Cameră preliminară. Acţiunea civilă.

-  art. 347 din Codul de procedură penală, art. 20, art. 21 din Codul de procedură penală

Procurorul nu putea cenzura, sub aspectul temeiniciei, cererea părţii civile referitoare la introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente. Instanţa de fond este cea care se va pronunţa cu privire la îndeplinirea sau nu a condiţiilor legale necesare pentru a fi atrasă răspunderea comitentului pentru fapta prepusului.

Disponibilitatea acţiunii civile nu poate fi limitată de procuror. Dacă acesta a respins solicitarea părţii civile în cursul urmăririi penale, soluţia corectă este ca partea responsabilă civilmente să fie introdusă în procesul penal în faza de cameră preliminară. În acest fel este asigurată, pe de o parte, respectarea dispoziţiilor art. 21 alin. 1 din Codul de procedură penală, având în vedere decizia Curţii Constituţionale nr. 257/2017. Pe de altă parte, sunt protejate atât interesul părţii civile (de a fi soluţionată unitar acţiunea civilă formulată în cadrul procesului penal), cât şi drepturile părţii responsabile civilmente (care poate formula în termen eventualele cereri şi excepţii cu privire la competenţa şi legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi efectuarea actelor de către organele de urmărire penală).

Constată că prin încheierea pronunţată la data de 25.04.2019 de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Braşov în dosarul nr. […] a fost respinsă cererea formulată de persoana vătămată, constituită parte civilă A. domiciliat în […], cu privire la legalitatea şi temeinicia actelor procurorului în dosarul penal nr. […] al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov. 

În temeiul art. 346 alin. (1) Cod procedură penală s-a constatat legalitatea şi regularitatea rechizitoriului Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov cu numărul […] din data de 12.12.2018 înregistrat la Tribunalul Braşov la data de 12.12.2018 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. […], fără antecedente penale, arestat în baza mandatului de arestare preventivă […] pentru infracţiunea de tentativă de omor, prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal.

S-a constatat legalitatea probelor şi a actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul de mai sus, pentru infracţiunea menţionată.

Onorariul avocatului din oficiu C. în cuantum de 627 lei, pentru faza camerei preliminare, se suportă din fondurile special alocate tribunalului.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătorul de cameră preliminară de la tribunal a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov cu numărul […] întocmit în data de 12.12.2018 înregistrat la Tribunalul Braşov la data de 12.12.2018 a fost trimis în judecată inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal, constând în aceea că, în ziua de 16.08.2018, în jurul orei 19:30 – 20:00, în timp ce se afla în extravilanul satului E., com. F., jud. G., pe fondul unui conflict spontan, inculpatul i-a aplicat persoanei vătămate A. 3 lovituri cu o bâtă din lemn în cap şi 6 lovituri cu un briceag în abdomen şi membre, producându-i leziuni traumatice care au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale şi i-au pus viaţa în primejdie.

Sub aspectul stării de fapt, în rechizitoriu se reţin următoarele:

Persoana vătămată A., în vârstă de 78 ani, are amenajată o stână de oi în extravilanul satului E., com. F., jud. G., iar la data de 16.08.2018 a hotărât să înnopteze în locaţia respectivă.

Astfel, în jurul orei 19:30, persoana vătămată a plecat cu autoturismul personal de la domiciliu spre stână, iar la circa 3-4 km. de sat a observat pe terenul său o turmă de oi însoţite de inculpatul B.. În aceste condiţii, persoana vătămată a oprit autoturismul, a coborât şi i-a reproşat inculpatului că paşte oile pe terenul său, aşa cum o mai făcuse şi anterior.

Inculpatul nu a reacţionat verbal, dar a venit lângă persoana vătămată şi a lovit-o în cap, prin surprindere, cu bâta din lemn ce o avea asupra sa. Urmare loviturii recepţionate, persoana vătămată A. a căzut la pământ, iar inculpatul a mai lovit-o de două ori cu bâta în aceeaşi zonă a corpului. După această agresiune, inculpatul B. s-a îndepărtat câţiva metri spre turma de oi, după care a revenit la persoana vătămată, aflată încă pe sol, s-a aruncat peste ea şi a intenţionat să o înjunghie cu un briceag, însă A. a reuşit să-l prindă de mâna înarmată. În aceste condiţii, cele două persoane s-au luptat la sol şi, cu toată opoziţia, inculpatul a reuşit să o taie superficial pe persoana vătămată cu briceagul în regiunea abdominală, coapsa dreaptă şi la mâna stângă, după care a încetat agresiunea şi a plecat cu oile de la locul infracţiunii.

