Decizie 83/Ap din 26.02.2020

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Obligarea inculpatului, cetăţean grec cu reşedinţa în Grecia şi centrul intereselor sociale în această ţară, să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanţei, prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. d) Cod penal. Art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale omului.

- art. 485, art. 488 Cod procedură penală

- Decizia nr. 5/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii

- art. 93 Cod penal

- art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale omului

Cu referire la posibilitățile instanței sesizate cu acordul de recunoaștere a vinovăției, Curtea reține considerentele exprimate de Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia nr. 5/2017 pronunțată în recurs în interesul legii, potrivit cărora: ”subsecvent admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei, instanţa trebuie să se pronunţe efectiv asupra acţiunii penale, soluţiile fiind cele prevăzute de art. 396 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală, potrivit celor stabilite în acordul încheiat. Singurele posibilităţi de deliberare într-o manieră diferită faţă de cele prevăzute în acord sunt legate de aplicarea unei soluţii mai uşoare (fel, cuantum, modalitate de executare a pedepsei), ca urmare a propriului examen realizat de instanţă asupra temeiniciei celor convenite în acord (nu şi la solicitarea inculpatului sau procurorului, pentru că aceştia au negociat anterior), aceasta fiind şi limita în care se poate exercita calea de atac [art. 488 alin. (1) din Codul de procedură penală].”

Într-adevăr, logica reglementării instituției acordului de recunoaștere a vinovăției a fost aceea de a reduce la minim intervenția instanței de judecată asupra elementelor negociate de procuror și inculpat.

Cu toate acestea, Curtea consideră că solicitarea inculpatului, de înlăturare a obligației ce i-a fost impusă în temeiul art. 93 alin. 2 lit. d) Cod penal, nu este inadmisibilă, cu atât mai mult cu cât printr-un atare demers nu se intervine asupra elementelor principale ale acordului, în general, şi nici asupra formei de executare a pedepsei convenite de procuror cu inculpatul apelant, în special, în cauză fiind în continuare incidente dispozițiile referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Aplicarea faţă de un inculpat străin, care nu are reşedinţa obişnuită şi nici centrul de interes social şi economic în România, a unei obligaţii de genul celei stabilite prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei (să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei, prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. d) Cod penal) este de natură a aduce o atingere dreptului la libertatea de circulaţie a acestuia, atingere care, deşi prevăzută de lege, nu apare ca necesară pentru atingerea unuia dintre scopurile enumerate de art. 2 alin. 3 din Protocolul nr. 4 la Convenţia.

Deliberând asupra apelului penal de faţă:

Constată că, prin sentinţa penală nr. 50/S/27.11.2017 pronunţată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr. xxxx/119/2019, s-au hotărât următoarele:

A. În baza art. 485 alin.1 lit. a raportat la art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, admite:

- acordul de recunoaştere a vinovăţiei nr. xxx/P/2015 din 26.09.2019 încheiat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna cu inculpatul A., cetăţean grec, [...], fără antecedente penale, cercetat în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de „evaziune fiscală” prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (59 acte materiale) şi

- acordul de recunoaştere a vinovăţiei nr. xxx/P/2015 din 04.10.2019 încheiat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna cu inculpatul B., cetăţean grec, [...], fără antecedente penale, cercetat în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de „evaziune fiscală” prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (92 acte materiale) și în consecință,

B.I. În temeiul art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (59 acte materiale), cu referire la art. 10 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 şi art. 480 alin. 4 Cod procedură penală, condamnă inculpatul A., cetăţean grec, [...], fără antecedente penale, la pedeapsa principală de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal pe durată de 1 (un) an, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

În temeiul art. 65 alin. 1 şi 3 Cod penal, pe durata executării pedepsei, interzice inculpatului A. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal.

Conform art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, începe de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În baza art. 65 alin. 1 şi 3 Cod penal, aplică inculpatului, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin.1 Cod penal, obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul A. trebuie să execute următoarea obligaţie:

-să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul unui serviciu public din cadrul Primăriei municipiului C., afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Conform art. 93 alin. 5 Cod penal, inculpatul trebuie să îndeplinească integral obligaţiile civile – cheltuielile judiciare stabilite prin prezenta hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

Conform art. 404 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 91 alin. 4 și art. 96 Cod penal Cod penal, atrage atenţia inculpatului privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

B.II. În temeiul art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (92 acte materiale), cu referire la art. 10 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 şi art. 480 alin. 4 Cod procedură penală, condamnă inculpatul B., cetăţean grec, [...], fără antecedente penale, la pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal pe durată de 1 (un) an, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

În temeiul art. 65 alin. 1 şi 3 Cod penal, pe durata executării pedepsei, interzice inculpatului B. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal.

În baza art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin.1 Cod penal, obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul B. trebuie să execute următoarea obligaţie:

-să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

C. Respinge solicitarea formulată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice D. în numele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de obligare a inculpaților la plata prejudiciului stins prin plată voluntară.

Constată că prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului a fost recuperat în întregime prin plată voluntară.

D. În temeiul art. 162 alin. 1 Cod procedură penală şi art. 163 alin. 1 Cod procedură penală, după rămânerea definitivă a hotărârii, mijloacele materiale de probă, şi anume:

- 1 buc. DVD-R inscripţionat „Dosar xxx/P/2015 pe care se află şi 2 semnături”;

- 1 buc . CD-R inscripţionat [...] anexa la raportul de analiză (aflat la fila 189-171 în voi 113);

- 1 buc. CD-R inscripţionai Anexe La Raport (Excel);

- 1 buc. CD-R inscripţionat Supliment Expertiză (Scan + Anexe Excel);

- 1 buc. CD-R inscripţionai Raport Exp. Extrajudiciară (Scan);

- 1 buc. DVD-R inscripţionat Suc. C. E.;

- l buc. CD-R inscripţionat Fabrica … C., toate înregistrate în Registrul de mijloace materiale de probă la poziţia 89/2019, se arhivează împreună cu dosarul cauzei.

E. În baza art. 495 alin. 5 Cod procedură penală şi art.13 alin.1 din Legea nr.241/2005, la data rămânerii definitive a hotărârii, aceasta se comunică Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

În baza art. 4 alin.1, art. 5 alin.1 lit. a, alin. 2 din OG nr. 39/2015, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, aceasta se comunică Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice C., pentru efectuarea menţiunilor în cazierele fiscale al inculpaților.

F. În baza art. 273 alin. 4 şi 5 Cod procedură penală, onorariul interpretului de limba greacă, doamna F. în sumă de 23,15 lei, se avansează din fondul special al Ministerului Justiţiei şi rămâne în sarcina statului.

În conformitate cu art. 398 Cod procedură penală raportat la art. 274 alin.1, 2 Cod procedură penală, obligă inculpații la plata către stat a sumei de câte 225 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de câte 125 lei reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

1. La data de 22.10.2019, pe rolul Tribunalului Covasna sub dosar nr. xxxx/119/2019 au fost înregistrate acordurile de recunoaştere a vinovăţiei nr. xxx/P/2015 din 26.09.2019 încheiat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna cu inculpatul inculpatul A., cercetat în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de „evaziune fiscală” prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (59 acte materiale) şi nr. xxx/P/2015 din 04.10.2019 încheiat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna cu inculpatul B., cercetat în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de „evaziune fiscală” prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (92 acte materiale).

2. Cu privire la inculpatul B., s-a reţinut în esenţă, în fapt, că în perioada februarie 2010 - decembrie 2014, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie la S.C. Fabrica … C. S.A. şi în perioada iulie 2012 - decembrie 2014, în calitate de administrator de fapt al S.C. G. S.R.L., a achitat către o parte din angajaţii societăţilor sume de bani suplimentare cu titlul de drepturi salariale, fără ca acestea să fie înregistrate în statele de plată, să fie declarate către organele fiscale şi să fie calculate şi achitate impozitele şi contribuţiile, cu scopul sustragerii de la plata obligaţiilor către bugetul consolidat al statului, cauzând un prejudiciu bugetului consolidat al statului în sumă de 468.848 lei (aferent Fabricii … C. S.R.L) şi 1.090 lei (aferent societăţii G. S.R.L.), în total 469.938 lei.

3. În expunerea situaţiei de fapt, s-a precizat că potrivit actului de sesizare întocmit de către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, din contul bancar al inculpatului A. deschis la H. S.A. s-au efectuat transferuri frecvente către mai multe persoane fizice, existând suspiciuni legate de faptul că ar putea reprezenta plata unor bonusuri salariale, nefiscalizate. întrucât ordonatorul acestor transferuri este directorul S.C. Fabrica … C. S.A., iar o parte dintre beneficiari au fost identificaţi ca fiind salariaţi ai acestei societăţi.

Conform informaţiilor furnizate de către O.R.C. de pe lângă Tribunalul D. – S.C. Fabrica … C. S.A. a fost înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. [...], atribuit în data de 22.10.1999, având CUI: [...] şi sediul social în [...], având ca acţionari persoane juridice I. S.A., cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 67 %, şi S.C. J. S.A., cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 30 %, precum şi un număr de 3 persoane fizice, cetăţeni greci, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 3 %.

La data de 15.07.2004, a dobândit calitatea de asociat inculpatul B., cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de aproape 1 %, iar la data de 26.10.2004 societatea grecească K. S.A. a dobândit o cotă de participare la beneficii şi pierderi mai mare de 99 %, deţinând aproape în integralitate acţiunile societăţii.

La data de 03.02.2005, inculpatul B. este numit în funcţia de administrator pe o durată de 4 ani, mandatul acestuia urmând să expire la data de 02.02.2009, fiind prelungit ulterior.

De asemenea, la data de 23.06.2008 este numit în funcţia de administrator pe o durată de 4 ani, inculpatul A., mandatul acestuia urmând să expire la data de 22.06.2012, fiind prelungit ulterior.

La data de 17.08.2009 se modifică acţionariatul societăţii, în sensul că dobândeşte calitatea de asociat societatea grecească L. S.A., cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de aproximativ 40 %, iar ulterior aceasta a crescut, ajungând până la 66 %.

În aceste condiţii, cota de participare la capitalul social a S.C. K. S.A. a ajuns la 33 %.

La data de 13.12.2010 L. S.A. dobândeşte o cotă de participare la beneficii şi pierderi de aprox. 80 %, iar cota de participare la capitalul social a S.C. K. S.A. scade la aprox. 17 %.

La data de 23.06.2008 este numit în funcţia de administrator M. pe o durată de 4 ani, mandatul acestuia urmând să expire la data de 22.06.2012.

La data de 15.01.2010 este numit în funcţia de director general inculpatul A. pe o durată de 4 ani, mandatul acestuia urmând să expire la data de 15.01.2014, fiind prelungit ulterior pe încă 4 ani.

La data de 21.05.2012 este numit în funcţia de administrator N. pe o durată de 4 ani, mandatul acestuia urmând să expire la data de 21.05.2016.

La data de 27.11.2012 societatea îşi schimbă denumirea din L. S.A. în Fabrica … C. SA, menţiunea fiind înregistrată la registru comerţului la data de 29.11.2012.

Din analiza operaţiunilor bancare efectuate prin conturile inculpatului A. de către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, aferentă perioadei 2010-2013, a rezultat faptul că din contul acestuia s-au efectuat transferuri către circa 90 de persoane fizice, în valoare totală de 447.000 lei.

Sursa principală a transferurilor este constituită din încasări primite din contul lui B., despre care se deţin informaţii că alături de fratele său O. deţin companiile greceşti K. S.A. şi L. S.A., care sunt principalii acţionari ai S.C. Fabrica … C. S.A..

Din actele de cercetare efectuate în cauză a rezultat că, în perioada februarie 2010 - decembrie 2014, reprezentanţii S.C. Fabrica … C. S.A. au plătit către o parte din angajaţii societăţii sume de bani cu titlul de drepturi salariale peste cele înregistrate în statele de plată şi declarate organelor fiscale.

Aceste sume de bani au fost achitate, pentru o parte din angajaţi într-o anumită perioadă prin transfer în cont bancar, dintr-un cont particular deţinut de directorul societăţii A. la H. S.A., iar pentru o altă parte a angajaţilor, în numerar, personal de către A., dar şi prin intermediul numitului P..

În data de 16.05.2016, numitul A. a declarat că în perioada 2010 - sfârşitul anului 2014, au fost efectuate plăţi către o parte din angajaţii societăţii reprezentând contravaloarea transportului şi a mesei. Banii proveneau de la numitul B., persoană care deţine acţiuni la societate şi care face parte din consiliul de administraţie.

Din declaraţia numitului B. dată în data de 13.12.2016, în calitate de martor, pe care şi-a menţinut-o ulterior pe parcursul cercetărilor, după dobândirea calităţii de suspect, rezultă că, începând cu toamna anului 2010 şi până în primăvara anului 2014, a plătit unei părţi din angajaţii S.C. Fabrica … C. S.A. sume de bani, variabile, pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi hrană.

Sumele au fost virate din conturile sale personale într-un cont bancar aparţinând numitului A. şi de aici, în conturile bancare sau direct în numerar către angajaţi.

B. estimează că în toată perioada a achitat circa 250.000 - 300.000 euro din surse proprii către angajaţii S.C. Fabrica … C. S.A..

Pentru plăţile în numerar a predat lunar numitului P. sume cuprinse între 4.000 şi 7.000 euro, iar acesta se ocupa cu schimbul valutar şi distribuirea banilor către angajaţi.

Conform situaţiei puse la dispoziţie de către S.C. Fabrica … C. S.A., în format letric şi pe suport optic, societatea a acordat sume suplimentare către angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi masă în perioada februarie 2010 - noiembrie 2014.

Conform declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză - în perioada februarie 2010 - decembrie 2014, o parte dintre angajaţii S.C. Fabrica … C. S.A. au primit sume de bani suplimentare, cu titlul de drepturi salariale sau asimilate acestora, sume neevidenţiate în statele de plată lunare şi nedeclarate organelor fiscale cu scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.

Conform datelor puse la dispoziţie de către Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, beneficiari ai sumelor de bani transferate în perioada 09.09.2010 - 01.10.2013 din contul bancar aparţinând numitului A. sunt un număr de 91 de persoane fizice, iar conform informaţiilor transmise de către Inspectoratul Teritorial de Muncă D., un număr de 50 de persoane din cele 91 au fost sau sunt angajaţii S.C. Fabrica … C. S.A..

Cu ocazia audierii persoanelor menţionate, printre persoanele beneficiare ale unor sume de bani transmise din contul personal al inculpatului A. se află şi angajaţi ai S.C. G. S.R.L. din [...].

Conform informaţiilor existente la Registrul Comerţului, în prezent, S.C. G. S.R.L. este deţinută de B., cetăţean grec, persoana din contul căreia au fost virate sumele de bani distribuite către angajaţi.

Din actele de cercetare şi declaraţiile martorilor Q., R., S., Ş., T., Ţ. şi U., angajaţi ai S.C. G. S.R.L., rezultă faptul că în perioada iulie 2012 - martie 2015, societatea prin reprezentantul legal a achitat drepturi salariale neevidenţiate în statele de plată, nedeclarate organelor fiscale şi pentru care nu au fost plătite impozite şi taxe.

Conform datelor transmise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, societatea G. S.R.L. a fost administrată de către V. în perioada 25.05.2007 -20.08.2012 şi de către N. în perioada 20.08.2012 - 09.03.2016, în prezent societatea fiind administrată de T..

Conform situaţiei puse la dispoziţie de către S.C. Fabrica … C. S.A. (expertiză extrajudiciară), în format letric şi pe suport optic, societatea a acordat sume suplimentare către angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi masă în perioada februarie 2010 - noiembrie 2014.

În baza expertizei extrajudiciare, S.C. Fabrica … C. S.A. a procedat la recalcularea salariilor şi a obligaţiilor suplimentare ce rezultă din aceste plăţi, obligaţii achitate conform declaraţiilor rectificative depuse de societate la organele fiscale.

Conform declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză - în perioada februarie 2010 - decembrie 2014, o parte dintre angajaţii S.C. Fabrica … C. S.A. au primit sume de bani suplimentare, cu titlul de drepturi salariale sau asimilate acestora, sume neevidenţiate în statele de plată lunare şi nedeclarate organelor fiscale, cu scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.

Din multitudinea declaraţiilor de martor care converg în acelaşi sens rezultă că la nivelul S.C. Fabrica … C. S.A. a existat o practică ca în cazul anumitor angajaţi, în special conducători auto, dar şi din alte compartimente de activitate, să li se plătească în general salariul minim pe economie sau altul apropiat de acest nivel menţionat în contractele individuale de muncă, care era înregistrat în contabilitate şi pentru care se plăteau impozite şi contribuţii către stat, dar pe lângă acesta, angajaţilor li se mai plăteau (în numerar sau prin cont bancar) anumite bonusuri salariale, negociate cu fiecare în parte, care nu se regăseau în contabilitate, şi pentru care societatea nu a plătit impozitele şi contribuţiile obligatorii către bugetul statului.

De asemenea, din actele de cercetare efectuate în cauză a rezultat faptul că, în aceeaşi perioadă, au fost efectuate plăţi şi către persoane care nu sunt angajaţi ai celor două societăţi, persoane care însă au prestat servicii sau au lucrat pentru societate şi au fost plătite lunar sau cu ocazia prestării serviciilor.

Sumele primite diferă de la un angajat la altul şi de la o perioadă la alta, în funcţie de perioada în care martorii au fost angajaţi ai societăţii, precum şi de activităţile pe care le desfăşurau fiecare în cadrul societăţii.

Sumele încasate de către angajaţi au fost nete şi acestea constituie baza de la care expertul contabil desemnat în cauză a procedat la calcularea prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului.

Pentru stabilirea cu certitudine a prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului, prin ordonanţa din data de 09.01.2018 s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize financiar-contabile, acest lucru fiind solicitat şi de către suspecţi.

La data de 21.09.2018 s-a finalizat raportul de expertiză contabilă judiciară nr. 5/2018 de către expertul contabil desemnat W., prin care s-au stabilit obligaţiile de plată suplimentare, ca urmare a diferenţei dintre sumele declarate şi achitate conform declaraţiilor rectificative şi sumele stabilite prin expertiza contabilă judiciară aferente. În cuprinsul raportului de expertiză contabilă judiciară.

În legătură cu obiectivele formulate, s-au reţinut următoarele:

a. Care sunt sumele de bani plătite suplimentar de S.C. Fabrica … C. S.A., perioada în care au fost efectuate plăţile şi persoanele faţă de care s-au efectuat astfel de plăţi? Sumele vor fi stabilite nominal pe flecare persoană angajată.

Conform expertului contabil, stabilirea sumelor de bani plătite suplimentar s-a făcut pe baza declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză, potrivit cărora o parte dintre angajaţii S.C. Fabrica … C. S.A. (conducători auto) au primit aproximativ 100 lei pentru fiecare zi de lucru, întrucât sumele plătite suplimentar sunt asimilate veniturilor de natură salarială; acestea s-au stabilit ca diferenţă între salariile calculate şi înregistrate în contabilitate iniţial şi salariile calculate ulterior, având la bază expertiza contabilă extrajudiciară depusă la dosarul cauzei, declaraţiile martorilor, extrasele de cont aferente contului IBAN [...] deschis la H. pe numele lui A. prin care s-au efectuat viramente către diverse persoane angajate la S.C. Fabrica … C. S.A..

Diferenţele rezultate între expertiza contabilă extrajudiciară efectuată pentru S.C. Fabrica … C. S.A. şi expertiza judiciară efectuată de expertul contabil desemnat provin din declaraţiile martorilor ce nu au fost puse la dispoziţia expertului care a întocmit expertiza extrajudiciară.

Sumele declarate de martori au fost confruntate cu sumele stabilite prin expertiza contabilă extrajudiciară pentru determinarea eventualelor obligaţii, constatându-se diferenţe în cazul angajaţilor în funcţia de conducător auto datorită faptului că sumele primite de şoferi sunt înregistrate în parte ca salariu, iar diferenţa ca diurnă.

