Litigiu privind funcționarii publici – drepturi salariale

Decizie 159 din 24.02.2021


DREPT ADMINISTRATIV

Litigiu privind funcționarii publici – drepturi salariale

- art. 38 alin. 4 și 6 din Legea nr. 153/2023, Nota din Anexa VIII Cap. I lit. A pct. 1 lit. f) din Legea nr. 153/2017, cu privire la majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii

 

În aprecierea instanței de recurs, majorarea de 15% a salariului de bază pentru complexitatea muncii trebuie luată în considerare la determinarea nivelului salariului de bază pentru anul 2022, deoarece nu suntem în prezența unui spor cu individualitate proprie, în afara salariului de bază, astfel că acesta nu ar putea influența în niciun fel cuantumul salariului de bază pentru anul 2022, ci dimpotrivă este în discuție o majorare a salariului de bază cu un procent fix, ceea ce înseamnă că în urma aplicării acestei majorări rezultă un nivel al salariului de bază majorat, acesta fiind pe cale de consecință salariul de bază aferent anului 2022.

În măsura în care s-ar interpreta că majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii nu se ia în considerare pentru stabilirea nivelului salariului de bază aferent anului 2022, s-ar ajunge la o aplicare denaturată a prevederilor art. 38 alin. 4 și 6 din Legea nr. 153/2023, deoarece raportarea salariului de bază aflat în plată s-ar face la o bază mai mică, ceea ce ar echivala cu punerea în plată mai devreme a nivelului salariilor de bază reglementat pentru anul 2022, față de momentul care ar rezulta din aplicarea etapizată a Legii nr. 153/2017.

Curtea de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ și fiscal

Decizia nr. 159 din 24 februarie 2021

Prin Sentința nr. (...)/CA din 21.09.2020 Tribunalul (...) a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții (R1), (R2), (R3), (R4) și (R5), prin Sindicatul Național Finanțe Publice – (Sindicat), împotriva pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală și, în consecință, a obligat pârâta să pună în aplicare dispozițiile prevăzute în nota din Anexa VIII Cap. I lit. A pct. 1 lit. f) din Legea nr. 153/2017, raportat la art. 38 alin. (4) din același act normativ, cu privire la majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii, începând cu 01.01.2019, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală aferentă, începând cu data de 01.09.2020 și până la data plății efective. A respins pretențiile reclamanților cu privire la perioada 01.07.2017 - 31.12.2018, ca neîntemeiate.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanții fac parte din categoria personalului din sectorul bugetar căruia i se aplică dispozițiile cadru ale Legii nr. 153/2007.

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, conform art. 38 alin. (1) „se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017”, alin. 2 lit. a) al aceluiași articol reglementând faptul că “Începând cu data de 1 iulie 2017 se menține în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.

De asemenea, potrivit art. 38 alin. 3 din Legea-cadru nr. 153/2017, „Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.

Art. 38 alin. (4) din Legea nr. 153/2017 prevede că: „În perioada 2019 - 2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).”

Totodată, în Nota 3 existentă în Anexa VIII Cap. I lit. A pct. 1 lit. f) din Legea nr. 153/2017 se prevede că „Funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și din instituțiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, funcționarii publici din cadrul aparatului Administrației Prezidențiale, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerului Justiției, precum și funcționarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului, cu excepția celor prevăzuți la pct. 1 și 2, beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.”

 Prin raportare la aceste prevederi legale, instanța de fond a reținut că majorarea salariilor de bază cu sporul pentru complexitatea muncii, reprezintă un drept salarial nou, de care reclamanții nu au beneficiat în luna iunie 2017, și, ca atare, nu poate fi acordat până în anul 2019.

A mai reținut judecătorul fondului că prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 82/2018, s-a admis sesizarea privind dezlegarea unor chestiuni de drept și, în interpretarea dispozițiilor Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din Anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din actul normativ anterior menționat, s-a stabilit că:

- majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017 - 31 decembrie 2017 și pentru anul 2018;

- pentru perioada 2019 - 2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017;

- prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

În aprecierea instanței de fond, majorarea salarială pentru complexitatea muncii a devenit aplicabilă începând cu anul 2019, etapă în care salariul trebuie determinat în raport cu salariul de bază prevăzut în anexele la lege.

 Raportat la aceste considerente, a admis în parte acțiunea, a obligat pârâta să pună în aplicare dispozițiile prevăzute în nota din Anexa VIII Cap. I lit. A pct. 1 lit. f) din Legea nr. 153/2017, raportat la art. 38 alin. (4) din același act normativ, cu privire la majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, începând cu 01.01.2019, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală aferentă, începând cu data de 01.09.2020 și până la data plății efective, impunându-se repararea integrală a prejudiciului suferit de reclamanți prin neplata sumelor.

A respins pretențiile reclamanților cu privire la perioada 01.07.2017 - 31.12.2018, ca neîntemeiate.

 Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de părți.

Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, a declarat recurs recurenta-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii atacate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat că sentința atacată este nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material (art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedură civilă).

În Anexa nr. VIII, parte integrantă din Legea-cadru nr. 153/2017, sunt prevăzute salariile de bază, sporurile și alte drepturi salariale specifice domeniului de activitate corespunzător familiei ocupaționale de funcții bugetare “Administrație”, pentru anul 2022.

 Art. 38 din Legea nr. 153/2017 cuprinde dispoziții privind aplicarea etapizată a legii.

Prima etapă, reglementată prin art. 38 alin. 2 lit. a) privește perioada 01.07.2017-31.12.2017, pentru care s-a adoptat măsura menținerii în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

A doua etapă, reglementată potrivit art. 38 alin. 3 lit. a) privește anul 2018, începând cu luna ianuarie 2018, an pentru care se prevede acordarea cuantumului brut al salariilor de bază și al celorlalte drepturi salariale avute în luna decembrie 2017, majorate cu 25%, fără a se depăși limita prevăzută la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

 A treia etapa privește perioada anilor 2019 - 2022, reglementată prin art. 38 alin. 4 din Legea-cadru nr. 153/2017, perioada pentru care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază și majorările salariului de bază stabilit prin lege, inclusiv în anexele la legea cadru și salariile de bază avute în luna decembrie 2018.

Astfel, în perioada 2019 - 2022, s-a preconizat acordarea unei creșteri anuale a salariilor de bază, fiecare creștere reprezentând un procent din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018.

Salariile de bază brute lunare ale funcționarilor publici reclamanți în acest dosar au fost stabilite începând cu data de 01.07.2017 cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare, conform deciziilor emise fiecărui funcționar individual, iar din modul de calcul detaliat rezultă că majorarea salarială pentru complexitatea muncii este acordată etapizat până în anul 2022.

În esență, arată recurenta, nu poate fi reținută susținerea reclamanților în sensul că, în aplicarea art. 38 alin. 6 din Legea nr. 153/2017, suma stabilită de lege pentru anul 2022 trebuie avută în vedere fără luarea în considerare a majorării de 15%, deoarece această susținere nu corespunde voinței legiuitorului, care a stabilit expres că se compară venitul salarial determinat cu cele care cuprind și majorările corespunzătoare acordate în anul 2022 (“devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022”).

În drept, au fost invocate prevederile art. 488 punct. 8 Cod procedură civilă și prevederile Legii nr. 153/2017.

Intimatul Sindicatul Național Finanțe Publice - (Sindicat), prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond.

În esență, arată intimatul că cererea de recurs este neîntemeiată. În mod corect, prima instanță a acordat majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii începând cu anul 2019, având în vedere că începând cu acest an, drepturile salariale prevăzute în Legea - cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizații, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conținutul legii și în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora care va fi acordat anual.

În Nota 3 existentă în Anexa VIII Cap. 1 lit. A pct. I din Legea nr. 153/2017 se prevede faptul că “Funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și din instituțiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, funcționarii publici din cadrul aparatului Administrației Prezidențiale, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerului Justiției, precum și funcționarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului, cu excepția celor prevăzuți la pct. 1 și 2, beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.”

Drept urmare, în mod corect, prima instanță a reținut faptul că “majorarea salarială pentru complexitatea muncii a devenit aplicabilă începând cu anul 2019, etapă în care salariul trebuie determinat în raport cu salariul de bază prevăzut în anexele la lege”.

Mai mult decât atât, în condițiile în care unii funcționari au primit acest spor în baza unor hotărâri judecătorești definitive, o asemenea interpretare corespunde voinței legiuitorului, care a dorit instituirea unui sistem de salarizare menit să elimine inechitățile salariale, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de recurs.

În drept, a invocat dispozițiile art. 205 alin. (2) Cod de procedură civilă.

Instanța de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor legale incidente și a actelor și lucrărilor dosarului, a constatat următoarele:

Prin acțiunea dedusă judecății de reclamanții (R1), (R2), (R3), (R4) și (R5), funcționari publici în cadrul Direcției Antifraudă, reprezentați de Sindicatul National Finanțe Publice - (Sindicat) au solicitat obligarea pârâtei ca începând cu 01.07.2017 și în continuare să pună în aplicare dispozițiile prevăzute în Nota 3 din Anexa VIII, Cap. 1, Lit. A, punct. 1 din Legea nr. 153/2017, în sensul majorării cu 15% a salariului lor de bază, această majorare fiind prevăzută în Nota anterior menționată.

Instanța de fond a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta să pună în aplicare dispozițiile prevăzute în Nota din Anexa VIII Cap. I lit. A pct. 1 lit. f) din Legea nr. 153/2017, raportat la art. 38 alin. (4) din același act normativ, cu privire la majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii, începând cu 01.01.2019.

Prin recursul promovat, recurenta susține că salariile reclamanților au fost calculate în mod corect, cu respectarea prevederilor art. 38 din Legea nr. 153/2017, iar din modul de calcul detaliat rezultă că majorarea salarială pentru complexitatea muncii este acordată etapizat până în anul 2022. În esență, arată recurenta, că nu poate fi primită susținerea reclamanților în sensul că, în aplicarea art. 38 alin. 6 din Legea nr. 153/2017, suma stabilită de lege pentru anul 2022 trebuie avută în vedere fără luarea în considerare a majorării de 15%, deoarece această susținere nu corespunde voinței legiuitorului, care a stabilit expres că se compară venitul salarial aflat în plată cu veniturile care cuprind și majorările corespunzătoare acordate în anul 2022, diferența urmând a se acorda etapizat.

Ca atare, raportat la susținerile părților și modul în care pârâta a pus în aplicare prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017 în privința modului de stabilire a salariilor reclamanților, în speță, chestiunea litigioasă vizează modalitatea de stabilire a nivelului salariilor de bază prevăzute de Anexele Legii nr. 153/2017 pentru anul 2022, respectiv dacă la nivelul prevăzut în grilă pentru anul 2022, pentru gradația 0, se aplică doar procentele aferente gradațiilor de vechime, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 10 din partea generală a Legii nr. 153/2017, fără a se aplica și majorarea de 15% pentru complexitatea muncii prevăzută în Anexa VIII pentru familia ocupațională din care fac parte reclamanții, sau dimpotrivă majorarea se adaugă nivelului din grilă, la care s-au aplicat gradațiile aferente vechimii în muncă, rezultând salariul de bază aferent anului 2022.

În aprecierea instanței de recurs, majorarea de 15% a salariului de bază pentru complexitatea muncii trebuie luată în considerare la determinarea nivelului salariului de bază pentru anul 2022, deoarece nu suntem în prezența unui spor cu individualitate proprie, în afara salariului de bază, astfel că acesta nu ar putea influența în niciun fel cuantumul salariului de bază pentru anul 2022, ci dimpotrivă este în discuție o majorare a salariului de bază cu un procent fix, ceea ce înseamnă că în urma aplicării acestei majorări rezultă un nivel al salariului de bază majorat, acesta fiind pe cale de consecință salariul de bază aferent anului 2022.

În măsura în care s-ar interpreta că majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii nu se ia în considerare pentru stabilirea nivelului salariului de bază aferent anului 2022, s-ar ajunge la o aplicare denaturată a prevederilor art. 38 alin 4 și 6 din Legea nr. 153/2023, deoarece raportarea salariului de bază aflat în plată s-ar face la o bază mai mică, ceea ce ar echivala cu punerea în plată mai devreme a nivelului salariilor de bază reglementat pentru anului 2022, față de momentul care ar rezulta din aplicarea etapizată a Legii nr. 153/2017.

De altfel, astfel cum a reținut și instanța de fond, modalitatea de punere în plată a majorării de 15% pentru complexitatea muncii a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 82/2018 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În dispozitivul acestei decizii, s-a statuat că majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017 - 31 decembrie 2017 și pentru anul 2018; pentru perioada 2019 - 2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

 În considerentele deciziei se precizează că această majorare va deveni aplicabilă și va fi acordată în momentul în care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază prevăzute în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, anexă prin care se instituie majorarea de 15%, începând cu anul 2019, în condițiile detaliate prin art. 38 alin. (4) din actul normativ menționat.

Se poate deduce din acest paragraf al considerentelor Deciziei nr. 82/2017, că Înalta Curte a apreciat ca majorarea de 15% prevăzută pentru complexitate muncii trebuie luată în calcul pentru determinarea nivelului salariului de bază aferent anului 2022, numai în acest fel ajungându-se la acordarea eșalonată a acesteia.

În măsura în care s-ar accepta teza reclamanților, în sensul că majorarea de 15% rămâne în afara salariului de bază aferent anului 2022, nu ar mai fi posibilă acordarea eșalonată a acestei majorări, astfel cum a statuat Înalta Curte prin Decizia nr. 82/2018, deoarece aceiași instanță supremă, în procedura de recurs în interesul legii, prin Decizia nr. 27/2020, a statuat că sporurile noi reglementate de Legea nr. 153/2017 se acordă numai din momentul atingerii nivelului salariului de bază prevăzut pentru anul 2022, nu și pe perioada aplicării etapizate a legii.

Raportat aceste considerente, instanța de recurs a reținut că pârâta a procedat în mod legal la stabilirea salariilor reclamanților inclusiv ulterior datei de 01.01.2019, nivelul salariului de bază aferent anului 2022 incluzând majorarea de 15%, ceea ce însemnă că reclamanții nu pot beneficia de acordarea acesteia decât în mod eșalonat, prin acordarea anuală a unei părți din diferența dintre salariile aflate în plată și salariul de bază prevăzut de Legea nr. 153/2017 pentru anul 2022, care include astfel cum s-a precizat deja majorarea de 15%.

Pentru aceste motive, reținând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 punct. 8 Cod procedură civilă, Curtea, în temeiul art. 496 Cod procedură civilă, a admis recursul, a casat în tot sentința, cu consecința respingerii în întregime a acțiunii formulate de reclamanți.