Persoana vătămată s-a ridicat de la sol, a solicitat sprijinul unui echipaj medical prin numărul telefonic de urgenţă 112, după care, deşi prezenta leziuni sângerânde, s-a deplasat cu autoturismul la stâna sa aflată la distanţa de aproximativ 500 de metri, unde i-a povestit martorului H. că a fost bătut. În continuare, persoana vătămată s-a întors cu autoturismul la domiciliu, de unde a fost preluat de o ambulanţă şi transportat la Spitalul Municipal „I” J., unde a rămas internat 7 zile.

Potrivit certificatului medico-legal nr. 290/C/24.08.2018 întocmit de Cabinetul de Medicină Legală J., persoana vătămată A. a prezentat leziuni traumatice (3 plăgi contuze la nivelul capului şi 6 plăgi tăiat-înţepate la nivelul abdomenului, coapsa dreaptă, braţul şi antebraţul stâng), care s-au putut produce prin loviri repetate cu corp dur şi corp tăietor-înţepător, pot data din 16.08.2018, necesită 15-17 zile de îngrijiri medicale, în condiţiile unei evoluţii favorabile, şi nu au produs consecinţele prevăzute la art. 194 alin. 1 Cod penal (fila 50).

După externare, persoana vătămată A. a prezentat dureri de cap, iar în urma investigaţiilor medicale s-a constatat că prezintă un hematom subdural cronic fronto-temporo-parieto-occipital stâng, care a fost evacuat chirurgical la datele de 31.10.2018 şi 08.10.2018 la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă K..

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2972/E/03.12.2018 întocmit de Serviciul de Medicină Legală G., persoana vătămată A. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 16.08.2018 prin loviri repetate cu corp dur (posibil bâtă) şi corp tăietor-înţepător (posibil briceag). Având în vedere evoluţia leziunilor traumatice craniene, cu constituirea în timp a unui hematom subdural cronic emisfer stâng, cu efect compresiv asupra creierului, necesitând intervenţii neurochirurgicale evacuatorii, apreciem că a necesitat 50-55 zile îngrijiri medicale, şi nu 15-17 zile cât s-a apreciat anterior, între leziunile traumatice suferite la data de 16.08.2018 şi hematomul subdural evacuat în două etape existând legătură de cauzalitate. Leziunile traumatice suferite la data de 16.08.2018 i-au pus numitului viaţa în pericol, prin dezvoltarea în timp a unui hematom subdural posttraumatic cronic, cu efect compresiv asupra creierului şi care, neevacuat în timp util, ar fi dus invariabil la deces. Având în vedere felul şi localizarea leziunilor traumatice, apreciem că a existat un număr de 9 loviri, dintre care cele numerotate cu 1, 2 şi 3 la nivelul extremităţii cefalice, prin lovire cu corp dur, aceste leziuni fiind responsabile de evoluţia ulterioară, cu necesitatea curei neurochirurgicale. Leziunea numerotată cu 7 s-a putut produce prin lovire cu corp dur, şi având în vedere localizarea, poate fi calificată ca fiind leziune de apărare pasivă. Restul leziunilor traumatice suferite, respectiv cele numerotate cu 4, 5, 6, 8 şi 9, s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor-înţepător (briceag).(fila 54).

  Această stare de fapt se susţine cu următoarele mijloace de probă: declaraţiile părţii civile A. şi actele medicale depuse în probaţiune (fila 103-113); declaraţiile martorului L. (fila 114-118); declaraţia martorului H. şi procesul-verbal de căutare din 06.12.2018 (fila 119-121); declaraţia martorului M. (fila 122-123); declaraţia martorului N. (fila 124-125); cazierul judiciar al inculpatului B. (fila 126); declaraţiile inculpatului B. (fila 127-131); fişa de constatări preliminare din 16.08.2018 şi certificatul medico-legal nr. 290/C/24.08.2018 întocmite de C.M.L. J. pentru persoana vătămată A. (fila 49-50); - adresa de înaintare şi ordonanţa din 03.12.2018 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov prin care s-a dispus suplimentarea  raportului de expertiză medico-legală privind persoana vătămată A. (fila 51-53); foaia de observaţie clinică generală întocmită persoanei vătămate A. (fila 60-83); raportul de expertiză medico-legală nr. 2972/E/03.12.2018 întocmit de S.J.M.L. G. pentru persoana vătămată A. (fila 54), procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 16.08.2018 (fila 23-40) şi dovada întocmită la data de 17.08.2018 cu ocazia ridicării unor obiecte de îmbrăcăminte de la persoana vătămată A. (fila 41).

În ceea ce priveşte istoricul prezentei cauze se constată următoarele:

Prin ordonanţa din data de 16.08.2018 a Secţiei 3 Poliţie Rurală O. s-a dispus începerea urmăririi penale „in rem” cu privire la săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, în aceeaşi zi, în jurul orei 19:45, în timp ce se afla în extravilanul satului E., jud. G., numitul B. a lovit-o pe persoana vătămată A. cu o bâtă din lemn în zona capului şi l-a tăiat cu un briceag în zona abdomenului, a membrului superior şi a membrului inferior, cauzându-i leziuni corporale.

Prin ordonanţa din 16.08.2018 Secţia 3 Poliţie Rurală O. a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 1 Cod penal în infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, cu motivarea că, în aceeaşi zi, persoana vătămată a fost examinată de medicul legist şi i-a acordat 11-12 zile îngrijiri medicale.

Prin ordonanţa din 16.08.2018 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de B. pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, iar prin ordonanţa din 17.08.2018 s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva sa pentru aceeaşi infracţiune.

Prin ordonanţa din 17.08.2018 s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului B. pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, iar prin rechizitoriul nr. […] din 03.09.2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Făgăraş s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului B. pentru aceeaşi infracţiune.

Prin încheierea din data de 02.11.2018, pronunţată în dosarul nr. […], Judecătoria Făgăraş a admis cererile şi excepţiile formulate de persoana vătămată A., a constatat nulitatea declaraţiei acesteia din data de 16.08.2018 şi a exclus-o din probatoriu, iar în baza art. 346 alin. 3 lit. a) Cod procedură penală a restituit cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraş (fila 160-163).

Prin ordonanţa din 27.11.2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraş şi-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov pentru a efectua cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor, având în vedere obiectele folosite la agresiune (bâtă din lemn şi briceag), zonele corporale vizate (cap, abdomen, membre), multitudinea loviturilor şi vârsta de 78 ani a persoanei vătămate. Cauza declinată a fost înregistrată sub nr.[…] (fila 1).

Prin ordonanţa din 28.11.2018 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, în infracţiunea de tentativă de omor, prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal şi s-a pus în mişcare  acţiunea penală faţă de inculpatul B. pentru această din urmă infracţiune.

Cauza a fost iniţial înregistrată la tribunal la data de 12.12.2018.

Prin încheierea de şedinţă pronunţată de 31 ianuarie 2019, regularitatea sesizării instanţei a fost verificată de judecătorul de cameră preliminară în procedura prevăzută de art.346 alin 1 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară reţinând că la data de 13.12.2018 au fost expediate adresele privind debutul camerei preliminare. Pentru inculpat termenul de 20 de zile a început să curgă începând cu data de 11.01.2019 şi fiind deci împlinit la data de 31.01.2019, de asemenea, şi pentru celelalte părţi termenul era împlinit, precum şi că în cauză nu au fost formulate cereri şi excepţii.

Prin încheierea nr.14/CP/28.02.2019 a Curţii de Apel Braşov a fost admisă contestaţia formulată de persoana vătămată A., încheierea judecătorul de cameră preliminară a fost desfiinţată şi cauza a fost trimisă spre rejudecare.

Se constată că persoana vătămată A., prin avocatul său ales a invocat cereri şi excepţii cu privire la legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală în dosarul nr.[…] al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov arătând că în mod nelegal, prin ordonanţa procurorului din data de 10 decembrie 2018 s-a respins cererea sa de introducere în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente a numitului N. angajatorul inculpatului la data săvârşirii infracţiunii, soluţie menţinută prin ordonanţa prim procurorului –adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov. Apreciază persoana vătămată că ordonanţa este nelegală întrucât procurorul s-a substituit instanţei de judecată singura abilitată a se pronunţa asupra acţiunii civile. Se mai arată că potrivit art. 21 alin 1 Cod procedură penală introducerea în cauză a persoanei responsabile civilmente poate avea loc la cererea părţii civile în termenul stabilit prin decizia Curţii Constituţionale nr.257/2017, respectiv încă din faza urmăririi penale. Se mai arată că potrivit art. 397 Cod procedură penală rezolvarea acţiunii civile este exclusiv de competenţa instanţei, singura în măsură să stabilească atât calitatea părţilor pe latura civilă cât şi întinderea despăgubirilor solicitate de partea civilă.

Precizează partea civilă că ordonanţa este şi netemeinică întrucât motivele invocate exced dispoziţiilor art. 1373 Cod civil în continuare expunând argumentele pentru care consideră că cererea sa trebuia admisă.

A mai criticat persoana vătămată constituită parte civilă faptul că nu a fost conferită calitatea de parte civilă Spitalului Clinic de Urgenţă K. unitate spitalicească, în care, după o perioadă de timp de la data incidentului a suferit o intervenţie neurochirurgicală în directă legătură cu acesta, în urma căreia a fost completat raportul de expertiză medico-legală fiind majorat numărul de zile de îngrijiri medicale la 50-55 zile faţă de 16-18 zile câte fuseseră stabilite iniţial.

Examinând cererile şi excepţiile de cameră preliminară formulate de partea civilă A. prin avocat, judecătorul de cameră preliminară de la tribunal a reţinut că acestea nu sunt fondate pentru următoarele considerente:

În procesul penal, acțiunea civilă se declanșează prin constituirea ca parte civilă a persoanei vătămate, în condițiile art. 20 din Codul de procedură penală, cererea de constituire fiind necesar a fi formulată în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul nerespectării vreuneia dintre condițiile menționate, persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, aceștia având însă posibilitatea de a introduce acțiunea la instanța civilă. Persoana vătămată este liberă să decidă dacă declanșează acțiunea civilă separat de procesul penal, după cum tot ea este cea care poate să dispună de acest instrument juridic în cursul procesului penal, acțiunea civilă alăturată acțiunii penale fiind guvernată de principiul disponibilității. Principiul disponibilității este caracteristic procesului civil, iar, în lumina lui, persoana vătămată poate determina nu numai existența acțiunii civile în cadrul procesului penal - prin declanșarea procedurii judiciare prin formularea cererii de constituire de parte civilă -, ci și conținutul acestei acțiuni prin stabilirea cadrului procesual în privința părților și obiectului, precum și din perspectiva apărărilor formulate. Legea procesual penală în vigoare preia dispoziții specifice procedurii civile, art. 20 alin. (2) reglementând condițiile în care persoana vătămată se poate constitui parte civilă, prin indicarea naturii pretențiilor (caracterul moral sau material al prejudiciului și opțiunea reparării lui în natură sau prin echivalent bănesc), a întinderii pretențiilor (evaluarea în concret a pagubei), a motivelor pe care se întemeiază cererea (situația de fapt) și a probelor care pot fi, pe de o parte, cele administrate în cursul urmăririi penale și care nu au fost excluse în camera preliminară și, pe de altă parte, probe noi, pe care partea civilă le propune spre administrare, iar instanța le va pune în discuția participanților, în condițiile art. 374 alin. (5) și (6) din Codul de procedură penală.

În aceste condiții, persoana vătămată hotărăște cu privire la cadrul procesual de realizare a pretențiilor sale, fie sesizând instanța civilă, fie alăturând acțiunea civilă acțiunii penale, în această din urmă ipoteză tot ea fiind în măsură să aleagă momentul exercitării dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, cu respectarea însă a termenului limită prevăzut de art. 20 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, Introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente poate avea loc, în condițiile art. 21 din Codul de procedură penală "la cererea părții îndreptățite potrivit legii civile", în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1) din același cod.

Se constată că în prezenta cauză, persoana vătămată A., cu ocazia audierii sale a declarat că se constituie parte civilă împotriva inculpatului B., urmând să-şi precizeze pretenţiile materiale în faţa instanţei de judecată (fila 108). Prin cererea formulată la data de 27.11.2018 prin avocatul său ales, persoana vătămată a solicitat, printre altele, introducerea în cauză în calitate de persoană responsabilă civilmente a numitului N., prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov din 10.12.2018 fiind respinse cererile formulate de persoana vătămată A., prin avocat.

Aşadar, procurorul a stabilit cadrul procesual reţinând ca subiecţi procesuali în prezenta cauză sunt persoana vătămată constituită parte civilă A., partea civilă Spitalul Municipal J. şi inculpatul B..

Conform art.342-348 Cod procedură penală, camera preliminară este reglementată ca procedură de filtru pregătitoare a fazei de judecată, scopul acesteia fiind acela de a verifica îndeplinirea condiţiilor de legală sesizare a instanţei, a legalităţii administrării probelor, respectiv a legalităţii efectuării actelor procurorului, pentru a se constata dacă o anumită cauză penală poate fi deferită judecăţii, pentru ca judecătorul fondului să poată aprecia asupra temeiniciei acuzaţiei penale. Altfel spus, procedura camerei preliminare are drept scop să verifice dacă urmărirea penală şi rechizitoriul sunt apte să declanşeze începerea judecăţii, după caz dacă se impune refacerea actului de sesizare ori reluarea urmăririi penale. În ceea ce priveşte legala sesizare, obiectul camerei preliminare vizează condiţiile de formă şi fond alte rechizitoriului astfel cum sunt reglementate de art.328 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 327 alin. 1 lit. a), cu referire la art. 286 alin. 2 Cod procedură penală, în mod special pentru fapta şi persoana cu privire la care s-a efectuat urmărirea penală, descrierea completă a faptei reţinută în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă care au fundamentat opţiunea procurorului de a dispune trimiterea în judecată. În ceea ce priveşte noţiunea de neregularitate a rechizitoriului aceasta trebuie înţeleasă şi prin raportare la dispoziţiile art.371 raportat la art. 329 alin. 1 Cod procedură penală – ce stabilesc obiectul judecăţii, mărginit la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare – şi se referă la orice aspect de natură să afecteze valabilitatea sesizării instanţei şi stabilirea obiectului judecăţii.

Verificarea legalităţii efectuării actelor procesuale/procedurale de către organele de urmărire penală pentru a verifica incidenţa sancţiunii nulităţii – absolute şi relative –; judecătorul de cameră preliminară verifică dacă actele procesuale sau procedurale au fost efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale în ordinea expusă de codul procedură penală, dacă au fost urmate etapele obligatorii ale urmăririi penale sau dacă este incident vreunul dintre cazurile de nulitate absolută sau relativă în condiţiile art.282 Cod procedură penală.

Din modul cum este formulată contestaţia rezultă că persoana vătămată constituită parte civilă critică sub aspectul temeiniciei atât ordonanţa procurorului din data de 10.12.2018 prin care a fost respinsă cererea sa de introducere în cauză a persoanei responsabile civilmente, dar şi ordonanţa emisă de prim procurorul adjunct al unităţii de parchet în condiţiile art. 339 Cod procedură penală. După cum am expus în cele ce preced numai legalitatea actelor procurorului poate face obiectul verificărilor în procedura camerei preliminare, iar nu temeinicia lor. Nu se poate reţine vreo vătămare a drepturilor părţii atâta vreme cât aceasta va putea sesiza instanţa civilă cu o acţiune în valorificarea pretenţiilor sale ce decurg din fapta ilicită/penală, dacă instanţa va stabili vinovăţia inculpatului şi va reţine legătura de cauzalitate între fapta săvârşită şi prejudiciul reclamat, cu scutirea de plata taxelor judiciare de timbru.

În ceea ce priveşte solicitarea persoanei vătămate de introducere în cauză a unităţii spitaliceşti care a efectuat ultima intervenţie chirurgicală, aceasta apare a fi nefondată; pe de o parte un interes legitim al persoanei vătămate nu există în a formula o astfel de cerere, iar calitatea de subiect procesual în procesul penal poate fi dobândită numai în condiţiile sus amintite. Se constată că unitatea medicală indicată de persoana vătămată nu a reclamat că ar fi suferit vreun prejudiciu şi de altfel este evident că eventualele cheltuieli generate de intervenţia chirurgicală şi spitalizarea persoanei vătămate au fost acoperite de Casa de Asigurări de Sănătate din fondurile proprii.

Pentru motivele sus expuse judecătorul de cameră preliminară de la tribunal a apreciat că se impune a respinge cererea formulată de persoana vătămată, constituită parte civilă A. cu privire la legalitatea şi temeinicia actelor procurorului în dosarul penal nr.[…] al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov. 

Verificând din oficiu legala sesizare a instanţei judecătorul de cameră preliminară de la tribunal a reţinut că rechizitoriul se limitează la faptele şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 286 alin. 2, datele privitoare la faptele reţinute şi încadrarea juridică a acestora, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute la art. 330 şi 331, dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de prim procurorul parchetului. Analizând structura actului de sesizare din prezenta cauză, se poate constata că procurorul a procedat în capitolul dedicat prezentării situaţie de fapt, la descrierea generală a activităţii infracţionale. Din lecturarea situaţiei de fapt se poate constata cu uşurinţă că se face o descriere amplă a activităţii considerată infracţională, în toate etapele derulării activităţilor contractuale.

În aceste condiţii, se constată că în cauză se poate stabili cadrul procesual.

Având în vedere cele ce preced, judecătorul de cameră preliminară de la tribunal a reţinut că în cauză urmărirea penală a fost efectuată în condiţii de legalitate, probele au fost administrate în condiţii de legalitate, nu există nicio vătămare a drepturilor inculpatului, iar sesizarea instanţei s-a efectuat cu respectarea dispoziţiilor care reglementează materia, rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată şi cheltuielile judiciare.

Împotriva încheierii a formulat contestaţie, în termen, partea civilă A..

Partea civilă, prin apărător ales, a solicitat desfiinţarea încheierii atacate şi pe fond admiterea cererilor şi excepţiilor invocate.

În motivarea contestaţiei s-a susţinut în esenţă că în procesul penal, stabilirea cadrului procesual trebuie să se facă prin rechizitoriu, în sensul introducerii în procesul penal a tuturor părţilor care ar putea avea pretenţii ca părţi civile sau a tuturor părţilor responsabile civilmente care ar putea răspunde pentru prejudiciul cauzat. Neintroducerea în cauză a tuturor persoanelor, respectiv a părţilor în procesul penal, în faza de urmărire penală, poate fi contestată numai în procedura camerei preliminare.

Este adevărat că în faza de judecată,  cadrul procesual poate fi întregit, însă în special în ceea ce priveşte introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente, în anul 2017 a intervenit Decizia nr. 257/2017 a Curţii Constituţionale, care statuează faptul că introducerea părţii responsabile civilmente în procesul penal trebuie să se facă încă din faza de urmărire penală pentru a i se asigura acesteia dreptul la un proces echitabil, dreptul de a formula cereri,  excepţii  în faza de urmărire penală şi ulterior în procedura camerei preliminare.

Este adevărat că această chestiune nu este prevăzută în dispoziţiile Codului de procedură penală ca şi motiv de nulitate absolută, însă orice persoană este prejudiciată prin nejudecarea procesului penal în toate fazele sale în contradictoriu cu toate părţile din proces. Spitalul Clinic de Urgenţă K., care nu a fost citat nici în faza de urmărire penală şi nici în procedura camerei preliminare, deşi este menţionat ca atare în rechizitoriu, ar putea să solicite un eventual apel, dacă nu ar fi citat nici în faza de judecată şi nu i s-ar solicita să precizeze dacă se constituie parte civilă  şi ar putea să solicite rejudecarea cauzei pentru motivele prevăzute de art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală.

Altă solicitare este legată de neintroducerea în cauză a părţii responsabile civilmente N.. Or, chiar  din prima declaraţie a inculpatului,  care a fost menţinută ulterior, rezultă fără dubiu că acesta a acţionat ca şi angajat (cu sau fără forme legale, urmează a se stabili) al lui N.,  care era proprietarul acelor oi care se păşteau de către inculpat pe terenul părţii civile. Prin urmare, există o legătură de cauzalitate, un raport de prepuşenie,  potrivit legii civile,  între inculpat şi proprietarul oilor, chestiune care nu a fost niciodată contestată, doar de către procuror.

În atare situaţie, se impune introducerea acestei părţi responsabile civilmente încă din faza de urmărire penală a procesului penal pentru aceleaşi motive, în sensul ca toate părţile din procesul penal să beneficieze de toate drepturile, de un proces echitabil, să fie respectat dreptul la apărare încă din faza de urmărire penală, urmând ca apoi să-şi poată formula cereri, excepţii în procedura camerei preliminare pentru a nu se ajunge la împrejurarea de a formula cereri în faţa instanţei şi apoi să se conteste faptul că nu a avut dreptul la un proces echitabil pentru că nu a fost introdus în cauză. 

Examinând cauza din perspectiva contestaţiei formulate, având în vedere  dispoziţiile art. 347 din Codul de procedură penală, se constată că este fondată în parte contestaţia formulată de partea civilă A. pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, completul de doi judecători de cameră preliminară de la curtea de apel constată că fapta imputată inculpatului este descrisă în rechizitoriu în mod corespunzător, cu precizarea datei când se reţine că a fost comisă, iar probele şi mijloacele de probă sunt indicate în mod concret.

Cu privire însă la critica părţii civile referitoare la necesitatea introducerii în cauză a părţii responsabile civilmente N., se constată că aceasta este întemeiată.

Potrivit art. 21 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 20 alin. 1 din Codul de procedură penală introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, până la începerea cercetării judecătoreşti.

Însă prin decizia Curţii Constituţionale nr. 257/2017 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că sintagma "în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)" din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.

În considerentele deciziei menţionate se arată, printre altele, următoarele:

17. Aşadar, Curtea constată că, de lege lata, constituirea de parte civilă poate avea loc "până la începerea cercetării judecătoreşti". Nici procurorul şi nici instanţa nu pot limita disponibilitatea acţiunii civile, după cum niciunul dintre aceste organe judiciare nu se poate subroga în drepturile persoanei vătămate. Organele judiciare anterior menţionate au însă, potrivit art. 20 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, obligaţia să informeze persoana vătămată că se poate constitui parte civilă în procesul penal, în condiţiile art. 111 din Codul de procedură penală - la începutul primei audieri, când persoanei vătămate i se aduc la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile sale, ale art. 353 din Codul de procedură penală - prin citarea persoanei vătămate pentru primul termen de judecată, cu menţiunea că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătoreşti şi ale art. 374 alin. (3) din Codul de procedură penală - care dispune că, la primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită şi cauza se află în stare de judecată, preşedintele pune în vedere persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătoreşti. Curtea observă că această obligaţie are în continuare o justificare din perspectiva rolului activ pe care trebuie să îl aibă organele judiciare, chiar dacă actuala lege procesual penală, nereglementând acest principiu, a atribuit judecătorului un rol pasiv mai accentuat, similar celui din sistemele adversiale, procurorul păstrând în continuare rol activ în procesul penal.

20. Totodată, "persoana" responsabilă civilmente, expusă unei acţiuni civile separate, are interesul de a "interveni", în calitate de parte responsabilă civilmente, în procesul penal în care se judecă acţiunea civilă şi în care se va pronunţa o hotărâre judecătorească, hotărâre care, potrivit art. 28 alin. (1) din Codul de procedură penală, va avea autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o, aşa încât Curtea reţine că, în temeiul art. 21 alin. (3) din Codul de procedură penală, partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, luând procedura din stadiul în care se află în momentul intervenţiei. Curtea observă că intervenţia părţii responsabile civilmente în latura civilă a procesului penal evocă într-o oarecare măsură intervenţia voluntară accesorie reglementată în art. 61 alin. (3) şi art. 63 din Codul de procedură civilă, cu precizarea că partea responsabilă civilmente nu intervine doar ca să sprijine apărarea inculpatului, ci pentru a formula propriile apărări în soluţionarea acţiunii civile alăturate celei penale aflate pe rol.

27. Aşadar, prin deciziile nr. 641 din 11 noiembrie 2014 şi nr. 631 din 8 octombrie 2015, Curtea a statuat că judecătorul de cameră preliminară este suveran asupra stabilirii legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire, fiind singurul care poate aprecia asupra acestor elemente, actele pe care acesta le îndeplineşte având o influenţă directă asupra desfăşurării şi echităţii procesului. Odată începută judecata, judecătorul fondului nu mai poate aprecia asupra probelor excluse în camera preliminară, dar nici asupra legalităţii administrării probelor ce au rămas câştigate procesului. Totodată, prin aceleaşi decizii, Curtea a statuat cu privire la participarea obligatorie, cu drepturi depline, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente în procedura desfăşurată în camera de consiliu, în faţa judecătorului de cameră preliminară, atât în fond, cât şi în etapa de control judiciar a contestaţiei.

28. Plecând de la aceste premise şi având în vedere criticile formulate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate din prezenta cauză - potrivit cărora partea responsabilă civilmente "introdusă" în cauză după finalizarea camerei preliminare se află în imposibilitatea de a formula cereri şi excepţii cu privire la competenţa şi legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi efectuarea actelor de către organele de urmărire penală -, Curtea reţine că, după rămânerea definitivă a soluţiei dispuse de judecătorul de cameră preliminară, nu mai există niciun temei legal în baza căruia partea responsabilă civilmente, care nu a fost prezentă în camera preliminară, să poată formula cereri ori excepţii referitoare la aspecte deja analizate în această fază procesuală, în special cu privire la legalitatea mijloacelor de probă care servesc la stabilirea existenţei, respectiv a întinderii prejudiciului (rapoarte de expertiză sau constatare). Or, astfel cum a statuat Curtea, rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influenţă directă asupra desfăşurării judecăţii pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăţiei/nevinovăţiei inculpatului, aspect de care depinde, în mod esenţial, şi soluţionarea laturii civile a procesului penal.

29. Aşa încât Curtea constată că, în condiţiile în care constituirea ca parte civilă a persoanei vătămate se poate face în orice fază procesuală "până la începerea cercetării judecătoreşti" - introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, ca şi posibilitatea părţii responsabile civilmente de a interveni în procesul penal, fiind corelate cu declaraţia de constituire de parte civilă în procesul penal - exercitarea efectivă de către partea responsabilă civilmente a drepturilor procesuale - recunoscute de lege şi statuate în jurisprudenţa instanţei de control constituţional - în faza camerei preliminare, aşadar, liberul acces al acestei părţi, depinde exclusiv de manifestarea de voinţă a persoanei vătămate. Or, Curtea constată că persoana vătămată, constituită ca parte civilă în procesul penal, are interese contrare părţii responsabile civilmente, aşa încât există posibilitatea ca aceasta să îşi exercite dreptul de a reclama reparaţii prin mijlocirea organelor judiciare în mod abuziv, cu scopul de a limita/exclude accesul părţii responsabile civilmente în faza camerei preliminare care, astfel cum s-a arătat în precedent, are o importanţă deosebită asupra fazelor de judecată ulterioare prin prisma obiectului ei.

În dezacord cu judecătorul de cameră preliminară de la tribunal, completul de doi judecători de cameră preliminară de la curtea de apel constată că procurorul nu putea cenzura, sub aspectul temeiniciei, cererea părţii civile referitoare la introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente. Instanţa de fond este cea care se va pronunţa cu privire la îndeplinirea sau nu a condiţiilor legale necesare pentru a fi atrasă răspunderea comitentului pentru fapta prepusului.

Disponibilitatea acţiunii civile nu poate fi limitată de procuror. Dacă acesta a respins solicitarea părţii civile în cursul urmăririi penale, soluţia corectă este ca partea responsabilă civilmente să fie introdusă în procesul penal în faza de cameră preliminară. În acest fel este asigurată, pe de o parte, respectarea dispoziţiilor art. 21 alin. 1 din Codul de procedură penală, având în vedere decizia Curţii Constituţionale nr. 257/2017. Pe de altă parte, sunt protejate atât interesul părţii civile (de a fi soluţionată unitar acţiunea civilă formulată în cadrul procesului penal), cât şi drepturile părţii responsabile civilmente (care poate formula în termen eventualele cereri şi excepţii cu privire la competenţa şi legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi efectuarea actelor de către organele de urmărire penală).

Nu este real că nu s-ar putea reţine vreo vătămare a drepturilor părţii civile, cu motivarea că aceasta va putea sesiza instanţa civilă cu o acţiune în valorificarea pretenţiilor sale ce decurg din fapta ilicită/penală, dacă instanţa va stabili vinovăţia inculpatului şi va reţine legătura de cauzalitate între fapta săvârşită şi prejudiciul reclamat, cu scutirea de plata taxelor judiciare de timbru. Interesul părţii civile este de a fi soluţionată integral acţiunea civilă, inclusiv cu privire la partea responsabilă civilmente, în acelaşi cadru procesual (câtă vreme nu există alte motive care să determine o eventuală disjungere).

Cea de a doua critică formulată de partea civilă A. în contestaţia sa nu este întemeiată. Judecătorul de cameră preliminară de la tribunal a reţinut în mod corect că acesta nu are niciun interes procesual pentru a putea invoca necesitatea introducerii în cauză, în calitate de parte civilă, a unităţii medicale.

Potrivit art. 20 alin. 1 teza a II-a din Codul de procedură penală organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţă persoanei vătămate dreptul de a se constitui parte civilă. Procurorul, în măsura în care din actele dosarului reieşea că şi altă unitate medicală a acordat îngrijiri persoanei vătămate, ar fi trebuit să o înştiinţeze şi pe aceasta pentru a îşi exercita dreptul de a se constitui sau nu parte civilă în procesul penal cu suma reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de asistenţa medicală acordată persoanei vătămate ca urmare a faptei inculpatului.

Singura care poate invoca însă acest fapt este unitatea medicală, având în vedere principiul disponibilităţii care guvernează latura civilă a procesului penal. Persoana vătămată constituită parte civilă nu are niciun interes procesual propriu pentru a formula o astfel de cerere.

Având în vedere toate aceste considerente, completul de doi judecători de cameră preliminară de la curtea de apel în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală va admite contestaţia declarată de partea civilă A. împotriva încheierii pronunţate la data de 25.04.2019 de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Braşov în dosarul nr. […], pe care o va desfiinţa şi va trimite cauza spre rejudecare în vederea introducerii în cauză a părţii responsabile civilmente N..

În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. 6 din Codul de procedură penală onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpat, în cuantum de 627 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei şi rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare