Anulare act - desfiinţarea hotărârii nr. 371/26.03.2020. Excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, invocată din oficiu.

Hotărâre 6931 din 14.10.2020


Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 01.04.2020 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, sub nr. 10433/299/2020, reclamanta O. S.A., în contradictoriu cu pârâtul TI, a solicitat instanței anularea hotărârii pronunțate de E. la data de 19.08.2019, care i-a fost comunicată la data de 31.03.2020, în dosarul de conciliere nr. 20191201837, constituit la data de 18.12.2019. Aceasta a solicitat desființarea hotărârii nr. 371 din data de 26.03.2020, prin care a fost obligată la plata despăgubirii ce se va calcula de către societatea sa în baza devizului consumatorului, conform condițiilor contractuale ale poliței nr. F..  . De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat, în esență, că, la data de 08.01.2020, a fost notificată conform Regulamentului nr. 4/2016, prin intermediul corespondenței electronice, de întocmirea dosarului de conciliere nr. 20191201837, ce are ca obiect dosarul de daună BF/19/.87.

Întrucât consumatorul nu a acceptat soluția adoptată de societatea sa, s-a adresat E. , optând pentru procedura de impunere a unei soluții.

Prin hotărârea contestată, SAL-FIN a obligat societatea reclamantă la plata unei despăgubiri ce urma să fie determinată de aceasta în baza devizului consumatorului, conform condițiilor contractuale ale poliței nr. F... 8.

Conform declarației de daună completată de către asigurat la data de 01.10.2019, când a ajuns la locuință, a constatat faptul că baia, holul și dormitorul locuinței erau inundate. Totodată, s-a menționat că au fost observate de către asigurat pierderi de apă la racordul de alimentare a bateriei.

Pentru remedierea avariei, la data de 02.10.2019, la locuința asiguratului s-a prezentat S.C. P. S.R.L., societate care asigura la momentul respectiv serviciul de asistență tehnică la domiciliu, conform planului de acoperire agreat de asigurat la încheierea poliței de asigurare.

Din conținutul procesului-verbal de intervenție reiese că pentru remedierea avariei a fost înlocuit racordul de apă de la bateria chiuvetei.

Ulterior evenimentului, asiguratul a solicitat despăgubiri și pentru 16 mp de parchet. Nu au fost emise pretenții de despăgubire pentru mobilier sau ușile de interior, care trebuiau să fie afectate în situația în care s-ar fi scurs o cantitate de apă care să fi afectat integral parchetul.

S-au făcut cercetări pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor producerii evenimentului în care s-au analizat documentele și fotografiile existente în cele 4 dosare de daună avizate de pârât în anul 2019.

Comparând imaginile din dosarul BF/... cu cele din dosarul nr. BF/19/...87, s-a observat faptul că, la data de 23.06.2019, parchetul din dormitor era umflat și deteriorat în același fel precum și în dosarul de daune aflat în dispută.

La finalul cercetărilor suplimentare, soluția a fost de respingere a dosarului de daună în baza art. 6.3 și art. 11.7 lit. (iii), întrucât starea reclamată a parchetului nu este rezultatul evenimentului produs în data de 01.10.2019 și nici rezultatul evenimentului din data de 23.06.2019, planșele fotografice demonstrând că parchetul era deteriorat înaintea producerii evenimentului.

La solicitarea sa, pârâtul nu a putut face dovada stării parchetului înaintea producerii evenimentului ce face obiectul dosarului de daună nr. ....87. Cu toate acestea, în mod greșit, prin hotărârea SAL FIN a fost reținut; „consumatorul a probat atât existența riscului asigurat, cât și existența pagubei suferite prin documentele justificative prezentate”.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile Regulamentului nr. 4/2016 și ale O.G. nr. 38/2015.

În probațiune, reclamanta a depus un set de înscrisuri (f. 36-145 vol. I).

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 757,27 lei, conform ordinului de plată depus la dosar (f. 151 vol. I).

La data de 12.08.2020, pârâtul a depus întâmpinare (f. 6-7 vol. II), prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, pârâtul a arătat că, în opinia sa, Comisia a constatat în mod corect că nu s-a efectuat inspecție de risc la intrarea în asigurare și că nu există dovezi clare că bunul avariat, în speță parchetul, a fost avariat anterior evenimentului declarat.

Conform Codului civil, părțile au obligația să își dovedească pretențiile și apărările. Simplele afirmații făcute atât în cursul concilierii, cât și în întâmpinare, apar ca fiind irelevante atunci când nu sunt probate.

În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 324 C.civ..

În probațiune, pârâtul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Legal citată, reclamanta nu a depus răspuns la întâmpinare.

La termenul din data de 14.10.2020, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București.

Analizând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. 1 C.pr.civ.,  excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, invocată din oficiu, instanța reține următoarele:

În prezenta cauză, reclamanta a solicitat anularea Hotărârii nr. 371 pronunțate la data de 26.03.2020 de E.  (Sal-Fin), prin care a fost admisă cererea formulată de consumatorul TI în contradictoriu cu comerciantul O. S.A. și obligat comerciantul la plata despăgubirii dosarului de daună BF/19/... 87, cuantumul despăgubirii urmând a se stabili de către comerciant pe baza devizului de lucrări pus la dispoziție de către consumator, conform condițiilor contractuale cuprinse în polița nr. F..  88 (f. 36-41).

Dispozițiile art. 13 din O.G. nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți prevăd următoarele: „(1) În cazul în care părțile acceptă soluția propusă, precum și în cazul soluției impuse, entitatea SAL emite o hotărâre motivată, iar, în cazul în care părțile nu acceptă soluția propusă, entitatea SAL emite o încheiere care cuprinde descrierea faptelor, soluția propusă și decizia părților; (2) În cazul în care comerciantul nu acceptă soluția propusă, entitatea SAL informează consumatorul, prin încheiere, despre căile de atac administrative, respectiv judiciare la care poate recurge pentru soluționarea litigiului; (3) Hotărârea, respectiv încheierea se comunică părților în termen de 15 zile calendaristice de la adoptare și produce efecte de la data comunicării. Acestea pot fi atacate la instanța de judecată competentă.”

Așa cum rezultă chiar din denumirea actului normativ în baza căruia a fost emisă hotărârea a cărui anulare se solicită în prezenta cauză, acesta se aplică litigiilor dintre consumatori și comercianți. De altfel, art. 2 alin. 1 din O.G. nr. 38/2015 prevede că „Prezenta ordonanță se aplică procedurilor de soluționare extrajudiciară a litigiilor naționale și transfrontaliere izvorâte din contractele de vânzări sau din contractele de prestări de servicii încheiate între un comerciant care desfășoară activități în România și un consumator rezident în Uniunea Europeană prin intervenția unei entități de soluționare alternativă a litigiilor, care propune sau impune o soluție și care acționează în România.”

Mai mult decât atât, instanța constată că litigiul născut între părți are la bază un contract de asigurare a locuinței încheiat de reclamantă, în calitate de profesionist, cu pârâtul, în calitate de consumator, așadar o răspundere civilă contractuală, nu delictuală.

Prin urmare, întrucât reclamanta are calitatea de profesionist, în sensul art. 3 alin. 2 C.civ., iar pârâtul pe cea de consumator, în sensul art. 2 pct. 2 din O.G nr. 21/1992, și dispozițiile art. 13 alin. 3 din O.G. nr. 38/2015 prevăd că aceste hotărâri pot fi atacate la instanța competentă, instanța apreciază că devin aplicabile prevederile art. 121 C.pr.civ., potrivit cărora cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. Astfel, este instituită, ca regulă, o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de la domiciliul consumatorului.

Cu toate acestea, dispozițiile art. 121 teza finală C.pr.civ. prevăd că art. 126 alin. 2 se aplică în mod corespunzător, în sensul că, în litigiile din materia protecției drepturilor consumatorilor, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, părțile pot conveni alegerea instanței competente, în condițiile prevăzute la alin. 1, numai după nașterea dreptului la despăgubire, orice convenție contrară fiind considerată nescrisă.

Din coroborarea dispozițiilor art. 126 C.pr.civ. cu prevederile art. 129 alin. 2 pct. 3 C.pr.civ. reiese că, în materia protecţiei drepturilor consumatorilor, în măsura în care părţile nu au convenit alegerea instanţei competente după naşterea dreptului la despăgubire, competenţa teritorială aparţine doar instanței de la domiciliul consumatorului, având, așadar, un caracter absolut.

Luând în considerare că reclamanta nu a dovedit existența unei convenții între părți privitoare la alegerea instanței competente, rămân aplicabile dispozițiile art. 121 C.pr.civ., care instituie competența teritorială în favoarea instanței de la domiciliul consumatorului. Or, din verificările efectuate în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (f. 3 vol. II) reiese că pârâtul are domiciliul în orașul B., jud. G., așadar în circumscripția teritorială a Judecătoriei Târgu-Jiu.

Instanța nu poate reține susținerile orale ale reprezentantului convențional al reclamantei în sensul că revine Judecătoriei Sectorului 1 București competența de soluționare a cauzei în raport de sediul SAL FIN, întrucât, pe de o parte, această entitate nu are calitatea de parte în prezentul litigiu și, pe de altă parte, din hotărârea contestată rezultă că aceasta are sediul în B. , sector 5.

Față de considerentele expuse în cele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 13 alin. 3 din O.G. nr. 38/2015 şi art. 121 C.pr.civ., instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, invocată din oficiu, și va declina competența de soluționare a cauzei, având ca obiect anulare act - desfiinţarea hotărârii nr. 371/26.03.2020, în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu.