infractiune simplă.
În ceea ce priveşte criticile susţinute de contestator cu ocazia dezbaterilor în raport de care s-a solicitat restituirea cauzei la parchet, completul de contestaţii le constată nefondate deoarece neregularitatea rechizitoriului a fost reţinută în încheierea din 28.01.2021 exclusiv prin prisma aspectelor la care s-a făcut referire mai sus şi care au fost remediate de parchet iar verificarea aspectelor ce ţin de corespondenţa dintre situaţia de fapt descrisă şi condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, reprezintă chestiuni ce pot fi analizate exclusiv cu ocazia judecării cauzei în fond.
Pentru considerentele de mai sus, reţinând că prin ordonanţa din 08.02.202 procurorul a lămurit aspectele echivoce din rechizitoriul care reprezintă actul de sesizare a instanţei, se va da dea eficienţă dispoziţiilor art. 346 alin. 4 C.pr.pen. şi se va dispune începerea judecăţii reţinând că neregularităţile au fost remediate.
Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen. contestaţia va fi respinsă ca nefondată, se vor constata remediate neregularitățile actului de sesizare, reținute prin încheierea din data de 28.01.2021, prin care s-au admis în parte excepțiile formulate de inculpat şi se va dispune începerea judecății.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. va fi obligat contestatorul inculpat la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge contestația formulată de inculpatul…….., fiul lui …….şi…….., născut la data de……., în com……, judeţul ……cu domiciliul în comuna…….., sat………, str………, nr. …., jud. ….., posesor CI. seria …. nr. ….. eliberat de SPC ……., la data de …….., CNP……….., cetăţean român, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii superioare, primar al com. …….judeţul …….fără antecedente penale împotriva încheierii nr.33 din 26.08.2020 pronunțată de Tribunalul Olt, în dosarul nr……..
Constată remediate neregularitățile actului de sesizare, reținute prin încheierea din data de 28.01.2021, prin care s-au admis în parte excepțiile formulate de inculpat şi dispune începerea judecății.
Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în camera de consiliu azi, 25.02.2021.
Preşedinte- Judecător de Cameră Preliminară Judecător - Judecător de Cameră Preliminară
...................................... ....................................
Grefier,
...............................
Red.jud. ….
j.f….
…./IB – 2 ex.-01.03.2021
Judecătoria Sectorul 1 București
anulare somaţie de plată – necesitatea administrării unui probatoriu amplu pentru stabilirea cuantumului debitului datorat
Tribunalul Prahova
296
Curtea de Apel Craiova
Prejudicii. Dobânzi. Art. 119 şi art. 120 din O.G. nr. 92/2003.
Curtea de Apel Craiova
. Inadmisibilităţii cererii având ca obiect anularea procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilirea a creanţelor bugetare emis în temeiul disp. OUG nr.66/2011, interpretarea şi aplicarea disp. art.46 şi 47 din OUG nr.66/2011, încălcarea
Tribunalul Argeș
Despăgubiri Legea nr.221/2009