Litigiu privind executarea unui contract de achiziţie publică. Nerespectarea obligaţiilor contractuale asumate de către partea adversă constituie temei, raportat la prevederile art. 1556 Cod civil, pentru refuzul îndeplinirii propriei obligaţii de plată a

Litigiu privind executarea unui contract de achiziţie publică. Nerespectarea obligaţiilor contractuale asumate de către partea adversă constituie temei, raportat la prevederile art. 1556 Cod civil, pentru refuzul îndeplinirii propriei obligaţii de plată a preţului.

- art. 1350 şi 1556 Cod civil

- secţiunea a-9-a a capitolului IX din O.U.G. nr. 34/2006

Rezultă din întreg probatoriul administrat că intimata reclamantă nu şi-a respectat obligaţiile contractuale asumate. Pe lângă obligaţiile neîndeplinite privind nerespectarea schemelor şi a compoziţiilor de plantat, nerespectarea obligaţiei de a realiza gardul împrejmuitor şi şanţul minim sanitar are un caracter determinant, fiind cauza compromiterii întregii culturi în condiţiile în care în sarcina executantului subzista şi obligaţia de garantare a culturii până la recepţia finală.

Faţă de aceste aspecte, Curtea reţine că intimata reclamantă nu şi-a respectat obligaţiile contractuale asumate, ceea ce a îndreptăţit-o pe recurenta pârâtă, raportat la prevederile art. 1556 Cod civil, să refuze plata preţului.

Prin sentinţa civilă nr. 1722/CA/11.10. 2017 Tribunalul Braşov a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna B. şi în consecinţă a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 403.458,08 lei reprezentând contravaloare lucrări. A luat act că reclamanta a renunţat la judecata petitelor 1 şi 2 din cererea de chemare în judecată. A respins cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs recurenta pârâtă UAT Comuna B. solicitând casarea hotărârii cu consecinţa respingerii acţiunii.

În motivare se arată că sentinţa pronunţată este netemeinică şi a fost dată cu aprecierea greşită a situaţiei de fapt si a probelor administrate în cauză, respectiv cu aplicarea greşita a normelor de drept material.

Recurenta precizează că în calitate de achizitor a încheiat cu reclamanta, în calitate de executant, contractul de lucrări nr. xxxx/02.11.2012 având ca obiect “executarea de lucrări de împădurire a terenurilor agricole degradate, în Perimetrul de ameliorare B., Satele B. şi C., comuna B., judeţul D., în conformitate cu prevederile caietului de sarcini si detaliilor de execuţie puse la dispoziţie de către proiectant, anexate invitaţiei de participare şi a obligaţiilor asumate prin oferta depusă şi prin contract”.

În derularea contractului de lucrări, reclamanta intimată nu şi-a respectat obligaţiile asumate prin contract, respectiv art. 4.1. din contract - obligaţia executării lucrărilor de împădurire conform detaliilor de execuţie puse la dispoziţie de către proiectant; art. 10.4 alin. (1) - obligaţia de a respecta si executa dispoziţiile achizitorului referitoare la lucrare; art. 10.5 alin. (1) - obligaţia de a respecta reperele date de achizitor în trasarea corectă a lucrărilor asumate şi de a furniza toate echipamentele, instrumentele şi dispozitivele şi resursele umane necesare îndeplinirii acestei responsabilităţi; art. 10.6 - pe parcursul execuţiei lucrărilor, executantul are obligaţia „de a procura şi de a întreţine pe cheltuiala sa toate dispozitivele de iluminare, protective, îngrădire, alarmă si pază, când şi unde sunt necesare sau au fost solicitate de către achizitor sau de către alte autorităţi competente, în scopul protejării lucrărilor”; art. 20.1. - obligaţia încheierii unei poliţe de asigurare, anterior începerii lucrărilor, pentru riscurile previzibile privind lucrarea executată; art. 22.3 alin. (1) - executantul este pe deplin răspunzător faţă de executant de modul în care îşi îndeplineşte contractul.

Se mai arată că în cauză a fost efectuată o lucrare de expertiză tehnică judiciară ale cărei concluzii au fost interpretate eronat de către judecătorul fondului, din expertiză rezultând că deteriorarea totală a lucrărilor executate de reclamantă se datorează culpei acesteia, respectiv execuţiei deficitare, nerespectării proiectului tehnic, parte integrantă a contractului de lucrări asumat şi neexecutării elementelor de siguranţă si pază a plantaţiei (gard şi şanţ minim sanitar).

Recurenta mai arată că deşi a expus pe larg în faţa instanţei de fond modul în care s-a derulat colaborarea cu reclamanta intimată în temeiul raporturilor juridice contractuale, deşi a arătat şi depus la dosarul cauzei înscrisuri care relevă reaua-credinţă a acesteia şi neîndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate (corespondenţa purtată cu aceasta) judecătorul fondului a trecut peste aceste apărări.

Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia tardivităţii căii de atac.

În susţinerea excepţiei s-a invocat că în primă instanţă competenţa de soluţionare a cauzei a fost stabilită în favoarea Tribunalului Braşov, prin raportare la dispoziţiile art. 286 alin. l din O.U.G. nr. 34/2006, deoarece litigiul vizează executarea unui contract de achiziţie publică.

Instanţa de fond a judecat cauza cu respectarea procedurii speciale reglementată în secţiunea a-9-a a capitolului IX din O.U.G. nr. 34/2006 iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 20/05.10.2015 pronunţată în dosarul nr. 13/2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 898 din 03.12.2015 a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 287 indice 16 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, hotărârea pronunţată de către secţia de contencios administrativ a tribunalului în procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică poate fi atacată numai cu recurs.

Se mai arată că instanţa de judecată a fost sesizată prin poştă la data de 04.08.2015 astfel încât, sub aspect procedural, sunt aplicabile normele juridice cuprinse în O.U.G. nr. 34/2006.

Se invocă excepţia tardivităţii declarării recursului deoarece instituţia recurentă a exercitat calea de atac cu depăşirea termenului de 5 zile, de la comunicare, stabilit prin dispoziţiile art. 287 indice 16 alin. l din O.U.G. nr. 34/2006.

Se mai precizează că deşi în dispozitivul sentinţei atacate a fost menţionată posibilitatea de a formula recurs în termen de 10 zile, iar nu în termenul legal de 5 zile de la comunicare, acest aspect nu poate conduce la naşterea unei situaţii nelegale dar favorabile recurentei-pârâte.

Intimata mai invocă faptul că motivele de recurs, astfel cum au fost prezentate, nu se încadrează între motivele de casare - art. 488 alin. l pct. 8 Cod de procedură civilă - instituţia recurentă neindicând care au fost normele de drept material care au fost încălcate prin pronunţarea hotărârii de către instanţa de fond.

Se apreciază că prezentarea situaţiei de fapt şi referirea la concluziile expertului judiciar, nu pot să echivaleze cu aducerea unor critici efective hotărârii pronunţată de către instanţa de fond iar sancţiunea nulităţii recursului, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 489 alin. (2) Cod de procedură civilă, intervine în cazul în care motivele invocate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 Cod de procedură civilă.

Cu privire la fondul cererii de recurs, se arată că acesta este nefondat dat fiind că din probatoriul administrat în faza de cercetare a procesului, rezultă că sunt îndeplinite condiţiile pentru angajarea răspunderii civile contractuale a beneficiarului lucrărilor. Intimata, în calitate de executant, a respectat obligaţiile contractuale asumate iar instituţia pârâtă, în calitate de beneficiar, nu a respectat obligaţia corelativă de plată a preţului contractului. Lucrările executate au corespuns cantitativ şi calitativ, au fost recepţionate, facturate dar nedecontate de către beneficiar. Intre părţile contractante au fost întocmite procese verbale de recepţie în cuprinsul cărora se precizează că lucrările corespund cantitativ şi calitativ cu prevederile contractuale.

Se precizează că, cauza uscării puieţilor a fost reprezentată de neexecutarea lucrărilor de întreţinere iar apărarea recurentei, care vizează neasigurarea pazei plantaţiei, nu poate fi primită în condiţiile în care executantul şi-a îndeplinit această obligaţie pe parcursul derulării contractului.

Intimata mai precizează că nu îi sunt opozabile contractul şi actele încheiate între UAT Comuna B. şi Administraţia Fondului pentru Mediu, această din urmă entitate nu a participat la naşterea raportului juridic între părţile implicate în prezentul litigiu.

