Lipsă de interes promovare acţiune evacuare în condiţiile în care reclamantul are hotărâre de revendicare; constatare calitate constructor de rea - credinţă.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.08.2019 sub număr de dosar 4309/866/2019, reclamanta ……………., prin lichidator ………….., a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii ………. şi …………., pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună evacuarea pârâţilor de pe terenul proprietatea reclamantei şi ridicarea de către aceştia a tuturor bunurilor ce le aparţin, inclusiv animale vii, constatarea relei – credinţe a pârâţilor la edificarea lucrării autonome cu caracter durabil reprezentată de grajd pe imobilul proprietatea reclamantei, identificată în documentaţia cadastrală sub nr. C13 şi obligarea acestora la desfiinţarea lucrării, iar în subsidiar, autorizarea reclamantei să demoleze acest imobil pe cheltuiala pârâţilor, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentinţa civilă nr. 1061/24.04.2015 pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 2861/866/2012, definitivă prin decizia civilă nr. 1123/24.11.2015 a Tribunalului Iaşi  a fost admisă acţiunea în revendicare promovată şi s-a dispus obligarea pârâţilor să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 39.037 mp teren, împreună cu construcţiile aferente identificate. Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere decizia civilă nr. 4/08.01.2014 a Curţii de Apel Iaşi  pronunţată în dosarul nr. 1541/866/2009* prin care s-a admis recursul formulat de .............. în contradictoriu cu pârâţii .........., ........... şi ................ şi s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 791/12.07.2004 ............. cu privire la suprafaţa de 38.039,28 mp situată pe raza comunei ............. Prin aceeaşi decizie s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că titlul de proprietate nr. 74667/15.09.2003 aparţinând vânzătoarei .............. a fost desfiinţat prin sentinţa civilă nr. 247/14.02.2006 a Judecătoriei Paşcani.

În cuprinsul considerentelor deciziei civile nr. 4/08.01.2014 Curtea de Apel a reţinut: „În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara terenului în litigiu de 38.039,28 mp din comuna Lespezi, jud. Iaşi în conformitate cu certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria M07 nr. 1451 emis de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei la data de 19.05.1999.

S-a mai arătat în petitul cererii formulate că terenul este aferent Bazei de recepţie .......... – proprietatea ................ pe care se află construcţii (magazii şi pătule) şi care sunt înregistrate în baza aceluiaşi titlu în proprietatea societăţii, ca atare acest  teren nu putea constitui obiect al vânzării unui contract de vânzare-cumpărare, intimaţii ..............  în comuna ............... şi soţia sa ............ fiind cumpărători de rea-credinţă, cunoscând situaţia juridică a terenului.

Prin sentinţa civilă nr. 247 din 14 februarie 2006 – irevocabilă – a Judecătoriei Paşcani s-a admis acţiunea formulată  de ............. în contradictoriu cu ............. şi s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. ............. emis de Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii nr. 18/1991 pe numele autorului vânzătoarei ............. pentru suprafaţa în litigiu de 38.039,28 mp situată în ....... ...........

La data la care ............ a încheiat pentru terenul în litigiu contract de vânzare-cumpărare cu intimaţii .......... şi ............. la 12 iulie 2004 era emis Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria M07 nr. 1451 emis de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.

Totodată, din actele dosarului şi din expertiza tehnică formulată în dosarul nr. 3133/2004 al Judecătoriei Paşcani ataşat la prezenta cauză rezultă cu certitudine că la data cumpărării terenului de soţii .............. şi ........... în anul 2004, pe teren erau edificate construcţii care nu aparţineau vânzătoarei ................, ci erau proprietatea reclamantei – recurente.

Mai mult, o parte din construcţii ( pătule) au fost demolate de cumpărătorii ............... şi ................, care fiind localnici şi având funcţii în administraţia locală, ............. ., au cunoscut situaţia juridică reală a terenului pe care l-au cumpărat.

Ca atare, reaua-credinţă a cumpărătorilor-intimaţi este evidentă şi nu prezumată.”

Prin recursul formulat de .......... împotriva sentinţei civile nr. 1061/24.05.2015 aceasta a solicitat modificarea sentinţei instanţei de fond în sensul admiterii în parte a acţiunii doar cu privire la suprafaţa de 20.000 mp şi respingerea acţiunii în privinţa construcţiei grajd, edificată de aceasta pe suprafaţa respectivă, susţinând că este proprietar de bună – credinţă asupra acestei construcţii. Tribunalul Iaşi a reţinut că odată ce, pe de parte, reaua-credință a recurentei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a fost stabilită cu autoritate de lucru judecat în justiție în dosarul cu nr. 1541/866/2009*, prin decizia Curţii de Apel Iaşi nr. 4/2014 anterior amintită și, pe de altă parte, în virtutea accesiunii imobiliare artificiale, conform art.. 494 din Codul civil, în calitate de proprietar al terenului, se cuvin reclamantei toate construcțiile edificate pe aceste teren.

Cu privire la această construcţie, arată reclamanta că deşi pârâţii susţin că au edificat-o în anul 2004 cu materiale proprii, potrivit referatelor şefului de depozit de la Baza de recepţie ................, numitul ................, se arată că pentru ridicarea construcţiei au fost folosite materialele găsite în interiorul bazei de recepţie.

 A mai arătat reclamanta că imposibilitatea de preluare a imobilului este determinată şi de faptul că pârâţii au populat terenul cu animale vii – bovine, pe care refuză să le ridice.

În baza sentinţei civile nr. 1061/24.04.2015 pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 2861/866/2012 s-a declanşat executarea silită a pârâţilor, aceştia fiind somaţi în dosarul de executare nr. 445/2015 al BEJA .......... şi .............. să se conformeze celor dispuse prin hotărârea judecătorească. Conform procesului verbal nr. 445/2016 reclamanta a fost pusă în posesie cu suprafaţa de teren de 39.037 mp. La data de 02.09.2019 executorul judecătoresc s-a deplasat în comuna ............... în vederea predării silite a terenurilor deţinute în mod nelegal de pârâţi, încheindu-se astfel un proces verbal din care rezultă că pârâţii au refuzat să îşi ridice bunurile.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 577 şi urm., 1528 şi urm. Cod civil şi art. 897 şi urm. Cod proc. civ.

În probaţiune, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale şi expertize de specialitate.

Au fost anexat acţiunii următoarele înscrisuri: sentinţa civilă nr. 1061/24.04.2015 pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 2861/866/2012 (f. 9-10), decizia civilă nr. 1123/24.11.2015 a Tribunalului Iaşi  (f. 11-13), extras carte funciară (f. 14-15), decizia civilă nr. 4/08.01.2014 a Curţii de Apel Iaşi  pronunţată în dosarul nr. 1541/866/2009* (f. 16-18), raport expertiză  topo – cadastrală dosar 2861/866/2012 (f. 19-29), sentinţa civilă nr. 247/14.02.2006 a Judecătoriei Paşcani din dosarul nr. 3133/2004 (f. 30-33), referate ............... (f. 34-37), încheiere din 28.06.2016 dosar executare 445/2016 (f. 38), somaţie (f. 39), proces verbal constatare (f. 40-42), proces verbal de punere în posesie (f. 43), planuri amplasament şi delimitare imobile (f. 44-47), sentinţa nr. 1118/2016 pronunţată în dosarul nr. 1063/866/2016 al Judecătoriei Paşcani (f. 48-52), decizia nr. 2009/2016 a Tribunalului Iaşi pronunţată în dosarul nr. 1063/866/2016 (f. 53-59).

Acţiunea a fost scutită de taxă judiciară de timbru conform art. 115, alin. 1 din Legea nr. 85/2014.

În temeiul art. 201, alin. 1 Cod procedură civilă s-a dispus comunicarea acţiunii şi a înscrisurilor către pârâţi, iar aceştia, în termenul acord, au formulat întâmpinare.

Prin întâmpinare pârâţii au arătat că au formulat contestaţie la executare împotriva executării silite declanşate  ce face obiectul dosarului nr. 1758/866/2019 având în vedere faptul că pe suprafaţa de teren proprietatea reclamantei au edificat cu bună credinţă un grajd. Au arătat că au construit cu materiale proprii în anul 2004 un grajd pe terenul dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 791/12.07.2004. Reclamanta îşi dovedeşte proprietatea prin Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria ............ pentru suprafaţa totală de 38.039,28 mp de pe raza ............. Prin sentinţa civilă nr. 1061/24.04.2015 au fost obligaţi să lase în linişită posesie şi deplină proprietate suprafaţa de teren de 39.037 mp, cu aproximativ 1000 mp mai mult decât actele de proprietate. Raportul de expertiză efectuat în cauză reflectă că suprafaţa de teren proprietatea reclamantei formează un singur trup însumând o suprafaţă totală de 39.037 mp amplasată în cv38 – 20.084 mp, T67 – 10.275 mp şi T70 – 8.678 mp şi ar reprezenta suprafaţa de teren ce a făcut obiectul contractului autentificat sub nr. 791/12.07.2004.

În realitate, suprafaţa de teren proprietatea reclamantei de 38.039,28 mp este amplasată după cum urmează: 28.182 mp – T38, parcela 1543, 9.857 mp – T40, parcelele 1566 şi 1567, împrejurare confirmată şi de faptul că reclamanta, prin lichidator judiciar, a vândut către SC. .............. suprafaţa de 9.857 mp din T40, parcelele 1566 şi 1567. Expertul în mod mincinos a afirmat că terenul reclamantei se suprapune peste terenul dobândit de pârâţi prin contractul de vânzare -cumpărare astfel nu s-ar putea justifica înstrăinarea suprafeţei de teren anterior menţionate.

Cererea de evacuare formulată este lipsită de interes odată ce sentinţa civilă nr. 1061/24.04.2015 face obiectul dosarului de executare silită nr. 445/2016 al BEJA ......... şi ........... privind punerea în posesie cu terenul în litigiu.

Cu privire la cererea de constatare a relei credinţe a pârâţilor la edificarea lucrărilor autonome cu caracter durabil reprezentate de construcţia grajd, aceasta este inadmisibilă prin raportare la prevederile art. 35 Cod procedură civilă. Instanţa poate constata existenţa sau inexistenţa unui drept, nu a unei situaţii de fapt. De asemenea, cererea nu poate fi primită dacă partea are calea unei acţiuni în realizare.

În ceea ce priveşte cererea reclamantei vizând obligarea pârâţilor la ridicarea construcţiilor, au reiterat aceştia că au fost de bună credinţă. În dosarul nr. 1758/866/2019 au solicitat pârâţii să se constate că sunt beneficiari ai unui drept de creanţă motiv pentru care solicită şi conexarea cauzei nr. 1758/866/2019 la prezentul dosar.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 Cod proc. civ.

În probaţiune s-au solicitat: proba cu înscrisuri, proba testimonială şi expertiză în construcţii şi evaluare imobiliară.

În temeiul art. 201, alin. 2 Cod procedură civilă s-a dispus comunicarea întâmpinării către reclamantă, însă aceasta, în termenul acord, nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Instanţa a unit cu fondul cauzei excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii în evacuare invocate de pârâţi.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, sens în care au fost ataşate dosarele nr. 2861/866/2012 şi 1541/866/2009 şi a fost înaintat dosarul de executare nr. 445/2015 al BEJA .........şi .............., şi a respins ca nefiind utilă soluţionării cauzei proba cu expertiză de specialitate.

În temeiul art. 248 Cod procedură civilă, analizând cu prioritate excepția lipsei de interes în promovarea acţiunii în evacuare, invocată de pârâţi, instanța reține:

Constată instanţa că reclamanta ..........., prin lichidator ............... a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii .............. şi ..............., pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună evacuarea pârâţilor de pe terenul proprietatea reclamantei în suprafaţă de 39.037 mp indicat în sentinţa civilă nr. 1061/24.04.2015 pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 2861/866/2012, definitivă prin decizia civilă nr. 1123/24.11.2015 a Tribunalului Iaşi.

Verificând conţinutul sentinţei civile nr. 1061/24.04.2015 pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 2861/866/2012, definitivă prin decizia civilă nr. 1123/24.11.2015 a Tribunalului Iaşi se constată că s-a dispus obligarea pârâţilor să lase reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa totală de 39.037 mp teren împreună cu construcţiile aferente identificate pe planul de situaţie de la fila 269 dosar întocmit de către expertul tehnic Dumitru Eugen.

Verificând planul de situaţie menţionat în cuprinsul sentinţei civile nr. 1061/24.04.2015, se constată că suprafaţa de teren de 39.037 mp este compusă din: 20.084 mp amplasaţi în cv38, nr. cadastral 431, teren înscris în cartea funciară nr. 62577 a com. ............, 10.275 mp amplasaţi în T67, nr. cadastral 431, teren înscris în cartea funciară nr. 62578 a com. Lespezi şi 8.678 mp amplasaţi în T70, nr. cadastral 433, teren înscris în cartea funciară nr. 62579 a com. .........

 La data de 28.06.2016 reclamanta ............, prin lichidator ..........., s-a adresat BEJA ............. şi ........... cu o cerere de executare silită a debitorilor .......... şi .......... în baza titului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 1061/24.04.2015, pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 2861/866/2012, definitivă prin decizia civilă nr. 1123/24.11.2015 a Tribunalului Iaşi, sens în care a fost deschis dosarul de executare nr. 445/2016. Verificând actele de executare se constată că la data de 22.09.2016 a fost încheiat procesul verbal de punere în posesie (f. 35 dos. exec.) în cuprinsul căruia s-a menţionat declarăm pusă în posesie pe ............. cu suprafaţa de 39.037 mp teren împreună cu construcţiile aferente identificate conform dispozitivului titltului executoriu – plan situaţie întocmit de expert ......... aflat la dosarul cauzei la f. 269.

De asemenea, la data de 20.03.2019 pârâţii au fost somaţi de creditoarea reclamantă ca până la data de 01.04.2019 să îşi ridice toate bunurile (construcţii + bunuri mobile) de pe suprafaţa de teren de 39.037 mp. La data de 02.04.2019 a fost întocmit în dosarul de executare nr. 445/2016 un proces verbal de constatare (f. 165 dos. exec.) în cuprinsul căruia s-a reţinut că debitorii nu şi-au ridicat bunurile de pe terenul creditoarei (construcţie grajd, animale şi furaje) şi, mai mult decât atât, au adus în incintă şi alte bunuri. Debitorii refuză să procedeze la ridicarea bunurilor.

Aşadar, constată instanţa că reclamanta, deşi este beneficiara unei horărâri judecătoreşti prin care a fost admisă acţiunea sa în revendicarea suprafeţei de teren de 39.037 mp, solicită pronunţarea unei noi hotărâri prin care să se dispună evacuare pârâţilor de pe imobilul anterior menţionat.

Conform art. 32 Cod procedură civilă orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: are capacitate procesuală, are calitate procesuală, formulează o pretenție și justifică un interes. Art. 33 din același act normativ prevede că interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

În doctrină şi în  practica judiciară s-a arătat că interesul procesual în promovarea unei acţiuni civile reprezintă acel folos practic pe care-l urmăreşte titularul acţiunii civile atunci când se adresează justiţiei civile formulând o cerere în acest sens.

Reţine instanţa că prin intermediul acțiunii în revendicare, se apără dreptul de proprietate, prin obținerea recunoașterii reclamantului ca titular al acestui drept și obligarea pârâtului la restituirea bunului. Evacuarea dintr-un imobil este doar un efect accesoriu al admiterii acțiunii în revendicare, nefiind nevoie de un petit separat în acest sens, deoarece sentințele obținute în astfel de acțiuni sunt totdeauna susceptibile de a fi aduse la îndeplinire pe cale de executare silită.

În ceea ce priveşte acţiunea în evacuare, aceasta este un instrument juridic aflat la dispoziţia proprietarului sau posesorului unui imobil, pentru apărarea folosinţei bunului, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate. În cadrul acestei acţiuni nu se pune în discuţie însuşi dreptul de proprietate asupra imobilului, ci doar folosinţa acestuia. De asemenea, interesul obţinerii unei horărâri judecătoreşti prin care să se dispună evacuare este punerea în executare silită a acesteia.

Aşadar, reclamanta nu poate renunţa la beneficiul prevăzut prin lege în favoarea sa - de a obţine evacuarea prin punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 1061/24.04.2015 pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 2861/866/2012, definitivă prin decizia civilă nr. 1123/24.11.2015 a Tribunalului Iaşi - şi a cere, în baza principiului disponibilităţii, obţinerea unui nou titlu executoriu reprezentat de o nouă hotărâre judecătorească prin care să se dispună evacuarea.

În plus, conform procesului verbal de punere în posesie din data de 22.09.2016 (f. 35 dos. exec.) reclamanta .............. a fost pusă în posesie cu suprafaţa de 39.037 mp teren împreună cu construcţiile aferente identificate conform dispozitivului titltului executoriu – plan situaţie întocmit de expert ........... aflat la dosarul cauzei la f. 269, aspect ce implică o evacuare a ocupanţilor terenului. În situaţia în care s-ar constata o reocupare a imobilului, reclamanta ar avea la îndemână procedura prevăzută de art. 902 Cod procedură civilă, respectiv o nouă executare silită în baza aceluiaşi titlu executoriu, nefiind astfel necesar o nouă executare silită.

De asemenea, pentru obligarea pârâţilor să îşi ridice bunurile mobile, reclamanta are la dispoziţie procedura prevăzută de 899 – 901 Cod procedură civilă.

Având în vedere că reclamanta se află deja în posesia unui titlu executoriu în baza căruia poate dispune evacuarea pârâţilor din imobilul ce îi aparţine, instanţa constată că excepţia lipsei de interes invocată de pârâţi este întemeiată, sens în care va fi admisă. 

Pe fondul cauzei, analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Reclamanta a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună constatarea relei – credinţe a pârâţilor la edificarea lucrării autonome cu caracter durabil reprezentată de grajd pe imobilul proprietatea reclamantei, identificată în documentaţia cadastrală sub nr. C13 şi obligarea acestora la desfiinţarea lucrării, iar în subsidiar, autorizarea reclamantei să demoleze acest imobil pe cheltuiala pârâţilor.

În primul rând, instanţa reţine ca fiind aplicabile dispoziţiile art. 494 vechiul Cod civil motivat de faptul că, faţă de dispoziţiile art. 6 alin. (2) noul Cod civil, accesiunea este supusă legii în vigoare la data producerii sau săvârşirii împrejurării sau faptei care atrage incidenţa accesiunii, iar pentru ipoteza unor fapte continue, interesează legea în vigoare la data începerii.

În cauza de faţă este necontestat că edificarea imobilului grajd, imobil înscris în cartea funciară nr. 63060 – C13 a com............., jud. Iaşi, cu suprafaţa de 349 mp a fost edificat în anul 2004 de către pârâţii  .......... şi ..............

Faţă de prevederile art. 492 şi 494 vechiul Cod civil, instanţa reţine că, de regulă, proprietarul terenului devine, prin accesiune, şi proprietar al construcţiilor, plantaţiilor şi lucrărilor realizate.

Cu referire la situaţia constructorului, tratamentul juridic al acestuia este însă diferit, după cum el a fost de rea-credinţă sau, dimpotrivă, de bună-credinţă. Prin constructor de rea-credinţă se înţelege acea persoană care ridică o construcţie sau face o plantaţie sau altă lucrare pe un teren, cunoscând ca terenul în cauza nu-i aparţine, ci este proprietatea altuia. Într-o atare situaţie, potrivit art. 494 alin.1-2 si alin. 3, teza I, proprietarul terenului are dreptul de a opta pentru una din următoarele doua posibilităţi: fie să invoce accesiunea, devenind proprietar al construcţiei, cu obligaţia de a plăti constructorului de rea - credinţă valoarea materialelor şi preţul muncii, fie să-l oblige pe constructorul de rea - credinţă să procedeze la desfiinţarea sau ridicarea construcţiei sau lucrării respective, pe propria lui cheltuiala, şi de a pretinde daune-interese, daca a suferit un prejudiciu, în conditiile răspunderii civile delictuale.

Prin constructor de buna-credinţă se întelege acea persoană care ridică o construcţie, face o plantaţie sau altă lucrare pe un teren, având convingerea fermă, dar eronată că acel teren se afla în proprietatea sa. Buna - credinţă trebuie să existe în momentul când s-au făcut lucrările, chiar daca după terminarea lor a devenit de rea - credinţă. Invocând accesiunea, proprietarul terenului este îndatorat, în temeiul principiului îmbogăţirii fără justă cauză să-l despăgubească pe constructor. În ce priveşte întinderea obligaţiei de despăgubire, proprietarul terenului are dreptul să opteze între două soluţii posibile: fie să-l indemnizeze pe constructor cu o suma de bani egală cu valoarea materialelor şi preţul muncii, fie sa-i plătească o suma de bani reprezentând sporul de valoare a terenului înregistrat ca urmare a ridicării construcţiei, efectuării plantaţiei sau facerii altei lucrări.

Faţă de excepţia inadmibilităţii cererii reclamantei de a se constata reaua credinţă la edificarea construcţiei, invocată de către pârâţii .......... şi .............., reţine instanța că reclamanta nu are la dispoziţie o altă cale pentru valorificarea dreptului său. Pentru valorificarea dreptului de opţiune prevăzut de dispoziţiile art. 494 vechiul Cod civil se impune constatarea cu prioritate a bunei sau relei - credinţe a constructorului. Având în vedere că reclamanta, în calitate de proprietar al terenului, a solicitat desfiinţarea lucrării, iar în subsidiar, autorizarea sa să demoleze acest imobil pe cheltuiala pârâţilor, este necesar să se stabilească reaua - credinţă a pârâţilor întrucât numai în raport de această stare reclamanta poate opta în acest sens. Contrar celor susţinute de către pârâţi, instanţa nu constată o situaţie de fapt, ci constată existenţa sau inexistenţa unui raport juridic între părţi.

Acțiunea în constatare are ca sediu al materiei prevederile art. 35 Cod proc. civ. conform căruia „Cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege”.

În speţa dedusă judecăţii, buna sau reaua - credinţă a constructorului nu poate fi stabilită decât pe baza unei acţiuni în constatare, neexistând o acţiune în realizare distinctă care să permită acest lucru. 

După cum s-a arătat şi anterior, este necontestat că pârâţii au edificat în anul 2004 imobilul grajd, imobil înscris în cartea funciară nr. 63060 – C13 a com. Lespezi, jud. Iaşi, cu suprafaţa de 349 mp.

Se mai constată că pârâţii ........... şi ................ au dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 791/12 iulie 2004 de BNP .......... de la ..........dreptul de proprietate asupra suprafeţei de teren de 40.400 mp, amplasată pe teritoriul satului ........., com. .........., jud........ în T67, parcela 1545/103, T70, parcela 1663/103 şi T38, parcela 1543 (f. 10 dos. 1541/866/2009). Vânzătorul şi-a justificat dreptul de proprietate asupra terenului prin titlul de proprietate nr. 74667 emis la data de 15.09.2003 pe numele Popovici Gheorghe şi certificatul de moştenitor suplimentar nr. 1 din 15 ianuarie 2004 emis de BNP ............. (f. 27-28 dos. 1541/866/2009).

Prin sentinţa civilă nr. 247 pronunţată la data de 14 februarie 2006 în dosarul nr. 3133/2004, definitivă prin decizia civilă nr. 1571 pronunţată la data de 03 noiembrie 2006 de Tribunalul Iaşi s-a constatat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 74667 emis la data de 15.09.2003 pe numele ............. pentru suprafaţa de 38.039,28 mp.

De asemenea, prin decizia civilă  nr. 04/08 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Iaşi pronunţată în dosarul nr. 1541/866/2009* s-a constatat nulitatea absolută a  contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 791/12 iulie 2004 de BNP ............. cu privire la suprafaţa de 38.039,28 mp. În considerentele deciziei s-a reţinut că „la data la care .......... a încheiat pentru terenul în litigiu contract de vânzare-cumpărare cu intimaţii ..... şi ........... la 12 iulie 2004 era emis Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria M07 nr. 1451 emis de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.

Totodată, din actele dosarului şi din expertiza tehnică formulată în dosarul nr. 3133/2004 al Judecătoriei Paşcani ataşat la prezenta cauză rezultă cu certitudine că la data cumpărării terenului de soţii .......... şi ............. în anul 2004, pe teren erau edificate construcţii care nu aparţineau vânzătoarei  ..........., ci erau proprietatea reclamantei – recurente.

Mai mult, o parte din construcţii (pătule) au fost demolate de cumpărătorii .............. şi ..........., care fiind localnici şi având funcţii în administraţia locală, ............ – primar, au cunoscut situaţia juridică reală a terenului pe care l-au cumpărat.

Ca atare, reaua-credinţă a cumpărătorilor-intimaţi este evidentă şi nu prezumată.

Prin urmare, contractul de vânzare-cumpărare nr. 791/12.07.2004 între .......... şi intimaţii .......... şi ......... s-a încheiat cu fraudarea intereselor reclamantei-recurente în calitate de  proprietar al terenului.”

Aşadar, s-a reţinut cu putere de lucru judecat că pârâţii au fost de rea – credinţă la încheierea contractului de vânzare - cumpărare, situaţie ce impune concluzia că şi la edificarea construcţiei - grajd aceştia au fost de rea - credinţă. În nici un caz prezenta instanţa nu poate reţine că pârâţii au fost de bună - credinţă la momentul edificării construcţiei doar pentru simplul fapt că nu se constatase la acel moment nulitatea contractului de vânzare cumpărare. Cauza de nulitate a contractului exista la momentul încheierii acestuia şi era cunoscută de pârâţi.

Faţă de cele expuse instanţa va constata calitatea de constructori de rea - credinţă a pârâţilor .......... şi ......... la edificarea construcţiei - grajd, imobil înscris în cartea funciară nr. 63060 – C13 a com. ..........., jud. ........., cu suprafaţa de 349 mp.

Contrar susţinerilor pârâţilor, mai constată instanţa că imobilul construcţie se află pe suprafaţa de teren proprietatea reclamantei aspect ce rezultă atât din Planul de situaţie – Anexa 1 raport de expertiză ........... (f. 269 dos. 2861/866/2012), construcţia fiind notată cu C17, cât şi din extrasul de carte funciară pentru informare – Carte funciară nr. 63060 Lespezi (f. 14-15), în Anexa I la Partea I fiind înscrisă la poziţia A1.13  - construcţie anexă cu suprafaţa de 349 mp, fără acte, proprietatea lui .......... şi ...............

 De asemenea, susţinerile pârâţilor în sensul că documentaţia cadastrală pentru cartea funciară nr. 63060 a com. .......... nu ar fi conforme cu realitatea sau cu expertiza ............. avută în vedere la soluţionarea cauzei nr. 2861/866/2012 exced cadrului procesual prezent, prezenta instanţă nefiind învestită cu verificarea corectitudinii înscrierii dreptului de proprietate al reclamantei în cartea funciară.

Având în vedere că s-a reţinut reaua - credinţă a pârâţilor la edificarea construcţiei grajd, faţă de opţiunea exercitată de reclamantă în temeiul art. 494 vechiul Cod civil, instanţa va obliga pe pârâţi să desființeze construcţia grajd, imobil înscris în cartea funciară nr. 63060 a com. .........., A1.13 – 63060-C13, cu suprafaţa construită la sol de 349 mp, iar în caz de refuz, va autoriza pe reclamantă să desființeze construcțiile, pe cheltuiala pârâţilor. 

Constată instanţa că deşi reclamanta a solicitat cheltuieli de judecată, la dosarul cauzei nu se regăseşte dovada suportării vreunei astfel de cheltuieli astfel că instanţa va respinge ca neîntemeiată solicitarea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepția lipsei de interes în promovarea acţiunii în evacuare, invocată de pârâţi.

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta ............, prin lichidator ................, cu sediul în ................., cu sediul procesual ales la ..........., în contradictoriu cu pârâţii ..............., CNP ...................., cu domiciliul în sat Sireţel, com. Sireţel, jud. Iaşi şi ................, CNP ..............., cu domiciliul în ……….

Respinge ca fiind lipsită de interes cererea reclamantei .................., prin lichidator .................., de evacuare a pârâţilor ............... şi ..............., de pe terenul în suprafaţă de 39.037 mp proprietatea reclamantei.

Constată că pârâţii ............ şi ................. sunt constructori de rea - credinţă ai imobilului - grajd, înscris în cartea funciară nr. 63060 a com. .........., A1.13 – 63060-C13, cu suprafaţa construită la sol de 349 mp.

Obligă pârâţii să desființeze construcţia grajd, imobil înscris în cartea funciară nr. 63060 a com..........., A1.13 – 63060-C13, cu suprafaţa construită la sol de 349 mp, iar în caz de refuz, autorizează pe reclamantă să desființeze construcțiile, pe cheltuiala pârâţilor.

Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligarea a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată. 

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Eventuala cerere de apel se va depune la Judecătoria Pașcani.

Pronunţată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 25.03.2020.

PREŞEDINTE,  GREFIER,

............................

Domenii speta

Spete similare