Motivarea hotararii. Exigenta. Art 403 Cpp.

Observând considerentele hotărârii primei instanţe, Curtea constată că aceasta nu respectă dispoziţiile procedurale ce reglementează conţinutul expunerii, nu există o analiză a probelor care stau la baza vinovăţiei şi a împrejurărilor invocate de inculpat în apărare.

Astfel, deşi inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, a solicitat reţinerea în favoarea sa a circumstanţei atenuante prev. de art. 75 alin. 1 lit. a C.p., invocând că persoana vătămată, aflată în stare de ebrietate, este cea care l-a lovit la început, inculpatul acționând în urma unei puternice tulburări generate de provocarea părţii civile, în cuprinsul sentinţei nu se analizează în niciun fel incidenţa acestei circumstanţe. 

De asemenea, instanţa de fond doar a enumerat criteriile legale care stau la individualizarea pedepsei, fără nicio referire la datele concrete ale speţei deduse judecăţii.

Asupra apelurilor de faţă;

Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 302 din data de 05 noiembrie 2020, pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr…., în temeiul  art. 194 alin. 1 lit. e C.p.. cu aplicarea art. 396 alin. 10 şi art. 375 alin. 1 C.p.p. a fost condamnat inculpatul…, la pedeapsa de un an şi 4 luni închisoare.

În baza art. 91 alin. 1 şi art. 92 alin. 1 Cp. s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului …pe durata termenului de supraveghere de 2  ani.

În baza art. 93 alin. 1 Cp. s-a dispus ca inculpatul …pe durata termenului de supraveghere, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Olt, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

 În baza art. 93 alin. 2 Cp. s-a impus inculpatului …pe durata termenului de supraveghere, să execute următoarea obligaţie: să frecventeze programul de reintegrare socială, derulat de către Serviciul de Probaţiune Olt.

În baza art. 93 alin. 3 Cp. s-a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul…, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Şcoala Gimnazială …sau la Primăria comunei…  jud…. 

În baza  art. 91 alin. 4 raportat la art. 96 Cp. a fost atenţionat inculpatul asupra conduitei sale viitoare şi asupra aspectului că în cazul comiterii de noi infracțiuni sau a nerespectării măsurile de supraveghere ori a neexecutării obligațiilor ce îi revin pe durata termenului de supraveghere se expune revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza disp. art. 19 C.p.p., coroborat cu dispoziţiile art. 397 C.p.p., art. 1357 C. civ., a fost admisă în parte  acţiunea civilă formulată de partea civilă …şi a fost obligat inculpatul sa plătească acesteia suma 5000 lei reprezentând despăgubiri civile cu titlul de daune morale.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a constatat că prin rechizitoriul  Parchetului de pe  lângă  Judecătoria  Caracal  nr. …din 14.02.2020 şi înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 18.02.2020 sub nr. de dosar …, a fost trimis în  judecată în stare de libertate inculpatul…, pentru săvârşirea unei infracţiuni de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e C.p. (persoană vătămată…).

În fapt, s-a reţinut că în noaptea de 05/06.07.2019, în jurul orelor 00.00, persoana vătămată …împreună cu tatăl său - martorul …au părăsit incinta barului aparţinând numitului…, situat pe raza localităţii …, jud…., după ce anterior consumaseră băuturi alcoolice în această locaţie.

În timp ce se deplasa pe jos către locuinţa sa, persoana vătămată a ajuns în dreptul locuinţei martorului …, care se afla la poartă, împreună cu inculpatul...

Între persoana vătămată şi inculpat a pornit o discuţie în contradictoriu pe motiv că inculpatul a refuzat să-i împrumute persoanei vătămate un furtun pentru udat iar în acest context, persoana vătămată, aflată în stare de ebrietate, i-a aplicat inculpatului … o lovitură cu pumnul în zona capului. În consecinţă, şi inculpatul i-a aplicat lui … o lovitură cu pumnul în zona capului, acesta din urmă căzând la pământ, după care inculpatul i-a mai aplicat persoanei vătămate câteva lovituri cu pumnii la nivelul capului şi peste corp.

În urma acţiunilor violente ale inculpatului, persoana vătămată … a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 05.07.2019, prin lovire cu corpuri dure, ce au necesitat pentru vindecare un număr de 35-40 zile de îngrijiri medicale, leziuni traumatice care au pus în primejdie viaţa persoanei vătămate, aşa cum rezultă din certificatul medico-legal cu nr. … din 17.07.2019, emis de SJML Olt.

Aspectele reţinute anterior au fost confirmate prin depoziţia martorului … care a fost prezent în momentul altercaţiei şi care a observat cum inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii persoanei vătămate, la nivelul capului şi peste corp, după ce acesta din urmă îl lovise pe inculpat în zona capului.

Totodată, martorul …a susţinut că l-a observat pe …la pământ, în faţa locuinţei numitului … din com. …, jud…. iar pe inculpatul … în timp ce îl lovea pe … cu un obiect (cutie), în noaptea de 05/06.07.2019, în jurul orelor 00.15-00.20. În continuare, martorul a chemat serviciul de ambulanţă care s-a prezentat, preluându-l pe … în vederea acordării de îngrijiri medicale. Martorul a mai arătat că numitul … i-a povestit ulterior că a văzut cum inculpatul l-a lovit pe Prodan Ion cu pumnii şi picioarele.

În acelaşi sens este şi depoziţia martorului…, care l-a observat pe …căzut la pământ, prezentând urme vizibile de violenţă, fără a cunoaşte cine i-a provocat acele leziuni.

Martorul..– tatăl persoanei vătămate a precizat că, în noaptea de 05/06.07.2019, se deplasa împreună cu fiul său către locuinţa lor, iar, după ce s-au oprit în dreptul locuinţei numitului…, el a rămas pentru puţin timp după care şi-a continuat deplasarea, fără să observe incidentul dintre fiul său şi inculpat însă a aflat ulterior de la martorul …că cei doi s-au lovit reciproc, fiul său fiind transportat la spital pentru îngrijiri medicale.

Inculpatul …a declarat faptul că, în noaptea de 05/06.07.2019 a avut o discuţie în contradictoriu cu persoana vătămată …în faţa locuinţei martorului …din com. …, jud. …, fiind lovit de către … de mai multe ori cu pumnii. Ca urmare a acestui fapt, inculpatul i-a aplicat, la rândul său, mai multe lovituri cu pumnii la nivelul capului şi peste corp, persoanei vătămate….

Din raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică cu nr. … din 07.11.2019 emis de SJML Olt rezultat faptul că inculpatul … avea diminuată capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor faptei ale, având discernământul scăzut.

Având în vedere raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică cu nr. …din 07.11.2019 emis de SJML Olt, din care rezultă că inculpatul … suferă de o boală psihică şi constatând că acesta prezintă un pericol pentru societate, raportat la conţinutul infracţiunii ce face obiectul prezentei cauze, urmează a se propune luarea măsurii de siguranţă cu caracter medical a obligării la tratament medical faţă de inculpat, în condiţiile art. 109 C.p.

Situaţia de fapt expusă mai sus a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a sesizării telefonice (f. 15); declaraţie persoană vătămată: … (f. 19, 21-22); declaraţie martor … (f. 26-27); declaraţie martor … (f. 29); declaraţie martor … (f. 31); declaraţie martor … (f. 36); certificat medico-legal nr. … din data de 17.07.2019, emis de S.J.M.L. Olt (f. 23-24); declaraţii suspect/inculpat: … (f. 41, 46);raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică cu nr. … din 07.11.2019 emis de SJML Olt (f. 53-54).

Inculpatul … are vârsta de 56 ani, cetăţenie română, studii profesionale, căsătorit, pensionar, stagiul militar satisfăcut.

Din fişa de cazier judiciar rezultă că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.

Inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa.

În procedura de Cameră Preliminară, cauza a fost înregistrată sub nr…..

Având în vedere infracţiunea pentru care inculpatul este trimis în judecată, respectiv săvârşirea unei infracţiuni de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e C.p. (persoană vătămată Prodan Ion) judecătorul de cameră preliminară, observând dispoziţiile art. 35 C.p.p. a constatat competenţa instanţei în ceea ce priveşte soluţionarea prezentei cauze.

Judecătorul  de cameră preliminara a constatat că rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral şi de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată şi cheltuielile judiciare.

De asemenea, s-a constatat că nu au fost formulate cereri şi excepţii de către apărătorul inculpatului sau persoana vătămată şi nici din oficiu nu se impuneau a fi invocate.

Prin încheierea din Camera Preliminară nr. 66/09.06.2020, în temeiul art. 346 alin. (2) C.p.p. judecătorul de cameră preliminara a constatat legalitatea rechizitoriului emis la data 14.02.2020 în dosarul nr. …al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală si a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul …pentru săvârşirea unei infracţiuni de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e C.p. şi  pe persoană vătămată….

Instanţa a fixat primul termen de judecată la data de 03.09.2020, în şedinţă publică cu citarea părţilor.

La dosar s-a înaintat fişa de cazier judiciar a inculpatului.

Prin cererea depusă la dosar la data de 1.09.2020, persoana vătămată …s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 25.000 lei cu titlu de daune materiale si 15.000 lei reprezentand daune morale.

În şedinţa publică din data 08.10.2020 a fost audiat inculpatul…, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei la f. 29.

 De asemenea, în şedinţa publică din data 05.11.2020, instanta a procedat la  audierea martorului  ...pe latura civilă, a  carui  declaratie  consemnată, semnată  de acesta s-a  atasat la dosar.

Apărătorul  persoanei vătămate a depus la dosarul cauzei  acte  medicale.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prima instanţă a reţinut următoarele:

În drept, fapta inculpatului …care, noaptea de 05/06.07.2019, în jurul orelor 00.00 – 00.30 i-a aplicat persoanei vătămate … mai multe lovituri cu pumnii la nivelul capului şi peste corp, în timp ce se aflau în dreptul locuinţei numitului …, din com. …, jud. …, producându-i persoanei vătămate leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 35-40 zile de îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus viaţa în primejdie, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni de vătămare corporală, prev. de art. 194 alin. 1 lit. e C.p., fiind pe deplin dovedită cu ajutorul probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată.

Potrivit art. 396 alin. 1 C.p.p. instanţa hotărăşte asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunţând, după caz, condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal ultima soluţie fiind dispusa in baza alin. 6  din cuprinsul aceluiaşi articol.

Art. 375 C.p.p. privind procedura în cazul recunoaşterii învinuirii stipulează că  dacă inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condiţiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanţa procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului şi ale celorlalte părţi, se pronunţă asupra cererii.  Dacă admite cererea, instanţa întreabă părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea de probe cu înscrisuri.  Dacă respinge cererea, instanţa procedează potrivit art. 374 alin. (5) - (10).

Potrivit disp. art. 396 alin. 10 C.p.p., când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1) şi (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiţii a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condiţiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.

Audiat nemijlocit în faţa instanţei de judecată la termenul de judecată din data de 08.10.2020, în prezenţa apărătorului din oficiu,  inculpatul a declarat ca  recunoaşte în întregime fapta reţinută în sarcina sa, urmand  a fi judecat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, beneficiind de reducerea pedepsei aplicată cu o treime.

La individualizarea pedepsei,  prima instanţă a avut în vedere disp. art. 74 alin. 1 Cp, stabilind cuantumul acesteia în raport cu următoarele criterii:  împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului,  conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Având în vedere toate aceste criterii, s-a apreciat că pedeapsa care a fost aplicată inculpatului trebuie să aibă un caracter moderat, o pedeapsă de 1 an si 4 luni închisoare îndeplinind toate aceste cerinţe, pedeapsă care urmează a fi executată în regim de suspendare sub supraveghere potrivit art. 91 şi art. 92 Cp., dublul scop educativ preventiv al sancţiunii penale putând fi atins şi în condiţiile în care pedeapsa nu va fi  executată în regim de detenţie, inculpatul prezentând garanţia că a realizat amploarea consecinţelor negative ale faptei sale asupra  celorlalţi membri ai societăţii produse prin încălcarea valorilor sociale  apărate de codul penal, dispunând suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 2 ani, ce constituie termen de supraveghere.

În baza art. 93 alin. 1 Cp., inculpatul, pe durata termenului de supraveghere,  a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere: de a se prezenta la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta, de a primi vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa, de a anunţa, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, de a comunica schimbarea locului de muncă şi de a comunica informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin.2 Cp. prima instanţă a impus inculpatului … , pe durata termenului de supraveghere, să execute următoarea obligaţie: să frecventeze programul de reintegrare socială, derulat de către Serviciul de Probaţiune Olt.

În baza art. 93 alin. 3 Cp. prima instanţă a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul …, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Şcoala Gimnazială … sau la Primăria comunei …,  jud…. 

În baza  art. 91 alin .4 raportat la art. 96 Cp., a fost atenţionat inculpatul asupra conduitei sale viitoare şi asupra aspectului că în cazul comiterii de noi infracțiuni sau a nerespectării măsurile de supraveghere ori a neexecutării obligațiilor ce îi revin pe durata termenului de supraveghere se expune revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Sub aspectul soluţionării acţiunii civile, prima instanţă a avut în vedere că persoana  vătămată … s-a constituit parte civilă în procesul penal, apreciind ca sunt întrunite condiţiile atragerii răspunderii civile delictuale a inculpatului, aşa cum sunt prevazute de  art.1357 C.civil: cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului fiind chemat să răspundă pentru cea mai uşoară culpă.

În cauză, instanţa a procedat la audierea martorului ... pe latura civilă, din declaratia caruia rezultă că după incident persoana vatamata s-a deplasat la Spitalul ... pentru a i se acorda  îngrijiri medicale, ulterior fiind ajutat în gospodărie fără a putea preciza  dacă partea civilă a facut cheltuieli pentru procurarea medicamentelor.

Martorul a mai declarat ca partea civila a fost internata in spital şi după externare a stat mai multe zile acasa si timp de o lună sau chiar mai mult nu s-a putut ocupa de agricultură, datorită starii sale de sanatate care a fost afectată.

În ceea ce priveste prejudiciul material suferit de partea civilă evaluat la suma de 25.000 lei, prima instanţă a reţinut că aceasta nu a produs nicio probă, fiind de notorietate ca in aceasta materie prejudiciul trebuie sa fie determinat sau determinabil.

Nu exista niciun dubiu in ceea ce priveste existenţa  unui prejudiciu material inregistrat de catre partea civilă ca urmare a execitarii asupra sa de catre inculpat a agresiunilor fizice descrise in rechizitoriu, insă nu există nicio dovada in raport cu care instanţa să aprecieze întinderea acestei pagube in conditiile in care sarcina probei revine reclamantului in procesul civil.

Prima instanţă a apreciat ca fiind întemeiată în parte cererea părţii civile prin care a solicitat de la inculpat acordarea de daune morale, întrucât așa cum se arată si in practica constanta a instanței supreme,  stabilirea cuantumului  acestor daune presupune o apreciere, in raport de criterii precum consecințele negative suferite de victimă plan fizic si psihic, importanta valorilor sociale lezate, măsura in care au fost atinse aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura in care victimei i-a fost afectata situația familiala, profesionala si sociala.

Sub aspectul prejudiciului moral suferit de către partea civilă, instanţa raportat la traumatismele suferite de către aceasta şi la numărul de zile de îngrijiri medicale, a apreciat că suma de 5.000 lei este justificată.

Pe care de consecinţă, în baza disp. art. 19 C.p.p., coroborat cu dispoziţiile art. 397 C.p.p., art. 1357 C. civ., a fost admisă în parte  acţiunea civilă formulată de partea civilă … şi a fost obligat inculpatul să plătească acesteia suma 5000 lei reprezentând despăgubiri civile cu titlul de daune morale.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal şi inculpatul ….

În motivarea apelului formulat Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală întrucât aceasta nu s-a pronunțat cu privire la luarea măsurii de siguranță cu caracter medical a obligării la tratament medical a inculpatului …, astfel cum a fost formulată propunerea prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, cu numărul …din data de 14.02.2020.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caraęal, cu numărul …din data de 14.02.2020 a fost sesizată Judecătoria Caracal în vederea judecării cauzei privindu-l pe inculpatul …pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e C.p., dar și cu privire la luarea măsurii de siguranță cu caracter medical a obligării la tratament medical a inculpatului, în condițiile art. 331 C.p.p rap. la art. 109 C.p., având în vedere raportul de primă expertiză medico -legală psihiatrică cu nr. …. din data de 07.11.2019 emis de S.J.M.L. Olt, din care reiese faptul că inculpatul avea discernământul scăzut la momentul săvârșirii infracțiunii.

Or, prin sentința apelată, instanța a omis să se pronunțe asupra acestei propuneri, astfel cum impun dispozițiile art. 404 alin. 4 lit. d C.p.p., hotărârea fiind nelegală.

De asemenea, s-a arătat că hotărârea instanței este netemeinică întrucât pedeapsa stabilită de către instanță pentru inculpatul … este prea blândă raportat la natura infracțiunii săvârșite, consecințele produse și limitele de pedeapsă prevăzute de lege.

