Modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare

ASIGURARI SOCIALE. Modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operațiunile de calculare a pensiilor din sistemul public, pentru persoane ale căror drepturi s-au deschis începând cu data de 1 aprilie 2001 și care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare potrivit legii, prin raportare fie la dispozițiile anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, fie la dispozițiile anexei nr. 9 la Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001.Aplicabilitatea Deciziei nr 4/2011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie intr-un recurs in interesul legii.

Instanta de fond a retinut ca ,  la determinarea punctajului mediu anual, in cazul petentei, s-a utilizat corect stagiul de cotizare de 26 ani, 4 luni raportat la vârsta standard de pensionare stabilita in funcţie de data naşterii, fiind aplicabile prevederile art.77, alin.1, coroborate cu datele din Anexa nr.3 din Legea nr.1912000 si Anexa nr.9 din Ordinul nr.340/2001.

S-a retinut, de asemenea, ca decizia nr 4/2011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este aplicabila in cauza, având în vedere că, potrivit art. 518 din NCPC : „ decizia in interesul legii isi inceteaza aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei legale care a făcut obiectul interpretării”. Or, dispoziţiile legii nr. 19/2000 sunt in prezent abrogate, prin dispoziţiile art.196, lit. a) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Instanta de apel a retinut aplicabilitatea in speta a deciziei nr. 4/2011 prin care  s-a stabilit ca modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare şi a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operaţiunile de calculare a pensiilor din sistemul public, pentru persoane ale căror drepturi s-au deschis începând cu data de 1 aprilie 2001 şi care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare potrivit legii, se realizează prin raportare la dispoziţiile anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în sensul că beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare care se determină în funcţie de data formulării cererii de pensionare.

Prin sentinţa civilă nr. 482 din 21 iulie 2020, pronunţată de Tribunalul Olt, Secţia I Civilă  s-a respins acţiunea formulată de reclamanta ..... în contradictoriu cu pârâta ........ ca neîntemeiată.

 Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Reclamanta a fost pensionată iniţial, anticipat parţial, prin decizia nr. 162447/11.02.2003, conform Legii nr. 19/2000, la vârsta de 53 ani, 4 luni, având un stagiu de cotizare total realizat de 33 ani, 4 luni, 17 zile si un punctaj mediu anual de 1,40033 puncte.

Ulterior, prin decizia nr. 162447/21.01.2008, s-a făcut trecerea la pensia pentru limita de vârsta, începând cu data de 01.10.2007, stabilindu-se un punctaj mediu anual de 1,40214 puncte.

Prin cererea nr.6813/25.02.2020 reclamanta a solicitat recalculare potrivit Anexei nr.3 din Legea nr. 19/2000. La aceasta s-a formulat răspunsul nr.6813/03.03.2020 prin care i s-a adus la cunoştinţa faptul ca, drepturile de pensie au fost stabilite corect, potrivit dispoziţiilor legale in vigoare.

Drepturile de pensie si stagiul de cotizare, în cazul reclamantei, au fost stabilite corect si legal, potrivit actelor depuse de petent la dosarul de pensionare, in conformitate cu dispoziţiile legale in materia pensiilor.

La stabilirea dreptului la pensie al reclamantei au fost aplicabile dispoziţiile art.77, alin.1 din Legea nr.19/2000, astfel,

 (1) Punctajul mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare se determina prin impartirea numărului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut in anexa nr. 3. Conform Anexei nr.3 la Legea nr.19/2000, prin raportare la Anexa nr.9 din Ordinul nr.340/2001, in cazul femeilor născute in luna iulie 1949 (cazul reclamantei), stagiul complet de cotizare prevăzut de lege pentru pensionare este de 26 ani, 4 luni, iar, vârsta standard la care se pot pensiona este de 58 ani,2 luni.

De asemenea, s-au reţinut şi dispoziţiile art.164 din legea nr.19/2000 ( art.165 in Legea nr.263/2010), potrivit cărora, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea in vigoare a prezentei legi (01.04.2001) au fost valorificate toate perioadele si salariile inscrise in carnetul de munca, precum si toate sporurile cu caracter permanent din adeverinţele eliberate de angajatori, conform dispoziţiilor legale.

Pentru stagiul realizat începând cu data intrării in vigoare a legii nr.19/2000 (01.04.2001), la determinarea punctajului mediu anual s-au avut in vedere dispoziţiile art.78, utilizandu-se veniturile brute realizate menţionate in adeverinţa de stagiu intocmita pe baza declaraţiilor nominale lunare privind asiguraţii depuse de angajator.

Drepturile de pensie si stagiul de cotizare, au fost stabilite corect si legal, potrivit actelor depuse de petent la dosarul de pensionare, in conformitate cu dispoziţiile legale in materia pensiilor.

Astfel, la determinarea punctajului mediu anual, in cazul petentei, s-a utilizat corect stagiul de cotizare de 26 ani, 4 luni raportat la vârsta standard de pensionare stabilita in funcţie de data naşterii (09.07.1949), fiind aplicabile prevederile art.77, alin.1, coroborate cu datele din Anexa nr.3 din Legea nr.1912000 si Anexa nr.9 din Ordinul nr.340/2001.

Potrivit datei de naştere a reclamantei (09.07.1949), aceasta îndeplinea condiţiile pentru pensionare la limita de vârsta la 58 de ani, 2 luni. Insa, Legea nr. 19/2000 i-a dat posibilitatea de a avea beneficiul reducerii acestei vârste, in sensul de a se pensiona mai devreme (cu 5 ani) - anticipat parţial, daca a realizat stagiul complet de cotizare.

Aceasta reducere nu schimba, insa, condiţiile de pensionare pe care trebuie sa le indeplineasca reclamanta la momentul cererii, condiţii au fost impuse prin lege, adică, cele privind vârsta standard de si stagiul complet de cotizare.

Se apreciază că drepturile de pensie au fost stabilite corect si legal, raportat la actele pe care reclamanta le-a depus la dosarul de pensie, la inscrierile din carnetul de munca si in adeverinţele emise de angajatori, in măsura in care ele au fost emise cu respectarea dispoziţiilor legii, tinandu-se cont de actele normative in vigoare in materia pensiilor. De altfel, în cazul in care aceasta ar fi fost nemulţumita de drepturile de pensie stabilite, avea posibilitatea să le conteste in termenul legal, nefiind contestate, acestea au rămas definitive.

Susţinerea reclamantei potrivit cărei îi sunt aplicabile dispoziţiile deciziei nr.4/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie, nu poate fi reţinută, având în vedere că, potrivit art. 518 din NCPC : „ decizia in interesul legii isi inceteaza aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei legale care a făcut obiectul interpretării”. Or, dispoziţiile legii nr. 19/2000 sunt in prezent abrogate, prin dispoziţiile art.196, lit. a) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Faţă de întreg materialul probator şi dispoziţiile legale sus menţionate, instanţa a apreciat că dreptul la pensie al reclamantei a fost corect şi legal stabilit şi, ca urmare, a dispus respingerea cererii ca neîntemeiată.

 Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta ......., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

 Prin apelul formulat, s-au susţinut următoarele:

Prin sentința nr. 482 din 21.07.2020 instanța de fond a respins cererea formulată prin care a solicitat obligarea intimatei pârâte la recalcularea drepturilor de pensie sub aspectul stabilirii corecte a stagiului complet de cotizare conform Anexei 3 la Legea nr. 19/2000 stabilite prin decizia nr. 162447 din 21.01.2020, cu mențiunea de a plăti diferențele de drepturi de pensie, potrivit termenului de prescripție, așa cum în mod corect ar trebuit stabilit.

Instanța de fond în mod greșit a analizat și reținut că pârâta a respectat corect dispozițiile legii în materia pensiilor, aplicând dispozițiile art. 77 alin 1. din Legea nr. 19/2000.

Totodată mai arată că, dispozițiile legale menționate, dar nu face trimitere care sunt acestea, prevăd ca drepturile de pensie și stagiu de cotizare au fost stabilite corect și legal.

Arată ca  a invocat dispozițiile prevăzute de art.517 alin 4 din noul Cod de procedură civilă dezlegarea data problemelor de drept în cadrul unui recurs în interesul legii de către ICCJ este obligatorie pentru instanțe de la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv data de 10.05.2011, data publicării deciziei nr. 4/2011, prin care s-a stabilit că modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operațiunile de calcul a pensiilor din sistemul public, pentru persoane ale căror drepturi s-au deschis începând cu data de 01.04.2001 și care beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare care se determină în funcție de data formulării cererii de pensionare.

Tot în mod greșit Tribunalul Olt, ca și instanță de fond arată că „în ceea ce privește stagiul realizat începând cu data intrării în vigoare a legii nr. 19/2000, la determinarea punctajului mediu anual s-au avut în vedere dispoz. art. 78 utilizându-se veniturile brute realizate menționate în adeverința de stagiu întocmită pe baza declarațiilor nominale lunare privind asigurații depuse de angajator„.

Or, ”dacă în cazul persoanelor pensionate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și care se încadrează în dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 (în sensul că au beneficiat de reducerea vârstei de pensionare proporțional cu perioadele în care au lucrat în grupa I sau a II-a de muncă), punctajul anual se determină prin împărțirea numărului total de puncte realizat la numărul de 20 de ani (în cazul în care au lucrat în grupa I) sau la numărul de 25 de ani (pentru cei care au desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă) sau împărțirea se face la 30 (cifră ce reprezintă stagiul general de cotizare prevăzut de art. 8 alin. 1 din Legea nr. 3/1977 pentru bărbați) sau la 25 (cifră ce reprezintă stagiul general de cotizare prevăzut de art. 8 alin. 1 din Legea nr. 3/1977 pentru femei)" .'

În urma verificării jurisprudenței la nivelul întregii țări, s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 2 alin. (l), art. 4 alin. (l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (l) și (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, cu modificările și completările ulterioare, prin care au fost aprobate Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de I aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

La stabilirea punctajului mediu anual recalculat trebuia utilizat stagiul de cotizare de 20 de ani pentru persoanele încadrate în grupa I de muncă și, respectiv, de 25 de ani pentru persoanele încadrate în grupa a II-a de muncă, în temeiul art. 14 din Legea nr.3/1977, cu modificările și completările ulterioare.

Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este echivalent cu vechimea în muncă necesară pentru deschiderea dreptului la pensie, vechime prevăzută de art. 14 alin. (3) raportat la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, interpretându-se dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare, s-a considerat că legiuitorul nu a urmărit doar reducerea vârstei de pensionare a salariaților care au prestat activități în grupele I și a II-a de muncă, în condițiile descrise în acest text lege, ci și reducerea vechimii totale de muncă necesare pentru pensionare, așadar, și a stagiului de cotizare.

Acest punct de vedere este susținut prin hotărâri judecătorești provenind de la: Curtea de Apel Constanța (Decizia nr.116/AS/30.09.2014; Decizia nr. 487/AS/16.10.2012; Decizia nr. 500/AS/16.10.2012: Decizia nr. 270/AS/11.10.2011; Decizia nr. 218/AS/8.06.2010), Curtea de Apel Târgu Mureș (Decizia nr.103/A/13.02.2014): Curtea de Apel Pitești (Decizia nr. 1.487/2012; Decizia nr. 704/2014; Decizia nr. 202/2014; Decizia nr. 317/2014:Decizia nr. 104/2014, Decizia nr. 1.487/2012); Curtea de Apel București (Decizia nr. 5.856/201 1: Decizia nr. 286/2014: Decizia nr.4.553/2013; Decizia nr. 1.300/2012; Decizia nr. 575/2012; Decizia nr. 229/2013; Decizia nr. 2.609/2011; Decizia nr. 7.249/2011; Decizia nr.4.740/2013; Decizia nr. 7.755/2011: Decizia nr. 4.075/2011): Curtea de Apel Oradea (Decizia nr. 899/2012; Decizia nr. 4.069/2013;Decizia 69/2014: Decizia nr. 205/2014; Decizia nr. 4.412/2012, Decizia nr. 2.876/2013). Curtea de Apel Brașov (Decizia nr. 535/2011; Decizia nr. 1.487/2011).

Ulterior stabilirii acestor drepturi, cu ocazia recalculării drepturilor de pensie, în mod constant casele de pensii au făcut aplicarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare, și au stabilit un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, iar instanțele sunt învestite cu soluționarea contestațiilor formulate împotriva unor astfel de decizii prin care se solicită raportarea la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.

De asemenea, potrivit art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, pensia poate fi revizuită prin adăugarea veniturilor și/sau stagiilor de cotizare prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.

Pentru situațiile născute sub imperiul legii vechi, așa cum s-a stabilit cu valoare de principiu prin Decizia Înaltei Curii de Casație și Justiție nr. 40/2008, se aplică normele legale existente la data deschiderii drepturilor la pensie, astfel că aplicabilitatea art. 14 sau a art. 8 din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la stagiul complet de cotizare este, în continuare, actuală.

În acest sens este și Decizia ÎCCJ şi nr. 11/2015 ”Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Ploiești.

Stabilește că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 de aprobare a Normelor metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 — 31 martie 2001 este:

— 20 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa I de muncă; și — 25 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare;

— 30 de ani (în cazul bărbaților) și 25 de ani (în cazul femeilor), pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a III-a de muncă, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare".

În concluzie, Tribunalul Olt în mod greșit și total nejustificat a respins contestația formulată de către mine, considerând că dreptul de pensie a fost corect și legal stabilit.

Potrivit art. 165 alin. 1 din Legea nr.263/2010, Ia determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, respectiv salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; salariile nete, de la data de I iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Însă, alineatul 2 al art. 165 menționează că la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. I se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

Coroborând aceste dispoziții cu art.2 lit.c) din aceeași lege, potrivit căruia sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principiu de bază principiul contributivitatii, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, tribunalul a reținut că plata contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat este o condiție pentru recunoașterea și stabilirea dreptului la pensie.

Potrivit art. 165 din Legea nr.263/2010 are menirea de a clarifica, având în vedere succesiunea în timp a legilor, modalitatea de înscriere în carnetul de muncă a salariilor în cursul anilor, precum și modalitatea de stabilire a bazei de calcul pentru contribuția de asigurări sociale.

Altfel spus, textul de lege prevede ce salarii „se utilizează” la determinarea punctajelor lunare, pentru diverse perioade, în funcție de legislația în vigoare la acel moment, reglementând deci procedura de calcul a acestor punctaje ce trebuie respectată de casa de pensii și având caracter orientativ.

Excluderea de Ia valorificare a unor venituri, ce au constituit, potrivit mențiunilor din adeverințe, baza de calcul a contribuției de asigurări sociale constituie un abuz, pârâta încălcând principiul contributivitatii, precum și disp .art. 96 alin.2 din Legea nr.263/2010.

Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței nr. 482/21.07.2020, şi obligarea paratei, la recalcularea drepturilor de pensie sub aspectul stabilirii corecte a stagiului complet de cotizare conform Anexei 3 la Legea nr. 19/2000 stabilite prin decizia nr. 162447 din 21.01.2020, cu mențiunea de a plăti diferențele de drepturi de pensie, potrivit termenului de prescripție.

Apelul este întemeiat pe dispozițiile art. 470 și următoarele din Cod proc.civ.

 Intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei apelate ca fiind temeinică şi legală .

 Curtea, analizând sentinţa prin prisma criticilor invocate, a apărărilor formulate, a dispoziţiilor legale relevante şi a art.479 alin.(1) teza a II-a  şi urm., din Codul de procedură civilă, constată că nu subzistă nici motive de ordine publică şi nici alte motive care să poată  duce  la schimbarea sau anularea acesteia.

Astfel, ceea ce solicita reclamanta este recalcularea drepturilor de pensie sub aspectul stabilirii corecte a stagiului complet de cotizare conform Anexei 3 la Legea 19/2000 , stabilite prin decizia de pensie nr 162447/21.01.2008 , precum si obligarea paratei la plata diferentelor de drepturi de pensie , in limita termenului de prescriptie.

A invocat petenta in sustinerea demersului sau judiciar aplicarea in cauza a deciziei nr 4/2011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie intr-un recurs in interesul legii , decizie cu privire la care, in mod gresit prima instanta a apreciat ca nu isi gaseste aplicabilitatea in cauza.

Ca atare, este adevarat ca potrivit art 518 din Noul Cod de procedura civila decizia in interesul legii isi inceteaza aplicabilitatea la data modificarii, abrogarii sau constatarii neconstitutionalitatii dispozitiei legale care a facut obiectul interpretarii, decizia 4/2011 fiind data in interpretarea si aplicarea Legii 19/2000 abrogate de Legea 263/2010, insa decizia nr 4/2011 a fost pronuntata anterior intrarii in vigoare a Noului Cod de procedura civila (15 februarie 2013) , asa incat dispozitiile art 518 Cpc nu isi gasesc aplicabilitatea in speta de fata.

Asadar, prevederi similare cu cele continute in art 518 NCPC nu existau in reglementarea anterioara , insa chiar daca s-ar accepta ideea incetarii aplicabilitatii efectelor unei decizii pronuntate in interesul legii la momentul abrogarii dispozitiilor legale in interpretarea si aplicarea carora a fost data, ca principu de drept, chiar si fara o consacrare legislativa expresa, nu se poate aprecia ca in speta de fata nu isi gaseste aplicare aceasta decizie, de vreme ce chiar in cuprinsul sau instanta suprema a retinut ca ,desi Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale a fost abrogată în mod expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010., problema de drept ce a generat practică neunitară subzistă, pe rolul instanţelor judecătoreşti soluţionându-se în continuare cauzele asiguraţilor care s-au pensionat sub imperiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Prin urmare, apreciind ca in speta este aplicabila decizia nr 4/2011, Curtea constata ca prin aceasta decizie s-a stabilit ca modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare şi a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operaţiunile de calculare a pensiilor din sistemul public, pentru persoane ale căror drepturi s-au deschis începând cu data de 1 aprilie 2001 şi care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare potrivit legii, se realizează prin raportare la dispoziţiile anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în sensul că beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare care se determină în funcţie de data formulării cererii de pensionare.

Ramane de stabilit daca la emiterea deciziei de stabilire a pensiei pentru limita de varsta nr 162447/21.01.2008 parata s-a raportat,  in  modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare şi a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual cuvenit reclamantei, la Anexa 3 la Legea 19/2000 sau la Anexa 9 la Ordinul 340/2001.

Astfel, potrivit Anexei 3 la Legea 19/2000 privind vârstele standard de pensionare şi stagiile minime şi complete de cotizare pentru femei şi bărbaţi, pe ani şi pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015 , pentru o cerere de pensionare formulata in perioada august-noiembrie 2007 (reclamanta formuland cererea la 8.08.2007) , varsta standard de pensionare este de 58 de ani si 2 luni, iar stagiul complet de cotizare este de 26 de ani si 4 luni, adica exact varsta standard de pensionare si stagiul complet de cotizare retinute in decizia de pensie din 21.01.2008.

Mai mult decat atat, aceeasi varsta standard de pensionare si acelasi stagiu complet de cotizare sunt prevazute si in Anexa 9 la Ordinul 340/2001 privind varstele standard de pensionare  şi stagiile minime şi complete de cotizare în funcţie de data naşterii  . Astfel, raportat la data nasterii reclamantei, respectiv 9.07.1949 , varsta standard de pensionare este tot 58 de ani si 2 luni, iar stagiul complet de cotizare este tot 26 de ani si 4 luni .

Explicatia pentru acest lucru se regaseste tot in considerentele deciziei 4/2011 potrivit carora Anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public depensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi anexa nr. 9 la Ordinul ministruluimuncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001 sunt perfect convergente şi se suprapun doar cu privire la persoanele care solicită înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, ca urmare adesfăşurării activităţii în condiţii normale (grupa a III-a de muncăsau grupa obişnuită), dar nu şi pentru cei care beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare potrivit legii.

Ori de câte ori se solicită înscrierea la pensie anticipată sau anticipată parţială ori asiguratul beneficiază de vreo reducere a vârstei standard de pensionare, calculele efectuate în baza celor două anexe conduc la rezultate diferite.

Acesta din urma nu este cazul reclamantei insa , intrucat din decizia nr 162447/21.01.2008 si buletinul anexa acestei decizii nu rezulta ca la acordarea pensiei pentru limita de varsta reclamanta a beneficiat de vreo reducere a varstei standard de pensionare ca urmare a desfasurarii activitatii in conditii de grupa de munca, conditii deosebite sau speciale sau alte cauze de reducere a vasrstei de pensionare.

Prin urmare, cum varsta standard de pensionare si stagiul complet de cotizare, in cazul reclamantei, sunt aceleasi atat in baza Anexei 3 la Legea 19/2000, cat si in baza Anexei 9 la Ordinul 340/2001, apar ca neintemeiate pretentiile acesteia privind recalcularea pensiei cu luarea in calcul a Anexei 3 la Legea 19/2000 si plata unor eventuale diferente de pensie.

De mentionat este si faptul ca toate criticile subsumate motivelor de apel referitoare la situatia persoanelor care se incadreaza in prevederile art 14 si 8  din Legea 3/1977 , art 2, al 1, art 4, al 1 din OUG 4/2005 , art 2 din anexa la HG 1550/2004 , la  deciziile  Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr 40/2008 si 11/2015 sunt critici straine de argumentele pentru care a fost respinsa actiunea reclamantei de catre instanta de fond.

Apelul este calea de atac prin intermediul căreia se provoacă un control judiciar asupra hotărârii primei instanţe, realizându-se totodată si o rejudecare în fond a cauzei, legea impunând apelantului, prin dispoziţiile art. 470 alin. 1 NCPC, sa indice motivele de fapt si de drept care justifica exercitarea caii de atac.

Fiind o cale ordinara de atac, legea nu stabileşte in mod expres motivele de exercitare a apelului, putând fi aşadar invocate atât motive nelegalitate cat si de netemeinicie.

Cu toate acestea, întrucât apelul rămâne o cale de atac prin care se critica o hotărâre de prima instanţa, este necesar ca întreaga motivare sa releve nemulţumirile apelantului fata de modul in care s-a desfăşurat judecata in fond si fata de hotărârea atacata.

În acest sens, dispoziţiile art. 477 şi art. 478 NCPC reglementează efectul devolutiv al apelului, care constă în aceea că instanţa de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit  de către apelant, precum şi cu privire la soluţiile care sunt dependente de partea de hotărâre care a fost atacată.

Efectul devolutiv al acestei căi ordinare de atac este o consecinţă a principiului disponibilităţii părţii în procesul civil, limitele rejudecării în această fază procesuală fiind determinate prin voinţa titularului căii de atac.

Analizând criticile formulate în cauză prin prisma acestor precizări prealabile, se constată că  prin motivele de apel s-a criticat hotărârea primei instanţe  si pentru gresita aplicare a prevederilor legale anterior mentionate.

Motivele  pentru care prima instanţă a dispus insa respingerea actiunii reclamantei este acela ca a fost utilizat corect stagiul de cotizare raportat la varsta standard de pensionare stabilita in functie de data nasterii , fiind aplicabile prevederile Anexei 3 la Legea 19/2000 si Anexei 9 la Ordinul 340/2001, fara nicio legatura cu criticile apelantei anterior mentionate, , situaţie in care  calea de atac exercitata nu poate determina un control efectiv asupra legalităţii şi temeiniciei  celor statuate de prima instanţă, raportat la aceste critici ale reclamantei.

Ca atare, raportat la  criticile ce vizeaza calculul drepturilor de pensie in baza Anexei 3 la Legea 19/2000 si la cele anterior statuate, Curtea a respins , in temeiul art 480, al 1 Cpc, apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare