Evaluare a impactului asupra mediului. Actul administrativ trebuie să cuprindă motivele principale pentru care nu s-a solicitat

DREPT ADMINISTRATIV

Recurs. În cazul în care Agenția pentru Protecția Mediului a decis că o evaluare a impactului asupra mediului nu este necesară pentru realizarea unui incinerator, actul administrativ trebuie să cuprindă motivele principale pentru care nu s-a solicitat o astfel de evaluare, desprinse în urma unei evaluări proprii a autorității de mediu

- art. 9 alin. 2 și alin. 9 din Legea nr. 292/2018

- Anexa nr. 3 din Legea nr. 292/2018

Agenției pentru Protecția Mediului îi revine obligația, în temeiul art. 9 alin. 9 din Legea nr. 292/2018, să prezinte motivele pentru care a decis că o evaluare a impactului asupra mediului nu este necesară, cu referire punctuală la toate criteriile relevante enumerate în anexa nr. 3.

Decizia emisă nu conține elemente de fapt care să îndeplinească exigențele unei motivări, organul emitent limitându-se a indica, în cadrul analizei diferitelor criterii pe care era obligată să le verifice, doar concluzia la care a ajuns, fără a arăta elementele, datele concrete și argumentele pe care această concluzie se întemeiază. Se impunea ca Agenția pentru Protecția Mediului să realizeze o analiză separată de memoriul întocmit de titularul cererii.

Doar în ipoteza în care actul administrativ conține toate elementele care fac posibilă verificarea justeței concluziilor adoptate, se poate susține că actul administrativ este motivat și că permite, atât beneficiarului cât si instanței de judecată sa cunoască motivele pentru care decizia a fost adoptată.

Curtea de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 894 din 22 octombrie 2021

Prin Sentința nr. (...) din 01.04.2021, Tribunalul (...) a admis în parte cererea având ca obiect anulare act administrativ, formulată de reclamanta Asociația (...) Metropolitan Area în contradictoriu cu pârâtele S.C. (P) S.R.L. și Agenția pentru Protecția Mediului (...) și, în consecință:

A anulat Decizia nr. (...)/14.04.2020, emisă de pârâta Agenția pentru Protecția Mediului .

A respins excepția inadmisibilității petitului având ca obiect dispunerea continuării procedurii de evaluare cu încadrarea proiectului „Construire stație de incinerare animale în localitatea (...), comuna (...)” ca necesitând o evaluare a impactului asupra mediului, excepție invocată de ambele pârâte.

A respins cererea reclamantei având ca obiect dispunerea continuării procedurii de evaluare cu încadrarea proiectului „Construire stație de incinerare animale în localitatea (...), comuna (...)” ca necesitând o evaluare a impactului asupra mediului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Agenția pentru Protecția Mediului, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pe cale de consecință, menținerea ca temeinică și legală a Deciziei de încadrare nr. (...)/14.04.2020.

În motivare, recurenta a arătat că este neîntemeiată hotărârea instanței de fond având în vedere faptul că Decizia de încadrare nr. (...)/14.04.2020 a fost emisă cu respectarea prevederilor legale în materie, fiind temeinic motivată.

Decizia de încadrare nr. (...)/14.04.2020, la pct. 1, lit. a) și b) arată marginal care sunt justificările pentru care proiectul “Construire stație incinerare animale în sat (...), comuna (...), județul (...)”, nu se supune potrivit legii, evaluării impactului asupra mediului, evaluării adecvate și evaluării asupra corpurilor de apă, urmând ca în cuprinsul actului să fie dezvoltate pe larg fiecare temei care a stat la baza adoptării acestei decizii.

Proiectul se circumscrie categoriei prevăzute la pct. 10 lit. a) “proiecte de dezvoltare a unităților/zonelor industriale” și pct. 11 lit. b) “instalații pentru eliminarea deșeurilor, altele decât cele prevăzute la Anexa 1”, din Anexa nr. 2 a Legii nr. 292/2018.

Agenția pentru Protecția Mediului a respectat întocmai prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 292/2018, astfel că, în urma unei examinări s-a ajuns la concluzia că proiectul nu se supune evaluării impactului asupra mediului și asupra corpurilor de apă.

Zona vizată are destinație industrială, pe teritoriul acesteia fiind amplasate întreprinderi industriale, depozite. Terenul destinat amplasării stației de incinerare, având nr. cad. (...), se află în UTR 2 (...) - zona industrială, Subzona ID 2 - cu curți construcții existente - întreprinderi industriale, depozite, industrie mică, activități agricole nepoluante, și nu cuprinde imobile de tip rezidențial/de locuit.

Este de competența Agenției pentru Protecția Mediului să stabilească dacă acest obiectiv se supune sau nu unor evaluări suplimentare de impact asupra mediului, conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 292/2018.

Susținerile instanței conform cărora Agenția pentru Protecția Mediului nu a motivat fiecare punct din Anexa 3 la Legea nr. 292/2018 nu sunt justificate, dat fiind faptul că Agenția pentru Protecția Mediului a abordat toate criteriile din Anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018, iar la emiterea deciziei a ținut cont de memoriul de prezentare, procesul verbal de verificare al amplasamentului, punctele de vedere emise de membrii Comisiei de Analiză Tehnică și concluziile listei de control.

Instanța de fond reține în ceea ce privește subcriteriul impactul cumulat asupra mediului, faptul că Agenția pentru Protecția Mediului nu a analizat în ce ar putea consta acest impact și care ar fi factorii de mediu asupra cărora ar putea exista un asemenea impact cumulat și cât de semnificativ ar putea fi un asemenea impact.

În vecinătatea amplasamentului, așa cum se menționează și în decizie, sunt doar activități zootehnice și agricole, pe care le va deservi acest incinerator și nicidecum împreună cu care ar putea să producă un impact semnificativ asupra factorilor de mediu.

Subliniază recurenta faptul că toți operatorii care dețin ferme de animale sunt obligați să dețină contracte cu societăți autorizate pentru eliminarea mortalităților. În cazul în care aceste mortalități nu ar fi preluate de societăți care dețin incineratoare animaliere, ele ar trebui să fie îngropate, ceea ce ar duce la creșterea nitriților din apele freatice.

Referitor la cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate, fără a se face vreo mențiune referitoare la deșeurile generate ulterior punerii în funcțiune, recurenta precizează că la punerea în funcțiune a incineratorului se va solicita emiterea autorizației de mediu în care vor fi descrise deșeurile colectate/generate și modalitatea de valorificare/eliminare a acestora.

În ceea ce privește subcriteriul poluarea și alte efecte negative, s-a menționat la cap. I Caracteristicile proiectului - la pct. 1 lit. c) coșul de fum pentru evacuarea gazelor arse, faptul că producătorul garantează îndeplinirea standardelor europene privind calitatea aerului pentru acest incinerator de capacitate maximă 2000 kg deșeuri/zi (instalația este omologată, deține carte tehnică în care sunt descrise și eventualele emisii).

Referitor la existența sau nu a altor riscuri de accidente majore și/sau dezastre, decât cele cauzate de schimbări climatice, recurenta precizează că instalația în cauză datorită capacității acesteia și a specificului de activitate, nu intră sub incidența Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase și nu poate constitui o sursă de a provoca dezastre naturale, fapt pentru care s-a avut în vedere doar impactul asupra schimbărilor climatice, care s-a și concluzionat a fi unul nesemnificativ.

În ceea ce privește studiul de sănătate, recurenta precizează că acesta a fost realizat de către INSP - Centru Regional de Sănătate Publică (...), în ale cărei atribuții se regăsește competența de efectuare a unui astfel de studiu.

Agenția pentru Protecția Mediului nu are competența de a evalua documentele, actele administrative/tehnico-juridice emise de alte instituții publice și nici a publica documente emise de acestea.

Studiul de impact asupra sănătății populației este un document solicitat titularului de către Direcția de Sănătate Publică, în baza căruia această instituție a emis Notificarea privind asistența de specialitate de sănătate publică nr. (...)/II.A/05.11.2019. Decizia asigurării publicității acestui studiu revine instituției care l-a solicitat în cadrul procedurii privind emiterea actului de reglementare sanitară.

Referitor la afirmația instanței în sensul că pagina web unde poate fi accesat EMEP/EEA air pollunat emission inventory guidebook “2019” vizează ghidul aferent anului 2016, recurenta arată că, în Decizie s-a făcut referire la ghidul din anul 2019, iar la accesarea paginii web apare ultima versiune a ghidului care poate fi accesată direct și care a fost avută în vedere la analiza efectelor emisiilor asupra factorului aer.

Referitor la pct. 3 lit. d) intensitatea și complexitatea impactului, recurenta învederează faptul că s-a menționat doar o concluzie care reiese din descrierile anterioare pe fiecare factor de mediu, ca atare nu se poate concluziona că nu s-a motivat această decizie, atâta vreme cât a fost dezvoltată în cuprinsul capitolului dedicat.

Cu privire la condiția ca personalul implicat în exploatarea incineratorului să fie instruit și calificat, aceasta va fi prevăzută ca o condiție obligatorie în autorizația de mediu, la punerea în funcțiune.

În drept, recurenta a invocat Legea nr. 292/2018, Codul de procedură civilă.

Prin întâmpinare, intimata Asociația (...) Metropolitan Area a solicitat respingerea recursului și păstrarea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.

În motivare, arată intimata că, instanța de fond, în mod corect a reținut privitor la analiza argumentată a criteriilor din Anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018 incidența în prezenta cauză a prevederilor art. 9 alin. (9) din Legea 292/2018.

Pe cale de consecință, instanța de fond a apreciat că o motivare legală a deciziei de neîncadrare se realizează prin trimiterea expresă la criteriile prevăzute în anexa 3 la Legea nr. 292/2018, astfel încât instanța a analizat în ce măsură argumentele aduse de către Agenția de Protecția Mediului sunt suficiente pentru a oferi o garanție împotriva arbitrariului deciziei atacate și pentru a permite instanței cenzurarea temeiniciei acestora, analiză ce s-a efectuat raportat la fiecare dintre criteriile arătate la anexa 3 din lege concluzionând în mod pertinent că, deși decizia atacată abordează în mod formal toate criteriile din Anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018, la care prevederile art. 9 alin. (9) din Legea nr. 292/2018 obligă Agenția de Protecția Mediului (...) să facă trimitere, nu toate acestea au fost analizate în substanța lor sau prin trimitere la argumente, cum sunt criteriile de la punctul 1 litera b), f), punctul 3 litera d), e), g), sau, dacă au fost analizate, această analiză s-a făcut, cum este cazul subcriteriului de la punctul 3 litera b), prin raportare la un ghid al emisiilor poluante ce nu se mai afla în vigoare la data emiterii deciziei, ceea ce invalidează de la bun început hotărârea luată prin raportare la acest subcriteriu.

Prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 dispun că autoritatea competentă pentru protecția mediului ia decizia etapei de încadrare pe baza informațiilor furnizate de titular, pe baza unei examinări de la caz la caz și că, potrivit art. 9 alin. (6) din aceeași lege, autoritatea competentă ia decizia etapei de încadrare pe baza informațiilor furnizate de titularul proiectului în cadrul memoriului de prezentare, în raport de rezultatele verificării preliminare sau ale evaluărilor efectelor asupra mediului efectuate în temeiul altor prevederi legale naționale decât cele din prezenta lege.

Însă, din aceasta formulare a legiuitorului nu se poate deduce că singurul rol al autorității competente pentru protecția mediului este acela de a copia conținutul memoriului de prezentare în cuprinsul deciziei etapei de încadrare (copiere care, de altfel, în privința unora dintre subcriteriile la care legiuitorul obligă autoritatea sa facă trimitere nu s-a realizat decât parțial, iar caracterul redus al informațiilor astfel trunchiate a dat naștere la suspiciuni în privința caracterului fondat al argumentelor), întrucât un astfel de mod de a proceda nu oferă nicio garanție împotriva arbitrariului deciziei, putând crea aparența absenței unui control efectiv al autorității cu competență de protecție a mediului asupra proiectelor supuse cenzurii sale, ceea ce nu poate fi admis.

În egală măsură, în sprijinul legalității soluției instanței de fond trebuie reținut faptul că demersul juridic al Asociației (...) Metropolitan Area are la bază, cu titlu primordial, principul prevenției și precauției astfel că de esența acestuia este faptul că, importante sub aspectul protejării mediului înconjurător nu sunt condițiile în care investiția propusă funcționează în regim normal, ci funcționarea acesteia în regim critic cu producerea de consecințe iar acestea trebuie prevăzute și evitate printr-o documentare prealabilă complexă și în special completă ceea ce nu s-a făcut în cazul de față.

Se impune de asemenea observat faptul că în cazul unor proiecte cu un impact mai redus asupra mediului s-a solicitat de către autoritatea competentă realizarea unui studiu de impact asupra mediului. În cazul proiectului care face obiectul prezentului dosar un astfel de studiu nu a fost apreciat ca fiind necesar cu toate că este vorba de construirea unei stații de incinerare animale care prin însăși structura sa are un impact evident asupra mediului.

Trebuie precizat, pe aceeași linie de gândire și faptul ca Asociația (...) Metropolitan Area nu este împotriva realizării și implementării unui asemenea proiect, însă punerea în funcțiune a stației de incinerare trebuie să se producă strict cu aplicarea cadrului legal incident tocmai în scopul de a se evita orice consecințe negative asupra mediului înconjurător.

Toate aceste argumente suplimentare vin să sprijine legalitatea sentinței recurate, în condițiile în care lipsurile constatate de către instanța de fond cu prilejul analizării criteriilor prevăzute în anexa 3 la Legea nr. 292/2018 au efecte directe asupra deciziei emise de către Agenția pentru Protecția Mediului cu atât mai mult cu cât, în cazul în care s-a apreciat că nu este necesar în speță efectuarea unui studiu de impact, o asemenea confuzie trebuie judicios și amănunțit motivată.

În ceea ce privește criteriul ”impactul cumulat asupra mediului”, susținerile recurentei nu pot fi acceptate. Instanța de fond a reținut în mod judicios faptul că, în aceea ce privește subcriteriul menționat în anexa 3 la lege – cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate, recurenta nu a făcut decât să indice eventualele proiecte care, împreună cu cel propus, ar putea avea un impact cumulat asupra mediului, fără a analiza însă în ce ar putea consta acest impact cumulat, care ar fi factorii de mediu asupra cărora ar putea exista un asemenea impact cumulat și cât de semnificativ ar putea fi un asemenea impact neavând absolut nicio relevanță sub aspectul respectării cadrului legal incident faptul că în zonă există ferme zootehnice care să beneficieze de servicii de incinerare animale în condițiile în care, dat fiind faptul că se prestează un cumul de activități, impactul acestora asupra mediului trebuie analizate și cuantificat.

În ceea ce privește criteriul ”cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate”, contrar susținerilor recurentei, cu privire la cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate, se observă că analiza din cuprinsul deciziei se limitează la perioada derulării activității de construcție, fără a se face vreo mențiune referitoare la deșeurile generate ulterior punerii în funcțiune astfel că, cele reținute de instanța de fond sunt corecte în acest sens.

Faptul că, ulterior prezentei proceduri prin autorizația de mediu se vor descrie deșeurile generate nu reprezintă o explicație plauzibilă prin care să se deroge de la obligațiile recurentei instituite prin anexa 3 la Legea nr. 292/2018 care prevede faptul că și acest criteriu trebuie analizat în cadrul procedurii.

În ceea ce privește criteriul ”poluarea și alte efecte negative”, nici în acest caz argumentele recurentei nu sunt corecte. Astfel este de precizat că, în ceea ce privește posibilitatea afectării calității aerului, se menționează doar faptul că aceasta va avea loc în limite admisibile, fără a se motiva cum s-a ajuns la această concluzie.

Chestiunea este de esență în condițiile în care, la acest criteriu se arată că, pe perioada funcționarii incineratorului, vor exista emisii prin arderea gazului natural și incinerarea cadavrelor în instalația de incinerare, precum și din arderea combustibilului în mijloacele de transport și utilajele aflate în dotarea sau conexe incineratorului, concluzionându-se că există posibilitatea afectării calității aerului în limite admisibile, fără a se justifica această concluzie.

În ceea ce privește criteriul ”existența sau nu a altor riscuri de accidente majore și/sau dezastre decât cele cauzate de schimbări climatice”, susținerile recurentei sunt simpliste în condițiile în care, în privința riscurilor de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, se arată că, în ceea ce privește contribuția la schimbările climatice, impactul este nesemnificativ, fără a se justifica în vreun mod, chiar succint, această mențiune.

Nu se analizează în niciun mod aspectul privind existența sau nu a altor riscuri de accidente majore și/sau dezastre, decât cele cauzate de schimbările climatice, instanța reținând astfel ca decizia a fost motivată doar parțial în ceea ce privește acest subcriteriu, motivarea lipsind cu desăvârșire sub aspectul riscurilor de accidente majore și/sau dezastre, altele decât cele exemplificate, deși litera f) a anexei 3 face referire expresă la acest subcriteriu.

În ceea ce privește studiul de sănătate, contrar celor susținute de către recurentă, instanța de fond a reținut în mod corect faptul că, atâta vreme cât decizia preia în întregime mențiunile din acest memoriu de prezentare privind emisiile estimate, inclusiv mențiunile referitoare la pagina de web din anul 2016 în care se găsește ghidul utilizat, corectând doar anul emiterii ghidului, dar fără a se corecta și pagina web aferentă, se deduce că instituția pârâtă nu a realizat o analiză proprie a emisiilor poluante estimate, ci a preluat în întregime o analiză raportată la factorii și limitele de emisie arătate în memoriul de prezentare, limite ce nu se mai aflau în vigoare la data emiterii deciziei și, de altfel, nici la data emiterii memoriului, realizat în anul 2020 (ghidul la care se face trimitere nemaifiind actual din septembrie 2019).

Astfel, prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 dispun că autoritatea competentă pentru protecția mediului ia decizia etapei de încadrare pe baza informațiilor furnizate de titular, pe baza unei examinări de la caz la caz și că, potrivit art. 9 alin. (6) din aceeași lege, autoritatea competentă ia decizia etapei de încadrare pe baza informațiilor furnizate de titularul proiectului în cadrul memoriului de prezentare, în raport de rezultatele verificării preliminare sau ale evaluărilor efectelor asupra mediului efectuate în temeiul altor prevederi legale naționale decât cele din prezenta lege.

În speță însă, recurenta a copiat parțial cele reținute în memoriul de prezentare actualizat în ceea ce privește poluanții emiși pe perioada funcționarii investiției, fără a rezulta că analiza emisiilor poluante a fost efectuată de autoritatea publică cu atribuții în acest sens, ci aceasta doar a preluat cele cuprinse în memoriul depus, fără a cenzura aceste aspecte nici măcar sub aspectul raportării la normele în vigoare la momentul emiterii deciziei.

În ceea ce privește criteriul intensitatea și complexitatea impactului și în acest caz s-ar fi impus din partea recurentei o motivare corespunzătoare, întrucât, în lipsa unor justificări concrete și a unor motive pertinente, nu se poate aprecia faptul ca impactul ar fi limitat prin trimiterea la concluzii de ordin general.

În ceea ce privește condiția ca personalul implicat în exploatarea incineratorului să fie instruit și calificat, contrar susținerilor recurentei și această condiție s-ar fi impus analizată la momentul emiterii deciziei pentru că, în lipsa unei motivări sub acest aspect susținerile recurentei nu sunt de natură a conduce la concluzia ca Agenția pentru Protecția Mediului a analizat efectiv această condiție, câtă vreme nu rezultă care au fost argumentele pentru care s-a concluzionat în sensul existenței personalului calificat (incineratorul nefiind încă pus în funcțiune și deci, nici personalul ce îl va opera nu apare ca fiind determinat în acest moment), iar faptul că se va analiza la momentul emiterii autorizației de mediu nu răspunde exigențelor legale.

Ca urmare a celor precizate, dată fiind motivarea lacunară și neconcludentă a criteriilor menționate nu se poate concluziona că decizia Agenției de Protecție a Mediului (...), în sensul că investiția în cauză nu necesită o evaluare de impact asupra mediului este cu adevărat întemeiată sau nu, lipsind practic argumentele la care instanța, în cazul exercitării controlului asupra legalității și/sau temeiniciei acesteia s-ar putea raporta, motiv pentru care anularea acesteia reprezintă o soluție corectă a instanței de fond.

În drept, intimata a invocat art. 205 Cod procedură civilă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs S.C. (P) S.R.L., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei pe fond, cu consecința respingerii acțiunii reclamantei intimate ca neîntemeiată pentru petitul 1 și ca inadmisibilă pentru petitul 2.

În motivare, recurenta a arătat că sunt incidente motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, prin aceea că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a prevederilor Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, respectiv art. 488 alin. 1 pct. 6 Cod procedură civilă, prin aceea că instanța de fond nu a motivat respingerea excepției inadmisibilității petitului nr. 2, motivele fiind străine de natura cauzei, respectiv în ceea ce privește modul de interpretare și aplicare a Legii nr. 292 din 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

Susține recurenta că proiectul său nu este identificat ca fiind un proiect ce se supune de drept evaluării impactului asupra mediului (anexa 1 din actul normativ), ci este un proiect pentru care autoritatea competentă pentru protecția mediului pe baza informațiilor furnizate de titular, decide dacă acest proiect (prevăzut în anexa 2 din actul normativ) se supune sau nu evaluării impactului asupra mediului.

Pentru realizarea examinării dacă investiția se încadrează sau nu în procedura evaluării impactului asupra mediului, se utilizează criteriile prevăzute în anexa 3 a Legii nr. 292/2018.

Coroborând prevederile art. 9 alin. 4 din Legea nr 292/2018, Punctul XV. Anexa 5.E, articolul 9 alin. 9 litera b), articolul 12 aliniatele 1, 8, 10 și 11, prin Decizia nr. (...)/14.04.2020 autoritatea emitentă nu trebuia să formuleze motive suplimentare față de concluziile raportului depus de titular și întocmit de experți certificați din punct de vedere al legislației în materie. Instanța de fond a avut pretenția ca structura conținutului deciziei să fie conform anexei 3 din Legea nr. 292/2018 și deoarece nu este astfel structurat conținutul deciziei, instanța o califică ca “ambiguă”, dar raportul de specialitate este întocmit conform Anexei 5.E din Legea 292/2018.

Astfel, Decizia nr. (...)/14.04.2020 a fost emisă conform procedurii legale în materie. Doar un expert de specialitate, numit de instanță ar fi putut să combată conținutul tehnic al Deciziei nr. (...)/14.04.2020 și ar fi putut să stabilească dacă în realitate investiția propusă presupune și o evaluare a impactului asupra mediului.

Cu privire la criticile motivării deciziei, recurenta arată că la criteriul cumularea cu alte proiecte existente și sau aprobate (anexa 3 punct 1, litera b) instanța arată că nu s-a făcut o analiză măcar sumară a impactului cumulat cu activitatea fermelor zootehnice din zonă. Emisiile fermelor zootehnice sunt total diferite de emisiile investiției propuse, astfel că nu se impunea o analiză efectivă a impactului cumulat. Din ghidul privind metodologia de estimare a poluanților 2019 indicat efectiv, rezultă acest lucru. Chiar dacă din eroare s-a inserat ediția 2016 a ghidului, metodologia pentru prezenta speță este identică în ambele ediții.

La criteriul cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate (anexa 3 punct 1, litera d) instanța arată că nu se face nici o mențiune referitoare la deșeurile generate ulterior punerii în funcțiune a investiției. Începând cu pagina 29 din memoriu se prezintă cantitatea și tipurile de deșeuri generate ulterior punerii în funcțiune.

La criteriul poluarea și alte efecte negative (anexa 3 punct 1, litera e) instanța arată că nu este justificată concluzia conform căreia există posibilitatea afectării calității aerului în limite admisibile. Concluzia expertului, respectiv a autorității este justificată de caracteristicile instalației, transmise de producător.

La criteriul riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informațiilor științifice (anexa 3 punct 1, litera f) instanța arată că nu se analizează în nici un mod aspectul privind existența sau nu a riscurilor de accidente majore și/sau dezastre, decât cele cauzate de schimbările climatice. Accidentele posibile, altele decât cele climatice, sunt tratate la fiecare etapă în parte, precum accidentele de muncă, poluările accidentale, probabilitatea impactului, accidente tehnice etc.

La criteriul ”riscurile pentru sănătatea umană”, de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice (anexa 3 punct 1, litera g) instanța critică că nu s-au redat în decizie concluziile Studiului de sănătate publică realizat de Centrul Regional de Sănătate Publică, și chiar dacă s-au redat concluziile acestui studiu în memoriul actualizat, prin faptul că acest studiu nu a fost publicat pe pagina Agenției de Protecție a Mediului, s-a produs reclamantei o vătămare ce nu poate fi reparată decât prin anularea deciziei, vătămare ce nu este identificată în vreun fel. Conform competențelor fiecărei autorități ce compun Comisia de analiză tehnică, partea privind analiza Studiului de sănătate publică a revenit Direcției de Sănătate Publică (...). Studiul de sănătate publică s-a depus de către titular, direct la Direcția de Sănătate Publică (...), a cărei procedură nu reglementează publicarea documentațiilor.

La criteriul ”tipurile și caracteristicile impactului potențial” (anexa 3, punct 3), pe lângă criticile privind lipsa unei analize proprii a autorității privind emisiile poluante și a faptului că autoritatea a preluat în întregime analiza din memoriul pus la dispoziție de titularul cererii, instanța critică eroarea materială din memoriu cu privire la anul ghidului privind metodologia de estimare a poluanților, respectiv că în loc de anul 2019, este înscris anul 2016. Oricum, și dacă nu ar fi fost o eroare materială, pentru această speță metodologia de estimare a poluanților ediția 2016 este similară cu ediția 2019. Concluziile caracterului redus al emisiilor sunt determinate de caracteristicile date de producătorul instalației.

La criteriul ”intensitatea și complexitatea impactului” (anexa 3, punct 3, litera d), instanța critică lipsa motivării pentru concluzia aprecierii unui impact limitat. Aprecierea impactului limitat este determinată de caracteristicile date de producătorul instalației.

La criteriul ”probabilitatea impactului” (anexa 3, punct 3, litera e), instanța critică motivarea în sine, arătând că motivarea nu duce la concluzia că autoritatea a analizat efectiv această probabilitate. Și la probabilitatea impactului s-a ținut cont de caracteristicile date de producătorul instalației și de metodologia de utilizare a acestei instalații.

La criteriul cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate (anexa 3, punct 3, litera g) instanța critică că s-a făcut referire la fermele zootehnice preexistente “ce ar putea produce un impact ce s-ar putea cumula cu cel ce este vizat de decizia atacată” iar decizia nu clarifică în ce măsură ar fi semnificativ sau nu impactul cumulat al acestor obiective. Factorii de poluare a activităților existente sunt diferiți față de cei ai activității propuse, astfel că nu s-a impus efectuarea unui studiu cu privire la cumularea impactului asupra mediului.

Același motiv de recurs, conform prezentării de mai sus, îl consideră recurenta incident considerentelor de motivare a respingerii capătului 2 de cerere, respectiv de a dispune de către instanță continuarea procedurii de evaluare cu încadrarea proiectului ca necesitând o evaluare a impactului de mediu, în condițiile art. 9 pct. 9 teza primă din Legea 292/2018. Instanța a respins acest capăt de cerere pe motiv că “lipsește o motivare a deciziei atacate la care instanța să se raporteze și pe care să o poată cenzura”.

În ceea ce privește motivul de recurs art. 488 alin. 1 pct. 6 Cod procedură civilă, conform procedurii reglementate de Legea 292/2018 (art. 9, alin. 9), autoritatea nu dispune efectuarea procedurii de evaluare, ci doar hotărăște dacă este necesară sau nu o astfel de evaluare a impactului asupra mediului, iar dezvoltatorul decide dacă va continua sau nu efectuarea unei asemenea evaluări asupra impactului de mediu.

Controlul judecătoresc vizează doar verificarea legalității actului administrativ, instanța de judecată nu se poate substitui în atribuțiile organului administrativ, respectiv nu poate să dispună continuarea procedurii de evaluare cu încadrarea proiectului la procedura de evaluare a impactului de mediu.

Instanța de fond nu a argumentat cererea de respingere ca inadmisibilă a petitului 2 din acțiune, nu a motivat deloc acesta aspect, ci a dat ca exemplu că, dacă ar fi un proiect parte din anexa 1 (în speță este vorba de un proiect din anexa 2) dar autoritatea emitentă a omis să observe acest aspect, atunci instanța poate să oblige autoritatea la emiterea unei decizii de încadrare consecutiv anulării deciziei de neîncadrare.

În drept, recurenta a invocat art. 488 alin. 1 pct. 6 și 8 din Codul de procedură civilă, prevederile art. 20 din Legea nr. 554/2004, prevederile Legii 282/2018, precum și orice alte dispoziții normative cu relevanță în această speță.

Prin întâmpinare, intimata Asociația (...) Metropolitan Area a solicitat respingerea recursului și păstrarea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.

În motivare, arată intimata că, în ceea ce privește modul de interpretare și aplicare a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, susținerile recurentei nu pot fi primite.

Astfel, instanța de fond, în mod corect a reținut privitor la analiza argumentată a criteriilor din Anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018 incidența în prezenta cauză a prevederilor art. 9 alin. (9) din Legea 292/2018.

Pe cale de consecință, instanța de fond a apreciat că o motivare legală a deciziei de neîncadrare se realizează prin trimiterea expresă la criteriile prevăzute în anexa 3 la Legea nr. 292/2018, astfel încât instanța a analizat în ce măsură argumentele aduse de către Agenția de Protecția Mediului sunt suficiente pentru a oferi o garanție împotriva deciziei atacate și pentru a permite instanței cenzurarea temeiniciei acestora, analiză ce s-a efectuat raportat la fiecare dintre criteriile arătate la anexa 3 din lege, concluzionând în mod pertinent că, deși decizia atacată abordează în mod formal toate criteriile din Anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018, la care prevederile art. 9 alin. (9) din Legea nr. 292/2018 obligă Agenția de Protecția Mediului să facă trimitere, nu toate acestea au fost analizate în substanța lor sau prin trimitere la argumente, cum sunt criteriile de la punctul 1 litera b), f), punctul 3 litera d), e), g), sau, dacă au fost analizate, această analiză s-a făcut, cum este cazul subcriteriului de la punctul 3 litera b), prin raportare la un ghid al emisiilor poluante ce nu se mai afla în vigoare la data emiterii deciziei, ceea ce invalidează de la bun început hotărârea luată prin raportare la acest subcriteriu.

Din formularea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 nu se poate deduce că singurul rol al autorității competente pentru protecția mediului este acela de a copia conținutul memoriului de prezentare în cuprinsul deciziei etapei de încadrare (copiere care, de altfel, în privința unora dintre subcriteriile la care legiuitorul obligă autoritatea să facă trimitere nu s-a realizat decât parțial, iar caracterul redus al informațiilor astfel trunchiate a dat naștere la suspiciuni în privința caracterului fondat al argumentelor), întrucât un astfel de mod de a proceda nu oferă nicio garanție împotriva arbitrariului deciziei, putând crea aparența absenței unui control efectiv al autorității cu competența de protecție a mediului asupra proiectelor supuse cenzurii sale, ceea ce nu poate fi admis.

În ceea ce privește criteriul ”cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate cumulat cu criteriul tipurile și caracteristicile impactului potențial”, susținerile recurentei nu pot fi acceptate, instanța de fond reținând în mod judicios faptul că, în aceea ce privește subcriteriul menționat în anexa 3 la lege – cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate, recurenta nu a făcut decât să indice eventualele proiecte care, împreună cu cel propus, ar putea avea un impact cumulat asupra mediului, fără a analiza însă în ce ar putea consta acest impact cumulat, care ar fi factorii de mediu asupra cărora ar putea exista un asemenea impact cumulat și cât de semnificativ ar putea fi un asemenea impact.

În ceea ce privește criteriul “tipurile și caracteristicile impactului potențial”, sub aspectul factorului “Aer”, instanța de fond a constatat în mod corect că modalitatea de motivare a deciziei sub acest aspect nu poate conduce la concluzia certă că nu este necesară o evaluare a impactului asupra mediului.

În acest sens, deși se arată că pe perioada funcționării investiției vor exista emisii (reduse cantitativ) din arderea gazului natural și incinerarea cadavrelor în instalația de incinerare, nu se argumentează nici măcar succint de ce s-a concluzionat în sensul caracterului redus al emisiilor.

Mai mult, atunci când se face trimitere la metodologia de estimare a emisiilor, asupra căreia au fost prelucrate datele referitoare la capacitatea maximă, se face trimitere la EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 019”, trimitere urmată de indicarea paginii web unde poate fi accesat acest ghid, pagina ce vizează însă ghidul aferent anului 2016, care nu se mai afla în vigoare la momentul emiterii deciziei (ghidul aferent anului 2019 fiind publicat în luna septembrie a anului 2019, iar decizia datând din 14.04.2020).

Astfel, prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 dispun că autoritatea competentă pentru protecția mediului ia decizia etapei de încadrare pe baza informațiilor furnizate de titular, pe baza unei examinări de la caz la caz și că, potrivit art. 9 alin. (6) din aceeași lege, autoritatea competentă ia decizia etapei de încadrare pe baza informațiilor furnizate de titularul proiectului în cadrul memoriului de prezentare, în raport de rezultatele verificării preliminare sau ale evaluărilor efectelor asupra mediului efectuate în temeiul altor prevederi legale naționale decât cele din prezenta lege.

În speță însă, recurenta a copiat parțial cele reținute în memoriul de prezentare actualizat în ceea ce privește poluanții emiși pe perioada funcționării investiției, fără a rezulta că analiza emisiilor poluante a fost efectuată de autoritatea publică cu atribuții în acest sens, ci aceasta doar a preluat cele cuprinse în memoriul depus, fără a cenzura aceste aspecte nici măcar sub aspectul raportării la normele în vigoare la momentul emiterii deciziei.

În ceea ce privește criteriul ”cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate”, contrar susținerilor recurentei, se observă că analiza din cuprinsul deciziei se limitează la perioada derulării activității de construcție, fără a se face vreo mențiune referitoare la deșeurile generate ulterior punerii în funcțiune astfel că, cele reținute de instanța de fond sunt corecte în acest sens.

În ceea ce privește criteriul ”poluarea și alte efecte negative”, nici în acest caz argumentele recurentei nu sunt corecte. Astfel este de precizat ca, în ceea ce privește posibilitatea afectării calității aerului, se menționează doar faptul ca aceasta va avea loc în limite admisibile, fără a se motiva cum s-a ajuns la această concluzie.

Chestiunea este de esență în condițiile în care, la acest criteriu se arată că, pe perioada funcționării incineratorului, vor exista emisii prin arderea gazului natural și incinerarea cadavrelor în instalația de incinerare, precum și din arderea combustibilului în mijloacele de transport și utilajele aflate în dotarea, sau conexe incineratorului, concluzionându-se că există posibilitatea afectării calității aerului în limite admisibile, fără a se justifica această concluzie.

În ceea ce privește criteriul riscurilor de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, susținerile recurentei sunt simpliste în condițiile în care, în privința riscurilor de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, se arată că, în ceea ce privește contribuția la schimbările climatice, impactul este nesemnificativ, fără a se justifica în vreun mod, chiar succint, această mențiune.

Nu se analizează în niciun mod aspectul privind existența sau nu a altor riscuri de accidente majore și/sau dezastre, decât cele cauzate de schimbările climatice, instanța reținând astfel că decizia a fost motivată doar parțial în ceea ce privește acest subcriteriu, motivarea lipsind cu desăvârșire sub aspectul riscurilor de accidente majore și/sau dezastre, altele decât cele exemplificate, deși litera f) a anexei 3 face referire expresă la acest subcriteriu.

În ceea ce privește criteriul riscurilor pentru sănătatea umană – de exemplu din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice, sub acest aspect reținerile instanței sunt corecte, contrar susținerilor recurentei.

În privința riscurilor pentru sănătatea umană, s-a făcut trimitere la măsurile dispuse prin Studiul de impact asupra stării de sănătate a populației elaborat de INSP (...), fără a se reda, nici măcar în esența lor, concluziile acestui studiu și astfel fără a permite instanței să cenzureze concluziile autorității publice în privința modului în care proiectul ce face obiectul deciziei de încadrare influențează în mod potențial sănătatea umană.

Desigur, reține instanța de fond, este real faptul că impactul asupra sănătății umane a fost analizat de o altă instituție, cu competență în această materie, totuși, atâta vreme cât unul dintre subcriteriile menționate în cadrul criteriului „Caracteristicile proiectelor” ce se impunea a fi analizat de către Agenția pentru Protecția Mediului potrivit legii îl reprezintă cel al riscului pentru sănătatea umană, instanța a apreciat că indicarea, chiar succintă, a concluziilor acestui studiu realizat de instituția competentă se impunea pentru a nu crea aparența arbitrariului deciziei sub acest aspect, cu atât mai mult cu cât acest studiu nu a fost depus la dosarul cauzei în cadrul documentației ce a stat la baza elaborării deciziei atacate și, mai mult, cu atât mai mult cu cât și Asociația (...) Metropolitan Area a invocat că a fost în imposibilitate obiectivă de a analiza acest document, care nu a fost publicat/pus la dispoziția publicului de către autoritatea pârâtă printre documentele relevante.

Este adevărat că, în memoriul de prezentare actualizat, depus la dosarul cauzei, sunt enumerate, succint, concluziile Studiului INSP (...), însă câtă vreme nu s-a dovedit că acest memoriu actualizat a fost pus la dispoziția Asociației (...) Metropolitan Area, nu se poate reține ca motivarea deciziei de neîncadrare prin raportare la subcriteriul de la punctul 1 litera g) din anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018 a fost completată printr-un act anterior emiterii acesteia și care nici nu emană de la autoritatea publică emitentă a deciziei atacate, ci a fost depus de partea interesată, S.C. (P) S.R.L.

În ceea ce privește criteriul intensitatea și complexitatea impactului, în lipsa unor justificări concrete și a unor motive pertinente, inexistente la dosar, nu se poate aprecia faptul că impactul ar fi limitat.

În ceea ce privește criteriul probabilitatea impactului, nu se poate reține în mod pertinent faptul că aceasta este foarte scăzută pentru simplul motiv că personalul implicat în activitate este calificat și instruit în ceea ce privește procedura de intervenție.

Această motivare nu este de natură a conduce la concluzia că pârâta a analizat efectiv această probabilitate, câtă vreme nu rezultă care au fost argumentele pentru care s-a concluzionat în sensul existenței personalului calificat (incineratorul nefiind încă pus în funcțiune și deci, nici personalul ce îl va opera nu apare ca fiind determinat în acest moment).

În ceea ce privește criteriul cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate, susținerea recurentei nu se poate reține în condițiile în care, în ceea ce privește subcriteriul de la punctul 3 litera g) – cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate, recurenta face doar referire la fermele zootehnice preexistente (deci face referire la obiective zootehnice de mare capacitate, ce ar putea produce un impact ce s-ar putea cumula cu cel ce este vizat de decizia atacată), fără a analiza însă în niciun mod acest subcriteriu.

Ca urmare a celor precizate, dată fiind motivarea lacunară și neconcludentă a criteriilor menționate nu se poate concluziona că decizia Agenției de Protecție a Mediului (...) în sensul că investiția în cauză nu necesită o evaluare de impact asupra mediului este cu adevărat întemeiată sau nu, lipsind practic argumentele la care instanța, în cazul exercitării controlului asupra legalității și/sau temeiniciei acesteia s-ar putea raporta motiv pentru care anularea acesteia reprezintă o soluție corectă a instanței de fond.

În egală măsură, în sprijinul legalității soluției instanței de fond trebuie reținut faptul că demersul juridic al Asociației (...) Metropolitan Area are la bază, cu titlu primordial, principiul prevenției și precauției astfel că de esența acestuia este faptul că, importante sub aspectul protejării mediului înconjurător nu sunt condițiile în care investiția propusă funcționează în regim normal ci funcționarea acesteia în regim critic cu producerea de consecințe, iar acestea trebuie prevăzute și evitate printr-o documentare prealabilă complexă și în special completă ceea ce nu s-a făcut în cazul de față.

De observat faptul că în cazul unor proiecte cu un impact mai redus asupra mediului s-a solicitat de către autoritatea competentă realizarea unui studiu de impact asupra mediului în cazul proiectului care face obiectul prezentului dosar un astfel de studiu nu a fost apreciat ca fiind necesar cu toate că este vorba de construirea unei stații de incinerare animale care prin însăși structura sa are un impact evident asupra mediului.

Asociația (...) Metropolitan Area nu este împotriva realizării și implementării unui asemenea proiect însă punerea în funcțiune a stației de incinerare trebuie sa se producă strict cu aplicarea cadrului legal incident tocmai în scopul de a se evita orice consecințe negative asupra mediului înconjurător.

Aceste argumente vin să sprijine legalitatea sentinței recurate, în condițiile în care lipsurile constatate de către instanța de fond cu prilejul analizării criteriilor prevăzute în anexa 3 la Legea nr. 292/2018 au efecte directe asupra deciziei emise de către Agenția pentru Protecția Mediului cu atât mal mult cu cât, în cazul în care s-a apreciat că nu este necesar în speță efectuarea unui studiu de impact, o asemenea concluzie trebuie judicios și amănunțit motivată.

De asemenea, intimata arată că în justificarea demersului său juridic vin și următoarele critici aduse deciziei atacate, care impun evaluarea asupra mediului:

1. Lipsa motivării suficiente pentru care Comisia a hotărât că nu este necesară evaluarea impactului asupra mediului. Conform art. 9 (9) din Legea 292/2018, în oricare dintre cele două opțiuni Comisia trebuie să procedeze la motivarea alegerii sale, iar în cazul opțiunii privitoare la faptul că evaluarea impactului asupra mediului nu este necesară, este obligatorie trimiterea la criteriile relevante enumerate în anexa nr. 3.

Realizarea unui incinerator în arealul comunei (...), la o distanță de nici 150 m de primele locuințe (există un bloc la poarta fermei), în condițiile în care în această zonă sunt reclamate tot timpul încălcări ale legislației mediului impune cu necesitate o evaluare a impactului asupra mediului. În lipsa unei asemenea evaluări decizia trebuie să motiveze temeinic o asemenea opțiune.

Analiza deciziei atacate este una superficială, neputându-se vorbi de o “motivare suficientă” - dincolo de acest aspect lingvistic, din punct de vedere tehnic este absolut necesară o evaluare (serioasă și profesionistă) a impactului asupra mediului în cazul unui asemenea obiectiv având un factor poluator evident – incinerator deșeuri animale.

2. Incidența unor reglementări speciale care impun procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Potrivit art. 3 din Legea 278/2013 privind emisiile industriale, procedura de incinerare a unor deșeuri animale este o procedură supusă acestei reglementări.

Obținerea Acordului de mediu pentru incineratorul de deșeuri animale este supus reglementărilor speciale, atât Legii nr. 211/2011 privind deșeurile, cât și Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu toate procedurile specifice prevăzute de aceste reglementări. Cu toate acestea Agenția pentru Protecția Mediului tratează proiectul ca neavând nevoie de o evaluare a impactului asupra mediului. O decizie de încadrare care reține că un proiect pentru realizarea unui incinerator deșeuri animale nu trebuie supusă unei evaluări de impact asupra mediului este de neconceput într-o asemenea situație.

3. Necesitatea unei evaluări a impactului asupra mediului cu luarea în considerare a tuturor factorilor poluatori.

Memoriul de prezentare depus de titularul proiectului pârâtul de rd. 2 realizează o evaluare parțială și trunchiată, cu referire strict la impactul incineratorului, avându-se în vedere o singură posibilă sursă de poluare, incineratorul, fără a lua în considerare existența celor trei ferme zootehnice din jur, generatoare la rândul lor de poluare, și care vor fi conectate cu această noua sursă de poluare, atât funcțional cât și instituționalizat.

În condițiile în care incineratorul în discuție nu va funcționa singular, ci împreună, racordat și în conivență cu celelalte trei surse de poluare, în condițiile în care toate cele 4 elemente alcătuiesc un ansamblu funcțional, interconectat, primele trei fiind practic sursa/materia primă a celui de-al patrulea, ca și de faptul că cele 4 alcătuiesc împreună o platformă atât din punct de vedere funcțional, organizațional, dar și din punct de vedere al efectelor asupra mediului ambient, o analiză singulară, doar a unei surse de poluare, fără a se avea în vedere interconectarea și interdependența cu celelalte trei surse afectează în mod evident rezultatul studiului.

Chestiunea este cu atât mai importantă cu cât la poarta Complexului de ferme se afla un bloc de locuințe fiind încălcate astfel prevederile OMS 119/2014 referitoare la distanța sanitară față de zonele locuite. O asemenea obligație există în sarcina titularului proiectului conform dispozițiilor Legii 292/2018 – art. 9 pct. 4 lit. c).

4. Nerespectarea procedurii de depunere separată a rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului și de evaluare a impactului asupra sănătății populației.

Art. 7.2 din Legea 292/2018 vorbește foarte clar că este nevoie de o evaluare separată a impactului asupra mediului de evaluarea care privește impactul asupra sănătății populației. Acest Memoriu trebuie să cuprindă un studiu complet în ceea ce privește evaluarea impactului asupra mediului, pe cele două componente: un Memoriu privind impactul asupra sănătății populației și un Memoriu privind impactul asupra mediului înconjurător.

În cadrul procedurii de evaluare privind emiterea Acordului de mediu pentru obiectivul în discuție s-a depus doar Studiu de impact asupra sănătății populației întocmit de Centrul Regional de Sănătate Publica (...) (sub nr. (...)/10.10.2019).

5. Necesitatea reevaluării printr-un studiu de impact asupra mediului a capacitații de incinerare reale pe baza probabilității utilizării la capacitate maximă într-un număr maxim de ore de funcționare pe zi.

Decizia APM are la bază în Memoriul tehnic întocmit de pârâtul de rd. 2 unde la calculul capacitații de funcționare nu se ține cont de probabilitatea încărcării la capacitate maximă și un număr maxim de ore de funcționare/zi. Acest artificiu poate duce la subdimensionarea activității și implicit scoaterea de sub incidența legii emisiilor industriale Legea 278/2013. Ori ar trebui să se procedeze la reevaluarea capacitații de incinerare pe baza probabilității utilizării la capacitate maximă într-un număr maxim de ore de funcționare pe zi, cu introducerea proiectului sub incidența Legii 278/2013 și respectarea alin (5) din Legea 292/2018.

O asemenea reevaluare nu ar fi posibilă decât dacă s-ar realiza o evaluare (completă și serioasă) a impactului asupra mediului, procedura prevăzută în pasul următor din cadrul acestei proceduri, nicidecum în seama unei simple aprecieri a membrilor Comisei, nefundamentată de niciun Raport de impact (RIM).

Suplimentar, și în același registru se impune compararea sumei cu valorile limită de emisie stabilite prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147 a Comisiei din 10 august 2018 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

În acest fel se impune reevaluarea impactului asupra mediului a acestui proiect, respectiv încadrarea proiectului în vederea obținerii unul acord de mediu, conform Procedurii EIA cerută de Directiva Consiliului 85/337/EEC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, amendată de Directiva Consiliului 97/11/EC și de Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2003/35/CE de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe privind mediul și de modificare a Directivelor Consiliului 85/337/CEE și 96/61/CE în ceea ce privește participarea publicului și accesul la justiție.

În ceea ce privește criticile recurentei cu privire la faptul că instanța de fond nu ar fi motivat respingerea excepției inadmisibilității petitului nr. 2 al cererii introductive, motivele fiind străine de natura cauzei, contrar susținerilor recurentei instanța de fond și-a motivat soluția reținând în esența că, un asemenea petit nu este inadmisibil de plano, întrucât ar putea exista situații în care, prin raportare la situații de fapt concrete sau la incidența anumitor prevederi legale, instanța să poată obliga pârâta la emiterea deciziei de încadrare consecutiv anulării deciziei de neîncadrare (de exemplu, în ipoteza în care, deși proiectul s-ar fi încadrat printre cele pentru care legiuitorul a prevăzut întotdeauna obligația evaluării impactului asupra mediului – de pilda proiectele la care se referă anexa 1 din Legea nr. 292/2018 - astfel cum dispune art. 9 alin. (1) din Legea nr. 292/2018, dar autoritatea competentă pentru protecția mediului ar fi omis să observe acest aspect și ar fi procedat la evaluarea, de la caz la caz, a necesității unei asemenea evaluări – în baza art. 9 alin. (2), considerând că proiectul se încadrează în cele prevăzute în anexa nr. 2).

Prin întâmpinare, Agenția pentru Protecția Mediului a solicitat admiterea recursului.

În motivare, arată intimata că este neîntemeiată hotărârea instanței având în vedere faptul că Decizia de încadrare nr. (...)/14.04.2020 a fost emisă cu respectarea prevederilor legale în materie, fiind temeinic motivată.

Decizia de încadrare nr. (...)/14.04.2020, la pct. 1, lit. a) și b) arată marginal care sunt justificările pentru care proiectul “Construire stație incinerare animale în sat (...), comuna (...), județul (...)”, nu se supune potrivit legii, evaluării impactului asupra mediului, evaluării adecvate și evaluării asupra corpurilor de apă, urmând ca în cuprinsul actului să fie dezvoltat pe larg fiecare temei care a stat la baza adoptării acestei decizii.

Proiectul se circumscrie categoriei prevăzute la pct. 10 lit. a) “proiecte de dezvoltare a unităților/zonelor industriale” și pct. 11 lit. b) “instalații pentru eliminarea deșeurilor, altele decât cele prevăzute la Anexa 1”, din Anexa nr. 2 a Legii nr. 292/2018.

Agenția pentru Protecția Mediului a respectat întocmai prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 292/2018, astfel că, în urma unei examinări s-a ajuns la concluzia că proiectul nu se supune evaluării impactului asupra mediului și asupra corpurilor de apă.

Zona vizată are destinație industrială, pe teritoriul acesteia fiind amplasate întreprinderi industriale, depozite. Terenul destinat amplasării stației de incinerare, având nr. cad. (...), se află în UTR 2 (...) - zona industrială, Subzona TD 2 - cu curți construcții existente - întreprinderi industriale, depozite, industrie mică, activități agricole nepoluante, și nu cuprinde imobile de tip rezidențial/de locuit.

Este de competența Agenției pentru Protecția Mediului să stabilească dacă acest obiectiv se supune sau nu unor evaluări suplimentare de impact asupra mediului, conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 292/2018.

Susținerile instanței conform cărora Agenția pentru Protecția Mediului nu a motivat fiecare punct din Anexa 3 la Legea nr. 292/2018 nu sunt justificate, dat fiind faptul că Agenția pentru Protecția Mediului a abordat toate criteriile din Anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018, iar la emiterea deciziei a ținut cont de memoriul de prezentare, procesul verbal de verificare al amplasamentului, punctele de vedere emise de membrii Comisiei de Analiză Tehnică și concluziile listei de control.

Instanța de fond reține în ceea ce privește subcriteriul impactul cumulat asupra mediului, faptul că Agenția pentru Protecția Mediului nu a analizat în ce ar putea consta acest impact și care ar fi factorii de mediu asupra cărora ar putea exista un asemenea impact cumulat și cât de semnificativ ar putea fi un asemenea impact.

În vecinătatea amplasamentului, așa cum e menționat și în decizie, sunt doar activități zootehnice și agricole, pe care le va deservi acest incinerator și nicidecum împreună cu care ar putea să producă un impact semnificativ asupra factorilor de mediu.

Subliniază intimata faptul că toți operatorii care dețin ferme de animale sunt obligați să dețină contracte cu societăți autorizate pentru eliminarea mortalităților. În cazul în care aceste mortalități nu ar fi preluate de societăți care dețin incineratoare animaliere, ele ar trebui să fie îngropate, ceea ce ar duce la creșterea nitriților din apele freatice.

Referitor la cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate, fără a se face vreo mențiune referitoare la deșeurile generate ulterior punerii în funcțiune, intimata precizează că la punerea în funcțiune a incineratorului se va solicita emiterea autorizației de mediu în care vor fi descrise deșeurile colectate/generate și modalitatea de valorificare/eliminare a acestora.

În ceea ce privește subcriteriul poluarea și alte efecte negative, s-a menționat la cap. 1 Caracteristicile proiectului - la pct. 1 lit. c) coșul de fum pentru evacuarea gazelor arse, faptul că producătorul garantează îndeplinirea standardelor europene privind calitatea aerului pentru acest incinerator de capacitate maximă 2000 kg deșeuri/zi (instalația este omologată, deține carte tehnică în care sunt descrise și eventualele emisii). 

Referitor la existența sau nu a altor riscuri de accidente majore și/sau dezastre, decât cele cauzate de schimbări climatice, intimata precizează că instalația în cauză datorită capacității acesteia și a specificului de activitate, nu intră sub incidența Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase și nu poate constitui o sursă de a provoca dezastre naturale, fapt pentru care s-a avut în vedere doar impactul asupra schimbărilor climatice, care s-a și concluzionat a fi unul nesemnificativ.

În ceea ce privește studiul de sănătate, intimata precizează că acesta a fost realizat de către INSP - Centru Regional de Sănătate Publică (...), în ale cărei atribuții se regăsește competența de efectuare a unui astfel de studiu.

Agenția pentru Protecția Mediului nu are competența de a evalua documentele, actele administrative/tehnico-juridice emise de alte instituții publice și nici a publica documente emise de acestea.

Studiul de impact asupra sănătății populației este un document solicitat titularului de către Direcția de Sănătate Publică, în baza căruia această instituție a emis Notificarea privind asistența de specialitate de sănătate publică nr. (...)/II.A/05.11.2019. Decizia asigurării publicității acestui studiu revine instituției care l-a solicitat în cadrul procedurii privind emiterea actului de reglementare sanitară.

Referitor la afirmația instanței în sensul că pagina web unde poate fi accesat EMEP/EEA air pollunat emission inventory guidebook “2019” vizează ghidul aferent anului 2016, intimata arată că, în decizie s-a făcut referire la ghidul din anul 2019, iar la accesarea paginii web apare ultima versiune a ghidului care poate fi accesată direct și care a fost avută în vedere la analiza efectelor emisiilor asupra factorului aer.

Referitor la pct. 3 lit. d) intensitatea și complexitatea impactului, intimata învederează faptul că s-a menționat doar o concluzie care reiese din descrierile anterioare pe fiecare factor de mediu, ca atare nu se poate concluziona că nu s-a motivat această decizie, atâta vreme cât a fost dezvoltată în cuprinsul capitolului dedicat.

Cu privire la condiția ca personalul implicat în exploatarea incineratorului să fie instruit și calificat, aceasta va fi prevăzută ca o condiție obligatorie în autorizația de mediu, la punerea în funcțiune.

În drept, intimata a invocat art. 205 și urm. Cod procedură civilă, Legea nr. 292/2018.

Analizând împreună recursurile formulate de recurenții Agenția pentru Protecția Mediului și S.C. (P) S.R.L., instanța a reținut următoarele:

Prin Decizia nr. (...)/14.04.2020, în urma solicitării SC (P) SRL de emitere a acordului de mediu, Agenția pentru Protecția Mediului a decis că proiectul „Construire stație incinerare animale în sat (...), comuna (...), județul (...)”, propus a fi amplasat în comuna (...), sat (...), nr. (...), nr. cad. (...) nu se supune evaluării impactului asupra mediului, nu se supune evaluării adecvate și nu se supune evaluării asupra corpurilor de apă.

Prin sentința atacată, instanța de fond a anulat Decizia nr. (...)/14.04.2020 pentru nemotivare.

Criticile formulate de recurenți sunt parțial similare, invocându-se atât motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 6 Cod procedură civilă, sub aspectul nemotivării soluției de respingere a excepției inadmisibilității capătului 2 al acțiunii, pe motiv că argumentele expuse de instanța de fond sunt străine de natura cauzei și motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, sub aspectul aplicării greșite a prevederilor Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

Analizând motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 6 Cod procedură civilă, instanța a constatat că nu este întemeiat.

Prin cel de al doilea capăt de cerere al acțiunii, reclamanta a solicitat instanței să dispună continuarea procedurii de evaluare cu încadrarea proiectului ca necesitând o evaluare a impactului asupra mediului, în condițiile art. 9 pct. 9 prima teză din Legea nr. 292/2018.

Prin întâmpinarea formulată, SC (P) a invocat excepția inadmisibilității capătului doi al acțiunii, excepție respinsă prin sentință.

Instanța de control judiciar a constatat că potrivit art. 425 alin. 1 lit. b) și c) Cod procedură civilă hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, motivele pentru care s-au admis cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților; dispozitivul, în care se va arăta, printre altele, soluția dată tuturor cererilor deduse judecății.

Articolul 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului garantează părților dreptul la un proces echitabil care presupune, printre altele, și obligația instanțelor de a-și motiva hotărârile.

Transpunând aceste principii în speță, instanța de recurs a constatat că rezultă din considerentele hotărârii recurate că prima instanță a reținut caracterul nefondat al excepției inadmisibilității capătului de cerere susmenționat și a prezentat și argumentele pe care se bazează soluția de respingere a excepției.

La fila 24 alin. 3 și 4 și la fila 25 alin. 1 și 2 din sentință sunt prezentate considerentele pentru care instanța de fond a reținut caracterul nefondat al excepției și pe cale de consecință a respins această excepție.

Lecturarea acestor considerente nu relevă inserarea unor motive străine de natura cauzei, ci dimpotrivă sunt prezentate argumente pertinente care susțin soluția instanței de fond, de respingere a excepției inadmisibilității capătului de cerere.

Din perspectiva celor expuse, este de observat că hotărârea instanței de fond se circumscrie exigențelor art. 425 alin. 1 lit. b) Cod procedură civilă și nu este incident motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 6 Cod procedură civilă.

Analizând motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, instanța a constatat că nici acesta nu este întemeiat.

În mod corect instanța de fond a reținut incidența prevederilor art. 9 alin. (9) din Legea nr. 292/2018, teza potrivit căreia în cazul în care s-a decis că o evaluare a impactului asupra mediului nu este necesară, se enumeră motivele principale pentru care nu s-a solicitat o astfel de evaluare, făcând trimitere la criteriile relevante enumerate în anexa nr. 3, se descriu toate caracteristicile proiectului și/sau condițiile de realizare a proiectului pentru evitarea ori prevenirea eventualelor efecte negative semnificative asupra mediului.

În mod judicios a interpretat instanța de fond această dispoziție legală, concluzionând că o motivare corespunzătoare a deciziei de nesupunere a proiectului evaluării impactului asupra mediului, se realizează prin trimiterea expresă la criteriile prevăzute în Anexa 3 la Legea nr. 292/2018.

Criteriile din Anexa 3 la Legea nr. 292/2018 care se impuneau a fi examinate prin Decizia atacată se referă la: a) dimensiunea și concepția întregului proiect; b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate; c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității; d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate; e) poluarea și alte efecte negative; f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informațiilor științifice; g) riscurile pentru sănătatea umană - de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice.

Recurenții susțin că nu se impunea ca Agenția pentru Protecția Mediului, să realizeze o analiză separată de memoriul întocmit de titularul cererii, ci era suficient să analizeze memoriul, iar în baza informațiilor cuprinse de acesta să decidă dacă se impune sau nu evaluarea impactului asupra mediului.

Conform prevederilor art. 9 alin. 2 din Legea nr. 292/2018, pe baza informațiilor furnizate de către titular, autoritatea competentă pentru protecția mediului decide, pe baza unei examinări de la caz la caz, cu respectarea prevederilor art. 5 alin. (2) și (3), dacă proiectele prevăzute în anexa nr. 2 se supun evaluării impactului asupra mediului, potrivit prevederilor art. 10 - 20 și art. 29.

Din interpretarea acestei dispoziții legale, rezultă obligația agenției de a realiza o examinare proprie a situației concrete existente, doar în baza acesteia existând posibilitatea de a decide dacă proiectul se supune sau nu evaluării impactului asupra mediului.

Prin urmare, recurentei pârâte Agenția pentru Protecția Mediului îi revenea obligația în temeiul art. 9 alin. 9 din Legea nr. 292/2018 să prezinte motivele pentru care a decis că o evaluare a impactului asupra mediului nu este necesară, cu referire punctuală la toate criteriile relevante enumerate în anexa nr. 3.

Se impune a sublinia că motivarea unui act administrativ reprezintă o condiție de legalitate a actului, este obligatorie și constituie o garanție împotriva arbitrariului. Motivarea trebuie să conțină elemente de fapt care să permită destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei și de asemenea să permită exercitarea controlului de legalitate.

De asemenea, motivarea este menită să asigure subiectului de drept căruia i se adresează, exercitarea dreptului la apărare și a unui proces echitabil reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În speța de față, astfel cum în mod judicios a reținut judecătorul fondului, Decizia nr. (...)/14.04.2020 nu conține elemente de fapt care să îndeplinească exigențele unei motivări, organul emitent limitându-se a indica, în cadrul analizei diferitelor criterii pe care era obligată să le verifice, doar concluzia la care a ajuns, fără a arăta elementele și argumentele pe care această concluzie se întemeiază.

Nu au fost indicate datele concrete analizate de către recurenta Agenția pentru Protecția Mediului, de natură a justifica concluziile, date care la rândul lor să poată fi verificate și interpretate de instanța de judecată, căci doar în acest mod se poate vorbi despre exercitarea unui control de legalitate al actelor administrative.

Doar în ipoteza în care actul administrativ conține toate elementele care fac posibilă verificarea justeței concluziilor adoptate, se poate susține că actul administrativ este motivat și că permite, atât beneficiarului cât și instanței de judecată să cunoască motivele pentru care decizia a fost adoptată.

La analiza criteriului “cumularea cu alte proiecte existente sau aprobate”, din cadrul deciziei, în acord cu judecătorului fondului, motivarea lipsește cu desăvârșire. Deși se menționează că atât la est cât și la vest funcționează ferme zootehnice de mare capacitate (porci și păsări de curte), nu s-a analizat în ce măsură cumularea proiectului de construire stație incinerator cu funcționarea fermelor de animale ar putea avea sau nu impact asupra mediului și de ce.

Aceasta analiză se impunea cu atât mai mult cu cât, la analiza criteriului “efectul produs asupra populației și sănătății umane” din cadrul deciziei, se menționează că principalele surse de poluare atmosferică sunt cele trei ferme de creștere în sistem intensiv a animalelor din vecinătatea incineratorului.

De asemenea, în actul administrativ, la analiza criteriului „poluarea și alte efecte negative”, se arată că pe perioada funcționării incineratorului, vor exista emisii prin arderea gazului natural și incinerarea cadavrelor în instalația de incinerare, precum și din arderea combustibilului în mijloacele de transport și utilajele aflate în dotarea sau conexe incineratorului.

Se concluzionează că există posibilitatea afectării calității aerului în limite admisibile, fără însă a se indica care sunt limitele admisibile și nici datele concrete, tehnice, pe baza cărora s-a ajuns la concluzia că aceste limite nu vor fi depășite.

În ce privește analiza criteriului “efectul produs asupra populației și sănătății umane”, se descrie distanța față de intravilanul localităților, arătându-se că analiza datelor climatice corelate cu emisiile generate din activitatea incineratorului conduce la concluzia că probabilitatea ca mirosurile neplăcute și emisiile gazoase să afecteze zona rezidențială este foarte scăzută, tehnologia de ardere încadrându-se în cerințele europene.

Nu se arată nici în acest caz, care sunt datele climatice la care se face referire, care sunt datele referitoare la emisiile generate din activitatea incineratorului, deși referirea la efectuarea unei analize presupune implicit existența unor date concrete care au fost analizate.

Se concluzionează că probabilitatea ca mirosurile neplăcute și emisiile gazoase să afecteze zona rezidențială este foarte scăzută, fără a fi prezentate datele tehnice pe care se bazează această concluzie.

În legătură cu acest criteriu, în cadrul analizei impactului proiectului asupra factorului de aer, recurenta pârâtă Agenția pentru Protecția Mediului, s-a limitat a reda mențiunile din Memoriul întocmit de solicitantul autorizației, cu trimitere la ghidul de privind metodologia de estimare a poluanților din 2016, deși acesta nu mai era în vigoare la momentul pronunțării deciziei, fără a efectua o analiză proprie, obligatorie în acord cu prevederile art. 9 alin. 2 din Legea nr. 292/2018.

Instanța de control judiciar a apreciat, în acord cu judecătorul fondului, că actul administrativ supus analizei nu îndeplinește cerința unei motivări adecvate, câtă vreme nu conține date, elemente de fapt, care să permită instanței să efectueze o verificare a justeței concluziilor prezentate în cuprinsul său.

Neîndeplinirea condiției motivării, atrage consecința nulității actului, sancțiune ce se impune a fi aplicată și în speța de față.

Nu s-a impus a analizarea tuturor argumentelor recurentelor în privința fiecărui criteriu analizat de instanța de fond, întrucât chiar și nemotivarea unuia este suficientă pentru a atrage nulitatea actului administrativ.

Pentru aceste considerente, instanța de recurs a apreciat că nu este întemeiat nici motivul de casare prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, astfel că în temeiul art. 496 Cod procedură civilă a respins ca nefondate recursurile declarate de recurentele-pârâte Agenția pentru Protecția Mediului și S.C. (P) S.R.L. împotriva Sentinței nr. (...) din 01.04.2021 pronunțată de Tribunalul (...), pe care a menținut-o în totalitate. (Decizie redactată de judecător Dorinela ROȘU și rezumată de judecător Claudia Carmen ORBAN)

Domenii speta

Spete similare