Menținerea masurii arestarii preventive – art 207 Cpp

Coroborând  probele administrate in prezenta cauza penala  pentru aflarea adevărului cu privire la faptele si persoana deduse judecații cu imaginea inculpatului, astfel cum este conturata inclusiv prin fisa de cazier judiciar, se poate concluziona in acest stadiu procesual, ca singura preocupare a inculpatului este de a comite infracțiuni pentru a obține resurse  necesare  existentei, el optând pentru un stil de viată ilegal in detrimentul  prestării unor activități  licite si morale. Din cuprinsul fisei de cazier judiciar( filele 267-269 volumul I dosar de urmărire  penala) se constata ca inculpatul, deși are vârsta de aproximativ 23 ani, înregistrează  16 condamnări in alte state ale  Uniunii Europene, pentru diferite infracțiuni, printre care se afla si furt calificat, avarierea si distrugerea proprietății,  vătămare corporala,  trafic ilicit de arme,  arme de foc,  parți si componente ale acestora – 4 condamnări, comercializarea unor bunuri furate, conducere periculoasa. Se conturează imaginea unei persoane pentru care încălcarea legii constituie regula consecventa a existentei sale, astfel ca o măsura a arestului la domiciliu in prezenta cauza penala nu răspunde cerințelor  imperative ale înfăptuirii justiției penale.

 Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de inculpatul ...împotriva Încheierii din data de 29 ianuarie 2021, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 398/63/2021/a1.3.

Conform art. 405 alin 2 C.p.p., părțile nu se citează la pronunțarea hotărârii.

Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 03 februarie 2021, susținerile părților fiind reținute și consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, prin care s-a dispus stabilirea unui termen pentru deliberare şi pronunțarea hotărârii la data de azi – 04 februarie 2021 -, conform art. 391 alin. 1 C.p.p., încheierea făcând parte integranta din prezenta hotărâre. 

Deliberând asupra cauzei penale deduse judecăţii, constată următoarele:

Prin Încheierea din data de 29 ianuarie 2021 pronunțată de Judecătorul de Cameră Preliminară din cadrul Tribunalului Dolj în dosarul nr. ...., s-a respins cererea formulată de inculpatul ...., prin apărător, de revocare sau de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu; în baza art. 348 din Codul de procedură penală raportat la art. 207 alin. 2 din Codul de procedură penală s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată prin Încheierea şedinţei din Camera de Consiliu nr. 203 din data de 10 noiembrie 2020 pronunţată de Tribunalul Dolj – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori în dosarul numărul ..., definitivă prin Încheierea şedinţei din Camera de Consiliu nr. 203 din data de 16 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova – Secția Penală şi pentru Cauze cu Minori în dosarul numărul ... (fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 74 din data de 10.11.2020 de către Tribunalul Dolj – Secția Penală şi pentru Cauze cu Minori) fată de inculpatul ...În baza art. 207 alin. 4 din Codul de procedură penală, menține măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul ....

S-a reținut că, prin rechizitoriul nr. ... din data de 26 ianuarie 2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, județul Dolj, s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de arest preventiv - a inculpatului ...pentru săvârșirea: infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată (faptă comisă la 06.08.2020); infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată (faptă comisă în perioada septembrie - noiembrie 2020); infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată (faptă comisă la 07.11.2020); infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată; infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și al munițiilor prevăzută de art. 342 alin. 2 din Codul penal, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 din Codul penal.

Analizând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată fată de inculpatul .., judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței de fond a apreciat că, în acest moment nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, neintervenind nici o cauză de revocare, de înlocuire sau de încetare a acesteia, astfel că acestea subzistă și fac necesară în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Starea de fapt reținută prin rechizitoriul nr. ... din data de 26 ianuarie 2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcţia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, judeţul Dolj – conform probelor administrate până în acest moment procesual - este susceptibilă a fi încadrată în dispozițiile: art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată, art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată și art. 342 alin. 2 din Codul penal, iar ceea ce se impune a fi verificat în aprecierea menținerii sau nu a măsurii preventive este existenta unei suspiciuni rezonabile că inculpatul a săvârșit una sau mai multe infracțiuni şi existenta unuia dintre cazurile prevăzute de art. 223 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară constatând îndeplinite cerințele dispozițiilor legale menționate.

Condiția existenței stării de pericol pentru ordinea publică a fost apreciată până în acest moment ca fiind dată de gravitatea faptelor de care este acuzat inculpatul ...şi de persoana acestuia - reţinându-se, în acest sens, atât modalitatea de a acționa, cât şi datele personale ale inculpatului, iar privarea sa de liberate este dată de necesitatea realizării scopurilor prevăzute de art. 202 din Codul de procedură penală, respectiv pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal şi al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Gravitatea acuzațiilor ce planează asupra inculpatului ...faţă de care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, impun în continuare concluzia că, punerea acestuia în libertate ar provoca o reală tulburare a ordinii publice, avându-se în vedere, aşa cum s-a arătat anterior, modalitatea în care se presupune rezonabil că inculpatul ar fi săvârşi faptele, cât şi perseverenţa infracţională de care acesta dă dovadă, inculpatul fiind o persoană certată cu legea penală, astfel cum a rezultat din fişa de cazier judiciar a acestuia, fiind condamnat de 16 (șaisprezece) ori de instanțe judecătorești din Franța, pentru furt calificat, lovituri cauzatoare de vătămare corporală minoră, trafic ilicit de arme și conducere fără permis.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței de fond a constatat că riscurile şi pericolele avute în vedere iniţial nu au descrescut nici faţă de intervalul de timp scurt petrecut de inculpatul ...în detenţie (din data de 10 noiembrie 2020), iar în cauză nu au apărut împrejurări noi, care să confere caracter de nelegalitate măsurii preventive adoptate, astfel că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 242 alin. 1 din Codul de procedură penală referitoare la revocarea unei măsuri preventive.

Pentru aceleaşi motive, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că, la acest moment procesual, nu este oportună aplicarea unor măsuri alternative arestării preventive (arestul la domiciliu) care să asigure scopul prevăzut de art. 202 din Codul de procedură penală, interesele de ordin privat ale inculpatului neputând fi analizate decât în balanţă cu interesul general, ce are ca obiectiv păstrarea unui climat de legalitate, securitate şi încredere a opiniei publice în actul de justiţie.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul ...în motivele scrise depuse la dosar la data de 03.02.2021, apreciind neîntemeiată soluția judecătorului de cameră preliminară de la instanța de fond de respingere a cererii sale privitoare la înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, solicitând astfel admiterea contestației, desființarea încheierii pronunțată de judecătorul de fond și, în rejudecare, să se admită cererea, avându-se în vedere în acest sens că urmărirea penală a fost finalizată prin emiterea rechizitoriului, a trecut de la data arestării sale preventive o perioadă de 3 luni, iar prin obligațiile ce-i pot fi impuse conform art. 221 C.p.p., se va realiza scopul prevăzut de art. 202 alin. 1 C.p.p., respectiv asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii sale de la judecată ori prevenirea săvârșirii pe viitor de noi infracțiuni. 

In opinia sa, având in vedere poziția sa procesuala de recunoaștere a activității infracționale, contestatorul inculpat a apreciat că nu ar putea fi impietată buna desfășurare a procesului penal, in sensul că el nu nu ar avea nici un motiv să se sustragă de la judecată și, oricum, obligația ce i s-ar impune - in sensul de a se prezenta in fata instanței de judecata ori de cate ori este chemat - a fost prevăzută de legiuitor tocmai in scopul împiedicării inculpatului de a se sustrase, acesta cunoscând consecințele nerespectării obligației, respectiv ar reveni în starea de arestare preventivă.

Prevederile art. 5 paragraf 3 din CEDO instituie o prezumție a dreptului la libertate si obliga instanțele naționale sa ia in considerare posibilitatea luării unor masuri alternative privării de libertate care sa asigure prezentarea inculpatului la procesul penal.

La evaluarea pericolului ce ar rezulta din lăsarea inculpatului in stare de libertate nu se poate avea in vedere pericolul social al faptei de a cărei săvârșire este învinuit, întrucât prin aceasta s-ar induce atingere principiului prezumției de nevinovăție.

Pericolul concret pentru ordinea publica, în justificarea menținerii măsurii arestului preventiv nu este suficient doar sa fie afirmat, ci trebuie să se demonstreze că o întreagă colectivitate este pusă în primejdie sau că s-ar produce perturbări la nivelul disciplinei publice, prin lăsarea inculpatului în libertate.

Jurisprudența constanta a CEDO a statuat ca, menținerea unei persoane in arest preventiv, doar pe baza gravitații faptei de care este acuzata, nu este compatibila cu prevederile art. 5 paragraf 3 din Convenție, care impune autorităților judiciare sa justifice măsura prelungirii arestului preventiv si pe alte rațiuni concrete si, de asemenea, sa ia in calcul si alte masuri preventive alternative arestării.

Privarea de libertate este o măsura excepționala si atât de grava încât ea nu se justifica decât in ultima instanța, atunci când alte măsuri mai puțin severe au fost luate in considerare si judecate ca fiind insuficiente pentru protejarea interesului personal sau public si ar impune detenția (cauza Witold Litwa contra Poloniei nr. 26629/95 din 4 aprilie 2000, cauza Gilda Hafsteinsdottir contra Islandei nr. 40905/98).

Tulburarea ordinii publice invocata ca si temei al menținerii arestării preventive este suficienta, in jurisprudența CEDO, doar in situația in care s-ar baza pe fapte de natura sa demonstreze ca lăsarea in libertate a inculpatului ar tulbura realmente ordinea publica (Degeratu c. României, 35104/2002, 6 iulie 2010; Scundeanu c. României, 10193/2002, 2 februarie 2010; Yuriy c. Rusiei, 5453/08, 29 aprilie 2010).

Or, in aprecierea acestui criteriu, judecătorul nu trebuie sa se limiteze numai la gravitatea faptelor in abstract, ci trebuie sa arate in mod concret, cu referire la datele spetei, caracterul cert si actual al atingerii aduse ordinii publice si totodată sa precizeze in ce măsura judecarea in stare de libertate a inculpatului ar avea un asemenea efect.

In acest stadiu procesual, contestatorul a arătat că dezideratele normalei desfășurări a procesului penal si înfăptuirii justiției penale prin îndeplinirea principiilor fundamentale ale procesului penal, pot fi garantate in cauza prin instituirea obligațiilor legale stabilite de dispozițiile art. 221 C.p.p.

Verificând încheierea contestată prin prisma motivelor invocate, dar și a dispozițiilor art. 207  C.p.p., completul de cameră preliminară constată următoarele:

Inculpatul este trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată (faptă comisă la 06.08.2020); infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată (faptă comisă în perioada septembrie - noiembrie 2020); infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată (faptă comisă la 07.11.2020); infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată; infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și al munițiilor prevăzută de art. 342 alin. 2 din Codul penal, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 din Codul penal.

Infracțiunile pentru  care inculpatul a fost trimis in judecata nu sunt lipsite de importanta, așa cum sugerează apărarea, nu sunt create artificial de Ministerul Public, ci dimpotrivă sunt fapte penale prin care se presupune ca sunt lezate  valorile sociale formate si dezvoltate in jurul  sănătății publice a  colectivității, dezvoltării firești si armonioase  a oamenilor. Fără a antama probleme  ce formează obiectul procedurii de camera preliminara,  ci examinând aparenta de legalitate - luând in considerare ca o măsura preventiva poate fi luata si menținuta numai in baza unor probe ce respecta standarde de legalitate - se constata ca rechizitoriul este  întocmit intr-o maniera exhaustiva, dar sistematizata, indicând si argumentând  probele pe care se sprijină acuzațiile, iar  materialul probator administrat pe parcursul procesului penal este amplu  si solid, fundamentând  bănuiala /supoziția legitima ca inculpatul ar fi autorul infracțiunilor care formează obiectul acuzațiilor penale.

La data de 06.08.2020 inculpatul ...în preajma hotelului „Ramada” din municipiul Craiova- deci loc public prin natura sa, in care circulația persoanelor este  extinsa, a vândut  pentru suma de  90 de lei, cannabis junei alte persoane care a fost descoperita de organele de  politie, aceasta arătând  modul in acre a intrat in posesia substanțelor interzise.

Administrarea probei constând in convorbirile telefonice interceptate și înregistrate în baza mandatelor de supraveghere tehnică a relevat preocuparea constanta a inculpatului pentru cultivarea  plantelor de cannabis, pentru o vânzare ulterioara; conform procesului - verbal de percheziție domiciliară, în imobilul în care au fost identificați inculpații ...și ..., au fost descoperite:

- 32 (treizeci și două) de plante despre care existau indicii că aparțin speciei „cannabis”, cultivate fiecare în câte un ghiveci din material plastic;

- 3 (trei) borcane din sticlă, cu capacitatea de 4,25 de litri, în care se aflau fragmente vegetale de culoare verde-oliv;

- o tulpină de plantă cu inflorescențe, cu privire la care existau indicii că aparține speciei „cannabis” și fragmente vegetale descoperite pe podea și într-o sobă din imobilul respectiv;

- o instalație electrică artizanală compusă din lămpi, cabluri electrice, ventilatoare, prize programabile, transformatoare de curent, dispozitive de climatizare.

 Potrivit procesului - verbal întocmit la data de 09.11.2020, cu aceeași ocazie, într-una dintre camerele imobilului susmenționat, pe o sobă, a fost descoperit un pistol cu manșonul din metal și mânerul din material plastic, de calibru 6 mm., inscripționat „Walther P99DAO”, prevăzut cu încărcător.

Conform raportului de constatare criminalistică nr. 176939 din 23.11.2020 al I.P.J. Dolj – Serviciul Criminalistic, s-a concluzionat, în baza caracteristicilor tehnice și a inscripțiilor existente că arma pusă la dispoziție este o replică de tip „airsoft” a unui pistol, marca „Walther”, model „P99DAO”, de calibru 6 mm., care pentru aruncarea proiectilului nemetalic folosește forța de expansiune a unui gaz sub presiune aflat într-un recipient și face parte din categoria armelor neletale.

S-a mai precizat că arma este de proveniență industrială, iar în lipsa unui recipient sub presiune specific acestui pistol nu s-a putut stabili starea de funcționare.

Prin adresa nr. ... din 09.12.2020 I.P.J. Dolj – Serviciul Arme, Explozivi, Substanțe Toxice a comunicat că inculpatul ...nu figurează în evidența Registrului Național al Armelor ca deținător legal de arme și muniții letale sau neletale și nu a solicitat autorizarea pentru a procura arme.

Analizând  natura si gravitatea acuzațiilor penale, se constata ca dimpotrivă, inculpatul  manifesta  superficialitate atunci când considera ca  faptele de care este acuzat nu  mai pot constitui fundamentul legalității si temeiniciei măsurii  arestului preventiv, întrucât, prin înseși natura lor, determina organele judiciare sa manifeste diligente sporite atunci când sănătatea publica, normala dezvoltare a oamenilor este afectata de operațiuni de  cultivare, deținere, întreținere,  preocupare pentru dezvoltare si înmulțire, apoi punere in circulație a substanțelor interzise, pentru ca sunt nocive pentru sănătatea fizica, psihica si intelectuala.

Măsura arestului la domiciliu ar constitui o măsura procesuala nejustificat de indulgenta, disproporționata raportat si la persoana inculpatului, care nu are studii adecvate vârstei sale, ci numai doi ani școlari, nu are ocupație legala, nici loc de munca, prin urmare nu exista nicio  certitudine ca  prin aceasta măsura nu ar putea continua derularea operațiunilor cu substanțe interzise; dimpotrivă, toate datele ce conturează obiectul si natura acuzațiilor precum si persoana inculpatului  conduc la premisa ca orice alta măsura procesuala este vădit insuficienta pentru  asigurarea bunei desfășurări a procesului penal,  buna înfăptuire a justiției.

Coroborând  probele administrate in prezenta cauza penala  pentru aflarea adevărului cu privire la faptele si persoana deduse judecații cu imaginea inculpatului, astfel cum este conturata inclusiv prin fisa de cazier judiciar, se poate concluziona in acest stadiu procesual, ca singura preocupare a inculpatului este de a comite infracțiuni pentru a obține resurse  necesare  existentei, el optând pentru un stil de viată ilegal in detrimentul  prestării unor activități  licite si morale. Din cuprinsul fisei de cazier judiciar( filele 267-269 volumul I dosar de urmărire  penala) se constata ca inculpatul, deși are vârsta de aproximativ 23 ani, înregistrează  16 condamnări in alte state ale  Uniunii Europene, pentru diferite infracțiuni, printre care se afla si furt calificat, avarierea si distrugerea proprietății,  vătămare corporala,  trafic ilicit de arme,  arme de foc,  parți si componente ale acestora – 4 condamnări, comercializarea unor bunuri furate, conducere periculoasa. Se conturează imaginea unei persoane pentru care încălcarea legii constituie regula consecventa a existentei sale, astfel ca o măsura a arestului la domiciliu in prezenta cauza penala nu răspunde cerințelor  imperative ale înfăptuirii justiției penale.

Finalizarea primei faze procesuale nu echivalează cu încetarea sau schimbarea fundamentelor de drept si de fapt care au întemeiat măsura arestării preventive, ci se subsumează principiului legalității si eficientei activității organelor judiciare, in spiritul asigurării unei durate rezonabile a procesului penal.

Dreptul la libertate fizica nu este unul absolut, el comportând excepții care sunt strict si limitativ prevăzute de lege , astfel cum este si măsura arestării preventive, necesara in prezenta cauza penala pentru  salvgardarea valorilor sociale si juridice, proporționala cu gravitatea acuzațiilor penale, provizorie si fără a aduce atingere  prezumției de nevinovăție.

Măsura arestului la domiciliu nu este suficienta pentru  realizarea scopului masurilor preventive, astfel cum este el reglementata prin dispozițiile art. 202 Cpp, având in vedere chiar  împrejurările si modul de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2 din legea 143/2002, n in varianta cultivării si deținerii, raportat si la declarațiile  inculpatului din cursul urmăririi penale conform cărora :a plantat  cannabis intr-un imobil ce a aparținut părinților săi, chiar daca in  documente este pe numele unor rude;  instalația  electrica descoperita a fost procurata de la  un băiat din Anglia, al cărui nume nu îl divulga de teama unor posibile consecințe asupra membrilor familiei sale; după eșecul  înregistrat cu prima cultura de  cannabis,  a dezvoltat o alta cultura, din care estima sa obțină, daca nu era descoperit de organele de politie, aproximativ 1kg;  a spus prietenei sale ca dorea sa obțină bani din  cultivarea cannabisului, sa plece in Anglia si sa vândă plantele;  prin urmare  modul in care este acuzat ca ar fi derulat activitatea infracționala se afla in conexiune cu  noțiunile de domiciliu, imobil, viată de familie, rude , prieteni. Aceleași date  se constata si in legătura cu fapta de a deține un pistol, identificat in urma efectuării procedeului probatoriu al percheziției  domiciliare,  inculpatul declarând ca l-a primit de la un prieten  care locuia in zona.  Deși a susținut ca nu știa ca ii trebuia autorizație pentru deținerea armei, nu a oferit nicio explicație  pentru care ar fi intrat in posesia acesteia, de la o persoana  care ii era prieten, fără sa dețină documente, el fiind si o persoana care nu are o ocupație  legala, ci, astfel cum a declarat, a cultivat cannabis pentru procurarea  banilor.

În baza art. 205 C.p.p. se va respinge contestația formulată de inculpatul ...ca nefondată.

În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. va fi obligat contestatorul, aflat in culpa procesuala,  la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat.

Domenii speta

Spete similare