Ordin de protectie

Cod ECLI ECLI:RO:JDRAC:2023:001.000001

Cod operator date cu caracter personal 8183

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RĂCARI

MINORI ŞI FAMILIE

Dosar nr. 5270/284/2022

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1

Şedinţa de la Camera de consiliu din data de 03 ianuarie 2023

Completul compus din:

PREŞEDINTE: 

GREFIER: 

Ministerul Public reprezentat de procuror – B. C. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari

Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile formulată de către reclamanta R. A., în contradictoriu cu pârâtul R. V., având ca obiect - ordin de protecţie.

Cererea se soluţionează în camera de consiliu, cu participarea procurorului, conform art. 42 alin. (1) din Legea nr. 217/2003.

La apelul nominal făcut în şedinţa de la camera de consiliu se prezintă reclamanta personal şi asistată de  apărător din oficiu, av. Z. E., prezent pârâtul personal şi asistat de apărător ales, av. S. G.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care prezintă pe scurt obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata, modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:

Reprezentantul Ministerului Public și apărătorii părţilor, pe rând, arată că nu au cereri prealabile de formulat.

Instanţa, potrivit art. 131 din Codul de procedură civilă, pune în discuţie competenţa în soluţionarea cererii.

Apărătorul reclamantei apreciază că este competentă instanţa general, material şi teritorial, având în vedere domiciliul victimei.

Apărătorul pârâtului şi reprezentantul Ministerului Public, pe rând, apreciază că este competentă această instanţă, general, material şi teritorial.

Instanţa constată că este competentă general, material şi teritorial potrivit art. 40 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi acordă cuvântul asupra probatoriului.

Apărătorul reclamantei solicită încuviinţarea probei testimoniale cu martorul R. G. A., prezent la acest termen de judecată, precum şi proba cu înscrisurile existente la dosar.

Apărătorul pârâtului solicită încuviinţarea probei testimoniale cu 2 martori.

Reprezentantul ministerului public arată că este de acord cu probele solicitate.

Instanţa, potrivit art. 258 rap. la art. 255 din C. de proc. civ., încuviinţează, pentru reclamantă, proba cu înscrisurile anexate şi proba testimonială cu 1 martor, iar pentru pârât încuviinţează proba testimonială cu 1 martor.

Instanța, potrivit art. 238 din C. de proc. civ., pune în discuție estimarea duratei procesului.

Apărătorii părților şi reprezentantul Ministerului Public, pe rând, estimează durata procesului la un termen.

Instanța apreciază că este suficient un singur termen pentru soluționarea cauzei.

Apărătorul reclamantei arată că deţine o înregistrare video, solicitând încuviinţarea acestei probe.

Apărătorul pârâtului apreciază că este o probă preconstituită.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu această probă.

Instanţa încuviinţează pentru reclamantă şi proba cu înregistrarea video.

Apărătorul reclamantei depune la dosar stick-ul ce conţine înregistrarea video.

Apărătorul pârâtului arată că i-a comunicat partea pe care o reprezintă că deţine şi el înregistrări.

Apărătorul pârâtului invocă disp. art. 316 din C. de proc. civ., apreciind că nu poate fi audiat martorul propus.

Apărătorul reclamantei apreciază că nu se pot aplica dispoziţiile C. de proc. civ. şi dispoziţiile Legii nr. 217/2003 coroborate cu prevederile C. de proc. pen.

Apărătorul pârâtului arată că instanţa este învestită cu o acţiune civilă având ca obiect ordin de protecţie, iar fiul părţilor locuieşte cu ambii părinţi, astfel că se opune audierii acestuia.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere natura mixtă care guvernează ordinele de protecţie, apreciază că este posibilă audierea martorului propus.

Apărătorul pârâtului apreciază că trebuie înlăturat de la audiere martorul propus de către reclamantă.

Instanţa, având în vedere natura litigiului, va încuviinţarea administrarea probei testimoniale, astfel cum a fost solicitată de către reclamantă şi dispune audierea martorului R. G. A..

S-a procedat la audierea martorului R. G. A., propus de către reclamantă, sub prestare de jurământ, răspunsurile acestuia, consemnate în scris, s-au ataşat la dosar.

S-a procedat la audierea martorului B. F., propus de către pârât, sub prestare de jurământ, răspunsurile acestuia, consemnate în scris, s-au ataşat la dosar.

S-a procedat la vizualizarea înregistrării depusă de către reclamantă.

Apărătorii părților arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Instanţa, conform articolului 244 din C. de proc. civ., declară încheiată cercetarea procesului şi fixează termen astăzi pentru dezbaterea fondului şi nemaifiind cereri sau alte excepţii de ridicat se constată că se pot deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, conform articolului 392 din acelaşi act normativ.

Apărătorul reclamantei solicită admiterea cererii de emitere a ordinului de protecție, astfel cum a fost formulată, cu măsurile solicitate. În subsidiar, dacă se consideră că nu se impune evacuarea pârâtului din domiciliu, să se impună limitarea accesului acestuia. Susţine că prin sentinţa civilă nr. 779/2021, împotriva aceluiaşi pârât s-a emis un ordin de protecţie, constatându-se la acel moment că pârâtul a agresat-o pe reclamantă. Arată că părţile nu se mai înţeleg de 10 ani, apreciind că se impune emiterea ordinului de protecţie întrucât această stare conflictuală nu este una normală, această femeie trecând printr-un calvar. Solicită a fi limitat accesul pârâtului, în sensul ca reclamanta să locuiască la etaj, iar pârâtul la parter. Apreciază că este greu de crezut depoziţia martorului pârâtului care spune că pârâtul nu ripostează. Arată că este dovedită şi o formă de violenţă economică, reclamanta nemaiavând acces la aragazul funcţional. Solicită admiterea cererii şi emiterea ordinului de protecţie.

Apărătorul pârâtului solicită respingerea cererii sub toate aspectele menţionate în cerere, a se avea în vedere probele administrate şi a se constata că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie. Apreciază că o trauma există pentru pârât, reclamanta i-a sustras actele după divorţ pentru ca acesta să nu poată formula o cerere de partaj. Apreciază că din acele filmări şi poze nu rezultă violenţa exercitată de către pârât. Arată că pârâtul este lipsit de intimitate. A dat afară aragazul şi frigiderul pentru că reclamanta îi făcea reproşuri că murdărea aragazul şi căuta în frigider când pârâtul punea ceva. Depune la dosar practică judiciară.

Reprezentantul Ministerului Public arată că pentru presupusele actele de violenţă din data de 24.12.2022 reclamanta nu a înţeles să formuleze cerere de emitere a unui ordin de protecţie, iar evenimentele din 29.12.2022 în care pârâtul a înlocuit electrocasnicele nu constituie un act de violenţă economică. Solicită respingerea cererii de emitere a ordinului de protecţie.

În conformitate cu art. 394 din C. de proc. civ., instanţa declară închise dezbaterile şi reţine cauza spre soluţionare.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarea situaţie de fapt:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la data de 30.12.2022, sub numărul de dosar 5270/284/2022, reclamantei R. A., în contradictoriu cu pârâtul R.V., a solicitat emiterea unui ordin de protecţie

În motivarea cererii, s-a arătat că, la data de 24.12.2022, pârâtul, fiind sub infleunţa băuturilor alcoolice, a venit la domiciliul său, şi a început să o lovească în zona abdominală cu pumnul şi cu cotul, iar în acelaşi timp, a exercitat ameninţări.

A relevat reclamanta că acesta s-a oprit în momentul în care fiul său, a încercat să o ajute, venind spre ei, astfel că a fugit, întrucât fiul său avea un telefon în mână, cu care intenţiona să filmeze incidentul.

De asemenea, la data de 29.12.2022, pârâtul a revenit la domiciul său, şi sub ameninţări, a scos aragazul şi frigiderul din bucătărie, astfel că a fost nevoită din cauza stării de teamă, să anunţe organele de poliţie.

Cererea de chemare în judecată nu a fost întemeiată în drept.

În probaţiune, s-a ataşat în copie cartea de identitate a reclamantei.

Pârâtul R. V. nu a formulat întâmpinare.

Cererea de chemare în judecată este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 41 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat şi a administrat proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, proba testimonial cu un martor pentru fiecare dintre părţi şi înregistrare audio-video.

Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, reţine următoarele:

În fapt, în urma analizării întregului material probatoriu existent la dosarul cauzei şi administrat în mod nemijlocit la termenul de judecată pentru soluţionarea prezentei cereri, se reţine că între reclamanta R. A. şi pârâtul R. V. există o stare conflictuală generate de faptul că cele două locuiesc împreună, deşi s-a dispus desfacerea căsătoriei, aspect învederat de către foştii soţi.

În drept, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă dintre cele prevăzute la art. 19;

e) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiţi potrivit prevederilor art. 5, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

f) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

g) obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;

h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

i) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

j) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Conform art. 5 alin. (1) din acelaşi act normativ, în sensul prezentei legi, prin membru de familie se înţelege:

a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, soţii şi copiii acestora, precum şi persoanele devenite rude prin adopţie, potrivit legii;

b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie; fraţii, părinţii şi copiii din alte relaţii ai soţului/soţiei sau ai fostului soţ/fostei soţii;

c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă acestea au locuit sau nu cu agresorul, ascendenţii şi descendenţii partenerei/partenerului, precum şi fraţii şi surorile acestora;

d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile faţă de persoana copilului;

e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.

În ceea ce priveşte noţiunea de "act de violenţă", aceasta este definită de art. 4 din Legea nr. 217/2003, potrivit căruia violenţa domestică se manifestă sub următoarele forme:

a) violenţa verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare;

b) violenţa psihologică - impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar;

c) violenţa fizică - vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activităţi cu grad mare de risc pentru viaţă sau sănătate şi integritate corporală, altele decât cele de la lit. e);

d) violenţa sexuală - agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal;

e) violenţa economică - interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar;

f) violenţa socială - impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuinţa comună, privarea de acces în spaţiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar;

g) violenţa spirituală - subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

În consecinţă, pentru emiterea ordinului de protecţie, se impune întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unei stări de pericol; această stare să fie cauzată sau potenţată de cel împotriva căruia se solicită emiterea ordinului de protecţie, iar emiterea sa să fie necesară pentru înlăturarea stării de pericol.

Părţile din prezenta cauză au calitatea de membru de familie, una în raport cu cealaltă, în accepţiunea dată acestei noţiuni prin art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 217/2003.

În speţă, s-a probat faptul că între cele părţi există o tensiune generată de traiul în comun, în urma desfacerii căsătoriei, însă la acest moment prin prisma aspectelor relevate prin depoziţiile martorilor audiaţi, instanţa nu poate acorda eficacitate unei dintre acestea, având în vedere dispoziţiile art. 324 din C. de proc. civ., care reglemetează cu privire la aprecierea probei cu martori şi dispun că, în aprecierea declarațiilor martorilor, instanța va ține seama de sinceritatea acestora și de împrejurările în care au luat cunoștință de faptele ce fac obiectul declarației respective.

Astfel, declaraţia martorului propus de reclamantă şi a susţinerii ce a fost expusă de martorul încuviinţat la solicitarea pârâtului nu pot convinge că lucrurile s-a derulat în manieră expusă de către aceştia, având în vedere caracterul opus al acestora, dar şi înregistrarea auio-video existent la dosar cauzei.

În continuare, instanţa va avea în vederea înregistrările audio-video depuse de către reclamantă, în care aceasta a recurs la înregistrarea fostului soţ, iar din modalitatea de exprimare a acesteia, nu rezultă faptul că acuza o stare de termere, având un mod firesc de relatare a acţiunilor întreprinse de către pârât în momentul în care îl filma. În concluzie, reclamanta nu avea un comportament care să trădeze o stare de temere, aşa cum a susţinut martorul ascultat la solicitarea acesteia.

Din acelaşi mijloc de probă, nu a rezultat că vreuna dintre părţi exercitată ameninţări ceilalalte sau manifestă un comportament agresiv, în sensul violenţei domestice, ci acesta poate fi apreciat ca un comportament şicanatoriu, raportat la nevoia de a locui în acelaşi imobil, deşi nu mai au calitatea de soţi în prezent.

Astfel, reiterând cele anterior afirmate cu privire la depoziţiile celor doi martori ascultaţi, aspectele relatate de acestea nu se susţin.

Opininând că nu sunt îndeplinite condiţiile în vedere emiterii acestei proceduri şi coroborat cu faptul că aceasta nu are rol prealabil luării unei decizii cu privire la continuarea relației de coabitare, emiterea ordinului de protecţie nu este necesară pentru înlăturarea stării de pericol existentă la adresa integrităţii psihice şi fizice a reclamantei.

În consecinţă, ambele părţi dispun de mijloace proprii pentru a face putea depăşi eventuale divergenţe ce pot apărea în relaţia dintre ele, gestionând conflictele cu responsabilitate şi adoptând un comportament civilizat şi lipsit de acte de violenţă.

Pentru considerentele expuse, instanţa va respinge cererea formulată de reclamanta R. A., în contradictoriu cu pârâtul R.V., ca neîntemeiată.

În temeiul art. 453 din C. de proc. civ., va obliga reclamanta la plata către stat a sumei de 543 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.

Onorariul apărătorului din oficiu al reclamantei avocat Z. E., conform Delegaţiei pentru Asistență Judiciară Obligatorie seria DB nr. 5809 din data de 30.12.2022, în sumă de 543 de lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul de Avocaţi Dâmboviţa.

În temeiul principiului disponibilităţii, urmează a luat act că pârâtul nu a solicitat acordarea de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de emitere a ordinului de protecţie formulată de reclamanta R. A., în contradictoriu cu pârâtul R.V., ca neîntemeiată.

Obligă reclamanta la plata către stat a sumei de 543 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.

Onorariul apărătorului din oficiu al reclamantei avocat Z. E., conform Delegaţiei pentru Asistență Judiciară Obligatorie seria DB nr. 5809 din data de 30.12.2022, în sumă de 543 de lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul de Avocaţi Dâmboviţa.

Ia act că pârâtul nu a solicitat acordarea de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunţare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune la Judecătoria Răcari.

Pronunţarea hotărârii s-a realizat prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei la data de astăzi, 03.01.2023, ora 12:30.

PREŞEDINTE,GREFIER,

Red./tehnored.XXX./Ex.4/04.01.2023

Domenii speta

Spete similare