Sumele plătite către şoferi sunt integral evidenţiate în contabilitate în parte ca salariu, în parte cu titlu de diurnă, fiind depuse la dosarul cauzei documentele de înregistrare în contabilitate aferente anilor 2013-2014.

Din analiza declaraţiilor de martor rezultă că şoferii primeau aproximativ 100 lei pentru fiecare zi de lucru, faţă de care expertiza a recalculat salariul net prin majorare cu 100 lei, cât şi salariul brut cu majorarea aferentă, în vederea stabilirii obligaţiilor datorate bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale.

Cazul fiecărui şofer este tratat distinct în contabilitate prin urmărirea sumelor primite ca avans şi decontarea sumelor în funcţie de zilele de deplasare prin diurnă şi cazare.

Pentru plata diurnei sunt întocmite, în unele situaţii, dispoziţii de plată către casierie, în contabilitate, suma primită cu titlu de diurnă, conform înregistrărilor, are două componente şi anume cheltuieli de deplasare şi cheltuieli pentru cazare.

Având în vedere declaraţiile martorilor audiaţi din cuprinsul cărora rezultă primirea a 100 lei net pentru fiecare zi de lucru, cât şi foile de parcurs din cuprinsul cărora rezultă zilele în care s-au efectuat deplasări, s-a stabilit valoarea sumei nete primite pe fiecare lună, precum şi valoarea diurnei legale.

Din totalul sumei s-a scăzut salariul net primit iniţial conform statelor de plată, diurna legală, iar în cazul în care suma acordată este mai mare; diferenţa a fost asimilată salariilor, conform prevederilor art. 55 alin. 2 lit. i din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Valoarea totală a diurnelor asimilate salariilor, pentru perioada 2013-2014, a fost calculată la suma de 108.158 lei, din care: 40.054 lei în anul 2013 şi 68.105 lei în anul 2014.

Prin expertiza contabilă judiciară s-a stabilit că valoarea totală a sumelor suplimentare acordate angajaţilor se cuantifică la suma de 1.847.913 lei, faţă de 1.564.204 lei stabilită prin expertiza extrajudiciară, diferenţa în sumă de 283.709 lei fiind rezultată din prelungirea perioadei verificate cu luna decembrie 2014 şi din sume cuprinse în declaraţiile de martori.

În concluzie, în perioada februarie 2010 - decembrie 2014, pentru o parte din angajaţii Fabricii … C. S.A., s-au efectuat următoarele tipuri de plăţi suplimentare: 108.158 lei, sume înregistrate în contabilitate cu titlu de diurnă care au fost reconsiderate prin expertiză cu titlu de venituri de natură salarială; 1.847.913 lei - sumele plătite suplimentar, din care: 283.709 lei valoare neinclusă în statele de plată, iar 1.564.204 lei valoare inclusă în statele de plată prin efectuarea corecţiilor stabilite prin expertiza contabilă extrajudiciară depusă la dosarul cauzei.

b. Care sunt obligaţiile fiscale pe care S.C. Fabrica … C. S.A. le datora bugetului consolidat al statului, dacă societatea avea obligaţia declarării sumelor şi data la care acestea trebuiau achitate.

Cu privire la acest obiectiv s-a concluzionat că obligaţiile fiscale ale S.C. Fabrica … C. S.A., aferente perioadei februarie 2010 - decembrie 2014, în condiţiile în care avea obligaţia declarării sumelor, sunt în valoare totală de 8.607.929 lei, în următoarea componenţă: 6.912.530 lei obligaţii fiscale iniţiale înregistrate în contabilitate şi plătite la bugetul consolidat: 86.308 lei obligaţii fiscale aferente sumelor înregistrate în contabilitate cu titlu de diurnă care au fost reconsiderate prin expertiză ca fiind cu titlu de venituri de natură salarială, din care s-a plătit suma de 16.778 lei (rest de plată 69.530 lei); 1.359.789 lei obligaţii fiscale suplimentare stabilite prin expertiza extrajudiciară, care au fost integral plătite până la data dispunerii expertizei judiciare; 249.302 lei obligaţii fiscale suplimentar stabilite faţă de expertiza extrajudiciară, neachitate.

Centralizat, obligaţiile fiscale totale aferente perioadei februarie 2010 - decembrie 2014 sunt în sumă de 8.607.929 lei, din care s-a plătit suma de 8.289.097 lei şi a rămas de plată suma de 38.832 lei. Societatea avea obligaţia declarării acestor sume în perioada februarie 2010 - ianuarie 2015, obligaţii lunare aferente salariilor.

c. Dacă prin nedeclararea sumelor plătite suplimentar către o parte a angajaţilor a fost prejudiciat bugetul consolidat al statului, care este valoarea prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului şi din ce se compune acesta. Să se precizeze care sunt normele legale încălcate.

Prin nedeclararea sumelor plătite suplimentar către o parte a angajaţilor a rezultat o sumă datorată bugetului consolidat al statului în valoare de 249.302 lei, la care se adaugă 69.530 lei aferentă sumelor declarate cu titlu de diurnă şi recalificate prin expertiza contabilă judiciară cu titlu de venituri de natură salarială, totalizând 318.832 lei, care se compune din: 261.751 lei, obligaţii către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, şi 57.081 lei, obligaţii către Bugetul de Stat.

d. Care sunt sumele de bani plătite suplimentar de S.C. G. S.R.L., perioada în care au fost efectuate plăţile şi persoanele faţă de care s-au efectuat astfel de plăţi. Sumele vor fi stabilite nominal pe fiecare persoană angajată.

Stabilirea sumelor de bani plătite suplimentar s-a făcut pe baza declaraţiilor martorilor audiaţi potrivit cărora o parte dintre angajaţii S.C. G. S.R.L. (conducători auto) au primit sume suplimentare faţă de salariu.

Expertul contabil desemnat a concluzionat că, în perioada februarie 2010 - decembrie 2014. pentru o parte din angajaţii S.C. G. S.R.L. s-au efectuat următoarele plăţi suplimentare în cuantum total de 83.541 lei, din care: 2.090 lei valoare neinclusă în statele de plată, şi 81.451 lei valoare inclusă în statele de plată prin efectuarea corecţiilor stabilite prin expertiza contabilă extrajudiciară depusă la dosarul cauzei.

e. Care sunt obligaţiile fiscale pe care S.C. G. S.R.L. le datora bugetului consolidat al statului, dacă societatea avea obligaţia declarării sumelor şi data la care acestea trebuiau achitate.

Obligaţiile fiscale ale S.C. G. S.R.L., aferente perioadei februarie 2010 - decembrie 2014, în condiţiile în care avea obligaţia declarării sumelor, sunt în valoare totală de 276.088 lei, astfel: 200.772 lei obligaţii fiscale iniţiale înregistrate în contabilitate şi plătite la bugetul consolidat; 276.088 lei obligaţii fiscale totale stabilite prin expertiza contabilă judiciară, din care: 200.772 lei înregistrate iniţial în contabilitate: 74.698 lei înregistrate în contabilitate în baza expertizei contabile extrajudiciare; 617 lei obligaţii fiscale suplimentar stabilite faţă de expertiza contabilă extrajudiciară, neachitate. Societatea avea obligaţia declarării acestor sume în perioada iulie 2012 - ianuarie 2015, obligaţii lunare aferente salariilor.

f. Dacă prin nedeclararea sumelor plătite suplimentar către o parte a angajaţilor a fost prejudiciat bugetul consolidat al statului, care este valoarea prejudiciului cauzat şi din ce se compune acesta. Să se arate care sunt normele legale încălcate.

Prin nedeclararea sumelor plătite suplimentar către o parte a angajaţilor a rezultat o sumă datorată bugetului consolidat al stalului în valoare de 75.316 lei, din care suma de 74.698 lei s-a înregistrat în contabilitate în baza expertizei contabile extrajudiciare, rezultând o diferenţă neachitată în sumă de 617 lei.

g. Care sunt sumele de bani plătite de către suspecţi în favoarea unor persoane care nu figurează ca fiind angajaţi ai societăţilor şi perioada în care s-au efectuat plăţile, nominal, pentru fiecare persoană.

Din extrasul Revisal al ITM reiese faptul că, în perioada februarie 2010 - decembrie 2014, următoarele persoane nu figurează cu contracte de muncă încheiate cu S.C. Fabrica … C. S.A., respectiv: X., M., Y., Z., AA..

Expertul contabil a concluzionat că, în perioada februarie 2010 - decembrie 2014, conform extraselor de cont emise de H., prin contul IBAN [...] deschis pe numele lui A., s-au virat 80.934 lei către 5 persoane fizice care nu figurează cu contracte de muncă încheiate cu S.C. Fabrica … C. S.A..

h. Cine avea obligaţia declarării sumelor plătite, data la care aceste sume trebuiau declarate şi achitate obligaţiile către bugetul consolidat al statului.

Ţinând cont de faptul că plata sumelor s-a efectuat între două persoane fizice şi în lipsa unui act juridic din care să rezulte relaţia economică, expertul contabil s-a aliat în imposibilitatea formulării unui răspuns.

i. Dacă prin nedeclararea sumelor plătite către persoane care nu au fost angajaţi ai societăţii, dar au prestat servicii în favoarea acesteia, a fost prejudiciat bugetul consolidat al statului, care este valoarea prejudiciului cauzat şi din ce se compune acesta. Care sunt normele legale încălcate.

Ţinând cont de faptul că plata sumelor s-a efectuat între două persoane fizice şi în lipsa unui act juridic din care să rezulte relaţia economică, expertul contabil s-a aflat în imposibilitatea formulării unui răspuns.

j. Care sunt sumele de bani declarate ulterior de S.C. Fabrica … C. S.A. prin declaraţii rectificative în baza expertizei contabile extrajudiciare efectuate, nominal pentru fiecare persoană.

Expertul contabil desemnat a concluzionat că în baza expertizei contabile extrajudiciare S.C. Fabrica … C. S.A. a efectuat corecţiile în contabilitate şi a întocmit şi depus declaraţii rectificative în cuantum de 1.359.789 lei, din care: 350.043 lei impozit pe salarii; 1.009.694 lei contribuţii la bugetul asigurărilor sociale şi fondurilor speciale; 52 lei comision ITM.

k. Care sunt sumele achitate de către S.C. Fabrica … C. S.A. în baza expertizei contabile extrajudiciare şi data achitării lor.