Consecințele acțiunilor violente ale inculpatului au fost deosebit de grave, persoana vătămată suferind multiple fracturi, fiind necesară intervenția chirurgicală, aspecte care au condus la concluzia că leziunile suferite i-au pus viața în primejdie.

Totodată, s-a apreciat că termenul de supraveghere de 2 ani stabilit ca urmare a suspendării sub supraveghere a executări pedepsei, este de asemenea foarte redus, având în vedere argumentele anterior precizate, precum și faptul că dispozițiile art. 92 alin. 1 Cp. prevăd că perioada suspendării poate fi cuprinsă între 2 și 4 ani, în speța de față fiind de asemenea stabilit minimul posibil prevăzut de lege.

S-a apreciat că pedeapsa redusă la minimul special posibil de 1 an și 4 luni închisoare aplicată inculpatului …, este prea blândă, fiind oportună majorarea acesteia concomitent cu majorarea termenului de supraveghere de 2 ani, stabilit prin sentința apelată.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.

În motivarea apelului formulat inculpatul … a arătat că se impune reducerea cuantumului pedepsei având în vedere disp. art. 75 lit. a Cpp, inculpatul acționând în urma unei puternice tulburări generate de provocarea părţii civile. A învederat că din probele administrate rezultă că partea civilă a lovit iniţial pe inculpat, acesta încercând să se apere nicidecum să atace partea civilă.

Verificând actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că apelurile formulate de inculpat şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal sunt întemeiate şi urmează a fi admise pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul  Parchetului de pe  lângă  Judecătoria  Caracal  nr. … din 14.02.2020 şi înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 18.02.2020 sub nr. de dosar…, a fost trimis în  judecată în stare de libertate inculpatul …, pentru săvârşirea unei infracţiuni de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e C.p. (persoană vătămată …).

În urma probatoriului administrat în cauză, prima instanţă a constatat vinovăţia inculpatului şi a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, reţinând aceeaşi situaţie de fapt din rechizitoriu, ca urmare a recunoaşterii de către inculpat a comiterii faptei şi aplicării disp. art. 375 C.p.p.

Curtea reţine că motivarea sentinţei apelate este una sumară, fără nicio referire la împrejurările în care a fost comisă fapta de care este acuzat inculpatul, fără analiza probelor administrate în cursul urmăririi penale, sau a susţinerilor părţilor, rezumându-se doar la condamnarea inculpatului, individualizarea pedepsei, doar prin prezentarea în mod generic a criteriilor de individualizare prev. de art. 74 C.p., lipsind orice referire concretă la speţa dedusă judecăţii.

Potrivit art. 401 C.p.p., cuprinsul unei hotărâri trebuie să conţină o parte introductivă, o expunere şi dispozitivul.

Expunerea prevăzută de art. 403 C.p.p. trebuie să cuprindă descrierea faptei ce face obiectul trimiterii în judecată precum şi încadrarea juridică dată acesteia în actul de sesizare, dar ceea ce este esenţial, trebuie să cuprindă motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză.

Observând considerentele hotărârii primei instanţe, Curtea constată că aceasta nu respectă dispoziţiile procedurale ce reglementează conţinutul expunerii, nu există o analiză a probelor care stau la baza vinovăţiei şi a împrejurărilor invocate de inculpat în apărare.

Astfel, deşi inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, a solicitat reţinerea în favoarea sa a circumstanţei atenuante prev. de art. 75 alin. 1 lit. a C.p., invocând că persoana vătămată, aflată în stare de ebrietate, este cea care l-a lovit la început, inculpatul acționând în urma unei puternice tulburări generate de provocarea părţii civile, în cuprinsul sentinţei nu se analizează în niciun fel incidenţa acestei circumstanţe. Deşi chiar şi în cuprinsul rechizitoriului se arată că persoana vătămată a aplicat inculpatului o lovitură cu pumnul în zona capului, iar ca urmare a acestui fapt, inculpatul … a lovit cu pumnul pe …, acesta căzând la pământ, în sentinţă nu se reţine ca stare de fapt decât că în noaptea de 05/06.07.2019, în jurul orelor 00.00 – 00.30 inculpatul i-a aplicat persoanei vătămate … mai multe lovituri cu pumnii la nivelul capului şi peste corp, în timp ce se aflau în dreptul locuinţei numitului …, din com. …, jud. …, producându-i persoanei vătămate leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 35-40 zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus viaţa în primejdie.

De asemenea, instanţa de fond doar a enumerat criteriile legale care stau la individualizarea pedepsei, fără nicio referire la datele concrete ale speţei deduse judecăţii. Nu a fost amintit sau analizat raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică cu nr. … din 07.11.2019 emis de SJML Olt în cursul urmăririi penale, din care rezultă că inculpatul … suferă de o boală psihică, a avut şi are diminuată capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor faptei sale, discernământul său a fost şi este scăzut şi s-a recomandat luarea măsurii de siguranţă cu caracter medical a obligării la tratament medical faţă de inculpat, în condiţiile art. 109 C.p., propunere formulată şi prin rechizitoriu, fără ca instanţa de fond să se pronunţe asupra ei.

Raportat la toate aceste elemente menţionate anterior, instanţa de control judiciar reţine că, sub aspectul dreptului la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reafirmat în jurisprudenţa sa că instanţele au obligaţia de a analiza efectiv motivele, argumentele şi probele fără ca acesta să impună o motivare în dovedirea pentru fiecare argument invocat. (cauzele Helle c. Finlandei, Albina c. României)

Noţiunea de proces echitabil impune condiţia ca o instanţă care a motivat pe scurt hotărârea să fi analizat în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse atenţiei.

Pentru a efectua controlul hotărârii primei instanţe, instanţa de apel are sarcina de a verifica dacă faptele şi împrejurările reţinute prin hotărârea atacată reprezintă adevărul material, complet şi cert întemeiat. Pentru aceasta este necesar a se cunoaşte starea de fapt reţinută de instanţa a cărei hotărâre este atacată şi pe baza căror probe s-a ajuns la această stabilire, aspect ce poate fi verificat numai pe baza motivării hotărârii apelate.

Hotărârea judecătorească nu este un act discreţionar, ci rezultatul unui proces logic de analiză ştiinţifică a probelor administrate în cauză, în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabiliri adevărului. Astfel, hotărârea reprezintă rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia reprezintă argumentarea în scris a raţiunii ce determină pe judecător să adopte soluţia dispusă în cauză.

Motivarea hotărârilor justifică echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justiţiabilului de a fi convins că justiţia a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale şi procedurale şi, pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaşte oportunitatea promovării căii de atac.

În condiţiile în care legea procesual penală prevede două grade de jurisdicţie este necesar ca judecata să parcurgă toate etapele procesuale pentru a nu priva inculpatul de un grad de jurisdicţie, prin soluţionarea cauzei direct de către instanţa de apel. Cum în primă instanţă nu a avut loc o judecată cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia, primul grad de jurisdicţie nu poate fi luat în considerare şi ca atare, pentru respectarea dreptului la un proces echitabil şi asigurarea efectivă a două grade de jurisdicţie, pe considerentele sus menţionate şi având în vedere şi disp. art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p. Curtea va admite apelul formulat în cauză, va desfiinţa sentinţa penală şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, respectiv Judecătoria Caracal.

În rejudecare, instanţa de fond va avea în vedere şi celelalte motive de apel a căror analiză de către instanţa de control judiciar nu a mai fost necesară, va respecta standardele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului dezvoltate în cauzele Cutean c. României şi Beraru c. României, cu privire la respectarea principiului nemijlocirii, ca element al caracterului echitabil al procesului penal şi va ţine seama de dispoziţiile prev. de art. 401 şi urm. C.p.p. ce reglementează cuprinsul hotărârii.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, din care suma de 500 lei reprezintă onorariu parţial avocat oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p. admite apelurile formulate Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal şi de inculpatul …, fiul… şi …, născut la data de … în com…., jud…., cu domiciliul în com. …, sat…, strada …, nr…., jud. …, fără antecedente penale, CNP … împotriva sentinţei penale nr. 302 din data de 05.11.2020 pronunţată de Judecătoria Caracal.

Desfiinţează în totalitate sentinţa penală atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, respectiv Judecătoria Caracal.

Menţine actele şi măsurile procedurale dispuse până la data de 05.11.2020.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care suma de 500 lei reprezintă onorariu parţial avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24.06.2021.

Preşedinte, Judecător,

… …

Grefier,

…

Red.jud….

j.f….

…. 24 iunie 2021

Domenii speta

Spete similare