Uzucapiune

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.01.2020 sub nr. 519/281/2020, reclamantul în contradictoriu cu pârâtul  , prin primar, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani asupra imobilului – teren în suprafață de 346 mp., situat în , nr.  , Jud. Prahova.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în anul 1981, ca membru CAP, a primit în folosinţă, ca lot de teren, o suprafaţă de 250 m.p., pe care a edificat, în temeiul autorizaţiei de construcţie numărul 21/19.06.1981, locuinţa P+1, utilizată în continuare de reclamant.

A învederat că, cu prilejul ocupării terenului, a ocupat încă 346 mp de teren, a împrejmuit cu gard întreaga suprafaţă, respective 596 mp. A învederat că, pentru că nu a cunoscut conţinutul Decretului-lege nr. 42/29.01.1990 nu a făcut niciun demers în scopul clarificării situaţiei juridice a terenului împrejmuit, ocupat şi folosit de acesta.

A adăugat că prin Ordinul nr, 231/29.01.2018, Prefectul jud. Prahova i s-a trecut în exclusivă proprietate terenul de 250 mp, primit de la Primăria , dar nu s-a soluţionat şi problema restului de suprafaţă pe care o deţine.

A precizat că din anul 1981 şi până în prezent este unicul detentor al terenului în litigiu, pe care l-a împrejmuit  şi îl foloseşte nestingherit.

În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1837, 1860, 1890 Vechiul C. civ. și 6 alin. 2 şi 5 C.civ.

În probațiune, a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, expertiza topo care să aibă ca obiective: identificarea terenului ce face obiectul prezentului dosar, stabilire vecinătăți și proba testimonială.

Cererea a fost legal timbrată.

Au fost încuviinţate următoarele probe: proba cu înscrisuri, proba cu expertiză topografică şi construcţii. De asemenea, instanţa a încuviinţat şi proba testimonială.

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, în anul 1981, reclamantul, ca membru CAP, a primit în folosinţă, ca lot de teren, o suprafaţă de 250 m.p., pe care a edificat, în temeiul autorizaţiei de construcţie numărul 21/19.06.1981, locuinţa P+1, utilizată în continuare de reclamant.

Cu ocazia prilejul ocupării terenului, a ocupat încă 346 mp de teren, a împrejmuit cu gard întreaga suprafaţă, respective 596 mp.

Prin Ordinul nr, 231/29.01.2018, Prefectul jud. Prahova i-a trecut în exclusiva proprietate terenul de 250 mp, primit de la Primăria  , dar nu a menţionat şi problema restului de suprafaţă pe care o deţine.

Astfel, din anul 1981 şi până în prezent este unicul detentor al terenului în litigiu, pe care l-a împrejmuit  şi îl foloseşte nestingherit.

Conform art. 6 alin. 4 C. civ., prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute si neîmplinite la data intrării in vigoare a noii legi sunt în întregime supuse legii vechi. Față de momentul intrării în posesie, respectiv 16.12.1968, rezultă că prezentei cereri îi sunt aplicabile dispozițiile Vechiului Cod Civil.

Conform art. 645 Vechiul Cod civil, proprietatea se dobândeşte, între altele, şi prin prescripţie.

Uzucapiunea de lungă durată reprezintă un mod de dobândire al dreptului de proprietate privată asupra unui bun imobil, prin care un posesor neproprietar, bazându-se pe faptul posesiunii sale utile şi neîntrerupte timp de 30 de ani, devine cu efect retroactiv proprietar al imobilului, proprietarul neposesor pierzând concomitent dreptul de proprietate în beneficiul celui dintâi.

În acest sens, art. 1837 Cod civil arată că prescripţia este un mijloc de a dobândi proprietatea sub condiţiile determinate prin această lege, acestea fiind chiar posesia utilă şi termenul general de prescripţie de 30 de ani pentru ipoteza uzucapiunii de lungă durată.

Uzucapiunea este un mod de dobândire a dreptului de proprietate privată prin posesia bunurilor care formează obiectul lor în toată perioada prevăzută de lege şi prin exercitarea pozitivă a dreptului de opţiune cu privire la uzucapiune. Aşadar, uzucapiunea, ca mod de dobândire a drepturilor reale principale, cuprinde în structura sa juridică posesia, iar ca fapt juridic, uzucapiunea reprezintă chiar posesia utilă, exercitată o anumită durată şi care trebuie să îndeplinească anumite condiţii speciale cerute de lege.

Potrivit art. 1846 alin. 2 Cod civil posesiunea este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înşine sau de altul în numele nostru, iar art. 1854 Cod civil prevede că posesorul este presupus că posedă pentru sine, sub nume de proprietar, dacă nu este probat că a început a poseda pentru altul.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1847 şi urm. Cod civil, instituţia uzucapiunii presupune o posesie neviciată, adică utilă, ceea ce înseamnă că trebuie să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

Prin raportare la întregul material probator administrat, instanţa urmează să constate că reclamantul a exercitat o posesie utilă, în ultimii 30 de ani.

În acest sens, instanța constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispoziţiile art. 1860 Cod civil, care asigură facultatea pentru orice posesor actual să unească posesia reclamanților cu cea a autorilor săi, constatând că, în speță, s-a făcut pe deplin dovada unei posesii propriu-zise, publice si neechivoce.

Instanța reține că posesia a fost începută în persoana reclamantului în anul 1981, utilitatea posesiei exercitate de aceasta fiind dovedită prin declarațiile martorilor audiaţi.

Reclamanții au continuat posesia începută de defunctă, astfel cum reiese din declarațiile martorilor, care au afirmat că terenul deţinut de reclamant şi împrejmuit are suprafaţa de 500-600 mp.

În consecinţă, instanţa apreciază că reclamantul a făcut dovada actelor materiale de stăpânire efectivă pe tot termenul prevăzut de lege – din 1981și până în prezent, iar toate aceste acte materiale de stăpânire reflectă intenţia reclamantului de a se comporta ca un adevărat titular ai dreptului de proprietate asupra întregii suprafeţe de teren, ceea ce caracterizează o atitudine subiectivă specifică titularului dreptului de proprietate.

Faţă de cele reţinute, instanţa apreciază că acţiunea este întemeiată, motiv pentru care o va admite şi va constata că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiunea de lungă durată, asupra terenului în suprafață de 596 mp, situat Comuna , sat , nr. , jud. Prahova, identificat prin raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie nr. 314/31.08.2020, întocmit de expert tehnic judiciar .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea de chemare în judecată având ca obiect ”uzucapiune” formulată de reclamantul  , cu domiciliul procesual ales în contradictoriu cu pârâtul , cu sediul în Comuna nr. , judeţ Prahova, astfel cum a fost precizată după depunerea raportului de expertiză.

Constată dreptul de proprietate al reclamantului, prin uzucapiunea de lungă durată, asupra terenului în suprafață de 596 mp, situat Comuna , nr. , jud. , identificat prin raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie nr. 314/31.08.2020, întocmit de domnul expert tehnic judiciar .

În temeiul art. 24 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, dispune ca, în termen de 30 de zile, hotărârea să fie transmisă în vederea înscrierii în cartea funciară Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Prahova.

Faţă de disp. art. 771 alin. (6) din C. fiscal, instanţa va dispune ca în termen de 30 zile, hotărârea rămasă definitivă, însoţită de un exemplar al raportului de expertiză topografie, efectuat de expert, să fie transmis la organul fiscal competent.

Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Ploieşti.

Pronunțată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 02.11.2020.

PREŞEDINTE,   GREFIER,

Domenii speta

Spete similare