Sumele achitate de către S.C. Fabrica … C. S.A. în baza expertizei contabile extrajudiciare, în datele de 4 şi 05.11.2015, cuprind valoarea obligaţiilor suplimentare stabilite prin raportul de expertiză extrajudiciară şi accesoriile aferente stabilite prin suplimentul la raportul de expertiză extrajudiciară, astfel: 1.359.789 lei obligaţii declarate prin declaraţiile rectificative; 465.008 lei accesoriile calculate prin suplimentul la expertiza contabilă extrajudiciară; 63.120 lei plătit în plus faţă de valoarea totală datorată, înregistrată şi declarată.

l. Dacă există diferenţe între sumele declarate şi achitate de către S.C. Fabrica … C. S.A. în baza expertizei contabile extrajudiciare şi cele stabilite în urma analizării actelor dosarului, care sunt diferenţele şi din ce se compun acestea.

Expertul contabil desemnat a concluzionat că diferenţele constatate între sumele declarate şi achitate de către S.C. Fabrica … C. S.A. în baza expertizei contabile extrajudiciare şi cele stabilite prin expertiza contabilă judiciară sunt în valoare de 318.832 lei.

m. Care este suma pe care S.C. Fabrica … C. S.A. trebuie să o achite către bugetul consolidat al statului ca urmare a diferenţei dintre sumele declarate şi achitate conform declaraţiilor rectificative şi sumele stabilite prin expertiză.

Expertul contabil desemnat a concluzionat că suma pe care S.C. Fabrica … C. S.A. trebuie să o achite către bugetul consolidat al statului ca urmare a diferenţei dintre sumele declarate şi achitate conform declaraţiilor rectificative şi sumele stabilite prin expertiza contabilă judiciară este de 468.848 lei.

n. Care sunt sumele de bani declarate ulterior de S.C. G. S.R.L. prin declaraţii rectificative în baza expertizei contabile extrajudiciare efectuate, nominal pentru fiecare persoană.

În perioada iulie 2012 - noiembrie 2014, S.C. G. S.R.L. a depus declaraţiile 112 iniţiale pentru sume în valoare de 200.778 lei şi rectificative pentru sume în valoare de 275.438 lei, rezultând că diferenţele între declaraţiile iniţiale şi cele rectificative sunt în valoare de 74.736 lei, din care: 19.004 lei impozit pe salarii şi 55.732 lei contribuţii aferente salariilor.

o. Care sunt sumele achitate de către S.C. G. S.R.L. în baza expertizei contabile extrajudiciare şi data achitării lor.

Prin expertiza contabilă extrajudiciară au fost stabilite sume suplimentare în valoare totală de 102.091 lei, în următoarea componenţă: 74.698 lei reprezentând debit suplimentar, 27.393 lei reprezentând accesorii aferente, iar plăţile efectuate au fost în valoare totală de 101.935 lei, rezultând o diferenţă neachitată în valoare de 156 lei între sumele stabilite prin expertiza contabilă extrajudiciară şi plăţile efectuate.

p. Dacă există diferenţe între sumele declarate şi achitate de către S.C. G. S.R.L. în baza expertizei extrajudiciare şi cele stabilite în urma analizării actelor dosarului, care sunt diferenţele şi din ce se compun acestea.

Diferenţele rezultate între expertiza contabilă extrajudiciară şi expertiza contabilă judiciară sunt în sumă totală de 934 lei, din care: 153 lei impozit pe salarii. 464 lei contribuţii şi 317 lei accesorii aferente.

r. Care este suma pe care S.C. G. S.R.L. trebuie să o achite către bugetul consolidat al statului ca urmare a diferenţei dintre sumele declarate şi achitate conform declaraţiilor rectificative şi sumele stabilite prin expertiză.

Suma care trebuie achitată de către S.C. G. S.R.L. este de 1.090 lei, astfel: 934 lei diferenţa rezultată din sumele suplimentare aferente salariilor şi 156 lei diferenţa neachitată stabilită prin expertiza contabilă extrajudiciară şi plăţile efectuate.

s. Care este suma totală reprezentând prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului şi din ce se compune acesta.

Obligaţiile de plată stabilite suplimentar, ca urmare a diferenţei dintre sumele declarate şi achitate conform declaraţiilor rectificative şi sumele stabilite prin expertiza contabilă judiciară, sunt următoarele:

- S.C. Fabrica … C. S.A. sumele sunt în valoare totală de 468.848 lei, din care - 69.530 lei, obligaţii înregistrate în contabilitate şi reconsiderate prin expertiza; 186.182 lei - obligaţii rezultate ca urmare a majorării valorii veniturilor de natură salarială cu sumele rezultate din declaraţiile de martor ca fiind acordate peste valoarea salariului; 213.136 lei - accesorii aferente obligaţiilor suplimentare de plată.

- S.C. G. S.R.L. sumele sunt în valoare totală de 1.090 lei, din care - 934 lei, diferenţă rezultată din sumele suplimentare aferente salariilor, neînregistrată în contabilitate şi nedeclarată la administraţia financiară teritorială, din care: 153 lei impozit salarii, 464 lei contribuţii şi 317 lei accesorii aferente;156 lei, diferenţa neachitată stabilită prin expertiza extrajudiciară şi plăţile efectuate, înregistrată în contabilitate şi declarată la administraţia financiară teritorială.

Raportul de expertiză contabilă judiciară nr. 5/2018 a fost comunicat părţilor, care nu au formulat obiecţiuni în cauză.

Prin adresa nr. 8224 din 24.10.2018, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice D. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 468.848 lei, reprezentând prejudiciu aferent S.C. Fabrica … C. S.R.L şi 1.090 lei, reprezentând prejudiciu aferent S.C. G. S.R.L.

4. La data de 13.11.2018, S.C. Fabrica … C. S.A. a achitat integral prejudiciul cauzat bugetului de stat prin virament bancar, sens în care a depus la dosarul cauzei în original ordinul de plată nr. [...]/13.11.2018 emis de BB., pentru suma de 468.848 lei.

5. La data de 22.11.2018, suspecţii B., A., N. şi P. prin apărătorul ales, avocat CC., au depus la dosarul cauzei o notă scrisă, prin care, în ceea ce îi priveşte pe suspecţii B. şi A., au solicitat încheierea unui acord ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei acestora în comiterea faptelor.

Raportat la faptele reţinute în sarcina inculpatului A., se arată că acesta recunoaşte comiterea faptelor, şi a susţinut că a avut reprezentarea că sumele de bani achitate din dispoziţia organelor de conducere reprezintă diurne (sume pentru transport şi hrană) acordate salariaţilor, tocmai pentru a-i motiva în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Astfel, inculpatul B. a luat decizia virării unor sume de bani în contul inculpatului A. deschis la H., sume pe care acesta le vira lunar în contul salariaţilor societăţii, sistemul fiind utilizat pe parcursul anilor 2010-2013 inclusiv.

În perioada 2013-2014, în urma unei sesizări primite din partea ofiţerului de credit din cadrul H., prin care s-a dat de înţeles că plăţile efectuate astfel riscau sa fie calificate ca operaţiuni lipsite de fundament şi substanţă economică, s-a decis să se înceteze acest sistem de plăţi prin transfer: la momentul respectiv, inculpatul B. a luat hotărârea de a susţine în continuare aceste cheltuieli ale angajaţilor, prin plăţi efectuate în numerar.

Suspectul A. a solicitat să se aibă în vedere faptul că prejudiciul a fost recuperat în integralitate.

Cu ocazia audierii din data de 10.07.2019 în calitate de inculpat a numiţilor B., care a beneficiat de un interpret de limba greacă, şi A., care cunoaşte limba română, cei doi au menţinut neschimbate toate declaraţiile date în faţa organelor de poliţie, precum şi menţiunile scrise în notele înaintate la dosarul cauzei.

6. Mijloacele de probă administrate în cauză:

Se arată că din probele administrate în cauză rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptelor pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpaţilor.

Astfel, se susţine că săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor pentru care au fost cercetaţi se probează cu:

- actul de sesizare al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor împreună cu actele anexate;

- proces -verbal de efectuare verificări şi ridicare documente împreună cu actele anexate:

- raportul de expertiză contabilă extrajudiciară efectuat de expert DD.;

- raportul de expertiză contabilă judiciară nr. 5/2018 întocmit în cauză de către expertul contabil desemnat W.;

- ordinul de plată nr. [...]/13.11.2018 emis de BB., pentru suma de 468.848 lei, şi ordinul de plata nr. 1/16.11.2018. emis de H., pentru suma de 1.090 lei, din care rezultă că a fost achitat în integralitate prejudiciul către bugetul de stat;

- declaraţii martori [...];

- declaraţii suspecţi B., A., N. şi P.;

- declaraţii inculpaţi B. şi A..

7. Cu privire la urmărirea penală, se arată că la data de 29.07.2015, a fost înregistrată la IPJ D. - Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, sesizarea Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor privind pe A., reprezentantul S.C. Fabrica … C. S.A., cu sediul în [...], prin care se solicita efectuarea de cercetări relativ la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005.

Sesizarea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, sub număr unic xxx/P/2015.

Prin ordonanţa organului de cercetare penală din data de 29.07.2015, s-a dispus începerea urmăririi penale „in rem" cu privire la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că numitul A., în calitate de director general al S.C. Fabrica … C. S.A., în perioada 09.09.2010 - 01.10.2013, a făcut transferuri în valoare totală de 447.000 lei către un număr de 91 de persoane, în marea lor majoritate angajaţi ai societăţii, care pot constitui bonusuri salariale ce au fost ascunse de restul bazei impozabile cu scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale către bugetul consolidat al statului.

La data de 06.11.2015, reprezentanţii S.C. Fabrica … C. S.A. au depus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov un autodenunţ conform căruia, în perioada 2010-2014 au fost efectuate plăţi direct în conturile angajaţilor.

Dosarul a fost înregistrat sub număr unic xxxx/P/2015 şi înaintat prin ordonanţa din 17.11.2015 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna unde a fost înregistrat sub nr. xxx/P/2015.

Prin ordonanţa din data de 29.12.2015 s-a dispus conexarea dosarului penal nr. xxx/P/2015 la dosarul penal nr. xxx/P/20I5, cercetările urmând a fi efectuate în cadrul acestuia din urmă.

Prin ordonanţa organului de cercetare penală din data de 13.09.2017 s-a dispus extinderea urmăririi penale „in rem" cu privire la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, fapta constând în aceea că, în calitate de administrator al S.C. G. S.R.L., N., în perioada iulie 2012 - martie 2015, a achitat drepturi salariale către o parte din angajaţi, pe care nu le-a evidenţiat în statele de plată şi nu le-a declarat organelor fiscale cu scopul sustragerii de la plata obligaţiilor către bugetul consolidat al statului.

Prin ordonanţa procurorului din 07.12.2017 s-a dispus extinderea urmăririi penale, schimbarea încadrării juridice a faptelor şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii:

- B. - relativ la săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (59 acte materiale -S.C. Fabrica … C. S.A.) şi evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (33 acte materiale – S.C. G. S.R.L.), ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

- A. - relativ la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal(59 acte materiale);

- N. - relativ la săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (33 acte materiale – S.C. G. S.R.L.) şi evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (31 acte materiale – S.C. Fabrica … C. S.A.), ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal şi

- P. - relativ la săvârşirea infracţiunilor de complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (36 acte materiale – S.C. Fabrica … C. S.A.) şi complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (36 acte materiale – S.C. G. S.R.L.), ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Prin ordonanţa procurorului din data de 28.06.2019 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina suspecţilor:

- B. - din infracţiunile de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (59 acte materiale – S.C. Fabrica … C. S.A.) şi evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (33 acte materiale – S.C. G. S.R.L.), ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal - în infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (92 acte materiale);

- N. - din infracţiunile de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (33 acte materiale – S.C. G. S.R.L.) şi evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (31 acte materiale – S.C. Fabrica … C. S.A.), ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal - în infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (64 acte materiale) şi

- P. - din complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (36 acte materiale – S.C. Fabrica … C. S.A.) şi complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (36 acte materiale – S.C. G. S.R.L.), ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal - în infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (72 acte materiale).

Prin ordonanţa procurorului din data de 28.06.2019, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii B. - pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (92 acte materiale) şi A. - pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (59 acte materiale).

Prin ordonanţa din data de 03.09.2019 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor în sensul reţinerii variantei agravante a infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 2 din Legea nr. 241/2005, dar, prin ordonanţa din data de 25.09.2019, această agravantă a fost înlăturată.

8. Cu privire la profilul moral al inculpaţilor, s-a reţinut că:

Inculpatul A. nu este cunoscut cu antecedente penale. Acesta este cetăţean grec, dar vorbeşte limba română, şi este căsătorit. Pe timpul urmăririi penale a avut un comportament corespunzător, a dat curs chemărilor organelor de cercetare penală, a recunoscui învinuirea ce i se aduce şi a făcut declaraţii cu privire la aceasta.

Inculpatul B. nu este cunoscut cu antecedente penale. Acesta este cetăţean grec, nu vorbeşte limba română, fiind audiat prin interpret, şi este căsătorit. Pe timpul urmăririi penale a avut un comportament corespunzător, a dat curs chemărilor organelor de cercetare penală, a recunoscut învinuirea ce i se aduce şi a făcut declaraţii cu privire la aceasta.

9. Cu privire la latura civilă, se arată că inculpaţii B. şi A., prin comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, au prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma totală de 469.938 lei.

Pe timpul urmăririi penale, prejudiciul cauzat bugetului statului a fost recuperat integral, respectiv suma de 469.938 lei.

Astfel, S.C. Fabrica … C. S.A. a depus la dosarul cauzei în original ordinul de plată nr. [...]/13.11.2018, emis de BB., pentru suma de 468.848 lei, iar S.C. G. S.R.L. a depus la dosarul cauzei ordinul de plată nr. 1/16.11.2018, emis de H., pentru suma de 1.090 lei.

Prin adresa nr. 8224/24.10.2018. D.G.R.F.P. C. - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice D. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 468.848 lei (aferent S.C. Fabrica … C. S.R.L) şi 1.090 lei (S.C. G. S.R.L.), iar prin adresa nr. 197.176 din data de 08.08.2019, constituirea de parte civilă a fost menţinută până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive în cauză.

Având în vedere aceste aspecte, se apreciază că în cauză nu a fost întocmit raport de inspecţie fiscală, iar D.G.R.F.P. C. - A.J.F.P. D. nu a indicat niciodată alte sume cu titlu de prejudiciu în afara celor menţionate în raportul de expertiză contabilă judiciară, astfel că prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului a fost integral recuperat prin plată voluntară, nefiind formulate alte pretenţii civile.

10. Cu privire la încadrarea juridică a faptelor, se arată:

10.2. Fapta inculpatului B., constând în aceea că, în perioada februarie 2010 - decembrie 2014, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie la S.C. Fabrica … C. S.A. şi în perioada iulie 2012 - decembrie 2014, în calitate de administrator de fapt al S.C. G. S.R.L., a achitat către o parte din angajaţii societăţilor sume de bani suplimentare cu titlul de drepturi salariale, fără ca acestea să fie înregistrate în statele de plată, să fie declarate către organele fiscale şi să fie calculate şi achitate impozitele şi contribuţiile, cu scopul sustragerii de la plata obligaţiilor către bugetul consolidat al statului, cauzând un prejudiciu bugetului consolidat al statului în sumă de 468.848 lei (aferent Fabricii … C. S.R.L) şi 1.090 lei (aferent societăţii G. S.R.L.), în total 469.938 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (92 acte materiale).

Faptele au fost comise cu forma de vinovăţie a intenţiei directe deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul acestora, respectiv prejudicierea bugetului consolidat al statului, şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea acelor fapte.

11.1. În prezenţa apărătorilor aleşi, avocaţi CC. şi EE., inculpatul A. a precizat următoarele:

„Recunosc şi regret comiterea faptei pentru care sunt cercetat şi accept încadrarea juridică a faptei sub aspectul căreia s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi apoi a fost schimbată încadrarea juridică în cauză.

Sunt de acord cu pedeapsa propusă de parchet, respectiv cu pedeapsa închisorii de 1 an şi 8 luni şi pedeapsa complementară de 1 an a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal.

Sunt de acord cu individualizarea pedepsei sub forma suspendării executării pedepsei sub supraveghere în conformitate cu art. 91 alin. 1 lit. a-d Cod penal.

Am luat la cunoştinţă că potrivit art. 92 Cod penal, se va stabili un termen dc încercare de 2 ani şi 6 luni.

Am luat la cunoştinţă că în temeiul ari. 65 alin. 1 şi 3 Cod penal, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi considerată ca executată, mi se va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul dc a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii.

Am luat la cunoştinţă că, pe durata termenului de supraveghere, trebuie să respect măsurile de supraveghere, stabilite conform art. 93 alin. 1 lit. a-e Cod penal, şi obligaţia stabilită conform art. 93 alin. 2 Cod penal, respectiv să nu părăsesc teritoriul României, fără acordul instanţei.

De asemenea, am luat la cunoştinţă că pe parcursul termenului dc supraveghere urmează să prestez o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul unui serviciu public din cadrul Primăriei municipiului C., conform prevederilor art. 93 alin. 3 Cod penal.

Mi s-au pus în vedere dispoziţiile art. 96 Cod penal privind cauzele care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere".

11.2. În prezenţa apărătorilor aleşi, avocaţi CC. şi EE., şi a interpretului autorizat F., inculpatul B. a precizat următoarele:

Sunt de acord cu pedeapsa propusă de parchet, respectiv cu pedeapsa închisorii de 2 ani şi pedeapsa complementară de 1 an a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal.

Sunt de acord cu individualizarea pedepsei sub forma suspendării executării pedepsei sub supraveghere în conformitate cu art. 91 alin. 1 lit. a-d Cod penal.

Am luat la cunoştinţă că potrivit art. 92 Cod penal, se va stabili un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni.

Am luat la cunoştinţă că în temeiul art. 65 alin. 1 şi 3 Cod penal, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi considerată ca executată, mi se va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii.

De asemenea, am luat la cunoştinţă că pe parcursul termenului de supraveghere urmează să prestez o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul unui serviciu public din cadrul Primăriei municipiului C., conform prevederilor art. 93 alin. 3 Cod penal.

Mi s-au pus în vedere dispoziţiile art. 96 Cod penal privind cauzele care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere."

12. Faţă de acestea, se precizează că acordurile au fost avizate în prealabil sub aspectul limitelor, de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna.

13.2. Având în vedere cele prezentate mai sus, între procurorul FF. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna şi inculpatul B., s-a ajuns la următorul acord cu privire la felul, cuantumul şi forma de executare a pedepsei:

" În temeiul art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (92 acte materiale), cu referire la art. 10 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 şi art. 480 alin. 4 Cod procedură penală, aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare şi a pedepsei complementare de 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal pentru săvârşirea de către inculpatul B. a infracţiunii de evaziune fiscală.

În temeiul art. 65 alin. 1 şi 3 Cod penal, pe durata executării pedepsei se va interzice inculpatului B. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal.

În temeiul art. 91 alin. 1 lit. a-d Cod penal, se va dispune suspendarea executării pedepsei de 2 ani închisoare sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni, stabilit în condiţiile art. 92 Cod penal.

În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul B. va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul B. urmează să execute următoarea obligaţie:

-să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul unui serviciu public din cadrul Primăriei Municipiului C., afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Se vor pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 96 Cod penal privind cauzele care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

Se constată că prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului a fost recuperat în întregime, nefiind formulate alte pretenţii civile."

În temeiul art. 274 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, inculpaţii vor suporta cheltuielile judiciare din cursul urmăririi penale în valoare de 250 lei, în mod egal, respectiv câte 125 lei pentru fiecare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 480 alin. 2 Cod procedură penală, inculpaţii au fost asistaţi de domnii avocaţi CC. şi EE., cu delegaţie aflată la dosar.

Acordul de vinovăţie cu inculpatul B. a fost încheiat la data de 04.10.2019, la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, în 6 (şase) exemplare, dintre care unul s-a înmânat inculpatului B.. Conţinutul acordului de vinovăţie i-a fost tradus inculpatului de interpretul autorizat F..

14. Analizând acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între procuror și inculpatul B., sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 478 - art. 483 Cod procedură penală, instanţa de fond a constatat că acesta vizează infracţiuni de pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 8 ani, fiind astfel îndeplinită cerinţa prevăzută de art. 480 alin.1 Cod procedură penală.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul B. a recunoscut atât comiterea faptelor şi a acceptat încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva lor, cât şi felul şi cuantumul pedepselor, precum şi forma de executare a acesteia, conform art. 479 Cod procedură penală.

Instanţa de fond a reţinut şi faptul că acordul a fost încheiat în scris, cuprinde menţiunile prevăzute de art. 482 Cod procedură penală şi a fost avizat de către prim - procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, conform art. 478 alin. 2, 4 Cod procedură penală.

Astfel, analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

S.C. Fabrica … C. SA a fost înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. [...], atribuit în data de 22.10.1999, având CUI: [...] şi sediul social în [...], cu acţionari persoane juridice I. S.A. şi S.C. J. S.A., precum şi un număr de 3 persoane fizice, cetăţeni greci.

La data de 15.07.2004, a dobândit calitatea de asociat inculpatul B., iar la data de 26.10.2004 societatea grecească K. S.A. a dobândit o cotă de participare la beneficii şi pierderi mai mare de 99 %, deţinând aproape în integralitate acţiunile societăţii.

La data de 03.02.2005, inculpatul B. este numit în funcţia de administrator pe o durată de 4 ani, mandatul acestuia urmând să expire la data de 02.02.2009, fiind ulterior prelungit.

În 23.06.2008 inculpatul A. este numit în funcţia de administrator pe o durată de 4 ani, mandatul acestuia urmând să expire la data de 22.06.2012, fiind prelungit ulterior.

La data de 13.12.2010 L. S.A. dobândeşte o cotă de participare la beneficii şi pierderi de aprox. 80 %, iar cota de participare la capitalul social a S.C. K. S.A. scade la aproximativ 17 %.

La data de 23.06.2008 este numit în funcţia de administrator M. pe o durată de 4 ani, mandatul acestuia urmând să expire la data de 22.06.2012.

La data de 21.05.2012 este numit în funcţia de administrator N. pe o durată de 4 ani, mandatul acestuia urmând să expire la data de 21.05.2016.

La data de 27.11.2012 societatea îşi schimbă denumirea din L. S.A. în Fabrica … C. S.A., menţiunea fiind înregistrată la registru comerţului la data de 29.11.2012.

În perioada februarie 2010 - decembrie 2014, reprezentanţii S.C. Fabrica … C. S.A. au plătit către o parte din angajaţii societăţii sume de bani cu titlul de drepturi salariale peste cele înregistrate în statele de plată şi declarate organelor fiscale.

Sumele au fost virate din conturile sale personale într-un cont bancar aparţinând numitului A. şi de aici, în conturile bancare sau direct în numerar către angajaţi.

B. estimează că în toată perioada a achitat circa 250.000 - 300.000 euro din surse proprii către angajaţii S.C. Fabrica … C. S.A.

Pentru plăţile în numerar a predat lunar numitului P. sume cuprinse între 4.000 şi 7.000 euro, iar acesta se ocupa cu schimbul valutar şi distribuirea banilor către angajaţi.

În perioada februarie 2010 - decembrie 2014, o parte dintre angajaţii S.C. Fabrica … C. S.A. au primit sume de bani suplimentare, cu titlul de drepturi salariale sau asimilate acestora, sume neevidenţiate în statele de plată lunare şi nedeclarate organelor fiscale cu scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.

Beneficiarii sumelor de bani transferate în perioada 09.09.2010 - 01.10.2013 din contul bancar aparţinând numitului A. sunt 91 de persoane fizice, iar conform informaţiilor transmise de către Inspectoratul Teritorial de Muncă D., un număr de 50 de persoane din cele 91 au fost sau sunt angajaţii S.C. Fabrica … C. S.A..

Cu ocazia audierii persoanelor menţionate, printre persoanele beneficiare ale unor sume de bani transmise din contul personal al inculpatului A. se află şi angajaţi ai S.C. G. S.R.L. din [...].

La nivelul S.C. Fabrica … C. S.A. a existat o practică ca în cazul anumitor angajaţi, în special conducători auto, dar şi din alte compartimente de activitate, de a li se plăti în general salariul minim pe economie sau altul apropiat de acest nivel menţionat în contractele individuale de muncă, care era înregistrat în contabilitate şi pentru care se plăteau impozite şi contribuţii către stat, dar pe lângă acesta, angajaţilor li se mai plăteau (în numerar sau prin cont bancar) anumite bonusuri salariale, negociate cu fiecare în parte, care nu se regăseau în contabilitate, şi pentru care societatea nu a plătit impozitele şi contribuţiile obligatorii către bugetul statului.

În aceeaşi perioadă, au fost efectuate plăţi şi către persoane care erau angajaţi ai celor două societăţi, persoane care însă au prestat servicii sau au lucrat pentru societate şi au fost plătite lunar sau cu ocazia prestării serviciilor.

În conformitate cu acest raport de expertiză contabilă judiciară o parte dintre angajaţii S.C. Fabrica … C. S.A. (conducători auto) au primit aproximativ 100 lei pentru fiecare zi de lucru, întrucât sumele plătite suplimentar sunt asimilate veniturilor de natură salarială; acestea s-au stabilit ca diferenţă între salariile calculate şi înregistrate în contabilitate iniţial şi salariile calculate ulterior, având la bază expertiza contabilă extrajudiciară depusă la dosarul cauzei, declaraţiile martorilor, extrasele de cont aferente contului IBAN [...] deschis la H. pe numele lui A. prin care s-au efectuat viramente către diverse persoane angajate la S.C. Fabrica … C. S.A..

Cazul fiecărui şofer este tratat distinct în contabilitate prin urmărirea sumelor primite ca avans şi decontarea sumelor în funcţie de zilele de deplasare prin diurnă şi cazare.

În perioada februarie 2010 - decembrie 2014, pentru o parte din angajaţii Fabricii … C. S.A., s-au efectuat următoarele tipuri de plăţi suplimentare: 108.158 lei, sume înregistrate în contabilitate cu titlu de diurnă care au fost reconsiderate prin expertiză cu titlu de venituri de natură salarială; 1.847.913 lei. sumele plătite suplimentar, din care: 283.709 lei valoare neinclusă în statele de plată, iar 1.564.204 Ici valoare inclusă în statele de plată prin efectuarea corecţiilor stabilite prin expertiza contabilă extrajudiciară depusă la dosarul cauzei.

Obligaţiile fiscale ale S.C. Fabrica … C. S.A., aferente perioadei februarie 2010 - decembrie 2014, în condiţiile în care avea obligaţia declarării sumelor, sunt în valoare totală de 8.607.929 lei, în următoarea componenţă: 6.912.530 lei obligaţii fiscale iniţiale înregistrate în contabilitate şi plătite la bugetul consolidat: 86.308 lei obligaţii fiscale aferente sumelor înregistrate în contabilitate cu titlu de diurnă care au fost reconsiderate prin expertiză ca fiind cu titlu de venituri de natură salarială, din care s-a plătit suma de 16.778 lei (rest de plată 69.530 lei); 1.359.789 lei obligaţii fiscale suplimentare stabilite prin expertiza extrajudiciară, care au fost integral plătite până la data dispunerii expertizei judiciare; 249.302 lei obligaţii fiscale suplimentar stabilite faţă de expertiza extrajudiciară, neachitate.

În perioada februarie 2010 - decembrie 2014, pentru o parte din angajaţii S.C. G. S.R.L. s-au efectuat următoarele plăţi suplimentare în cuantum total de 83.541 lei, din care: 2.090 lei valoare neinclusă în statele de plată, şi 81.451 lei valoare inclusă în statele de plată prin efectuarea corecţiilor stabilite prin expertiza contabilă extrajudiciară depusă la dosarul cauzei.

În perioada februarie 2010 - decembrie 2014, următoarele persoane nu figurează cu contracte de muncă încheiate cu S.C. Fabrica … C. S.A., respectiv: X., M., Y., Z., AA..

S.C. Fabrica … C. S.A. a efectuat corecţiile în contabilitate şi a întocmit şi depus declaraţii rectificative în cuantum de 1.359.789 lei, din care: 350.043 lei impozit pe salarii; 1.009.694 lei contribuţii la bugetul asigurărilor sociale şi fondurilor speciale; 52 lei comision ITM.

Diferenţele constatate între sumele declarate şi achitate de către S.C. Fabrica … C. S.A. în baza expertizei contabile extrajudiciare şi cele stabilite prin expertiza contabilă judiciară sunt în valoare de 318.832 lei.

Suma pe care S.C. Fabrica … C. S.A. trebuie să o achite către bugetul consolidat al statului ca urmare a diferenţei dintre sumele declarate şi achitate conform declaraţiilor rectificative şi sumele stabilite prin expertiza contabilă judiciară este de 468.848 lei.

Diferenţele rezultate între expertiza contabilă extrajudiciară şi expertiza contabilă judiciară sunt în sumă totală de 934 lei, din care: 153 lei impozit pe salarii, 464 lei contribuţii şi 317 lei accesorii aferente.

- S.C. Fabrica … C. S.A. sumele sunt în valoare totală de 468.848 lei, din care - 69.530 lei, obligaţii înregistrate în contabilitate şi reconsiderate prin expertiza; 186.182 lei. obligaţii rezultate ca urmare a majorării valorii veniturilor de natură salarială cu sumele rezultate din declaraţiile de martor ca fiind acordate peste valoarea salariului; 213.136 lei. accesorii aferente obligaţiilor suplimentare de plată.

- S.C. G. S.R.L. sumele sunt în valoare totală de 1.090 lei, din care - 934 lei, diferenţă rezultată din sumele suplimentare aferente salariilor, neînregistrată în contabilitate şi nedeclarată la administraţia financiară teritorială, din care: 153 lei impozit salarii, 464 lei contribuţii şi 317 lei accesorii aferente; 156 lei, diferenţa neachitată stabilită prin expertiza extrajudiciară şi plăţile efectuate, înregistrată în contabilitate şi declarată la administraţia financiară teritorială.

Raportul de expertiză contabilă judiciară nr. 5/2018 a fost comunicat părţilor, care nu au formulat obiecţiuni în cauză.

Aşadar, inculpaţii B. şi A., prin comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, au prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma totală de 469.938 lei.

Pe timpul urmăririi penale, prejudiciul cauzat bugetului statului a fost recuperat integral, respectiv suma de 469.938 lei.

Prin adresa nr. 8224/24.10.2018. D.G.R.F.P. C. - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice B. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 468.848 lei (aferent S.C. Fabrica … C. S.R.L) şi 1.090 lei (S.C. G. S.R.L.), iar prin adresa nr. 197.176 din data de 08.08.2019, constituirea de parte civilă a fost menţinută până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive în cauză.

În cauză nu a fost întocmit raport de inspecţie fiscală, iar D.G.R.F.P. C. - A.J.F.P. D. nu a indicat niciodată alte sume cu titlu de prejudiciu în afara celor menţionate în raportul de expertiză contabilă judiciară, astfel că prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului a fost integral recuperat prin plată voluntară, nefiind formulate alte pretenţii civile.

Fiind audiaţi pe parcursul urmăririi penale, inculpaţii B. şi A. au manifestat o atitudine procesuală de asumare a responsabilităţii comiterii faptelor investigate, recunoscând comiterea acestora şi prejudiciul stabilit prin raportul de expertiză contabilă judiciară.

15. În drept, s-a constatat că:

15.2. Fapta inculpatului B., constând în aceea că, în perioada februarie 2010 - decembrie 2014, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie la S.C. Fabrica … C. S.A. şi în perioada iulie 2012 - decembrie 2014, în calitate de administrator de fapt al S.C. G. S.R.L., a achitat către o parte din angajaţii societăţilor sume de bani suplimentare cu titlul de drepturi salariale, fără ca acestea să fie înregistrate în statele de plată, să fie declarate către organele fiscale şi să fie calculate şi achitate impozitele şi contribuţiile, cu scopul sustragerii de la plata obligaţiilor către bugetul consolidat al statului, cauzând un prejudiciu bugetului consolidat al statului în sumă de 468.848 lei (aferent Fabricii … C. S.R.L) şi 1.090 lei (aferent societăţii G. S.R.L.), în total 469.938 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (92 acte materiale).

În consecinţă, se constată că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptelor pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpaţilor, maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea reţinută în sarcina fiecăruia dintre aceştia în cuprinsul actului de inculpare este de 8 ani închisoare, acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost încheiate în formă scrisă, conţin menţiunile prevăzute de art. 482 Cod procedură penală, iar cu ocazia încheierii acestora, în conformitate cu dispoziţiile art. 480 alin. 2 Cod procedură penală, inculpaţii A. şi B. au fost asistaţi de domnii avocaţi CC. şi EE. şi de interpretul autorizat, doamna F..

16. Faţă de aceste considerente şi apreciind cuantumurile pedepselor cu privire la care s-a ajuns la acord între procuror şi fiecare dintre inculpaţi ca fiind suficiente pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei în baza art. 485 alin.1 lit. a raportat la art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, a fost admis acordul de recunoaștere a vinovăției față de inculpatul B..

16.2. Având în vedere art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, circumstanţele reale de săvârşite a faptelor investigate, cuantumul prejudiciului cauzat, ce a fost acoperit integral de către inculpați în cursul urmăririi penale, datele ce caracterizează persoana acestora, eforturile depuse pentru diminuarea consecinţelor infracţiunilor, că inculpatul nu are antecedente penale, precum şi faptul a recunoscut comiterea faptei şi a colaborat cu organele de urmărire penală, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa agreată prin acordul încheiat cu procurorul.

Apreciind că, în raport cu lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, ţinând seama de persoana acestuia, de comportamentul său anterior şi ulterior comiterii faptei, de posibilităţile sale de îndreptare, că şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, a dispus, în baza art. 91 Cod penal suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal, cu obligațiile prevăzute de art. 93 alin. 1, 2 și 3 Cod penal.

17. C. Cu privire la latura civilă, s-a reținut că obligaţiile de plată stabilite suplimentar, prin expertiza contabilă judiciară efectuată în cauză, sunt următoarele:

- S.C. G. S.R.L. sumele sunt în valoare totală de 1.090 lei, din care - 934 lei, diferenţă rezultată din sumele suplimentare aferente salariilor, neînregistrată în contabilitate şi nedeclarată la administraţia financiară teritorială, din care: 153 lei impozit salarii, 464 lei contribuţii şi 317 lei accesorii aferente; 156 lei, diferenţa neachitată stabilită prin expertiza extrajudiciară şi plăţile efectuate, înregistrată în contabilitate şi declarată la administraţia financiară teritorială.

Raportul de expertiză contabilă judiciară nr. 5/2018 a fost comunicat părţilor, care nu au formulat obiecţiuni în cauză.

S-a constatat că la data de 13.11.2018, S.C. Fabrica … C. S.A. a achitat integral prejudiciul cauzat bugetului de stat prin virament bancar, sens în care a depus la dosarul cauzei în original ordinul de plată nr. [...]/13.11.2018 emis de BB., pentru suma de 468.848 lei.

La data de 16.11.2018, S.C. G. S.R.L. a achitat integral prejudiciul cauzat bugetului de stat prin virament bancar, sens în care a depus la dosarul cauzei ordinul de plata nr. 1/16.11.2018, emis de H., pentru suma de 1.090 lei. Prin urmare, s-a constatat că prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului a fost recuperat în întregime prin plată voluntară.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul B., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând desfiinţarea în parte a sentinţei atacate şi înlăturarea obligației prevăzute de art. 93 alin. 2 lit. d) Cod penal, respectiv obligarea de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței.

În motivarea căii de atac exercitate, inculpatul apelant a arătat, în esenţă, că infracţiunea dedusă judecății este una economică, prejudiciul a fost integral acoperit, fapta a fost pe deplin asumată de către inculpatul B.. Cu privire la posibilitatea instanţei de a proceda în sensul celor solicitate în apel, s-a argumentat inclusiv în condițiile noii formulări a art. 485 Cod procedură penală, instanţa poate cenzura termenii acordului de recunoaşte a vinovăţiei. A invocat inculpatul, prin apărător, că solicitarea sa nu intră în niciuna dintre ipotezele art. 479 Cod procedură penală, întrucât face referire strict la modalităţile de supraveghere ce ar fi impuse inculpatului prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei, așa că nu se poate aprecia că s-ar încălca dispozițiile art. 485 Cod procedură penală. În prezenta cauză principiul aplicabil este cel al plenitudinii de jurisdicţie a instanţelor de judecată în virtutea principiului constituţional al justiţiei unice şi imparţiale realizate prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin instanţele judecătoreşti. Pornind de la acest principiu există doar excepţii strict prevăzute de lege, cum ar fi ceea despre care vorbim, cea rezultată din noua formulare a art. 485 Cod procedură penală. Însă, excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare. Astfel încât pornind de la aceste principii, apelantul a opinat că instanţei nu îi este interzis să cenzureze acordul de recunoaştere a vinovăţiei cu privire la elementele ce nu fac obiectul acestuia astfel cum este el strict reglementat de art. 479 Cod procedură penală. În măsura în care instanţa opinează că cererea inculpatului este admisibilă şi întemeiată şi, de asemenea, apreciază inculpatul că se cuvine a fi impusă o altă obligaţie decât cea prevăzută de alin. 2, lit. d al art. 93 Cod penal, a cărei înlăturare o cere, solicită să fie avută în vedere cea prevăzută la lit. b, cu privire la care inculpatul îşi exprimă deplinul acord. Cu privire la necesitatea înlăturării acestei obligaţii, s-a învederat că inculpatul B. este un grec cu viaţă în Grecia, toată familia sa este în Grecia, viaţa sa profesională se desfășoară predominant în Grecia, medicii săi curanţi sunt în Grecia. Având în vedere că legea privind executarea pedepselor prevede o durată maximă de 30 de zile/an pentru care instanţa ar putea permite părăsirea ţării, ar însemna că menţinerea acestei obligaţii ar presupune pentru inculpat o schimbare radicală a regimului de viaţă, mai exact să schimbe ţara de rezidenţă cu tot ce presupune acest lucru.

În subsidiar, s-a solicitat să se dispună admiterea apelului, desfiinţarea acordului de recunoaştere a vinovăţie şi trimiterea cauzei la procuror în vederea rediscutării unui eventual al acord de recunoaştere a vinovăţiei. S-a apreciat că această solicitare este posibilă, pornind de la RIL nr. 15/2017 prin care cu titlu obligatoriu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a statuat că simpla revenire asupra consimţământului exprimat la încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei nu poate constitui temei pentru neratificarea acestuia de către instanţă. Apărarea consideră că în cauză nu ne aflăm în această ipoteză, ci în prezența unui veritabil viciu de consimţământ încă de la momentul încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei. În acest sens, s-a argumentat că prevederile art. 93 alin. 2 lit. d Cod penal nu fac decât o menţiune generică despre posibilitatea de a părăsi ţara cu încuviinţarea instanţei. De asemenea, textul acordului de recunoaştere a vinovăţiei, în sine, face aceeaşi trimitere generică la respectivele prevederi. Nicăieri şi nimeni nu i-a explicat inculpatului B. faptul că mai departe legislaţia aplicabilă regimului propriu-zis de implementare a acestei măsuri de supraveghere, reglementează chiar conţinutul măsurii în sensul că prevede această limitare de maximum 30 de zile în care instanţa îi poate permite inculpatului să părăsească instanţa. Acesta este un aspect pe care inculpatul nu l-a cunoscut la momentul acceptării acordului de recunoaştere a vinovăţiei, iar dacă l-ar fi cunoscut ar fi fost absurdă asumarea acordului, pentru că nu ar fi fost conceput pentru inculpat, ca grec cu viaţă în Grecia, să-şi fi asumat o astfel de obligaţie.

La termenul din data de 05.02.2020, instanța a încuviințat pentru inculpatul apelant proba cu înscrisuri.

La același termen, inculpatul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise (f.80), prin care a invocat, în esență, argumentele dezvoltate în susținerea scrisă și orală a apelului.

Analizând, în aplicarea dispoziţiilor art. 488 Cod procedură penală, sentinţa penală atacată pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, Curtea constată că apelul formulat de inculpatul B. este fondat, pentru următoarele considerente:

Pentru început, se constată că prima instanţă a verificat în cadrul procedurii prevăzute de art. 484 Cod procedură penală, îndeplinirea condiţiilor de formă şi de conţinut prevăzute de art. 481, art. 480 şi art. 482 Cod procedură penală precum şi acordul exprimat de către inculpat pentru realizarea acordului de recunoaştere a vinovăţiei. A fost verificat şi materialul probator administrat în cauză de către procuror pentru dovedirea faptei şi a făptuitorului, care se coroborează cu declaraţia de recunoaştere a comiterii faptei reţinute în sarcina inculpatului.

Examinând critica formulată în apel, Curtea constată că acordul de recunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi priveşte felul şi cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia.

Cât priveşte conţinutul acordului de recunoaştere a vinovăţiei, legea cere - pe lângă celelalte elemente prevăzute în art. 482 Cod procedură penală - să se prevadă felul şi cuantumul, precum şi forma de executare a pedepsei.

Procedura în faţa instanţei permite verificarea, deopotrivă, atât a respectării condiţiilor încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei, cât şi examinarea felului, cuantumului, precum şi a formei de executare a pedepsei, aceasta din urmă constituind esenţialmente un aspect de netemeinicie a acordului şi nu de legalitate a acestuia.

Cu titlu preliminar, este de subliniat faptul că în speță nu ne aflăm în prezența unui consimțământ viciat al inculpatului B. cu privire la clauzele acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 26.09.2019 deoarece acesta a beneficiat de asistență juridică calificată, cei doi avocaţi care l-au asistat la încheierea acordului având posibilitatea să îl consilieze cu privire la implicațiile pe care le avea obligația prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. d) Cod penal în situația sa. Argumentul referitor la lipsa prevederii conținutului acestei obligații în Codul penal nu poate fi primit câtă vreme actul normativ care o detaliază - Legea nr. 253/2013, art. 46 - este publicat în Monitorul Oficial, este accesibil și previzibil, neexistând interpretări diferite ale acestei norme la nivel naţional, așa încât nu se poate considera că, nefiind prevăzută în Codul penal, nu era accesibilă inculpatului care a beneficiat de asistență juridică.

Raportat la aceste împrejurări, Curtea nu va analiza cererea inculpatului din perspectiva existenței unui viciu de consimțământ al acestuia, ci din perspectiva temeiniciei opțiunii procurorului de a impune inculpatului B., dintre obligațiile prevăzute de art. 93 alin. 2 Cod penal, pe aceea de a nu părăsi teritoriul României.

Sub acest din urmă aspect, cu referire la posibilitățile instanței sesizate cu acordul de recunoaștere a vinovăției, Curtea reține considerentele exprimate de Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia nr. 5/2017 pronunțată în recurs în interesul legii, potrivit cărora: ”subsecvent admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei, instanţa trebuie să se pronunţe efectiv asupra acţiunii penale, soluţiile fiind cele prevăzute de art. 396 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală, potrivit celor stabilite în acordul încheiat. Singurele posibilităţi de deliberare într-o manieră diferită faţă de cele prevăzute în acord sunt legate de aplicarea unei soluţii mai uşoare (fel, cuantum, modalitate de executare a pedepsei), ca urmare a propriului examen realizat de instanţă asupra temeiniciei celor convenite în acord (nu şi la solicitarea inculpatului sau procurorului, pentru că aceştia au negociat anterior), aceasta fiind şi limita în care se poate exercita calea de atac [art. 488 alin. (1) din Codul de procedură penală].”

Analizând cererea inculpatului de înlăturare a obligației prevăzute de art. 93 alin. 2 lit. d) Cod penal, Curtea constată mai întâi că procurorul nu a arătat în cuprinsul acordului de recunoaștere a vinovăției motivul pentru care a considerat că se impune ca inculpatul, care este cetățean grec cu domiciliul în Grecia şi care locuieşte în mod obişnuit în această ţară, să nu părăsească o perioadă de 2 ani și 6 luni teritoriul României.

În al doilea rând, se observă că din modalitatea de redactare a art. 93 alin. 2 Cod penal, rezultă că instanța are obligația sa impună cel puțin o obligație dintre cele prevăzute de această dispoziție, însă beneficiază de o marjă de apreciere cu privire la alegerea acestora, în funcţie de cum respectivele obligaţii pot servi mai bine scopului pedepsei - prevenirea comiterii de noi infracțiuni și reintegrarea socială a inculpatului.

Or, având în vedere că inculpatul, care, potrivit datelor de la dosar, prezintă o periculozitate relativ redusă (nu are antecedente penale, e la prima confruntare cu legea penală, are o vârstă înaintată, este căsătorit, beneficiază de sprijinul familiei, este bine integrat social, dispune de resurse materiale suficiente pentru a-și asigura existența în mod onest, a colaborat cu organele judiciare, manifestând interes pentru situația sa juridică, a achitat prejudiciul) este cetățean grec și locuiește în mod obișnuit în Grecia, unde se află și ceilalți membri ai familiei sale, nu cunoaște limba română, nu are centrul intereselor sociale și economice în România, apare excesiv și nejustificat să i se impună acestuia să nu părăsească teritoriul României pe durata termenului de supraveghere.

Faptul că pedeapsa aplicată inculpatului a fost suspendată sub supraveghere nu poate constitui un motiv întemeiat în sensul instituirii acestei obligații, din moment ce nu există informații la acest moment care să sugereze faptul că supravegherea acestuia nu s-ar putea realiza în condiții optime și în cazul în care nu îi este restrânsă libertatea de circulație.

În aceeași ordine de idei, Curtea notează că, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale omului, recunoscând anumite drepturi și libertăți, altele decât cele care figurează deja în Convenție și în primul Protocol adițional la Convenție, oricine se găsește în mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul să circule în mod liber și să-și aleagă în mod liber reședința sa. Orice persoană este liberă să părăsească orice țară, inclusiv pe asta . exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională, siguranța publică, menținerea ordinii publice prevenirea faptelor penale, protecția sănătății sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor și libertăților altora.

Dreptul consacrat prin dispoziția sus citată face parte din dreptul intern, și se aplică prioritar față de normele dreptului intern, așa cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 11 alin. 2 și art. 20 alin. 2 din Constituția României.

Prin urmare, instanţa de apel, ținând seama și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia dreptului garantat de art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție (reflectată în cauze precum Sissanis c. României - par. 62), apreciază că aplicarea faţă de un inculpat străin, care nu are reşedinţa obişnuită şi nici centrul de interes social şi economic în România, a unei obligaţii de genul celei stabilite prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei este de natură a aduce o atingere dreptului la libertatea de circulaţie a acestuia, atingere care, deşi prevăzută de lege, nu apare ca necesară pentru atingerea unuia dintre scopurile enumerate de art. 2 alin. 3 din Protocolul nr. 4 la Convenţia, mai sus evocat.

În aceste condiții, Curtea consideră că este justificată înlocuirea măsurii prevăzute de art. 93 alin. 2 lit. d) Cod penal cu o altă obligație stipulată prin această normă, care să fie de natură a contribui efectiv și eficient la atingerea scopului pedepsei aplicate inculpatului. Dintre aceste obligații, apare ca adecvată situației deduse judecății cea prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. b) Cod penal - să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

Raportat la cele expuse, urmează ca, în temeiul art. 488 alin. 4 lit. b) Cod procedură penală, să admită apelul declarat de inculpatul B. împotriva sentinţei penale nr. 50/27.11.2019 pronunţată de Tribunalul Covasna în dosar nr. xxxx/119/2019, pe care o va desfiinţa sub aspectul greşitei stabiliri a obligaţiei impuse inculpatului în temeiul art. 93 alin. 2 Cod penal.

Rejudecând în aceste limite:

Va înlocui obligaţia de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanţei, prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. d) Cod penal, cu obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, prevăzută de art. 93 alin. 2 lit. b) Cod penal.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Altele

Spete similare

Hotărâre - 22.09.2016

Tribunalul Prahova

Momentul cand opereaza compensarea in cazul emiterii deciziilor de impunere fiscala

Sentinţă civilă - 10.10.2022

Judecătoria Mizil

Acţiune având ca obiect plângere contravenţională

Hotărâre - 07.06.2018

Judecătoria Sectorul 1 București

Impreviziunea vizează numai riscul supraadăugat și, în condițiile intervenirii acestuia, este menită să reamenajeze prestațiile la care părțile s-au obligat în condițiile noii realități economice/juridice. Impreviziunea nu are drept scop revenirea la pres

Sentinţă civilă - 12.01.2022

Tribunalul Mureș

suspendare executare act administrativ

Decizie - 17.05.2022

Curtea de Apel Craiova

Funcţia Publică. Codul administrativ nu permite persoanei care are competenţa eliberării din funcţie un drept de opţiune, acesta fiind imperativ şi reglementând în mod clar obligaţia pentru persoana care are competenţa

Posibilitatea instanţei sesizate cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei de a interveni asupra celor convenite de procuror şi de inculpat. Decizia nr. 5/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii

Domenii speta

Spete similare

Hotărâre - 22.09.2016

Sentinţă civilă - 10.10.2022

Hotărâre - 07.06.2018

Sentinţă civilă - 12.01.2022

Decizie - 17.05.2022