În drept au fost invocate prevederile art. 490 alin. (2) Cod de procedură civilă raportat la art. 205 Cod de procedură civilă.

Recurenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepţiilor invocate.

În recurs a fost administrată proba cu înscrisuri.

La termenul din 14.03.2018, pentru considerentele expuse în încheiere, instanţa a respins excepţia tardivităţii şi excepţia nulităţii recursului.

Analizând actele şi lucrările dosarului Curtea apreciază că motivul de recurs vizând greşita aplicare a normelor de drept material prevăzut de art. 488 pct. 8 Cod de procedură civilă este întemeiat.

Instanţa de fond în mod greşit a apreciat că în cauză sunt întrunite condiţiile atragerii răspunderii contractuale a pârâtei.

Prin cererea ce face obiectul prezentei cauze reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata parţială a preţului contractului de lucrări nr. xxxx/02.11.2012 încheiat între părţi, respectiv la plata sumei de 403.458,08 lei, rezultat în urma neachitării facturilor fiscale nr.1769/29.10.2014 şi nr.1891/24.03.2015.

Potrivit art. 1350 Cod civil „(1) Orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat. (2) Atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii” iar potrivit art. 1556 Cod civil „Atunci când obligaţiile născute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre părţi nu execută sau nu oferă executarea obligaţiei, cealaltă parte poate, într-o măsură corespunzătoare, să refuze executarea propriei obligaţii, afară de cazul în care din lege, din voinţa părţilor sau din uzanţe rezultă că cealaltă parte este obligată să execute mai întâi.

Curtea apreciază că în mod justificat, în acord cu prevederile legale anterior citate, recurenta pârâta a refuzat plata preţului dat fiind că intimata pârâtă nu şi-a îndeplinit propriile obligaţii contractuale.

Potrivit contractului de lucrări nr. xxxx/02.11.2012, art.4.1 intimata reclamantă s-a obligat să execute lucrări de împădurire a terenurilor agricole degradate, în Perimetrul de ameliorare B., Satele B. si C., comuna B., judeţul D., în conformitate cu prevederile caietului de sarcini şi detaliilor de execuţie puse la dispoziţie de către proiectant, anexate invitaţiei de participare şi a obligaţiilor asumate prin oferta depusă şi prin contract. S-a mai prevăzut că preţul contractului reprezintă preţul plătibil executantului de către achizitor, în baza contractului pentru îndeplinirea integrală şi corespunzătoare a tuturor obligaţiilor sale, asumate prin contract (art. 2.1 lit. c).

Printre obligaţiile principale asumate de achizitor, se numără: obligaţia de a respecta şi executa dispoziţiile achizitorului referitoare la lucrare (art.10.4 alin.1), obligaţia de a respecta reperele date de achizitor în trasarea corectă a lucrărilor asumate şi de a furniza toate echipamentele, instrumentele, dispozitivele si resursele umane necesare îndeplinirii acestei responsabilităţi (art.10.5 alin.1), obligaţia de a procura şi de a întreţine pe cheltuiala sa toate dispozitivele de iluminare, protective, îngrădire, alarmă si pază, când şi unde sunt necesare sau au fost solicitate de către achizitor sau de către alte autorităţi competente, în scopul protejării lucrărilor (art.10.6), obligaţia de a menţine în bună stare lucrările, materialele, echipamentele şi instalaţiile de la data primirii ordinului de începere a lucrărilor până la data semnării procesului verbal de recepţie a lucrării (art. 10.7), obligaţia încheierii unei poliţe de asigurare, anterior începerii lucrărilor, pentru riscurile previzibile privind lucrarea executată (art. 20.1.).

La capitolul „Finalizarea lucrărilor” (art. 17) s-a prevăzut că ansamblul lucrărilor sau, dacă este cazul, oricare parte a lor, prevăzut a fi finalizat într-un termen stabilit prin graficul de execuţie, trebuie finalizat în termenul convenit, termen care se calculează de la data începerii lucrărilor. Pe baza situaţiilor de lucrări executate confirmate şi a constatărilor efectuate pe teren, achizitorul va aprecia dacă sunt întrunite condiţiile pentru a convoca comisia de recepţie iar în cazul în care se constată că sunt lipsuri sau deficienţe, acestea vor fi notificate executantului, stabilindu-se şi termenele pentru remediere şi finalizare. După constatarea remedierii tuturor lipsurilor şi deficienţelor, la o nouă solicitare a executantului, achizitorul va convoca comisia de recepţie.

La capitolul „ Perioada de garanţie acordată lucrărilor” (art. 18) s-a stipulat că perioada de garanţie decurge de la data recepţiei la terminarea lucrărilor şi până la recepţia finală iar pe parcursul perioadei de garanţie, executantul are obligaţia, de a executa toate lucrările de modificare, reconstrucţie şi remediere a viciilor şi altor defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale, pe cheltuială proprie în cazul în care ele sunt necesare din cauza utilizării de materiale, de instalaţii sau a unei manopere neconforme cu prevederile contractului sau neglijenţei sau neîndeplinirii de către executant a oricăreia dintre obligaţiile explicite sau implicite care îi revin în baza contractului.

Instanţa constată că intimata reclamantă nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale anterior menţionate.

Astfel, la data de 05.03.2013 a fost încheiat procesul-verbal de predare-primire a amplasamentului afectat lucrărilor ce fac obiectul contractului de lucrări, emiţându-se şi ordinul de începere a lucrărilor.

La data de 28.05.2014, în urma depunerii situaţiilor de lucrări pentru categoriile de lucrări efectuate de reclamanta până la acea dată, a fost încheiat procesul verbal de constatare privind stadiul fizic al lucrărilor (fila 27 dosar fond vol. I). În perioada martie - aprilie 2014 au fost executate lucrări parţiale în valoare de 201.375,82 lei. În borderoul situaţiei de lucrări aferent perioadei martie - aprilie 2014 ( fila 24 dosar fond vol. I) se menţionează fără echivoc că lucrările privind împrejmuire cu gard de sârmă ghimpată, borne amenajistice din beton, şanţ de minim sanitar, panouri publicitare şi paza perimetrului nu au fost executate deloc, nici măcar în parte.

Ulterior, au fost depuse situaţiile de lucrări privind stadiul fizic al lucrărilor efectuate în luna iunie 2014, lucrări în valoare de 21.641,87 lei , fără ca la capitolele împrejmuire cu gard de sârmă ghimpată, şanţ de minim sanitar şi paza perimetrului să se fi executat vreo lucrare (fila 28 dosar fond vol. I). Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în borderoul situaţiei de lucrări aferent lunii septembrie 2014 (fila 33 dosar fond vol. I), precum şi în borderoul aferent lunii noiembrie 2014 (fila 36 dosar fond vol. I) mai puţin paza perimetrului, activitate pentru care s-a solicitat la decontare suma de 8.139,44 lei din 48.840,06 lei.

Conform graficului de execuţie lucrări (fila 74 dosar recurs vol. I) împrejmuirea cu gard de sârmă ghimpată trebuia realizată integral în lunile martie – aprilie 2014, bornele amenajistice din beton realizate în luna aprilie 2014, şanţul de minim sanitar realizat integral în lunile martie, aprilie, mai 2014, panourile publicitare instalate în luna mai 2014 iar paza perimetrului realizată permanent de la data începerii lucrărilor.

În vederea recepţiei lucrărilor finalizate la sfârşitul lunii iunie, a fost convocată comisia de recepţie pentru lucrările efectuate în perimetrul de ameliorare prin împădurire.

Prin procesul verbal de recepţie, întocmit la data de 23.07.2014 (fila 148 dosar fond vol. I) au fost constatate următoarele deficienţe în execuţie: nu s-a respectat schema şi compoziţia de plantat conform proiectului, o parte din speciile plantate erau uscate la data recepţiei, mu au fost prezentate o serie de documente de identitate pentru materialele forestiere de reproducere, astfel cum dispun prevederile Legii nr. 107/2011, lucrările executate nu respectă prevederile contractuale.

Comisia a propus recepţia parţiala a lucrărilor, motivat de faptul că lucrarea nu corespundea din punct de vedere calitativ şi cantitativ proiectului de execuţie.

La data de 28.10.2014, comisia de recepţie parţială a lucrărilor aferente anului 2014 s-a întrunit în vederea constatării stadiului execuţiei şi a remedierilor dispuse anterior, conform constatărilor din procesul-verbal încheiat la data de 23.07.2014 (fila 150 dosar fond vol. I) constatând că nu s-a executat gardul de sârmă împrejmuitor al perimetrului în care au fost executate lucrările de împădurire, nu s-a executat şanţul de minim sanitar, s-au plantat doar cca. 30 % din puieţii prevăzuţi a fi plantaţi conform proiectului tehnic de execuţie, schema de plantare si compoziţia de plantat sunt executate incomplet.

La data de 15.12.2014, prin procesul-verbal de recepţie a lucrărilor efectuate în toamna anului 2014 în perimetrul de ameliorare B., înregistrat sub nr. 4133/15.12.2014 (fila 42 dosar fond vol.I), comisia de recepţie a lucrărilor executate, a constatat următoarele: nu s-a executat gard de sârmă ghimpată pe perimetrul suprafeţelor pe care s-au executat lucrări de împădurire, nu s-a executat şanţul de minim sanitar, au fost identificate deficienţe în executarea unor articole, respectiv dimensiunile vetrelor de plantare nu corespund normelor tehnice, schema şi compoziţia de plantat sunt executate incomplet, nu s-au amplasat pieţe de probă în suprafeţele unde au fost executate împăduriri integrale.

Comisia a dispus remedierea deficientelor conform constatărilor.

Prin adresa nr. 1393/29.04.2015 (fila 52 dosar fond vol. I) executantul a învederat faptul că a remediat parte din deficienţele constatate în cursul anului 2014 respectiv a refăcut vetrele la puieţi şi s-au amplasat 5 pieţe de control, fără însă să execute împrejmuirile şi şanţul de minim sanitar. De asemenea nu a făcut dovada încheierii poliţei de asigurare.

Prin raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză s-a reţinut că pe durata derulării contractului reclamanta nu a asigurat paza perimetrului, nu a executat şanţul minim sanitar şi gardul împrejmuitor al perimetrului suprafeţei alocate lucrărilor de împăduriri, conform obligaţiilor asumate prin contractul de lucrări şi proiectul tehnic, parte integranta a contractului de lucrări asumat. Expertul menţionează că plantaţiile s-au uscat integral cauza uscării fiind pe lângă lipsa lucrărilor de întreţinere, păşunatul intensiv. Aceste elemente de siguranţa şi paza ar fi făcut imposibila pătrunderea animalelor domestice în perimetrul împădurit şi astfel ar fi împiedicat distrugerea puieţilor de către acestea.

Se mai arată că nerespectarea schemelor şi a compoziţiilor de plantat este de asemenea un factor major în diminuarea rezistenţei puieţilor la factorii de mediu şi adaptarea lor după stresul plantării la noile condiţii de vegetaţie.

Rezultă din întreg probatoriul administrat că intimata reclamantă nu şi-a respectat obligaţiile contractuale asumate. Pe lângă obligaţiile neîndeplinite privind nerespectarea schemelor şi a compoziţiilor de plantat, nerespectarea obligaţiei de a realiza gardul împrejmuitor şi şanţul minim sanitar are un caracter determinant, fiind cauza compromiterii întregii culturi în condiţiile în care în sarcina executantului subzista şi obligaţia de garantare a culturii până la recepţia finală.

Faţă de aceste aspecte, Curtea reţine că intimata reclamantă nu şi-a respectat obligaţiile contractuale asumate, ceea ce a îndreptăţit-o pe recurenta pârâtă, raportat la prevederile art. 1556 Cod civil, să refuze plata preţului.

Reţinând aplicarea greşită a normelor de drept material prevăzute de art. 1350 şi 1556 Cod civil, în baza art. 496 Cod de procedură civilă raportat la art. 488 pct. 8 Cod de procedură civilă Curtea va admite recursul formulat de recurenta UAT Comuna B. împotriva sentinţei civile nr. 1722/CA/11.10.2017 pronunţată de Tribunalul Braşov pe care o va casa în parte şi în rejudecare va respinge ca nefondată cererea având ca obiect pretenţii formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta UAT Comuna B..

În baza art. 453 Cod de procedură civilă o va obliga pe intimata reclamanta S.C. A. S.R.L. să plătească recurentei UAT Comuna B. suma de 3.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată respectiv onorariu avocaţial.

Domenii speta

Spete similare