Art 466 Coo- redeschiderea procesului penal in cazul judecarii in lipsa persoanei condamnate- conditii- notiunea de persoana judecata in lipsa

1.Neparticiparea inculpatului la actele de procedură efectuate până într-un anumit moment procesual nu înlătură semnificaţia juridică a momentului când şi-a desemnat mai mulţi apărători aleşi care s-au prezentat de mai multe ori pe parcursul procesului penal, din acest moment fiind considerat că a aflat în mod oficial de procedura penală desfăşurată în privinţa sa, iar prin mandatarea unor avocaţi aleşi să se prezinte la proces pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime, a renunţat în mod neechivoc la dreptul de a se prezenta personal la desfăşurarea procesului penal , asumandu-si în consecință efectele juridice ale unei asemenea atitudini procesuale.

2.Respingerea cererii de redeschidere a procesului penal  nu se  raportează si nu se justifica pe presupusa sustragere de la desfășurarea acestuia, ci pe manifestarea de voința  a inculpatului, care  desemnându-si apărători  aleși care s-au prezentat de mai multe ori pe parcursul procesului penal, in diferite stadii procesuale,  este considerat ca a  renunțat in mod tacit dar  neîndoielnic la  dreptul de a compărea in persoana, de a participa la desfășurarea procesului penal in care era inculpat , si prin urmare  este incidenta teza  cuprinsa in art. 466 alin 2 Cpp: nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului.

3.Împuternicirea avocațială este înscrisul ce are semnificaţia legală de procură, prin care avocatul este împuternicit de client, în baza contractului de asistenţă juridică încheiat, să-l asiste/reprezinte în fata instanțelor autorității judecătorești şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităților şi instituțiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice și/sau să exercite alte activități ce fac obiectul acestui contract. Semnarea împuternicirii avocațiale de către client sau reprezentantul acestuia nu este necesară în situaţia în care forma de exercitare a profesiei de avocat atestă identitatea părților, a conținutului şi data contractului de asistenta juridică în baza căruia s-a eliberat împuternicirea.

4.In condițiile in care inculpatul neaga  valoarea juridica a împuternicirilor avocațiale existente la dosarul cauzei  din care rezulta fără dubiu, in mod expres, ca avocatul  ales este împuternicit de către  clientul  ..., iar nu de alta persoana, invoca in  realitate un fals  sub semnătura privata , prev. de art. 322 Cp,  pe care însă nu l-a dovedit  din punct de vedere al  condițiilor de tipicitate obiectiva si subiectiva.

5.Instanța nu  are un fundament legal pentru a  înlătura  valabilitatea  împuternicirilor  avocațiale aflate la dosarul cauzei  care atesta ca inculpatul a împuternicit anumiți  avocați aleși pentru a-l reprezenta pe parcursul procesului penal, astfel ca  din acest moment a avut cunoștința de  conținutul si succesiunea actelor de procedura efectuate in privința sa .

Pe rol, judecarea cauzei penale privind apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - D.I.I.C.O.T. - SERVICIUL TERITORIAL CRAIOVA şi inculpatul ... împotriva sentinţei penale nr. 366 din data de 10 iulie 2019, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. ....

Conform art. 405 alin 2 C.p.p., părțile nu se citează la pronunțarea hotărârii.

Dezbaterile orale au avut loc în şedinţa publică din data de 14 iulie 2020, susţinerile părţilor fiind reţinute şi consemnate în Încheierea de şedinţă de la acea dată, prin care s-a dispus stabilirea unui termen pentru deliberare şi pronunţarea hotărârii la data de azi – 23 iulie 2020 -, conform art. 391 alin. 1 C.p.p., încheiere ce face parte integranta din prezenta decizie

Deliberând;

 C U R T E A,

Deliberând asupra cauzei penale deduse judecații, constata următoarele: 

Prin sentinţa penală nr. 366 din data de 10 iulie 2019 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. ..., în baza art. 7 pct 1 din Lg nr 39/2003 cu aplic art 375, 396 alin 10 C.pr.pen şi art. 13 Cpen anterior a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a teza a II-a, lit.b Cp din 1969; în baza art 42 alin 1,2 şi 3 din Lg nr 161/2003 cu aplic art 375, 396 alin 10 C.pr.pen şi art. 13 Cpen anterior a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare; în baza art 46 alin 1 lit a şi b din Lg nr 161/2003 cu aplic art 375, 396 alin 10 C.pr.pen şi art. 13 Cpen anterior a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 (un) an închisoare; în baza art 24 alin 1 şi 2 din Lg nr 365/2002 cu aplic art 375, 396 alin 10 C.pr.pen şi art. 13 Cpen anterior a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare; în baza art 33 lit a, 34 lit b C.pen, art 35 alin 1 C.pen şi art. 13 Cpen anterior s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea - de 3 ani închisoare - şi pedeapsa complementară a interzicerii  drepturilor prev de art 64 lit.a teza a II-a, lit.b Cp din 1969 pe o durată de 2 ani; în baza art. 71 C.pen din 1969 s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a , lit b C pen anterior.

În baza art.861  Cpen anterior şi  art 13 C.pen anterior s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate, pe durata termenului de încercare de 5 ani,

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.864 Cpen anterior, privind cazurile în care se poate dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art.71 alin 5 C.pen anterior s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate inculpatului, pe durata termenului de încercare.

În baza art.88 C.pen anterior s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada detenţiei în baza mandatului de executare a pedepsei nr .../2014 emis în baza sent pen nr 19/31.01.2014 a Tribunalului Dolj, începând cu data de 20.08.2018 până la data de 31.01.2019.

În baza art. 17 alin 2 C.pr.pen rap la art 16 lit f ) C.pr.pen comb cu art 122 alin 1 lit d) C pen din 1969 cu aplic art 13 C.pen anterior s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul ..., pentru infracţiunea prev de art 25 din Legea 365/2002

În baza art. 399 alin 1 C.pr.pen rap la art 242 alin 1 C.pr.pen s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul ....

În baza art. 118 lit c C.pen din 1969 s-a dispus confiscarea de la inculpatul ... a următoarelor bunuri: Un telefon Nokia cu 3 conductori electrici prevăzuţi cu mufă cu 3 pini, un card de memorie San Disk, Produo 1GB, sigilat cu sigiliul MI nr. 35711; un stick de memorie de culoare albastră, cu seria 4567864, sigilat cu sigiliul MI nr. 35711; un hard disk si un stick de memorie,  sigilat cu sigiliul MI nr. 35711; un hard disk Toshiba si o cartelă WIND, sigilat cu sigiliul MI nr. 35711 un dispozitiv pentru citirea benzilor magnetice; un număr de 23 bucăţi din material asemănător PVC, unele dintre acestea prezentând decupaje având aceeaşi formă şi dimensiuni,  un autocolant cu siglele: VISA ELECTRON, VISA, PLUS, MAESTRO, CIRRUS și MASTERCARD,  un dispozitiv electronic ce poartă inscripţia TF-SD PCB VER:00, reprezentând o minicameră demontată; doi acumulatori marca Hama, unul  fiind prevăzut cu doi conductori iar celălalt prezentând urme de lipituri; un acumulator de culoare argintie prevăzut cu doi conductori; un cablu prevăzut cu mufă tip USB, bunuri sigilate într-o cutie din carton ridicate de la inc. ... şi sigilate I.T.A.

În baza art. 274 alin 1 C.pr.pen a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000 lei, cheltuieli judiciare către stat (urmărirea penală şi instanţa de fond).

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul cu nr. 123D/P/2009 din 18 noiembrie 2010 al Parchetului de pe lângă ICCJ - DIICOT ST Craiova s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ... zis "..." pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, faptă prev. de art. 7 pct.1 din Legea 39/2003,

- acces fără drept la un sistem informatic, în scopul obţinerii de date informatice şi prin încălcarea măsurilor de securitate, faptă prev. de art. 42 alin. 1, 2 şi 3 din Legea 161/2003, Titlul III,

- producerea, vinderea, distribuirea, punerea la dispoziţie, sub orice altă formă, fără drept a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat în scopul săvârşirii infracţiunilor  prev. de art. 42 - 45 sau punerea la dispoziţie, sub orice altă formă, fără drept, a unei parole, cod de acces sau alte date informatice care permit accesul total sau parţial la un sistem informatic în scopul săvârşirii uneia din infracţiunile prev de art. 42 – 45 , faptă  prev. de art. 46 alin. 1 lit.a şi b din Legea 161/2003, Titlul III,

- falsificarea instrumentelor de plată electronică, faptă prev. de art. 24 alin. 1 şi 2 din Legea 365/2002 şi

- deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor  plată electronică, faptă  prev. de art. 25 din Legea 365/2002,

toate în final cu aplic. art. 33 lit. a şi b Cp.

Prin sentința penala apelata  s-a reținut totodată ca la data de 12 octombrie 2018 pe rolul Tribunalului Dolj a fost înregistrată sub nr. ... cererea de redeschidere a procesului penal formulată de către condamnatul ....

Prin Încheierea din 13.12.2018, în baza art. 469 alin. 3 Cod procedură penală s-a admis cererea de redeschidere a procesului privind pe inculpatul ...,  deținut în Penitenciarul Craiova, judecat în lipsă în dosarul penal ...al Tribunalului Dolj - Secția minori şi familie față de care s-a pronunțat sentința penală nr. 19 din 31 ianuarie 2014 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr. 172 din 10 februarie 2015 a Curţii de Apel Craiova.

Prin încheierea din 31.01.2019, în baza art. 469 alin. 7 Cod procedură penală s-a constatat desființată sentința penală nr. 19 din 31 ianuarie 2014 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr. 172 din 10.02.2015 a Curții de Apel Craiova. S-au anulat  formele de executare întocmite pentru punerea în executare a pedepsei aplicată inculpatului ..., inclusiv mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. ../2015. În baza art. 469 alin. 9 Cod procedură penală raportat la art. 202 alin. 4 lit. b Cod procedură penală şi art. 214, 215 cod procedură penală s-a dispus faţă de inculpatul ... măsura controlului judiciar pe o durată de 60 zile începând cu data de 31 ianuarie 2019 şi până la 31 martie 2019 inclusiv.

Inculpatul ... a arătat că recunoaște în totalitate faptele reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței şi a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, precizând că este de acord să presteze muncă în folosul comunităţii în situaţia în care se va dispune condamnarea sa.

Constatând  îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 374 alin. 4 C.p.p., instanța de fond a admis solicitarea inculpatului ..., judecata urmând a se desfăşura potrivit procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - D.I.I.C.O.T. - SERVICIUL TERITORIAL CRAIOVA  şi inculpatul ....

D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova a susţinut că în mod greşit instanţa de fond, prin încheierea din 13.12.2018, în baza art. 469 alin. 3 C.p.p. a admis cererea de rejudecare a procesului penal formulată de inculpatul ..., judecat în lipsă în dosarul nr. 17599/63/2017 a Tribunalului Dolj -Secţia minori şi familie.

Potrivit art. 466 alin.2 C.p.p. "Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în nici un alt mod oficial despre acesta,respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa".

 Potrivit procesului - verbal încheiat la data de 10.11.2010, inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală, sens în care s-a emis mandat european de arestare din 13.10.2010 şi mandatul de urmărire internaţională nr. 4 din 13.10.2010, a fost anunţat apărătorul ales - av. .. - să se prezinte la sediul DIICOT Serviciul Teritorial Craiova pentru a lua la cunoştinţă de materialul probator administrat în cauză; s-a prezentat avocat .., care a sTudiat dosarul şi a precizat că nu are cereri sau excepţii de invocat în favoarea clientului său.

Având în vedere cele menţionate mai sus, instanţa de fond în mod greşit prin încheierea din 13.12.2018, în baza art. 469 alin. 3 C.p.p. a admis cererea de redeschidere a procesului privind pe inculpatul ..., judecat în lipsă în dosarul penal ...al Tribunalului Dolj - Secţia minori şi familie, faţă de care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 19 din 31 ianuarie 2014 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr. 172 din 10 februarie 2015 a Curţii de Apel Craiova Prin încheierea din 31.01.2019, în baza art. 469 alin. 7 Cod procedură penală s-a constatat desfiinţată sentinţa penală nr. 19 din 31 ianuarie 2014 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr. 172 din 10.02.2015 a Curţii de Apel Craiova; s-au anulat formele de executare întocmite pentru punerea în executare a pedepsei aplicată inculpatului ..., inclusiv mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. ../2015.

De asemenea, DIICOT a susţinut că hotărârea instanţei de fond în rejudecare este netemeinică, întrucât a aplicat inculpatului ... o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, iar ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere, potrivit art. art.861 Cpen.

Inculpatul ... în temeiul art. 421 pct.2 lit. a C.p.p. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii instanţei de fond şi, în rejudecarea cauzei în fond, în principal să fie diminuat cuantumul pedepselor aplicate de prima instanţă de judecată, ca urmare a dispunerii procedurii prevăzute de art. 374 alin. (4) - 396 alin. (10) C.P.P, prin aplicarea art. 74 lit. a, c C.p. cu reţinerea art. 76 CP., iar în subsidiar, menţinerea pedepselor sub aspectul cuantumului şi al modalităţii de executare dispuse prin hotărârea atacată.

Criticile sale  vizează o individualizare favorabilă a pedepselor în raport cu care inculpatul a apreciat că se impune o scădere a pedepselor în raport cu art.74 lit. a, c CP, cu reţinerea art. 76 CP.

În cursul cercetării judecătoreşti în apel, a fost audiat inculpatul, conform art. 420 alin. 4 C.p.p., a cărui declaraţie a fost consemnată şi ataşată la dosarul cauzei, recunoscând total şi necondiţionat faptele reţinute în sarcina sa, optând pentru a fi judecat conform procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii, prev. de art. 375 şi următoarele C.p.p.

Verificând hotărârea apelată prin prisma motivelor invocate, dar și a dispozițiilor art.417 alin.2 C.p.p., instanța de apel retine  următoarele:

Inculpatul ... a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 19/2014 a Tribunalului Dolj, astfel cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 172/2015 a Curţii de Apel Craiova, la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Lg. 39/2003, prev. de art. 42 alin. 1, 2 şi 3 din Lg. 161/2003, prev. de art. 46 alin. 1 lit. a şi b din Lg. 161/2003, prev. de art. 24 alin. şi 2 din Lg. 365/2002 și, respectiv, prev. de art. 25 din Lg. 365/2002.

În baza hotărârii penale definitive a fost emis mandatul de executare a pedepsei nr. ../2014 de către Tribunalul Dolj la data de 10 februarie 2015 şi, respectiv, a fost emis mandatul european de arestare nr. 4 din 06 martie 2015 emis de Tribunalul Dolj.

Inculpatul, în calitate de persoană condamnată, a fost depistat în Spania şi arestat la data de 20 august 2018, în vederea executării mandatului național şi, respectiv, in baza mandatului european de executare a pedepsei, fiind încarcerat în Penitenciarul Bucureşti-Rahova începând cu data de 25 septembrie 2018.

La data de 12 octombrie 2018 a formulat cerere de redeschidere a procesului penal, conform art. 466 C.p.p., solicitând rejudecarea cauzei, susţinând că a fost judecat şi condamnat în lipsă.

Prin Încheierea din data de 13.12.2018, Tribunalul Dolj a admis cererea de redeschidere a procesului penal privind pe inculpatul ... şi, ulterior, a procedat la rejudecarea pe fond a cauzei.

Ulterior, prin Încheierea din 31 ianuarie 2019 a Tribunalului Dolj s-a dispus: constată desființată sentința penală nr. 19/2014 a Tribunalului Dolj, definitivă prin decizia penală nr. 172/2015 a Curţii de Apel Craiova; anulează formele de executare întocmite; s-a luat măsura controlului judiciar a inculpatului, care a fost pus în libertate de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. ../2015 emis anterior de Tribunalul Dolj. Aceste masuri trebuiau dispuse in mod legal prin  încheierea de admitere a cererii de redeschidere a procesului penal , astfel cum rezulta din dispozițiile art. 469 alin 5-9 Cpp: (5) Încheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesului penal poate fi atacată odată cu fondul. (7) Admiterea cererii de redeschidere a procesului penal atrage desființarea de drept a hotărârii pronunțate în lipsa persoanei condamnate. (9) Odată cu admiterea cererii de redeschidere a procesului penal, instanța, din oficiu sau la cererea procurorului, poate dispune luarea față de inculpat a uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4), lit. b) - e). Dispozițiile titlului V al pârții generale se aplică în mod corespunzător.

Cercetarea judecătorească pe fond a continuat, fiind pronunţată ulterior sentinţa penală nr. 366/2019 a Tribunalului Dolj, apelată în prezenta cauză de către Ministerul Public – D.I.I.COT., împreună cu încheierea din 13.12.2018 prin care s-a admis cererea de redeschidere a procesului penal.

Calea de atac exercitată de inculpat este nefondată, fiind întemeiat apelul exercitat de Ministerul Public – D.I.I.CO.T. pentru condiţiile de legalitate în care a fost pronunţată încheierea de admitere a cererii de redeschidere a procesului penal.

Conform art. 469 C.p.p. persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoştinţă, prin orice notificare oficială, că s-a desfăşurat un proces penal împotriva sa.

(2) Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceştia s-au prezentat oricând în cursul procesului, şi nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui ori şi-a retras apelul.

 (3) Pentru persoana condamnată definitiv judecată în lipsă faţă de care un stat străin a dispus extrădarea sau predarea în baza mandatului european de arestare, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data la care, după aducerea în ţară, i-a fost comunicată hotărârea de condamnare.

Conform art 469(5,6) Cpp, incheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesului penal poate fi atacată odată cu fondul.  (6) Hotărârea prin care este respinsă cererea de redeschidere a procesului penal este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea pronunţată în lipsa persoanei condamnate. Se constată astfel că obiectul apelului în calea extraordinară de atac a redeschiderii procesului penal, în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate, îl constituie atât hotărârea pronunţată în urma rejudecării pe fond a cauzei, dar şi încheierea prin care a fost admisă cererea de redeschidere a procesului penal.

 Încheierea din 13.12.2018 pronunțată de Tribunalul Dolj, prin care s-a admis cererea de redeschidere a procesului penal privind pe inculpatul – persoană condamnată ..., este nelegală, nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 466 alin. 2 teza a II-a C.p.p. pentru ca persoana condamnată să fie considerată judecată în lipsă – aceasta desemnându-şi un apărător ales pe parcursul procesului penal, care s-a prezentat de mai multe ori la îndeplinirea actelor de procedură specifice.

Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate reprezintă o cale extraordinară de atac, de retractare, scopul acesteia este garantarea  dreptului la un proces echitabil prev. de art. 6 din  Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin respectarea principiului contradictorialităţii, al egalităţii armelor, al exercitării dreptului la apărare în propria persoană,  al nemijlocirii, oralităţii şi aflării adevărului, precum şi a dreptului de a interoga martorii sau părţile din proces. Dreptul inculpatului de a fi prezent la judecată este recunoscut atât în legislaţia internă, cât si în Pactul internaţional relativ la drepturile civile si politice și în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale, care în art. 6 paragraf 3 prevede că cel acuzat are dreptul de a se apăra el însuşi si dreptul de a interoga martorii. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa că prezenţa inculpatului este, în principiu, obligatorie la soluţionarea cauzei. De la regula prezenţei inculpatului la soluţionarea cauzei se admit si excepţii, atunci când asigurarea acestei condiţii ar conduce la amânarea nejustificată a procedurii, mai ales dacă inculpatul are o culpă în absenţa sa (cauza Poitrimol c. Franţei, cauza Colozza c. Italiei).

Condiţiile pentru redeschiderea procesului penal  în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, conform art.466 C.p.p.,  sunt următoarele: 

Existenţa  unei hotărâri definitive de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei  sau de amânare a aplicării pedepsei, prin urmare, existenţa unei hotărâri definitive  prin care s-a soluţionat fondul cauzei. Este îndeplinită această condiţie prin pronunţarea sentinţei penale 19/2014 a Tribunalului Dolj, pronunțată în cauza penală, obiect al dosarului nr...., a cărei rejudecare s-a solicitat.

Această condiţie presupune  existenţa unei sentinţe penale , definitive în faza instanţei de apel, ca urmare a soluţionării apelului, rezultând astfel că cererea de redeschidere a procesului penal nu poate fi admisă în cazul în care  sentinţa de condamnare a rămas definitivă prin neapelare sau prin retragerea apelului, întrucât conform art.466 alin.2 teza a II-a C.p.p., nu consideră judecată în lipsă persoana condamnată, care după  comunicarea hotărârii, potrivit legii, nu a declarat apel sau a renunţat la declararea lui ori şi l-a retras. Cererea de redeschidere a procesului penal, ca şi calea  de atac  a recursului în casaţie nu poate fi declarată  omisso medio.

O altă condiție pentru redeschiderea procesului penal, conform art.466 C.p.p., constă în împrejurarea ca persoana faţă de care s-a pronunţat hotărârea să fi fost judecată în lipsă.

Potrivit legii,  este considerată judecată în lipsă persoana care  nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în mod oficial despre acesta sau deși a avut cunoștință de proces a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa.

Nu se consideră judecată în lipsă persoana care şi-a desemnat un apărător ales sau mandatar, dacă aceştia s-au prezentat oricând în cursul procesului .

Nu este îndeplinită această din urmă condiţie şi astfel persoana condamnată in prezenta cauza  nu se consideră judecată în lipsă, întrucât a desemnat  mai mulţi apărători aleşi care s-au prezentat în mod succesiv pe parcursul procesului penal, la desfăşurarea unor acte de procedură esenţiale pentru desfăşurarea procesului penal:

La dosarul nr. ... al Tribunalului Dolj având ca obiect cererea de redeschidere a procesului penal a fost ataşat atât dosarul de urmărire penală, dar şi dosarele privind măsurile preventive luate faţă de inculpat, iar instanţa a extras din  sistemul  informatic Ecris încheierile pronunțate cu ocazia soluționării măsurilor preventive (filele 44-60 vol I), în toate aceste acte procesuale fiind consemnată în mod repetat prezenţa apărătorului ales al inculpatului, fiind depuse delegaţii avocaţiale din care rezultă calitatea de apărător ales pentru inculpatul ....

Considerentele expuse în Încheierea din 13.12.2018 a Tribunalului Dolj, conform cărora nu există nici un înscris sau document din care să rezulte, dincolo de orice dubiu, că petentul a renunţat la dreptul de a participa la procedurile penale, că a beneficiat doar de un avocat din oficiu care a fost prezent la termenele de judecată şi a formulat apel, sunt contrare situaţiilor de fapt şi juridice care rezultă din întreg materialul dosarului penal.

Astfel, în dosarul nr. ... având ca obiect propunere de arestare preventivă faţă de toţi inculpaţii din cauză, printre care şi ..., acesta din urmă a beneficiat de serviciile a trei apărători aleşi, astfel cum rezultă din împuternicirea avocaţială nr. 212582 din 28.05.2010, împuternicire în care se consemnează în mod expres că apărătorii aleşi sunt împuterniciţi de către clientul ... să exercite asistenţă juridică şi reprezentare în respectivul dosar penal.

Prin Încheierea din 28 mai 2020 pronunţată în acest dosar penal, instanţa a dispus arestarea preventivă a unora dintre inculpaţi şi disjungerea propunerii de aretare preventivă cu privire la trei inculpaţi, inclusiv inculpatul ..., pentru realizarea procedurii de citare şi emiterea mandatelor de aducere.

În urma disjungerii s-a format dosarul penal nr. ..., în care s-a pronunţat Încheierea din 04.06.2010 prin care Tribunalul Dolj a dispus arestarea preventivă şi a inculpatului ... – conform art. 148 alin. 1 lit. f C.p.p. în vigoare la această dată, instanţa reţinând că nu este incident şi cazul de arestare prev de art. 148 lit. a C.p.p. În cadrul acestui dosar penal, inculpatul a fost citat la adresa de domiciliu şi a beneficiat de serviciile apărătorului ales, care a participat la procesul penal privind luarea măsurii arestării preventive, a formulat concluzii; pe numele inculpatului s-a emis mandat de aducere, iar din procesul-verbal de executare se reţine faptul că s-a luat legătura cu tatăl inculpatului, care a susţinut că fiul său este plecat în străinătate; nu a susţinut că s-ar afla în relaţii conflictuale cu inculpatul – fiul său, ori că nu a menţinut legătura cu acesta de mai mult timp.

Instanţa a dispus arestarea preventivă pe temeiul juridic privind pericolul pentru ordinea publică ce ar fi decurs din lăsarea în libertate a inculpaţilor şi a precizat că nu se impune și reținerea dispozițiilor art. 148 lit. a C.p.p., întrucât nu există dovezi că s-ar fi sustras de la desfăşurarea procesului penal. Aceste mențiuni ale instanței nu intră în contradicție cu cerința prev. de art. 466 alin. 2 C.p.p., care prevede că nu se consideră în lipsă persoana condamnată care şi-a desemnat un apărător ales, care s-a prezentat oricând în curul procesului, întrucât sunt două noţiuni distincte: sustragerea de la o anumită etapă procesuală  și, respectiv, desemnarea  ulterior a unui apărător ales care să se prezinte oricând în cursul procesului penal ce a continuat.

Persoana care nu a avut cunoştinţă de actele de procedură îndeplinite în timpul urmăririi penale până la un anumit moment procesual (şi deci care nu poate fi acuzată oficial că s-ar fi sustras de la îndeplinirea acestor acte procedurale) este considerată că a luat cunoştinţă de procedura penală desfăşurată în privinţa sa în momentul în care a apărătorul ales pe care l-a desemnat s-a prezentat oricând în cursul procesului penal, având în vedere că apărătorul a fost ales de către respectivul participant la procesul penal şi împuternicit să exercite asistenţa judiciară în cauzele penale.

Încheierea Tribunalului Dolj din 04 iunie 2010 a fost desfiinţată în vederea rejudecării prin Încheierea nr. 99 din 11.06.2010 a Curţii de Apel Craiova, în vederea îndeplinirii în mod corect a procedurii de citare, considerându-se că inculpatul a fost citat pentru ora 23:59, iar judecata a avut loc în realitate la ora 18:00. Prin Încheierea Curţii de Apel Craiova nu s-a reţinut că inculpatul nu ar fi avut cunoştinţă de desfăşurarea procesului penal, ci doar faptul că a fost citat pentru dezbaterea propunerii de arestare preventivă la o oră mai avansată decât cea la care a avut loc discutarea efectivă a propunerii de arestare preventivă. În procedura desfăşurată în faţa Curţii de Apel Craiova, inculpatul ... a fost reprezentat prin apărător ales, în baza împuternicirii avocaţiale nr. 212624 din 11.06.2010, din care rezultă în mod expres că apărătorii aleşi au fost împuterniciţi de către clientul .... La dosarul cauzei există motive de recurs întocmite de apărătorii aleşi, prin care s–au invocat: nelegala citare în legătură cu ora prezentării, lipsa probelor sau a indiciilor temeinice în sensul art. 143 C.p.p. rap la art. 681 C.p.p. în vigoare la acea dată, cu privire la săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi, respectiv, lipsa condiţiei existenţei unei stări de pericol pentru ordinea publică, în sensul art. 148 lit. f C.p.p. Nu se invocă elemente de fapt privind necunoaşterea de către inculpat a procedurii penale care desfăşoară în privinţa sa ori neluarea legăturii cu inculpatul sau alte aspecte din care să rezulte că persoana acuzată nu avea cunoştinţă de procedura penală desfăşurată împotriva sa.

În rejudecarea propunerii de arestare preventivă s-a pronunţat Încheierea din 29 iunie 2010 în dosar nr. ... al Tribunalului Dolj, prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului .... În cursul acestei proceduri, inculpatul a beneficiat de reprezentare juridică din partea unui apărător ales, în baza delegaţiei avocaţiale nr. 212582 din 28 mai 2010; apărătorul ales a fost prezent aşadar la dezbaterea propunerii de arestare preventivă şi a formulat concluzii, arătând că inculpatul a părăsit ţara la data de 23 mai 2010, iar urmărirea penală a început prin ordonanţa din 26 mai 2010.

Necunoaşterea de către inculpat a actelor de procedură desfăşurate până în momentul plecării din ţară nu produce efecte şi pentru viitor, întrucât inculpatul, într-un anumit stadiu ulterior al procesului penal, când se discutau măsurile preventive, şi-a desemnat apărător ales, care s-a prezentat la desfăşurarea procesului penal şi, prin urmare, acesta poate fi considerat momentul în care inculpatul a luat cunoştinţă în mod oficial de acuzaţiile penale ce i-au fost aduse şi de stadiul procesual respectiv; prin urmare nu poate fi asimilata unei persoane judecate in lipsa.

În cursul procedurii de rediscutare a măsurii arestării preventive s-a emis mandat de aducere pe numele inculpatului ..., iar din procesul verbal de executare se constată că a fost găsit la domiciliu fratele său, care a precizat că inculpatul este plecat în Austria; nu s-a invocat de către frate că inculpatul şi-ar fi schimbat domiciliul sau că nu ar mai ţine legătura cu acesta ori că s-ar afla în relaţii conflictuale, dimpotrivă, s-a indicat în mod clar ţara în care se află, rezultând astfel o continuitate a relaţiilor specifice dintre membri familiei.

Prin încheierea din 29 iunie 2010 a Tribunalului Dolj s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului ... pe o durată de 30 de zile de la data încarcerării şi a fost menţinută prin Încheierea nr. 124 bis din 09 iulie 2010 a Curţii de Apel Craiova, prin care a fost respins recursul declarat de inculpat.

Se constată că şi în etapa procesuală a recursului, împotriva măsurii arestării preventive, inculpatul a beneficiat de reprezentare juridică prin apărător ales, în baza împuternicirii avocaţiale nr. ... din 09 iulie 2010 din care rezultă în mod expres că apărătorul ales este împuternicit de către clientul ...; apărătorul ales a fost prezent în faţa instanţei şi a formulat concluzii judiciare; prin Încheierea Curţii de Apel Craiova s-a considerat că este legală şi temeinică măsura arestării preventive faţă de inculpat în baza dispoziţiilor art. 148 lit. f Cp.p., nefiind aplicabile dispoziţiile art. 148 lit. a C.p.p., întrucât, atunci când prima instanţă învestită cu propunerea de aretare preventivă a reţinut doar dispoziţiile art. 148 lit. f C.p.p., doar inculpatul a formulat recurs prin apărător ales, astfel încât se impune respectarea principiului neagravării situaţiei în propria cale de atac.

Este valabilă şi în acest stadiu procesual distincţia dintre necunoaşterea actelor de procedură până într-un anumit stadiu procesual şi, în consecinţă, imposibilitatea de a considera persoana ca sustrăgându-se de la acele acte de procedură, pe de o parte  și, respectiv,  pe de alta parte, cunoașterea viitoarelor acte de procedură, ca urmare a încunoștințării într-un anumit moment procesual asupra conţinutului şi scopului actelor procedurale efectuate, dovada clară a acestei înștiințări fiind desemnarea unui apărător ales, care s-a prezentat în mod sistematic la desfăşurarea procesului penal.

După luarea măsurii preventive faţă de inculpat, procesul penal a continuat cu efectuarea altor acte de urmărire penală, apărătorul ales al inculpatului ... prezentându-se şi în faţa organelor de urmărire penală.

Astfel, din procesul verbal din 10 noiembrie 2010 se constată următoarele: a fost încunoștințat apărătorul ales al inculpatului pentru a se prezenta la procuror în scopul de a lua cunoştinţă de materialul probator administrat în cauză, a fi întrebat dacă mai are de formulat cereri pentru clientul său şi pentru a fi informat cu privire la încadrarea juridică a faptelor; apărătorul ales, în baza împuternicirii avocaţiale nr. ... din 10.11.2010, s-a prezentat, a studiat volumele dosarului cauzei, a aflat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul urma să fie trimis în judecată şi a arătat că nu mai are alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de adus în apărare (filele 194 – 196 vol 22, dosar penal nr. ....).

La dosarul de urmărire penală mai există o altă delegaţie, prin care apărătorul ales al inculpatului ... împuterniceşte un alt apărător să îl substituie la efectuarea unei percheziţii informatice, dar tot pentru clientul ... (fila 259, vol 12, dosar ....).

Dispozițiile art.466 C.p.p. reglementează redeschiderea procesului penal, referindu-se, inclusiv în partea ce priveşte condiţiile exercitării acestei căi extraordinare de atac, la noţiunea de proces penal, menţionându-se cerinţele  imperative, negative, ca persoana  pentru a fi considerată  judecată în lipsă, să nu aibă cunoştinţă de proces în mod oficial.

Noţiunea de proces penal, în lipsa oricărei distincţii legale ce nu  permite nici interpretului să  efectueze  vreo distincţie,  are în vedere  toate fazele procesuale : urmărirea penală,  camera preliminară ( de la intrarea în vigoare a noului cod de procedura penală), judecata  şi punerea  în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive. Nu se poate reduce noţiunea de proces numai la  anumite faze procesuale, întrucât dispoziţiile art.466 C.p.p., au în vedere  procesul penal în ansamblu, neexistând  nici o distincţie în funcţie de fazele sau etapele procesuale.

Procedura prezentării materialului de urmărire penală prev.de art.250 V. C.p.p., constituia  o condiţie prealabilă  trimiterii în judecată a persoanei  învinuitului sau inculpatului şi sesizării instanţei competente, astfel că, persoana condamnată din prezenta cauză avea reprezentarea stadiului procesual  în care se afla la data de  10.11.2010,  când s-a efectuat o formă specifică de substituire a prezentării materialului de urmărire penală şi a fazei procesuale care va urma, către apărătorul ales al inculpatului. În procesul verbal întocmit şi semnat de apărătorul ales, nu s-a formulat nici o obiecţie faţă de ansamblul actelor de procedură prezentate şi nu s-a susţinut că inculpatul nu ar avea cunoştinţă de procesul penal.

Neparticiparea inculpatului la actele de procedură efectuate până într-un anumit moment procesual nu înlătură semnificaţia juridică a momentului când şi-a desemnat mai mulţi apărători aleşi care s-au prezentat de mai multe ori pe parcursul procesului penal, din acest moment fiind considerat că a aflat în mod oficial de procedura penală desfăşurată în privinţa sa, iar prin mandatarea unor avocaţi aleşi să se prezinte la proces pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime, a renunţat în mod neechivoc la dreptul de a se prezenta personal la desfăşurarea procesului penal , asumandu-si în consecință efectele juridice ale unei asemenea atitudini procesuale.

Respingerea cererii de redeschidere a procesului penal  nu se  raportează si nu se justifica pe presupusa sustragere de la desfășurarea acestuia, ci pe manifestarea de voința  a inculpatului, care  desemnându-si apărători  aleși care s-au prezentat de mai multe ori pe parcursul procesului penal, in diferite stadii procesuale,  este considerat ca a  renunțat in mod tacit dar  neîndoielnic la  dreptul de a compărea in persoana, de a participa la desfășurarea procesului penal in care era inculpat , si prin urmare  este incidenta teza  cuprinsa in art. 466 alin 2 Cpp: nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului,

Prin decizia nr. 453 din 11 iulie 2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, publicată în: Monitorul Oficial Nr. 930 din 19 noiembrie 2019, Curtea Constituționala  a  argumentat: „...de esența instituției redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este faptul că aspectul lipsei justificate de la judecarea cauzei trebuie verificat cu privire la întreaga desfășurare a procesului penal, întrucât, altfel, inculpații ar fi încurajați să se sustragă de la faza de judecată, știind că, în cazul în care vor fi prinși, vor putea solicita rejudecarea cauzei. Statul nu poate fi obligat să redeschidă procesul penal şi să cheltuiască alte resurse materiale doar pentru că inculpatul, cu bună știință, nu s-a prezentat la judecarea cauzei. Astfel, trebuie ca instanța să verifice cauza contumaciei, iar lipsa inculpatului să nu fie imputabilă acestuia”.

Fată de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în materia art. 6 paragraf. 1 şi 3 lit. c din Convenţie,  instanţele  trebuie să respingă o cerere de rejudecare  formulată de persoanele care  au renunţat în mod neechivoc la dreptul  de a fi prezente în instanţă  şi de a se apăra, având însă obligaţia de a rejudeca procesul în celelalte cazuri în care condamnatul a fost judecat în lipsă. Potrivit acestei jurisprudențe, inculpatul poate renunța la dreptul de a se prezenta în instanță, în mod expres sau tacit. Renunțarea tacită poate rezulta din elemente de fapt cu un sens neechivoc, precum desemnarea unui avocat ales care s-a prezentat  de mai multe ori  la desfășurarea actelor de procedura, inclusiv in  etapele procesuale in care  se solicita luarea măsurii arestării preventive fata de inculpat.  Este evident faptul ca inculpatul si-a desemnat apărător  care sa il reprezinte in procesul penal, având conștienta  naturii si efectelor luării  măsurii arestării preventive fata de el, așa cum se solicita de către acuzare.

Prin hotărârea  pronunţata de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, in cauza  Melloni( C – 399/11, din 26.02.2013) ,  s-a reţinut  ca articolul 4a alineatul (1) din Decizia cadru Decizia – cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul de arestare european şi procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene,  prevede, în esenţă, la literele (a) și (b) că, din moment ce persoana condamnată în lipsă a avut cunoştinţă, în timp util, de procesul stabilit și a fost informată că poate fi pronunţată o decizie în cazul în care nu se prezintă la proces sau, având cunoştinţă de procesul stabilit, a mandatat un avocat pentru a o apăra, autoritatea judiciară de executare este obligată să predea această persoană, astfel încât ea nu poate condiţiona predarea menţionată de posibilitatea unei noi proceduri de judecată în prezenta persoanei respective în statul membru emitent.

O astfel de interpretare a articolului 4a menționat este susținută de obiectivele urmărite de legiuitorul Uniunii. Reiese atât din considerentele (2)-(4), cât și din articolul 1 din Decizia cadru 2009/299 că legiuitorul Uniunii a intenționat, prin adoptarea acesteia, să faciliteze cooperarea judiciară în materie penală prin îmbunătățirea recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare între statele membre, prin intermediul unei armonizări a temeiurilor pentru nerecunoașterea deciziilor pronunțate în urma unui proces la care persoana în cauză nu a fost prezentă în persoană. Astfel cum se subliniază în special în considerentul (4), legiuitorul Uniunii a urmărit, prin definirea acestor temeiuri comune, să permită „autorității de executare să execute decizia în pofida absentei persoanei în cauză de la proces, respectându se pe deplin dreptul persoanei la apărare”.

În ceea ce priveşte conţinutul dreptului la o cale de atac efectivă și la un proces echitabil prevăzut la articolul 47 din cartă, precum și al dreptului la apărare garantat de articolul 48 alineatul (2) din aceasta, trebuie precizat că, deși dreptul persoanei acuzate de a fi prezentă în persoană la proces constituie un element esențial al dreptului la un proces echitabil, acest drept nu este absolut (a se vedea în special Hotărârea din 6 septembrie 2012, Trade Agency, C 619/10, punctele 52 și 55). Persoana acuzată poate să renunțe la acesta, de bunăvoie, în mod expres sau tacit, cu conditia ca renunțarea să fie stabilită în mod neechivoc, să fie însoțită de un minim de garanții corespunzătoare gravității sale și să nu intre în conflict cu niciun interes public important. În special, încălcarea dreptului la un proces echitabil nu este stabilită, chiar dacă persoana acuzată nu s ar fi prezentat în persoană la proces, din moment ce aceasta a fost informată cu privire la data și la locul procesului sau a fost apărată de un avocat.

Această interpretare a articolului 47 și a articolului 48 alineatul (2) din cartă corespunde conținutului pe care jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului îl recunoaste drepturilor garantate de articolul 6 alineatele (1) și (3) din CEDO (a se vedea în special Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea Medenica împotriva Elveției din 14 iunie 2001, cererea nr. 20491/92, § 56-59, Hotărârea Sejdovic împotriva Italiei din 1 martie 2006, cererea nr. 56581/00, Recueil des arrêts et décisions 2006 II, § 84, 86 și 98, precum și Hotărârea Haralampiev împotriva Bulgariei din 24 aprilie 2012, cererea nr. 29648/03, § 32 și 33).

Armonizarea condiţiilor de executare a mandatelor europene de arestare emise în scopul executării deciziilor pronuntate în urma unui proces la care persoana în cauză nu a fost prezentă în persoană, efectuată prin Decizia cadru 2009/299, urmăreste, astfel cum se mentionează la articolul 1 din aceasta, să consolideze drepturile procedurale ale persoanelor care fac obiectul unor proceduri penale și să îmbunătățească recunoașterea reciprocă a deciziilor judiciare între statele membre.

Astfel, articolul 4a alineatul (1) din Decizia cadru 2002/584 prevede, la literele (a) și (b) condiţiile în care persoana în cauză trebuie să fie considerată că a renunţat în mod voluntar și neechivoc să se prezinte la proces, astfel încât executarea mandatului european de arestare emis în scopul executării pedepsei de către persoana condamnată în lipsă nu poate fi supusă condiţiei ca aceasta să poată beneficia de rejudecarea cauzei în prezenta sa în statul membru emitent. Aceasta este situatia fie, astfel cum prevede alineatul (1) litera (a), în cazul în care persoana în cauză nu a fost prezentă în persoană la proces, desi a fost citată personal sau a fost informată în mod oficial cu privire la data și locul stabilite pentru acesta, fie, astfel cum prevede același alineat litera (b), în cazul în care, având cunoştinţă de procesul stabilit, a ales să fie reprezentată de un avocat în loc de a se prezenta în persoană. 

Având în vedere cele ce precedă, este necesar să se constate că articolul 4a alineatul (1) din Decizia cadru 2002/584 nu încalcă nici dreptul la o cale de atac efectivă și la un proces echitabil, nici dreptul la apărare garantate de articolul 47 și, respectiv, de articolul 48 alineatul (2) din cartă.

Inculpatul a susținut că nu a angajat el apărătorul ales, dar această apărare nu este fondată, având în vedere că, în cuprinsul tuturor împuternicirilor avocaţiale este consemnat că apărătorii aleşi au fost împuterniciţi de către clientul – inculpat ...; nu există nici o menţiune din care să rezulte că angajarea apărătorilor aleşi s-a făcut de către membrii familiei inculpatului.

Nici nu poate fi acceptată situația conform căreia părinții inculpatului ar fi desemnat avocați în numele fiului său, fără a cunoaște pentru ce era chemat fiul său în fata instanțelor judecătorești și fără a-l încunoștința pe acesta, in condițiile in care ei înșiși au participat la mai multe percheziții domiciliare si informatice  efectuate  in ceea ce il privește pe inculpat, fiul lor.

Nu există probe care să dovedească susţinerile inculpatului privind relaţiile conflictuale existente între el şi membrii familiei, având în vedere că, din cuprinsul proceselor verbale de executare a mandatelor de aducere emise pe numele inculpatului în cursul procesului penal, rezultă că au fost găsiţi la domiciliu membrii familiei sale, care au susținut că acesta este plecat în străinătate, uneori au indicat chiar şi ţara în care s-ar afla; membrii familiei care au discutat cu organele de executare a mandatelor de aducere nu au învederat niciodată că s-ar afla în relaţii de distanţare sau conflictuale cu inculpatul; au fost indicate două dosare civile având ca obiect domeniul dezbaterii moştenirii, în care se susţine că fratele inculpatului ar fi declarat că nu cunoaşte nimic despre inculpat, însă aceste dosare datează din anii 2019, 2020, când hotărârea de condamnare era deja definitivă în privinţa inculpatului, deci procesele civile sunt ulterioare desfăşurării procesului penal în care inculpatul şi-a desemnat un apărător ales pentru a-l reprezenta şi care s-a prezentat de mai multe ori pe parcursul procesului penal.

In  procesul  civil obiect al dosarului nr. 34589/215/2019 al Judecatoriei Craiova , inculpatul a susținut următoarele  in cuprinsul unei contestații in anulare, astfel cum rezulta din sentința  civila nr. 3931/2020 , consultata  pe sistemul Ecris:  „La aceste percheziţii a participat şi o vecină de bloc ..., care a ştiut de plecarea lui, care ştia că se stabilise în Spania şi îi cunoştea şi numărul de telefon, deoarece nu şi-l schimbase. Cu toate acestea, nici prietenii şi nici vecinii, mai ales familia lui fratele şi mama lui, nu l-au anunţat despre ce s-a întâmplat, nu l-au anunţat de moartea tatălui său şi nici de faptul că s-a deschis dosar de succesiune, cu toate că ştiau foarte bine unde locuieşte. Mai mult, a încercat să-i contacteze în nenumărate rânduri pe membrii familiei lui, dar aceştia nu au vrut să ţină legătura cu el.(...) Iar faptul că fratele şi mama lui nu ar fi ştiut unde se află sau nu ar fi ştiut adresa lui, este complet fals, deoarece el trimitea în ţară sume de bani periodic tatălui său până în momentul decesului, prin diferiţi intermediari”. Rezulta astfel ca inculpatul tinea legatura cu familia sa inca de la momentul plecării din tara,  parintii stiau unde locuieste el, iar  eventualele  neintelegeri au fost generate  doar de  dezbaterea succesiunii, dovada fiind si continutul referatului de evaluare efectuat in  prezenta cauza, la Tribunalul Dolj, din care rezulta ca inculpatul inca locuieste cu familia de la data  eliberarii.

 Astfel, relevanță juridică în ceea ce priveşte relaţiile normale de familie care au existat între inculpat şi ceilalți membri ai familiei sale are şi referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune Dolj în dosarul nr. ... in care se  consemnează următoarele: inculpatul a plecat în Spania în anul 2010; după ce a absolvit liceul, a fost cooptat în afacerea tatălui său, care deţinea un magazin de calculatoare în Craiova, până în anul 2003, ceea ce atestă relaţii normale între membrii familiei; între 2005 şi 2009, a lucrat în Portugalia, iar între 2010 şi 2018 în Spania; după revenirea în ţară şi liberarea din penitenciar ca urmare a admiterii cererii de redeschidere a procesului penal, inculpatul ... locuieşte fie cu mama sa, fie cu fratele său, împrejurare care atestă relaţii cordiale între membrii familiei, contrar susţinerilor inculpatului din cuprinsul concluziilor judiciare depuse în această cauză.

De asemenea,  prin incheierea din data de 02.07.2014 pronuntata in dosar ... al Judecatoriei Craiova, avand ca obiect dezbatere succesorala, s-au retinut urmatoarele: „ În prezenta cauză, reclamantul .. şi pârâta .. au susţinut că  pârâtul ... a avut cunoştinţă despre decesul tatălui său, fiind anunţat de aceştia, însă nu a participat la înmormântare sau pomenirile religioase ulterioare şi nici nu şi-a manifestat voinţa  de acceptare  a succesiunii.  Aceste susţineri sunt confirmate şi de către martorii .. şi .. , propuşi de către reclamant, şi martora .., de către pârâta.  Astfel,  martora ..  a relevat împrejurarea că  pârâtul ... este plecat din Romania din 2004, iar în momentul priveghiului pârâta .. a fost sunată de către acesta. Acelaşi martor a învederat că din discuţiile  purtate cu pârâta a înţeles că fiul său ... nu este interesat de moştenirea tatălui .  Martorul ...  a arătat că pârâtul ... a doua zi după deces la contactat telefonic şi l-a rugat  să-i ajute familia cu  privire formalităţile şi înmormântare.

Probele administrate au conturat  o situaţie de fapt , în sensul că pârâtul ...  a cunoscut despre decesul defunctului .., fiind înştiinţat cu privire la  înmormântarea acestuia, iar în interiorul termenului de un an  nu  a făcut nici un act care să presupună însuşirea calităţii de moştenitor şi angajarea viitorului bunurilor  din moştenire”.

 Conform art. 121 (1-6) din Statutul Profesiei de Avocat, contractul de asistenta juridică este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem. Acesta trebuie să îndeplinească toate condițiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenții și dobândește dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidentă al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.

(2) Contractul de asistenta juridică poate fi încheiat și prin orice mijloc de comunicare la distanta. În acest caz, data încheierii contractului este data la care a intervenit acordul de voință între avocat şi client.

(4) Contractul de asistenţă juridică se consideră a fi fost încheiat în mod tacit dacă clientul a achitat onorariul menţionat în cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu semnificând acceptarea contractului de către client, caz în care data încheierii contractului este considerată a fi data menţionată în cuprinsul contractului.

(5) Contractul de asistenta juridică poate fi încheiat, în mod excepțional, și în formă verbală.

(6) În cazul în care avocatul și clientul convin, o terță persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocațiale stabilite prin contract, dacă terțul acceptă, chiar și tacit, încheierea contractului în astfel de condiții.

Rezulta astfel existenta mai multor variante ca inculpatul, chiar  aflat la distanta, sa  încheie un contract de  asistenta juridica, iar in situația  ipotetica in care chiar si familia sa ar fi angajat  apărătorul  in  beneficiul inculpatului, acesta din urma a acceptat chiar si tacit acest contract ( altfel nu producea efecte juridice), care a fost valabil încheiat si adus la îndeplinire pe parcursul  unei perioade consistente de timp. Prin urmare, avea cunoștința de  procesul penal, iar apărătorul l-a reprezentat  juridic in mod valabil, toate actele de procedura  cunoscute de apărătorul ales fiind prezumate ca fiind cunoscute si de partea pe care  o reprezintă.

Împuternicirea avocațială este înscrisul ce are semnificaţia legală de procură, prin care avocatul este împuternicit de client, în baza contractului de asistenţă juridică încheiat, să-l asiste/reprezinte în fata instanțelor autorității judecătorești şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităților şi instituțiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice și/sau să exercite alte activități ce fac obiectul acestui contract. Semnarea împuternicirii avocațiale de către client sau reprezentantul acestuia nu este necesară în situaţia în care forma de exercitare a profesiei de avocat atestă identitatea părților, a conținutului şi data contractului de asistenta juridică în baza căruia s-a eliberat împuternicirea.

In condițiile in care inculpatul neaga  valoarea juridica a împuternicirilor avocațiale existente la dosarul cauzei  din care rezulta fără dubiu, in mod expres, ca avocatul  ales este împuternicit de către  clientul  ..., iar nu de alta persoana, invoca in  realitate un fals  sub semnătura privata , prev. de art. 322 Cp,  pe care însă nu l-a dovedit  din punct de vedere al  condițiilor de tipicitate obiectiva si subiectiva.

Instanța nu  are un fundament legal pentru a  înlătura  valabilitatea  împuternicirilor  avocațiale aflate la dosarul cauzei  care atesta ca inculpatul a împuternicit anumiți  avocați aleși pentru a-l reprezenta pe parcursul procesului penal, astfel ca  din acest moment a avut cunoștința de  conținutul si succesiunea actelor de procedura efectuate in privința sa .

Posibilitatea concreta a inculpatului de a angaja, scris sau verbal, apărători aleși care sa il reprezinte intr-un anumit  proces penal  este confirmata si prin  ansamblul probelor administrate pe parcursul procesului penal:  din conținutul  planșelor fotografice  aflate la dosarul cauzei, in urma activităților  de supraveghere  desfășurate de organele de urmărire penala in baza autorizațiilor emise de  Tribunalul Dolj, rezulta ca in data de 22 mai 2010 inculpatul era in  Craiova( volumul 9), iar  urmărirea penala s-a început fata de el prin ordonanța din 26.05.2010, deci la puțin timp după plecare,  procurorul chiar menționând in ordonanța de începere a urmăririi penale ca inculpatul a părăsit  Romania  in data de 23.05.2010. Succesiunea evenimentelor este compatibila cu încheierea unui contract de asistenta juridica, astfel cum se  atesta  chiar prin împuternicirile avocaților aleși,  in  modalitățile  indicate in Statutul Profesiei de Avocat.

Apărătorul ales a asistat si  alți membri ai familiei inculpatului,  cum ar fi pe tatăl inculpatului,  cu ocazia efectuării procedeului probatoriu al percheziției informatice din data de 03.11.2010(volumul 10 d.u.p), sau pe ambii părinți  in timpul percheziției  informatice din data de 06.10.2010, semnând  deopotrivă  procesele verbale  de percheziție in sistem informatic( volumul 15 d.u.p).

Au fost  îndeplinite procedeele probatorii constând in percheziții domiciliare la data de 27.05.2010 la cele doua imobile ale familiei inculpatului, aflate la numerele 4 si 6  ale blocului de locuințe,  fiind găsiți fratele si  părinții inculpatului, care nu au negat  faptul ca inculpatul ar fi avut domiciliul acolo, chiar fratele  inculpatului arătând camera acestuia din urma, nu s-a invocat existenta unor  relații distanțate sau conflictuale.

Pentru aceste considerente,  în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. se va admite apelul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ – DIICOT- Serviciul Teritorial Craiova; se va desfiinţa în totalitate sentinţa penală nr. 366/2019 a Tribunalului Dolj şi încheierea din data de 13.12.2018, prin care in baza art. 469 alin 3 Cpp s-a admis cererea de rejudecare  a procesului penal formulata de inculpatul ...; în temeiul art 469 alin 4 Cpp se va respinge cererea de redeschidere a procesului penal obiect al dosarului ...al Tribunalului Dolj, ca nefondată si se va menține sentința penala nr. 19/2014 a Tribunalului Dolj, astfel cum a rămas definitiva prin decizia penala nr. 172/2015 a Curții de Apel Craiova.

Se va dispune reemiterea formelor de executare in baza sentinței penale nr. 19/2014 a Tribunalului Dolj, astfel cum a rămas definitiva prin decizia penala nr. 172/2015 a Curții de Apel Craiova.

Se va constata că persoana condamnata a fost arestata intre 20.08.2018 si 31.01.2019 inclusiv.

În temeiul art. 421 pct.1 litera b Cpp se va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul ..., având in vedere ca  urmare a  respingerii cererii de redeschidere a procesului penal  nu mai exista un cadru procesual specifica cercetării  judecătorești in care  sa fie examinate criticile  formulate  de apelant cu privire la individualizarea judiciara a pedepselor,  hotărârea de condamnare  pronunțata in privința sa  pastrandu-si caracterul definitiv,  intrând in autoritate de  lucru judecat. In același sens, a doua categorie a motivelor de apel formulate  de  Ministerul Public  nu mai este util a fi examinate.

In baza art. 275 alin 2 Cpp va fi obligat apelantul ..., aflat in culpa procesuala,  la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare catre stat, iar în temeiul art. 275 alin 3 C.p.p., restul cheltuielilor judiciare din apel, vor rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare