Stabilire domiciliu minor

Dosar nr. ….

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA RĂCARI

Sentința nr. ….

Ședința publică din data de 05.12.2022

Instanța constituită din:

Președinte: …..

Grefier: …..

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect stabilire domiciliu minor, formulată de reclamantul XY, CNP …, domiciliat în …,  în contradictoriu cu pârâta ZX, CNP …, domiciliată în …, cu domiciliul procesual ales la … .

Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la … și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de … și la data de …, când a dispus:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la data de …, sub nr. de dosar …, reclamantul XY a solicitat în contradictoriu cu pârâta ZX, modificarea măsurilor față de minora XA, născută în data de …, stabilite prin Sentința civilă nr. …, pronunțată de Judecătoria Răcari, în cauza nr. …, în sensul de a fi stabilită locuința minorei la domiciliul tatălui, de a fi obligată pârâta la plata în favoarea minorei, a contribuției la cheltuielile de creștere și educare a minorei.

În subsidiar, a solicitat să fie obligat la plata obligației de întreținere, în natură, precum și ca instanța să încuviințeze un program de legături personale cu minora, în situația în care va fi respinsă cererea de modificare a locuinței copilului.

De asemenea, a mai solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamantul a arătat că prin Sentința civilă nr. …, pronunțată de Judecătoria Răcari, în cauza nr. …, instanța, luând act de înțelegerea părților cu privire la modul de soluționare a cererilor accesorii, a stabilit locuința minorei XA, născută în data de …, la mamă, tatăl fiind obligat la plata contribuției la cheltuielile de creștere și educare a minorei.

Reclamantul a apreciat că se impune modificarea acestor măsuri întrucât acordul său a fost dat în considerarea că pârâta îi va permite implicarea în creșterea și educarea copilului, aceasta asigurându-l în acest sens. A considerat că era necesar ca minora să locuiască la mamă pentru a nu produce schimbări radicale în viața acesteia, având probleme de sănătate și fiind afectată emoțional de neînțelegerile dintre părinți.

A menționat că pârâta nu s-a ocupat de minoră, lăsând-o în grija bunicii materne, care locuia într-o casă insalubră, cu două camere, alături de încă șapte persoane, în timp ce pârâta locuia cu concubinul în gazdă, schimbând de trei ori gazda, în ultimul timp. Minora a fost dusă ocazional, la grădiniță, de către bunică. A mai precizat că pârâta s-a mutat într-o altă localitate, lăsând minora în grija bunicii materne, în continuare.

Întrucât copilul are grave probleme de sănătate, este necesar să urmeze un program de recuperare și consiliere psihologică de două ori pe săptămână, joi și vineri, în orașul Târgoviște, la Casa Soarelui, însă de când hotărârea privind divorțul a rămas definitivă, pârâta nu a dus copilul la recuperare decât o dată sau de două ori pe lună. Reclamantul a precizat că s-a oferit să ajute cu deplasarea copilului pentru programul de recuperare motorie pe care l-a început de la vârsta de 1 an și 8 luni, la Spitalul Marie Curie din București, însă pârâta a refuzat. Consilierul școlar din cadrul grădiniței unde este înscrisă minora i-a propus să consilieze copilul de două ori pe săptămână, în timpul programului, dar mama a refuzat. Reclamantul a concluzionat că acest comportament al pârâtei dovedește că nu este interesată de sănătatea copilului.

A mai arătat că a încercat să se înțeleagă în privința legăturilor cu minora, iar pârâta i-a permis să vadă copilul de cinci ori, de la pronunțarea hotărârii anterioare. Mai mult, de două luni a refuzat să permită aceste legături, blocând orice formă de contact cu minora. Nu a reușit să vadă copilul decât rareori, la grădiniță, la sfârșitul programului, în prezența bunicii sau a pârâtei.

În urma sesizării serviciului de protecție a copilului din cadrul Primăriei comunei …., pârâta a preluat copilul în data de 10.03.2022, însă continuă să îl neglijeze în sensul că nu îl duce la tratament și recuperare, nu îl duce la grădiniță, nu îl îngrijește corespunzător, iar copilul nu este îmbrăcat cum trebuie și nu este hrănit suficient.

În schimb, reclamantul are o locuință stabilă, foarte bine întreținută, lucrează în domeniul construcțiilor și poate oferi condiții foarte bune pentru creșterea și educarea minorei. Mai mult, intenționează să o susțină continuu în recuperarea problemelor de sănătate, fiind cel care permanent s-a ocupat de acest aspect, urmând a fi sprijinit de mama și bunica acestuia în creșterea copilului, așa cum s-a întâmplat până la divorț.

În privința cererii de încuviințare a unui program de legături personale cu minora, reclamantul a solicitat ca acesta să se desfășoare la domiciliul acestuia, în fiecare weekend, de vineri ora 18:00 până duminică, ora 18:00; prima jumătate din fiecare vacanță de iarnă, primăvară și vară în domiciliul acestuia; în anii pari, Crăciunul și Paștele, iar în anii impari, Anul Nou și ziua de naștere a minorei.

În drept, a invocat art. 401, art. 403, art. 400, art. 496, art. 497, art. 499, art. 524, art.529, art.530, art. 532, art. 530 alin. (1) C.civ. .

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, mijloace materiale de probă reprezentate de înregistrări audio și proba testimonială cu martorii … și … .

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 60 de lei.

Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.

În motivare, a arătat că relatările expuse de reclamant nu sunt conforme cu adevărul și că modificarea locuinței minorei nu este în interesul copilului întrucât sănătatea acesteia poate fi afectată, cu efecte negative ireversibile. Problemele de sănătate ale minorei necesită o atenție deosebită și nu în ultimul rând, stabilitate emoțională și un climat liniștit.

Pârâta a susținut că în perioada ulterioară pronunțării Sentinței civile nr. …, s-a îngrijit de minoră, cu sprijinul necondiționat al mamei pârâtei, cât timp pârâta se afla la serviciu, fiind nevoită să lucreze pentru a obține banii necesari pentru terapia copilului.

A precizat că după pronunțarea divorțului, s-a mutat într-o locuință mai spațioasă, în localitatea …, beneficiind de condiții mult mai bune pentru copil, locuind acolo pentru aproximativ nouă luni.

Copilul merge regulat la grădiniță, absențele fiind în zilele când a fost răcită sau din cauza crizelor specifice bolii.

Afecțiunile de care suferă copilul sunt: autism atipic, întârziere mintală ușoară cu tulburări de comportament și tulburare hiperkinetică nespecificată. Crizele la care a făcut referire presupun insomnie, plâns, stare de agitație, efectul fiind că a doua zi copilul este foarte obosit. Recomandarea medicului a fost de a o lăsa să se odihnească  întrucât în caz contrar, nu este receptivă în colectivitatea de la grădiniță.

În legătură cu tratamentul și activitatea de recuperare, pârâta a arătat că terapia pe care o urmează minora presupune două ore pe săptămână de kinetoterapie și terapie cognitiv-comportamentală, aceasta având loc în orașul Târgoviște, Casa Soarelui.

La recomandarea medicilor, cele două ședințe săptămânale s-au desfășurat ambele vinerea, pentru a evita obosirea copilului cu deplasarea în orașul … . A menționat că minora a urmat 20 de ședințe suplimentare, de terapie, la București.

Pârâta a precizat că este eronată susținerea reclamantului privind refuzul acesteia de a permite copilului să urmeze consiliere la grădiniță. Consilierul școlar a chemat-o a doua zi, după obținerea consimțământului reclamantului, ocazie cu care și-a manifestat acordul privind aceasta modalitate de recuperare, existând dovada scrisă în acest sens.

În legătură cu relațiile personale dintre tată și copil, până în luna martie a acestui an, s-au desfășurat conform înțelegerii, în sensul că reclamantul putea să vadă fetița atunci când avea timp, pârâta fiind cea care îi ducea fetița la domiciliul acestuia, în fiecare duminică, pentru câteva ore. Din luna martie, a refuzat să îi mai ducă fetița în vizită, motivat de faptul că minora venea plângând, agitată, stresată și refuza să îi vorbească. Aceste episoade au afectat starea de sănătate a copilului, îngreunând procesul de  recuperare. A fost nevoită să îi blocheze contactul telefonic pentru că reclamantul revenise la comportamentul agresiv atât față de aceasta, cât și față de minoră. În discuțiile purtate la telefon reclamantul adresa jigniri, chiar și atunci când vorbea cu minora, copilul fiind foarte speriat de această agresivitate.

Deși nu s-a opus relației tată-copil, din cauza comportamentului reclamantului, problemă pe care acesta a încercat să o rezolve cu un tratament medicamentos adecvat, pârâta a ajuns la concluzia că fetiței îi este mult mai bine dacă nu mai este expusă ieșirilor nervoase ale tatălui.

Unul dintre motivele care au condus la divorț a fost agresivitatea reclamantului, care se manifesta prin violența verbală și fizică, amenințări, jigniri repetate, toate acestea desfășurându-se în fața copilului, care, pe fondul problemelor de sănătate, era foarte afectată.

Problemele de sănătate impun atenție și răbdare, crizele specifice bolii manifestându-se, în special, pe timpul nopții, când plânge isteric și doar pârâta o poate calma.

Reclamantul din prezenta cauză, nu se poate îngriji corespunzător de copil, de problemele de sănătate, chiar acesta având anumite tulburări psihice pentru care a urmat pentru o perioadă tratament, în speranța ca se vor împăca. În situația în care ar pleca la serviciu, copilul ar rămâne în grija bunicii în vârstă de 76 de ani, aceasta având la rândul său probleme de sănătate care nu îi permit să acorde minorei, atenția cuvenită (nu aude bine, se deplasează greu), astfel că, fetița ar fi într-un real pericol.

Pârâta a mai arătat că în prezent, locuiește în satul Serdanu, comuna Lungulețu, în casa concubinului acesteia, imobil care dispune de condiții optime pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a fetiței. Fetița s-a adaptat foarte bine și tratamentul urmat produce efecte pozitive întrucât beneficiază de un climat de liniște, acesta fiind factorul decisiv în recuperare. A renunțat la locul de muncă și s-a dedicat în totalitate fetiței, financiar fiind ajutată de mătușile acesteia, care lucrează în străinătate, de mamă și de concubin.

Pârâta a considerat că programul de legături personale nu poate avea loc la domiciliul reclamantului, dacă minora este nevoită să rămână și pe timpul nopții întrucât  există un risc ridicat ca sănătatea fizică și psihică a copilului să fie afectate. A solicitat a se avea în vedere și reticența copilului în relația cu tatăl său, minorei fiindu-i teamă de acesta din cauza agresivității manifestate în prezența ei.

În drept, a invocat art. 205 C.proc.civ. .

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul reclamantului și a probei testimoniale cu martorul … .

Instanța a administrat pentru reclamant, proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei și proba testimonială cu martorul … , iar pentru pârâtă, proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei și proba testimonială cu martorul … . La termenul de judecată din data de …, reclamantul a renunțat la proba cu mijloace materiale de probă.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin Sentința civilă nr. …, pronunțată de Judecătoria Răcari, în cauza nr.  …, în urma desfacerii căsătoriei încheiate între părți, instanța a dispus cu privire la raporturile dintre părinți și minora XA, născută la …, luând act de acordul părților: exercitarea autorității părintești de către ambii părinți; stabilirea locuinței minorei, la domiciliul mamei; obligarea tatălui la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei, în cuantum de 500 de lei/lună, începând cu 04.03.2021 și până la majoratul minorului.

În drept, conform art. 403 C.civ., „în cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.”.

Potrivit art. 496 alin. (3) C.civ., „în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.”.

În baza art. 263 alin. (1) C.civ., „orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.”. În același sens, art. 2 alin. (4) din Legea nr. 272/2004, „principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de furnizorii privați acreditați, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.”.

În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere, conform art. 2 alin. (6) din Legea nr. 272/2004, cel puțin următoarele:

„a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;

b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate;

c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;

d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;

e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.”.

Dispozițiile art. 6 din Legea nr. 272/2004 prevăd că „respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii: [...] c) responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești; [...] f) asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil; [...] h) asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecție; [...] k) asigurarea protecției împotriva abuzului, neglijării, exploatării și oricărei forme de violență asupra copilului; [...]”.

Potrivit art. 21 din aceeași lege, în afara criteriilor prevăzute de art. 2 alin. (6), instanța mai poate avea în vedere la evaluarea interesului copilului instanța, și aspecte precum: disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil și de a respecta drepturile părintești ale acestuia din urmă; disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a permite celuilalt menținerea relațiilor personale; situația locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte; istoricul cu privire la violența părinților asupra copilului sau asupra altor persoane. Acest istoric poate fi probat prin certificate medico-legale, rapoarte de evaluare realizate de către asistentul social sau rapoarte de expertiză psihologică a minorului, ascultarea minorului în camera de consiliu, coroborate cu orice alte mijloace de probă prevăzute de lege; distanța dintre locuința fiecărui părinte și instituția care oferă educație copilului.

Situația avută în vedere de instanța de judecată, la data pronunțării hotărârii anterioare, a fost reprezentată de istoricul medical al minorei, situația locativă adecvată a reclamantei (precizându-se că aceasta locuia în chirie, în localitatea Potlogi) și nevoia de stabilitate a minorei, apreciind că acordul părților corespunde interesului copilului.

În prezent, conform Adeverințelor nr. …, eliberată de Școala Gimnazială … și nr. …, eliberată de Școala Gimnazială …, minora este înscrisă la Grădinița cu program normal …, are locuința în localitatea …, comuna … și urmează terapie logopedică la Cabinetul Logopedic Interșcolar … .

Potrivit referatului de anchetă socială, întocmit de asistentul social din cadrul autorității tutelare - primăria comunei … și a referatului de anchetă psihosocială, întocmit de comisia din cadrul D.G.A.S.P.C. Dâmbovița, efectuate la domiciliul pârâtei, aceasta locuiește din luna iunie 2021, în localitatea …, județul Dâmbovița, împreună cu minora XA și numitul …, concubinul pârâtei.

Aceștia locuiesc în casa ce a aparținut bunicii concubinului pârâtei, construcția fiind compusă din două camere (una finalizată și cealaltă, în curs de amenajare), bucătărie și anexe, încăperile fiind încălzite prin intermediul sobelor și a lemnelor; locuința este dotată cu televizor, aragaz, frigider, o mașină de spălat haine, mobilată corespunzător pentru satisfacerea nevoilor, iar situația igienico-sanitară este corespunzătoare.

Venitul lunar al familiei este reprezentat de alocația de stat a minorei, în cuantum de 243 de lei, bugetul complementar în valoare de 600 de lei, indemnizația de handicap pentru minoră, în cuantum de 1.524 de lei și contribuția tatălui la cheltuielile de creștere a copilului, în cuantum de 500 de lei.

Spre deosebire de situația existentă la data pronunțării hotărârii anterioare, în prezent, pârâta este casnică; conform declarației martorei …, coroborată cu adeverința eliberată de unitatea școlară din comuna Potlogi, pârâta a demisionat de la locul de muncă pentru a se putea ocupa îndeaproape de copil și pentru a-l deplasa la ședințele de terapie, pârâta fiind prezentă și asistând la cursurile minorei, la grădiniță.

În privința reclamantului, acesta locuiește în satul …, județul Dâmbovița, împreună cu bunica acestuia, …, în vârstă de 74 de ani. Casa în care cei doi locuiesc este formată din trei camere, baie și bucătărie, toate dotate cu mobilier bun, adecvate unor condiții bune de viață. Curtea are un spațiu util și gradină de legume.

La domiciliul reclamantului, specialiști din cadrul Centrului pentru Prevenirea Abuzului, Neglijării și Exploatării - D.G.A.S.P.C. Dâmbovița, au identificat-o pe numita …, bunica reclamantului, acesta din urmă fiind plecat la muncă, în București.

Evaluând situația de locuit a reclamantului, au constatat că locuința este formată din două camere, baie, bucătărie și două holuri, mobilate și utilate cu strictul necesar, însă au precizat că în casă, era dezordine peste tot, camerele erau neaerisite, erau grămezi de haine în camera străbunicii paterne a copilului, iar în holul de la intrare, se afla o tavă cu o pâine veche și o farfurie cu resturi de mâncare.

Reclamantul a declarat că lucrează ca dulgher, iar în timpul liber prestează lucrări în particular, venitul total, lunar, fiind de 5.000 de lei, veniturile familiei incluzând și pensia bunicii.

În referatul autorității tutelare - Primăria comunei …, asistentul social a precizat că minora are nevoie de îngrijire specială și supraveghere permanentă, recomandându-se ca locuința minorei să rămână la mamă.

Conform referatului de anchetă psihosocială, întocmit de D.G.A.S.P.C. Dâmbovița, pârâta a declarat că îi este teamă să lase copilul în prezența tatălui deoarece acesta are o stare depresivă, iar când copilul a fost ultima dată în vizită la domiciliul tatălui, în comuna Potlogi, aceasta a revenit acasă tulburată comportându-se ciudat și lovind-o continuu.

Reclamantul a declarat că fosta soție nu îi permite să își viziteze copilul și să mențină legături personale și de atașament cu acesta.

În ceea ce privește evaluarea minorei, s-a reținut că aceasta prezintă o dezvoltare fizică - somatică - normală, armonioasă, înălțimea și greutatea fiind în parametri normali, corespunzători vârstei; este un copil vioi, în continuă mișcare, cu un aspect general plăcut, îngrijit, binedispus, zâmbitor.

S-a menționat că minora prezintă dislalie polimorfă, comunică non-verbal, prin sunete simple, imită cuvinte exprimate de alte persoane, înțelege mesajele simple rostite și nu folosește gesturi pentru a comunica. De asemenea, prezintă tulburări de percepție și de reprezentare senzorială.

Dezvoltarea intelectuală este întârziată, nu are discernământ și își exprimă voința prin agitație psihomotorie, prin plâns și agresivitate. Prezintă neliniște psihomotorie, este în continuă mișcare. Copilul reacționează prin agitație dacă nu i se satisfac cererile și prezintă intoleranță la frustrare. Suferă de instabilitate emoțională, slabă toleranță la frustrare și manifestă crize de afect. Poate fi iritabilă și își manifestă neplăcerea cu o intensitate mare a reacțiilor.

Copilul are un potențial redus de exprimare și reprezentare: nu denumește/grupează obiecte, nu recunoaște schema corporală, nu indică/denumește culorile, nu recunoaște simbolurile, nu face asociații; poate finaliza, însă, o sarcină simplă, singură, în activitatea de care este atrasă.

Are o capacitate de adaptare la mediu și persoane foarte scăzută, deosebește persoanele familiare de cele străine, recunoaște figura de atașament; manifestă interes pentru unele jocuri și jucării; nu are autonomie personală și abilități de autoservire.

Relația dintre copil și părinți este pozitivă, apropiată, caldă, fetița având o comunicare bună, deschisă, cu fiecare dintre aceștia. Între părinți și copil există apropiere fizică, contact emoțional, comunicare verbală și non-verbală, părinții încurajează copilul, se implică în jocul său, minora solicitându-le ambilor atenție și implicare.

Ambii părinți au capacitate de autocontrol, abilitate de a stabili reguli și de a disciplina copilul. Copilul denotă o stare de confort emoțional în prezența ambilor părinți, aceștia având o atitudine și un comportament decent, au dovedit abilități de relaționare, coerență și cursivitate în limbaj și nu au prezentat tulburări de gândire sau de personalitate, ori comportamente exagerate.

Având în vedere că abordarea terapeutică a fiecărui copil cu autism este unică și se realizează prin lucru intens și consecvent, s-a concluzionat că programele de terapie în desfășurare, instituite pentru copil trebuie să urmărească în continuare, următoarele obiective: achiziționarea abilităților de comunicare și interacțiune socială; controlul comportamentelor de natură negativă și transformarea lor în unele pozitive; dezvoltarea abilității de a desfășura activități privind igiena, mâncatul, îmbrăcatul și așa mai departe; învățarea aptitudinilor de atenție, joc, imitație; îmbunătățirea factorului cognitiv; gestionarea problemelor de ordin senzorial; activități de terapie logopedică pentru corectarea dislaliei polimorfe.

Conform acestor constatări cuprinse în referatele de anchetă psihosocială, întocmite de autoritatea tutelară - Primăria comunei … și D.G.A.S.P.C. Dâmbovița, nu sunt confirmate susținerile martorului … (f. 191-193) cu privire la dezvoltarea fizică necorespunzătoare a copilului, pretinsele condiții neadecvate sau mediul nefavorabil în care locuiește copilul, la bunica maternă.

Așa cum s-a arătat în referatul de anchetă psihosocială, întocmit de specialiști din cadrul D.G.A.S.P.C. Dâmbovița, minora prezintă dezvoltare fizică normală, adecvată vârstei, înălțimea și greutatea fiind în parametri normali; este un copil vioi, cu un aspect general plăcut, îngrijit, binedispus, zâmbitor.

 Conform aceluiași referat, precum și a referatului întocmit de asistentul socială din cadrul Primăriei comunei …, minora locuiește cu mama și concubinul acesteia din urmă, în comuna …, sat …, iar nu la bunica maternă, în satul … . Faptul că minora învață în satul Potlogi și locuiește în satul Serdanu este menționat și în adeverința nr. …, eliberată de Școala Gimnazială …, unde minora urmează un program de terapie logopedică.

Conform declarației martorei … (f. 194-196), după separarea părților (cererea de divorț fiind formulată în luna martie 2021), copilul a locuit o perioadă de trei luni la domiciliul reclamantului, fiind în grija străbunicii paterne. Ulterior, a rămas în grija mamei, locuind pe timpul zilei, la bunica maternă, care se îngrijea de copil cât timp pârâta se afla la serviciu (8 ore/zi), minora mutându-se permanent în localitatea … în luna martie 2022.

Declarația martorului … apare ca nefiind credibilă și față de faptul că este în contradicție cu susținerile reclamantului. Astfel, martorul a precizat că pâă la desfacerea căsătoriei, bunica reclamantului se ocupa mai mult de copil decât mama, susținere ce este contrazisă de răspunsul reclamantului la interogatoriu (întrebarea nr. 1), prin care recunoaște că „atât în timpul căsătoriei, cât și după divorț” pârâta „s-a ocupat în exclusivitate de fetiță”.

A menționat martorul că nu este adevărat că reclamantul a urmat tratament psihiatric, în timp ce reclamantul depune adeverință privind tratamentul medicamentos pe care l-a urmat pentru depresia suferită. Ba chiar reclamantul nu recunoaște în cadrul interogatoriului că a urmat acest tratament. Acest comportament dual nu poate fi justificat în niciun fel, de vreme ce potrivit adeverinței din data de 06.07.2022 (f. 189), se atestă vindecarea.

Martorul a mai susținut că trece aproape în fiecare zi prin fața domiciliului bunicii materne a copilului, unde îi observă pe unchii minorei stând la poartă și totodată susține că a auzit de la altă persoană că minora ar locui, de fapt, la bunica maternă, iar nu cu pârâta; aceasta reprezintă o contradicție întrucât martorul ar fi putut lua cunoștință personal de situația locativă a minorei, dacă ar fi trecut în fiecare zi pe strada unde locuiește bunica maternă a minorei.

În schimb, ambii martori au arătat că există tensiuni între reclamant și pârâtă, reclamantul adresând injurii și amenințări cu moartea pârâtei și concubinului acesteia, iar acesta din urmă adresând, la rândul său, reclamantului, injurii și amenințări. Martorul Chivu Tudorel a precizat că reclamantul nu a făcut decât să răspundă în același fel, comportamentului concubinei reclamantei, fără „a trece la fapte”, pârâta blocând din această cauză, postul telefonic aparținând reclamantului.

Raportat la acest context tensionat, dacă locuința minorei ar fi stabilită la domiciliul reclamantului, există riscul ca minora să fie îndepărtată de mamă, la fel cum în prezent, pârâta a decis să blocheze contactul telefonic cu reclamantul din cauza acestei situații.

Sub aspectul relațiilor dintre părinți și copil, stabilirea locuinței la domiciliul reclamantului nu este preferabilă locuinței copilului la domiciliul mamei întrucât nu ar conduce la un rezultat diferit. Mai mult, în cadrul analizei acestor raporturi de către comisia D.G.A.S.P.C. Dâmbovița, s-a reținut că părinții au putut relaționa adecvat, însă această relaționare s-a putut realiza într-un mediu organizat.

Reclamantul a susținut că pârâta nu îi permite implicarea în sprijinul nevoilor copilului, însă martora … a arătat că aceasta însuși s-a deplasat împreună cu reclamantul și minora la una dintre ședințele de terapie, însă din cauza comportamentului său, medicul a solicitat ca minora să fie însoțită de celălalt părinte.

În privința situației locative din ultimii trei ani a fiecărui părinte, așa cum s-a arătat anterior, din declarația martorei …, coroborată cu cele reținute în hotărârea judecătorească anterioară, de la pronunțarea divorțului, pârâta a locuit inițial în satul …, într-o casă închiriată, și apoi s-a mutat în locuința concubinului, în satul … din localitatea …, unde a fost mutat și copilul. Rezultă că în decurs de un an și jumătate, copilul a locuit în trei domicilii diferite, la reclamant, la pârâtă și la bunica maternă, unde stătea cel puțin o parte importantă a zilei. Martora a mai precizat că minora era adusă în grija sa și anterior separării părților, când părinții copilului se aflau la serviciu, astfel că rutina și mediul copilului nu au fost drastic schimbate.

Este adevărat că raportat la situația locativă a pârâtei, reclamantul a beneficiat de o situație constantă, acesta locuind la aceeași adresă, în casa bunicii sale, însă mutarea a fost consecința că pârâta se află într-o relație de concubinaj.

Această situație trebuie coroborată și cu împrejurarea condițiilor locative oferite de părți. În prezent, ambii părinți oferă condiții locative similare sub aspectul compartimentării caselor, însă în cazul reclamantului, acesta este angajat cu normă întreagă și muncește și suplimentar, în afara locului de muncă, în timpul liber, singura persoană în grija căreia ar rămâne minora fiind străbunica acesteia (bunica reclamantului).

Instanța apreciază că reclamantul nu beneficiază în prezent de condițiile corespunzătoare pentru a se ocupa de îngrijirea adecvată stării de sănătate și nevoilor specifice ale minorei.

În privința nevoilor specifice minorei, prin Hotărârea nr. …, a Comisiei pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean Dâmbovița (f. 153), copilul a fost încadrat în gradul de handicap „accentuat”-cod tip handicap 7, fiind eliberat certificatul aferent, valabil pentru o durată de 2 ani. Recomandările medicale au fost de a urma măsuri psihoeducaționale în mediul familial cu stimulare cognitivă și restricționarea accesului la televizor și terapie cognitiv-comportamentală 2 ore pe zi, 3 zile/săptămână (f. 155).

Conform scrisorii medicale din data de 11.08.2021, eliberată de IvaKinetic SRL, a fost recomandat ca minora să urmeze tratament kinetoterapeutic, pentru corectarea mersului, precum și reflexoterapie.

Potrivit fișei de evaluare psihologică nr. …, eliberată de Centrul Național Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Doctor Nicolae Robănescu”, copilul are nevoie de ajutor pentru a se îngriji, gradul de autonomie este scăzut întrucât nu are control sfincterian, iar deprinderile de autoservire sunt parțiale; tipul de atașament dezvoltat este unul de dependență, iar profilul psihologic este caracterizat de imaturitate și instabilitate emoțională, fiind recomandată terapia ocupațională, kinetoterapia și psihoterapia.

În fișa psihopedagocică nr. …, eliberată de Școala Gimnazială …, se arată că minora înțelege și operează cu noțiuni simple, fără a înțelege relațiile cauză-efect; prezintă memorie de scurtă durată, vocabular redus și comunicare greoaie; tulburări de atenție, precizându-se că are memorie auditivă și reproduce cântecele învățate la grădiniță. S-a recomandat ca minora să urmeze activități terapeutice individuale, săptămânal, realizate de consilierul școlar, în scopul integrării în colectivitate.

Prin Dispoziția D.G.A.S.P.C. Dâmbovița, nr. 1538/21.04.2021, începând cu data de 21.04.2021, se acordă servicii specializate copilului, în cadrul Complexului de Servicii Sociale „Casa Soarelui” Târgoviște - Centrul de Recuperare, Socializare, Consiliere a Copilului cu Dizabilități, pentru o perioadă de 12 luni.

Conform Contractelor de prestări servicii nr. 15621/21.04.2021 și nr. 24709/08.06.2022, încheiate pentru o durată de 12 luni, între pârâtă, în calitate de reprezentant legal al minorei, și Complexul de Servicii Sociale „Casa Soarelui” Târgoviște - Centrul de Recuperare, Socializare, Consiliere a Copilului cu Dizabilități, s-a convenit ca prestatorul să ofere servicii/activități de kinetoterapie (restabilirea anumitor funcții ale corpului prin mișcare); logopedie (terapia tulburărilor de limbaj, pentru dezvoltarea și stimularea comunicării); terapie ocupațională (pentru îmbunătățirea abilităților cognitive, fizice și motrice); terapie comportamentală (pentru învățarea sistematică a comportamentelor dezirabile, unanim acceptate de societate) și activități educaționale și de consiliere a părintelui (pentru îmbunătățirea relației dintre copil și părinte).

Conform mențiunilor olografe de pe contractul încheiat la 08.06.2022, aparținând șefului centrului, asistent social Dincă Sorina Elena, minora se prezintă la centru, pentru recuperare, în fiecare vineri, urmând programul stabilit, între ora 08:30 și ora 10:30.

Anterior urmării acestui program terapeutic, minora a mai urmat un program de reabilitare psihologică, în cadrul Centrului de Zi pentru Copii cu Autism și Sindrom Down „Sfânta Maria”, începând cu luna martie 2020. De asemenea, a urmat terapie pentru recuperarea motorie, în cadrul Centrul Național Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Doctor Nicolae Robănescu”, în scrisorile medicale eliberate de medicii specialiști menționându-se prezentarea la ședințele de terapie.

Conform Certificatului Medical nr. 106/19.04.2022 (f. 169) emis de C.N.C.R.C.N. „Dr. N. Robănescu”, minora suferă de autism atipic, întârziere mintală ușoară, cu tulburare de comportament și tulburare hiperkinetică nespecificată.

La data de 24.05.2022, prin Hotărârea nr. 664, a Comisiei pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean Dâmbovița (f. 168), în urma reevaluării situației copilului, comisia a stabilit încadrarea în gradul de handicap „grav”, cu asistent personal, fiind eliberat certificatul aferent, valabil pentru o durată de 24 de luni.

Așa cum se arată atât în raportul DGASPC Dâmbovița, cât și în înscrisurile medicale depuse de pârâtă, copilul nu are autonomie personală întrucât nu are abilități de autoservire și control sfincterian (purtând scutec). În același sens, martorul Melcea Carmen a declarat că minora are nevoie de supraveghere permanentă, neputându-se îngriji singură pentru a mânca, a se îmbrăca sau pentru a se feri de pericole.

La interogatoriul luat reclamantului (f. 189), acesta a recunoscut că minora este agitată uneori în timpul nopții și suferă de insomnie, fiind epuizată a doua zi (întrebarea nr. 2).

Pentru a răspunde nevoii de supraveghere permanentă, pârâta a demisionat de la locul de muncă și în prezent se ocupă de deplasarea copilului la centrul de recuperare și participă la cursurile de grădiniță, urmate de minoră, pentru a o supraveghea.

Reclamantul nu a dovedit disponibilitatea concretă de a asigura o îngrijire individualizată copilului, fie personal, fie prin intermediul serviciilor altei persoane. Acesta lucrează cel puțin 8 ore pe zi (la locul de muncă, precum și suplimentar, așa cum a declarat cu ocazia anchetelor psihosociale), iar singura ce s-ar putea ocupa de copil este străbunica. Aceasta nu poate asigura deplasarea copilului la terapie atunci când pârâtul muncește și nu poate asigura supravegherea permanentă a minorei. În acest sens este declarația martorei …, care a arătat că în perioada cât a fost în grija străbunicii paterne a copilului, acesteia din urmă îi era teamă să hrănească minora și că au existat cazuri în care din cauza afecțiunilor specifice vârstei, străbunica nu a putut preveni căderea din pat a copilului sau a lăsat o perioadă de timp copilul nesupravegheat.

În schimb, la locuința pârâtei, minora beneficiază de îngrijirea și prezența personală a mamei, care beneficiază de sprijinul material al concubinului.

Martorul … a declarat că reclamantul cunoaște cum să gestioneze crizele suferite de copil, în sensul că o ia în brațe și îi oferă jucării, însă îngrijirea minorei presupune mult mai multe activități și conduite ce trebuie învățate de părinte; așa cum rezultă din recomandările medicale, părinții minorei trebuie să urmeze, de asemenea, ședințe de consiliere pentru a învăța cum să se îngrijească de nevoile specifice ale copilului.

Conform fișei de evaluare psihologică nr. 55/19.04.2022, eliberată de Centrul Național Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Doctor Nicolae Robănescu”, tipul de atașament dezvoltat de copil este unul de dependență, având în vedere gradul acestuia de autonomie. În acest context, stabilitatea în mediul familial și social este un factor foarte important în îmbunătățirea sănătății sale, acesta fiind în interesul copilului, ce prevalează interesului părinților.

În concluzie, situația avută în vedere la pronunțarea hotărârii anterioare nu s-a modificat în mod substanțial (faptul că bunica maternă a minorei se ocupa de îngrijirea acesteia în lipsa mamei și relațiile tensionate între părți existau încă de dinainte de pronunțarea hotărârii de divorț, nefiind împrejurări noi) și nu s-a dovedit că gradul de handicap în care a fost încadrat copilul în anul 2022 a fost consecința modului în care pârâta s-a îngrijit de copil și de nevoile sale medicale.

Deși stabilirea locuinței minorei la domiciliul tatălui nu corespunde acestui interes, nu trebuie lipsit de efecte dreptul său de a avea legături cu copilul și de a participa la ședințe de consiliere pentru a învăța cum să se îngrijească de nevoile specifice ale minorei, astfel încât acesta să asigure condițiile adecvate pentru a se putea îngriji de copil, în absența mamei.

În acest scop, instanța apreciază că mai potrivită este alegerea unui program de legături personale potrivit situației părților și a copilului, observându-se din probele administrate că părinții pot colabora într-un mediu organizat (cum a fost acela al evaluării relației dintre copil și părinți de către D.G.A.S.P.C. Dâmbovița), neînțelegerile și tensiunile apărând în afara unui astfel de mediu.

Potrivit art. 262 alin. (2) C.civ., „(2) Copilul care nu locuieşte la părinţii săi sau, după caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legături personale cu aceştia. Exerciţiul acestui drept nu poate fi limitat decât în condiţiile prevăzute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului.”.

De asemenea, art. 496 alin. (5) C.civ. prevede că părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia. Instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.

Potrivit art. 17 din Legea nr. 272/2004, „(2) Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.

(3) Părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.

(4) În caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.”.

Conform art. 18 din aceeași lege, relațiile personale se pot realiza prin: întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relații personale cu copilul; vizitarea copilului la domiciliul acestuia; găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuiește în mod obișnuit, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului; corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul; transmiterea de informații copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a menține relații personale cu copilul; transmiterea de către persoana la care locuiește copilul a unor informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul; întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană față de care copilul a dezvoltat legături de atașament într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului.

În cazul în care unul dintre părinți împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanță sau convenit de părinți, celălalt părinte poate cere serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanelor cu atribuții de asistență socială în circumscripția căruia se află locuința copilului, să monitorizeze relațiile personale cu copilul pentru o durată de până la 6 luni.

Așa cum s-a reținut și expus mai sus, deși instanța nu a dispus cu privire la relațiile personale dintre părinți și copil, pârâta a dus copilul în vizită la domiciliul reclamantului; așa cum a arătat și martorul Chivu Tudorel, la una dintre vizite, a fost prezent și acesta și a petrecut timpul cu copilul. De asemenea, reclamantul realiza legătura cu minora prin intermediul apelurilor telefonice.

Pe de o parte, relevant este contextul relațiilor conflictuale dintre părinții copilului și familiile acestora. Pârâta a recunoscut că după o anumită perioadă, a limitat și apoi întrerupt legăturile dintre aceasta și reclamant și implicit, dintre reclamant și copil, motivat de existența relațiilor tensionate și amenințările reclamantului; așa cum au declarat și martorii audiați, reclamantul și concubinul pârâtei și-au adresat reciproc amenințări și insulte, iar reclamantul a avut un astfel de comportament și față de pârâtă și tatăl acesteia (soțul martorei …).

Pe de altă parte, nevoile specifice ale copilului impun ca legăturile personale să se desfășoare într-un climat liniștit și prin crearea unui mediu propice recuperării. Recomandările medicale sunt în sensul ca și părinții să primească consiliere pentru a dobândi deprinderile necesare îngrijirii adecvate afecțiunilor de care suferă minora.

Mai mult, reclamantul a recunoscut că minora suferă de crize (de plâns și psihomotorii) în timpul nopții.

În concluzie, părinții trebuie să învețe să relaționeze atât împreună, cât și cu minora, urmând ambii consiliere în acest scop și mai apoi, copilul să mențină raporturile cu ambii părinți, într-un mediu sigur și liniștit, ferit de conflictele și nemulțumirile dintre părți, ce ar putea conduce la agravarea stării de sănătate a copilului și la regres în activitatea de recuperare.

Astfel, preferabil situației ca minora să locuiască în grija străbunicii și a tatălui, fără ca aceștia să fi învățat mai înainte deprinderile necesare progresului terapeutic al copilului este ca tatăl și copilul, pe de o parte, și părinții, pe de o parte, să învețe treptat, întâi, să relaționeze, în scopul comun al creșterii armonioase a copilului acestora.

Instanța apreciază că acestea reprezintă motive întemeiate pentru ca legăturile personale să se realizeze într-un loc neutru în raport cu copilul (sediul autorității tutelare), prin acordul părților putând fi convenit un alt loc neutru, cu supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, cu sprijinul serviciului public de asistență socială al autorității tutelare în care minora își are locuința (în prezent, comuna …, județul Dâmbovița) astfel încât dreptul tatălui de avea legături personale cu copilul să fie unul efectiv și benefic îmbunătățirii sănătății și calității vieții copilului și să fie evitate situațiile în care părinții să creeze un mediu ostil.

Vizitele se vor realiza în prima și a treia sâmbătă din fiecare lună, în intervalul orar 15:00-17:00. Ziua de sâmbătă apare ca fiind singura variantă optimă întrucât în cursul săptămânii minora merge la grădiniță, iar reclamantul lucrează; mai mult, în ziua de vineri, copilul merge la centrul pentru tratament, situat în orașul Târgoviște, efectuarea vizitei în aceeași zi putând fi prea obositoare pentru copil. În ceea ce privește intervalul orar, copilul are uneori crize psihomotorii manifestate pe timpul nopții, care conduc la oboseală pe timpul zilei, iar la orele amiezii, aceasta are nevoie de odihnă și mâncare.

De asemenea, instanța apreciază că este în interesul copilului ca tatăl să monitorizeze respectarea programului de tratament al copilului, astfel încât legăturile personale se vor realiza și prin transmiterea de către pârâtă de informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare.

În ceea ce privește cererea reclamantului ca obligația de întreținere să fie stabilită în natură, instanța reține că situația avută în vedere la pronunțarea hotărârii anterioare nu s-a modificat astfel încât să se aprecieze că este în interesul copilului executarea în acest fel a contribuției reclamantului.

Reclamantul obține în continuare venituri și având în vedere relațiile conflictuale dintre părți, există riscul imposibilității de executare a obligației, pentru executarea în natură fiind nevoie să existe o bună cooperare între părinții copilului.

Chiar și în situația stabilirii contribuției în bani, aceasta nu exclude dreptul și obligația reclamantului de a contribui suplimentar, la cheltuielile medicale ale copilului, așa cum a susținut că își dorește; plata serviciilor medicale poate fi realizată, ca orice plată, de către orice persoană, fără acordul celeilalte părți sau sumele de bani pot fi transmise prin mandat poștal, așa cum a procedat până în prezent reclamantul, nedovedindu-se refuzul pârâtei de a primi contribuția. Trebuie precizat că obligația de a contribui la cheltuielile privind copilul nu se rezumă la cheltuielile medicale.

Față de toate aceste considerente, va admite în parte cererea de chemare în judecată și va încuviința ca reclamantul să aibă legături personale cu minora XA, născută la 04.04.2017, în următoarele modalități:

- în prima și a treia sâmbătă din fiecare lună, în intervalul orar 15:00-17:00, într-un loc neutru în raport cu copilul (sediul autorității tutelare sau un alt loc neutru convenit de părți), cu supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, cu sprijinul serviciului public de asistență socială al autorității tutelare în care minora își are locuința (în prezent, comuna …, județul Dâmbovița);

- prin transmiterea de către pârâtă de informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare.

Părțile au precizat cu ocazia dezbaterilor că nu solicită cheltuieli de judecată astfel că ia act de această poziție procesuală a părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte, cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul XY, CNP …, domiciliat în …,  în contradictoriu cu pârâta ZX, CNP …, domiciliată în …, cu domiciliul procesual ales la ….

Încuviințează ca reclamantul să aibă legături personale cu minora XA, născută la …, în următoarele modalități:

- în prima și a treia sâmbătă din fiecare lună, în intervalul orar 15:00-17:00, într-un loc neutru în raport cu copilul (sediul autorității tutelare sau un alt loc neutru convenit de părți), cu supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, cu sprijinul serviciului public de asistență socială al autorității tutelare în care minora își are locuința (în prezent, …, județul Dâmbovița);

- prin transmiterea de către pârâtă de informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare.

Executorie de drept.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Răcari.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 05.12.2022.

Președinte,Grefier,

…….

Domenii speta

Spete similare