Cod operator 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Sentinţa nr. 123./2015
Şedinţa publică de la 06 Iulie 2015
Completul compus din:
PREŞEDINTE ………………
Grefier …………………
Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din 22 iunie 2015, privind cererea formulată de reclamanta SC …………… SA, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a Hotărârilor nr.34/27.09.2013 şi nr.35/27.09.2013, adoptate de către Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SC ……………….. SA, precum şi soluţionarea cererii reconvenţionale formulată de pârâtă.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
Tribunalul, deliberând, pronunţă următoarea sentinţă.
TRIBUNALUL,
Asupra cererii de faţă;
Prin cererea înregistrată la data de ………………. 2013, la Tribunalul Gorj - Secţia a II-a Civilă, sub nr. ……….., SC ……………….. SA a chemat în judecată pârâta SC.................SA, solicitând constarea nulităţii absolute a Hotărârilor nr.34/27.09.2013 şi nr.35/27.09.2013, adoptate de către Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SC.................SA, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a susţinut că SC.................SA este o societate comercială deţinută majoritar de către Statul Român, prin Ministerul Economiei – Departamentul pentru Energie (77,17% din capitalul social), .................SA fiind unul dintre acţionarii societăţii, deținând 21,53% din capitalul social al acesteia. În data de 23.08.2013 a primit convocarea pentru Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor …………………. din data de 26.09.2013, convocare ce a fost publicată și pe pagina de internet a societății, în data de 23.08.2013, pe ordinea de zi a ședinței AGEA aflându-se aprobarea participării ................., prin asociere, la constituirea Asociației ………………… Târgu Jiu.
În data de 06.09.2013, acționarul majoritar al ................. a solicitat introducerea pe ordinea de zi a 5 puncte suplimentare, iar în data de 12.09.2013, a primit Convocarea AGEA cu ordinea de zi completată, convocare a fost publicată de asemenea și pe pagina de internet a societății, în data de 10.09.2013.
Cele 5 puncte suplimentare introduse pe ordinea de zi a AGEA au fost următoarele:
- aprobarea încheierii operaţiunii de dare în plată, respectiv trecerea în proprietatea ................. a Grupului energetic Brăila, deţinut de debitorul SC ……………………. SA, pentru stingerea obligaţiei de plată în valoare de 28.709.475.13 lei, pe care acesta o avea față de .................;
- aprobarea virării, de către ................., în contul SC ………………. SA, a diferenţei de 8.100.724,87 lei dintre valoarea de piaţă a ………………… Brăila (36.810.200 lei) şi valoarea obligaţiei de plată;
- aprobarea încheierii, între ................. şi SC ………………….. SA, a unui contract de închiriere cu privire la amenajările hidrotehnice, canalul de evacuare, canalul de aducțiune și rezervorul de apă potabilă și la imobilul pentru coordonarea activității ................., bunuri deţinute de SC ……………Grup SA;
- .aprobarea încheierii unei înţelegeri între ................. şi SC .................SA, privind transferarea celor 615.593 certificate de emisii de gaze cu efect de seră către ................., în schimbul achitării contravalorii acestora;
- aprobarea preluării, de către ................., a celor 280 de salariaţi ai ……………….
Practic, toate aceste operațiuni individuale compun o operațiune de sine stătătoare de preluare a unei afaceri, un ansamblu contractual indivizibil, cu o cauză unică.
În cadrul celei de-a doua convocări a ședinței AGEA, din data de 27.09.2013, au fost adoptate 3 hotărâri, respectiv:
a)Hotărârea AGEA nr. 33/27.09.2013, prin care s-a aprobat participarea ................., prin asociere, la constituirea Asociației .................Târgu Jiu, cu încadrarea în prevederile bugetului de venituri și cheltuieli al ................., aprobat conform prevederilor legale, a tuturor obligațiilor financiare care vor fi asumate de societate prin reprezentanții săi legali și a respectării prevederilor legale aplicabile.
b)Hotărârea AGEA nr. 34/27.09.2013, prin care s-a aprobat următoarele: încheierea operaţiunii de dare în plată; virarea diferenţei de 8.100.724,87 lei, de către ................. în contul SC .................SA; transferarea celor 615.593 certificate de emisii de gaze cu efect de seră către .................; preluarea celor 280 de salariaţi ai ……………….i, de către ..................
c)Hotărârea AGEA nr. 35/27.09.2013, prin care s-a respins încheierea, între ................. şi SC .................SA, a unui contract de închiriere cu privire la anumite bunuri imobile deţinute de SC .................SA.
Hotărârile AGEA nr. 34/27.09.2013 și nr. 35/27.09.2013 sunt nelegale, pentru motivele pe care le vom dezvolta în continuare.
Existența unei cauze ilicite decurgând din intenția Statului Român și a SC .................SA de a obliga ................. la o liberalitate care le profită în mod exclusiv şi deturnarea funcţiei sociale a votului adunării generale a acţionarilor.
Liberalitățile efectuate de o societate sunt nule absolut, pentru cauză ilicită.
Ca acte juridice, Hotărârile AGEA nr. 34/27.09.2013 și nr. 35/27.09.2013 trebuie să îndeplinească toate condițiile pentru valabilitatea unui act juridic impuse de art. 1179 din Codul civil. Mai mult, și actele juridice aprobate prin Hotărârile AGEA trebuie să îndeplinească toate condițiile prevăzute de art. 1179 din Codul civil.
Una dintre condițiile esențiale pentru valabilitatea actului juridic este existența unei cauze licite și morale, art. 1235 din Codul civil definind cauza actului juridic ca fiind motivul care determină fiecare parte să încheie contractul.
Astfel, cum reiese din art. 1236 din Codul civil, pentru a fi valabilă, cauza actului juridic trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții: să existe, să fie licită și să fie morală.
Cauza este ilicită atunci când este contrară legii și ordinii publice, situație care atrage nulitatea absolută a actului juridic. În prezenta cauză, Hotărârile AGEA nr. 34 și 35 din 27.09.2013 nu respectă condițiile impuse de lege pentru valabilitate lor, întrucât au o cauză ilicită: motivul urmărit în momentul adoptării acestora este unul contrar Legii nr. 31/1990, întrucât prin votul exprimat de statul român reprezentat de Ministerul Economiei - Departamentul pentru Energie se deturnează funcţia socială a votului adunării generale a acţionarilor şi se determină adoptarea unor hotărâri împotriva interesului social al societăţii şi în favoarea interesului acţionarului majoritar, statul român.
Mai exact, prin Hotărârea AGEA nr. 34/27.09.2013 se aprobă încheierea unor acte juridice care încalcă scopul lucrativ al societăților.
Hotărârea AGEA nr. 35/27.09.2013 are strânsă legătură cu actele juridice aprobate prin Hotărârea AGEA nr. 34/27.09.2013, ambele hotărâri fiind adoptate pentru realizarea aceleiași cauze ilicite. În aceste condiții, sancțiunea nulității absolute va afecta ambele hotărâri.
Art. 1 alin. 1 din Legea 31/1990 prevede că persoanele fizice şi juridice se asociază şi constituie societăţi cu personalitate juridică numai în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ. Acest articol stabilește și cauza care trebuie să caracterizeze orice act juridic încheiat de o societate, respectiv obținerea de beneficii.
Însăși definiția societății comerciale relevă scopul acesteia: de a derula afaceri în vederea obținerii de profit. În doctrină autorii rețin, în mod constant, faptul că unul dintre elementele specifice ale unei societăți este desfășurarea activității în vederea obținerii și împărțirii profitului rezultat între toţi asociaţii. Scopul urmărit constituie criteriul de distincție dintre o societate și o asociație.
Desfăşurarea unor activităţi cu scop lucrativ reprezintă mai mult decât o caracteristică specifică a societăților, ci este o adevărată limită a capacității de folosință a persoanei juridice, care îi impune să încheie numai acele acte juridice prin care poate obține profit.
Actele juridice care nu aduc societății un beneficiu reprezintă acte încheiate cu încălcarea scopului lucrativ și capacității de folosință a acesteia realizate împotriva interesului social. Toate aceste acte se sancționează cu nulitatea absolută, în temeiul art. 1238 alin. 2 și 206 alin. 3 din Codul civil.
În prezenta cauză, prin Hotărârea AGEA nr. 34/27.09.2013 s-au aprobat acte juridice dăunătoare societății ................. cu încălcarea interesului social al ................., în interesul acţionarului majoritar statul român, reprezentat de către Ministerul Economiei - Departamentul pentru Energie.
................. va dobândi o centrală termoelectrică neprofitabilă.
Ineficiența ................. este sugerată chiar de incapacitatea SC .................SA, deținătorul actual al centralei, de a-și achita datoria pe care o are față de societatea .................. Dacă această centrală ar fi fost profitabilă, s-ar fi putut realiza plata efectivă a datoriei şi nu ar fi fost necesară darea în plată a activelor.
Nerentabilitatea centralei termoelectrice este însă confirmată de Raportul de evaluare nr. 7679/10.06.2013, întocmit de ………….. SA. Din acest raport reies următoarele:
a)producția vândută în perioada 2008-2012 este în scădere (pg. 38 din raport);
b)prețurile sunt foarte mari față de cele ale concurenților, din cauza costurilor mari de producție (pg. 50 din raport);
c)cheltuielile de exploatare sunt, în general, mai mari decât veniturile estimate pentru anii următori (pg. 50 din raport);
d)pentru a fi posibilă obținerea unui eventual profit, este necesară retehnologizarea capacității de producție (pg. 67 și 74 din raport);
e)nu sunt fezabile scenariile menținerii situației actuale sau retehnologizării centralei, cea mai bună utilizare fiind determinată în situația terenului liber (pg. 150 din raport);
f)valoarea de recuperare este mult peste costurile pentru eliberarea terenului (pg. 150 din raport).
Caracterul prejudiciabil al actelor juridice aprobate prin Hotărârea AGEA nr. 34/27.09.2013 este demonstrat și de faptul că nu a fost efectuată o evaluare financiară, juridică şi de mediu cu privire la imobilul dat în plată societății .................. În consecință, acţionarul majoritar al societăţii a votat darea în plată, deşi nu cunoştea valoarea exactă a ................., întrucât nu a realizat niciun raport cu privire la obligaţiile juridice şi de mediu ale ..................
În condițiile în care ................. are numeroase capacităţi de producţie neutilizate, decizia realizării dării în plată este cu atât mai dăunătoare.
Prejudiciul ................. este amplificat de obligațiile colaterale dării în plată, pe care societatea și le asumă prin Hotărârile atacate.
În primul rând, ................. are obligația de a-i plăti debitoarei sale o diferență de bani importantă (8.100.724,87 lei). De asemenea, societatea va trebui să achite contravaloarea celor 615.593 certificate de emisii de gaze cu efect de seră necesare funcționarii activului.
Prin operațiunea de dare în plată, ................. preia și cei 280 de angajați ai ................., ale căror salarii reprezintă cheltuieli fixe și sunt evaluate la peste 18 milioane de lei anual. De altfel, inclusiv în paragraful 36 din Nota nr. 1645/04.10.2013 se menționează că societatea va realiza cheltuieli însemnate cu fondul de salarii al personalului preluat (precum și cu paza, consumul de energie necesar iluminatului și încălzirii).
Și în situația în care ................. va decide să concedieze acești salariați, va fi nevoită să le plătească salarii compensatorii.Prin urmare, preluarea angajaților, în orice scenariu al evoluției activului dat în plată, mărește, în mod semnificativ, pasivul ................., creând unele raporturi obligaționale extrem de oneroase pentru societate.
Autorizaţia de mediu a centralei termoelectrice date în plată de societatea .................SA expiră în curând.
În pct. IV, analizat în pg. 8 din Nota nr. 1645/04.10.2013 (anexată prezentei cereri) se arată că: potrivit afirmațiilor directului general, ................. nu are autorizație de mediu, în timp ce în raportul de evaluare se menționează că autorizația este valabilă până în 20.01.2014.
Or, în condițiile în care centrala ar trebui să desfășoare activităţi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, este interzisă funcţionarea sa fără autorizaţie de mediu, condiție impusă de art. 2 pct. 9, art. 12 și art. 14 din OUG 195/2005 privind protecţia mediului.
Lista activităţilor supuse autorizării de mediu se regăsește în Anexa 1 din Procedura din 19 noiembrie 2007 de emitere a autorizaţiei de mediu, cuprinsă în Anexa Ordinului Ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1798 din 19 noiembrie 2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu. În această listă, la pct. 249 și 250, se arată că sunt supuse procedurii de emitere a autorizației de mediu producţia și transportul de energie electrică.
Mai mult, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 10 alin. 1 și 15 alin. 2 lit. a) reiese faptul că, în cazul în care titularii de activităţi pentru care este necesară emiterea autorizaţiei de mediu urmează să deruleze sau să fie supuşi unei proceduri de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare ori în alte situaţii care implică schimbarea titularului activităţii, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare, faliment, încetarea activităţii, există obligaţia notificării autorității competente pentru protecţia mediului, înainte de realizarea modificării respective. Or, în prezenta cauză, această obligație nu a fost respectată.
Prin urmare, pe lângă faptul că activitatea ................. este aducătoare de pierderi pentru ................., exista riscul ca aceasta sa nu mai poate funcționa în mod legal. Concluzia că această centrală termoelectrică nu poate funcționa până la clarificarea aspectelor de mediu reiese și din paragraful 35 din pg. 8 a Notei nr. 1645/04.10.2013.
Lipsa intenției acționarilor care au adoptat cele 2 hotărâri AGEA atacate de a asigura un beneficiu societății ................. este demonstrată și de neadoptarea punctului de pe ordinea de zi privitor la încheierea contractului de închiriere a amenajărilor hidrotehnice, canalului de evacuare, canalului de aducțiune și a rezervorului de apă potabilă și a imobilului pentru coordonarea activității ..................
Astfel, din Nota nr. 1126/06.09.2013, emisă de ................., reiese, în mod clar, faptul că activitatea de producție de energie electrică prin intermediul centralei electrice de la Brăila nu se poate realiza numai cu bunurile care fac obiectul dării în plată, ci necesită închirierea imobilelor menționate anterior.
Din moment ce încheierea contractului de închiriere nu a fost aprobată de AGEA, este evident faptul că nu s-a urmărit asigurarea funcționării .................. Prin urmare, realizarea dării în plată și a celorlalte acte juridice strâns legate de darea în plată determină un impact negativ asupra situației economice și financiare a societății ................., prin preluarea unui bun aducător de pierderi și prin mărirea pasivului său.
După cum se observă, ................. preia un activ care va aduce pierderi și a cărui funcționare însăși este incertă, preia și costurile operării acestuia (personalul, certificatele verzi) și plătește și o diferență în bani transmițătorului, SC .................SA.
Aceste acte juridice maschează, de fapt, o liberalitate pe care ................. o face către SC .................SA, care scapă de un activ neperformant și obține, în același timp, o finanțare. Astfel de acte contravin art. 1 alin. 1 din Legea 31/1990 și au o cauză ilicită fiind, din acest motiv, interzise de Codul civil.
Este important de menționat faptul că, și în situația în care beneficiul obținut de o societate nu decurge direct din actul încheiat, trebuie ca aceasta să urmărească obținerea unui avantaj patrimonial, chiar și viitor. Exemplul tipic de astfel de acte este dat de liberalitățile făcute de societate, cu scopul de a atrage clienți.
Or, în prezenta cauză, prin donația mascată făcută către SC .................SA, ................. nu urmărește nici măcar obținerea unui astfel de beneficiu viitor. Preluarea unui activ neprofitabil nu poate asigura un avantaj patrimonial viitor, actul juridic prin care se aprobă o astfel de operațiune fiind nul.
În condițiile în care, prin Hotărârile AGEA nr. 34 și 35/27.09.2013, o parte dintre acționarii ................. și-au exprimat votul asupra încheierii unor acte juridice nule absolut, având o cauză ilicită, aceste hotărâri sunt și ele nule absolut.
Darea în plată este o operațiune excepțională față de executarea directă – benevolă sau silită – și, în cauză, nu aduce avantaje ..................
Un principiu important, specific materiei obligațiilor, este cel potrivit căruia creditorul are dreptul la îndeplinirea întocmai a obligației debitorului său. Creditorul nu poate fi obligat să accepte altceva pentru stingerea datoriei, iar debitorul nu se poate libera executând o altă prestație decât cea datorată, chiar dacă valoarea prestației oferite ar fi egală sau mai mare.
Efectul liberator al dării în plată este excepția, și nu regula. Din interpretarea coroborată a art. 1469 alin. 2 din Codul civil și art. 1516 din Codul civil reiese faptul că regula este executarea în natură, ea putând îmbrăca și forma executării silite.
................. SA deține titluri executorii (hotărârile judecătorești). SC .................SA și-au asumat, în mod expres, obligația de a executa hotărârile judecătorești exact în modalitatea impusă de instanțele de judecată, prin plata sumei de 28.709.475,13 lei. Însă, cu rea-credință, nu și-a respectat această obligație.
Prin adoptarea celor două hotărâri AGEA din 27.09.2013, Statul Român, prin Ministerul ……………………….., precum și SC .................SA au încălcat principiul analizat anterior. Mai mult, măsurile prevăzute în hotărâri prejudiciază, în mod grav, societatea ................. și o protejează pe debitoarea SC .................SA (al cărei acționar unic este Statul Român).
Deciziile luate în cadrul AGEA din 27.09.2013 sunt dăunătoare, în condițiile în care exista posibilitatea executării întocmai a obligației de plată asumate de SC .................SA, în mod benevol sau silit.
Executarea directă a obligației, în mod benevol sau silit, reprezenta o modalitate mult mai avantajoasă de realizare a creanței societății ................., pentru că asigura dobândirea unei sume efective de bani. În schimb, prin aprobarea realizării dării în plată și a celorlalte acte juridice, se cauzează prejudicii serioase societății, în special prin mărirea pasivului acesteia.
De altfel, chiar în Raportul de evaluare nr. 7679/10.06.2013, întocmit de ……………..SA, se menționează că valoarea centralei termoelectrice Chiscani este de 36.810.200 lei (8.513.700 euro). La această valoare se face referire inclusiv în Convocarea cu ordinea de zi completată, Procesul-verbal nr. 1257/27.09.2013 și în Nota nr. 1126/06.09.2013. Prin urmare, acționarii care au adoptat hotărârile atacate știau că, în cazul unei executări silite, exista posibilitatea obținerii sumei de bani aferente datoriei pe care o are SC .................SA față de ..................
Chiar și ipoteza obținerii unei sume mai mici de bani, prin executarea silită a debitoarei SC .................SA, era mai convenabilă pentru societatea ................. decât preluarea unei centrale termoelectrice neprofitabile, care poate aduce societății datorii viitoare semnificative.
Cauza actelor juridice aprobate prin hotărârile atacate constă în protejarea interesului unora dintre acționari, în detrimentul interesului societății și al celuilalt acționar
Hotărârile AGEA nr. 34/27.09.2013 și nr. 35/27.09.2013 au rolul de a proteja interesele unuia dintre acționarii .................. Darea în plată și celelalte acte juridice aprobate prin Hotărârea AGEA nr. 34/27.09.2013 îi creează o situație foarte favorabilă acționarului SC .................SA, debitorul societății ..................
Este important de menționat faptul că acționarul unic al SC .................SA este Statul Român, prin Ministerul ………………… (chiar acționarul majoritar al .................).
În art. 127 alin. 1 din Legea 31/1990 se prevede că acţionarul care, într-o anumită operaţiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societăţii, va trebui să se abţină de la deliberările privind acea operaţiune.
Statul Român, fiind acționar în ambele societăți, astfel cum am demonstrat mai sus, avea obligația să se abțină de la votul privind realizarea operațiunii de dare în plată.
Acționarii care au adoptat Hotărârile AGEA din 27.09.2013 aveau cunoștință de posibilitatea de a obține plata efectivă a sumei de 28.709.475,13 lei, însă au decis să acționeze cu rea-credință, aducând atingere interesului general al societății.
Din Raportul de audit intern nr. 297/04.09.2013 (pg. 9 și 10) și din Raportul privind evoluția creanțelor restante nr. 1127/06.09.2013 (pg. 2 și 3) reiese faptul că darea în plată nu a fost avizată de către Consiliul de Supraveghere al ..................
În urma verificărilor efectuate, acesta a sesizat că darea în plată nu este conformă cu legea și a propus alte modalități de realizare a creanței: plata sau executarea silită. Solicitările privind plata efectivă și executarea silită au fost făcute și de către conducerea societății, prin Adresa nr. 13878/30.08.2013.
În condițiile în care și Directoratul și Consiliul de supraveghere al societății au avut această atitudine față de realizarea dării în plată, aprobarea sa de către doi dintre acționarii societății este surprinzătoare și demonstrează reaua-credință a acestora. Statul Român, prin Ministerul ……………………….., precum și SC .................SA au acționat, în mod evident, cu încălcarea dispozițiilor art. 1361 din Legea 31/1990, care le impun acționarilor obligația de a-şi exercita drepturile cu bună-credinţă, cu respectarea drepturilor şi a intereselor legitime ale societăţii şi ale celorlalţi acţionar
Este interzisă protejarea intereselor unuia dintre acționarii societății, în detrimentul interesului societății. Adoptarea unor hotărâri AGEA cu încălcarea acestei interdicții atrage nulitatea absolută a acestora.
Modul în care s-a decis stingerea obligației SC .................SA față de societate este avantajos numai pentru debitoare, care, deși nu și-a executat obligația de bunăvoie, a aprobat anumite acte juridice care sting datoria sa și cauzează societății daune semnificative.
Or, în condițiile în care cauza care trebuie să caracterizeze orice act juridic încheiat de societatea ................. este obținerea de beneficii, cele de mai sus demonstrează nu numai că societatea nu a obținut niciun beneficiu, dar și că scopul urmărit a fost – prin voința a doi acționari, impusă de aceștia în AGA - protejarea intereselor lor, contrare celor ale ..................
Toate cele prezentate mai sus demonstrează că Hotărârile AGEA nr. 34/27.09.2013 și nr. 35/27.09.2013 sunt nule absolut, întrucât sunt adoptate pentru realizarea interesului acționarului SC .................SA, iar nu al societății ..................
Operațiunea de dare în plată aprobată de ................. încalcă dispozițiile din OUG 88/1997.
În paragraful 16 din Nota nr. 1645/04.10.2013 este exprimată următoarea concluzie: „Vânzarea – cumpărarea echipamentelor și a terenului aferent nu este reglementată ca posibilă în legislația actuală între două companii cu acționar majoritar statul român”.
Această idee reiese din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 24 și următoarele din OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale și art. 105 și următoarele din Normele metodologice din 13 iunie 2002 de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.
Regula exprimată de actele normative menționate anterior este că vânzarea-cumpărarea de active nu se poate realiza, în mod direct, între două societăți în care este acționar Statul Român. Aceasta poate fi îndeplinită numai pe baza următoarei proceduri:
-Societăţile în care statul este acţionar majoritar pot vinde sau încheia contracte de leasing imobiliar pentru active aflate în proprietatea lor, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau a consiliului de administraţie, după caz. Aprobarea privește oferta de vânzare, garanția de participare la licitație și taxa de participare, persoanele împuternicite să efectueze vânzarea.
-Societatea este obligată ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare, să publice oferta de vânzare. Oferta de vânzare se afișează la sediul vânzătorului și la locul unde este situat activul și se publică, cu cel puțin 15 zile înainte de data ținerii licitației.
-Societatea întocmește un dosar de prezentare, destinat să asigure potențialilor cumpărători posibilitatea cunoașterii principalelor date și informații de natură tehnică, economică, financiară și juridică cu privire la societatea supusă privatizării, în funcție de care să poate formula oferta.
-Cumpărătorilor li se poate asigura accesul direct la datele și informațiile, în cazul în care comunică în scris instituției publice implicate că doresc efectuarea unei vizite cu scopul de a-și forma o opinie generală asupra situației economice a societății comerciale sau în cazul în care doresc să întocmească un raport propriu de expertizare a societății comerciale
-Vânzarea activelor se face prin licitaţie deschisă cu strigare, cu adjudecare la cel mai mare preţ obţinut pe piaţă. Prețul de ofertă este prețul de pornire al licitației, care poate fi mai mic, mai mare sau egal cu valoarea contabila a activului. Prețul de ofertă se stabilește, de regula, pe baza unui raport de evaluare.
-Astfel cum reiese din art. 26 din OUG 88/1997, la cumpărarea de active nu au dreptul să participe reprezentanţii instituţiilor publice implicate în adunările generale ale acţionarilor, membrii consiliului de administraţie şi directorii executivi ai societăţilor comerciale sau ai regiilor autonome vânzătoare.
Operațiunea de dare în plată aprobată de către AGEA ................. din 27.09.2013 implică transferul dreptului de proprietate asupra .................. Prin această operațiune, ................. preia dreptul de proprietate asupra tuturor activelor care formează, împreună, centrala termoelectrică.
Prin urmare, această operațiune este similară vânzării-cumpărării de active din perspectiva efectului principal al actului juridic, transferul unui activ din patrimoniul societății. Mai mult, efectele dării în plată realizate prin transferul dreptului de proprietate sunt aceleași ca cele care se produc în situația în care se încheie un contract de vânzare-cumpărare.
În doctrină, se arată faptul că dării în plată i se aplică atât regulile generale de la plată, cât și regulile care fac parte din regimul juridic al vânzării-cumpărării, dacă prestația oferită în schimb constă în transferul dreptului de proprietate. Pe lângă condițiile obișnuite de valabilitate a oricărei convenții, darea în plată trebuie să îndeplinească și anumite condiții împrumutate de la regimul juridic al vânzării-cumpărării.
Mai mult, există opinii în doctrină (inclusiv în doctrina franceză) care califică darea în plată ca o vânzare urmată de compensație.
Toate cele menționate mai sus demonstrează faptul că darea în plată produce efectul translativ de proprietate, la fel ca orice contract de vânzare-cumpărare.
În prezenta cauză, efectul translativ de proprietate privește totalitatea activelor din care este compusă ..................
În orice caz, indiferent de natura juridică a dării în plată, este cert că, din perspectiva cedentului, aceasta reprezintă ieșirea din patrimoniu a unui bun, așa încât rațiunile care au impus reglementarea condițiilor speciale prevăzute de OUG 88/1997 în materia vânzării activelor societăților de stat sunt valabile și in acest caz, din moment ce respectivele condiții sunt destinate protejării societății privatizate.
Așa fiind, transferul prevăzut în cauza de față nu poate fi realizat decât cu respectarea dispozițiilor și a procedurii din OUG 88/1997 și normelor pentru punerea sa în aplicare. Modalitatea directă de transfer, realizată între cele două societăți având ca acționar Statul Român, nu este permisă de către legislația actuală.
În art. 42 alin. 2 din OUG 88/1997 se prevede că societăţile comerciale la care statul este acţionar au dreptul să participe la cumpărări de active în condiţiile ordonanţei, ale normelor metodologice, cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat.
Prin urmare, se impune constatarea nulității Hotărârilor AGEA nr. 34 și 35 din 27.09.2013, pentru că autorizează realizarea unei operațiuni care nu este permisă de lege.
Instituirea unei măsuri de ajutor de stat, în înţelesul art. 107 şi 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Deciziile luate prin Hotărârea AGEA nr. 34/27.09.2013 reprezintă, în același timp, un ajutor de stat ilegal prin faptul ca nu a fost notificat Comisiei Europene.
Art. 107 alin. 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, versiunea consolidată (denumit în continuare „TFUE”) prevede: „Cu excepţia derogărilor prevăzute de tratate, sunt incompatibile cu piaţa internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.”
Art. 108 alin. 2 din TFUE prevede: „Comisia, împreună cu statele membre, verifică permanent regimurile ajutoarelor existente în aceste state. Comisia propune acestora măsurile utile cerute de dezvoltarea treptată sau de funcţionarea pieţei comune”, iar art. 108 alin. 3 din TFUE prevede: „Comisia este informată în timp util pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la proiectele care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoarele. În cazul în care apreciază că un proiect nu este compatibil cu piaţa internă în conformitate cu dispoziţiile articolului 107, Comisia iniţiază fără întârziere procedura prevăzută la alineatul precedent. Înainte de pronunţarea unei decizii finale, statul membru în cauză nu poate pune în aplicare măsurile preconizate.”
Art. 108, citat mai sus, instituie „obligaţia de a nu pune în aplicare măsurile preconizate”, în sensul că statele membre nu pot pune în aplicare măsuri de ajutor de stat fără aprobarea prealabilă a Comisiei.
Efectul direct al dispoziţiilor cuprinse în art. 108 alin. 3 din TFUE a fost consacrat de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, persoanele afectate de o măsură prin care a fost implementat un ajutor de stat ilegal având dreptul de a se adresa direct instanţelor naţionale pentru protejarea drepturilor şi intereselor acestora.
Cu privire la aplicarea art. 108 alin. 3 TFUE, CJUE a stabilit că articolul trebuie interpretat în sensul că „este rolul instanţelor naţionale să protejeze drepturile persoanelor împotriva încălcării, de către autorităţile naţionale, a interdicţiei de a implementa un ajutor înainte de a fi aprobat de Comisia Europeană. În acest scop, instanţa naţională trebuie să ia în considerare interesul Comunităţii şi nu trebuie să adopte o măsură care ar avea ca efect doar extinderea cercului beneficiarilor ajutorului.
Astfel, orice măsură de ajutor de stat, implementată fără ca statul membru să fi notificat Comisia Europeană sau anterior obţinerii unui acord din partea acesteia, reprezintă un ajutor de stat ilegal iar actele prin care a fost acordat sunt nule absolut, pentru încălcarea unei norme imperative care protejează un interes public .
În vederea determinării competenţelor ce revin instanţelor naţionale în materia ajutorului de stat, Comisia Europeană a instituit un set de reguli sub denumirea „Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor referitoare la ajutoarele de stat de către instanţele naţionale” (denumite în continuare „Comunicarea Comisiei”).
În punctul 10 din această Comunicare se stabilește, în mod explicit, că instanţele naţionale au competenţa de a interpreta noţiunea de ajutor de stat.
Astfel, în timp ce rolul principal al Comisiei constă în examinarea compatibilităţii cu piaţa comună a măsurilor de ajutor propuse, pe baza criteriilor prevăzute la articolul 107 alin. 2 şi 3 din TFUE, rolul instanţelor naţionale este acela de a verifica dacă măsura de ajutor de stat a fost notificată şi aprobată de către Comisie.
CJUE s-a pronunţat, în mod constant, în sensul că instanţele naţionale sunt obligate să protejeze drepturile persoanelor afectate de punerea în aplicare ilegală a unui ajutor de stat, atunci când o autoritate a statului membru a acordat ajutorul fără respectarea obligaţiei de a nu pune în aplicare măsurile preconizate anterior notificării ajutorului sau anterior obţinerii aprobării Comisiei.
În virtutea efectului direct al art. 108 alin. 3 din TFUE, instanţa naţională este obligată să stabilească toate consecinţele juridice corespunzătoare dreptului intern, atunci când este sesizată cu un caz de încălcare a obligaţiei de a notifica ajutorul de stat Comisiei.
Măsura specifică dreptului intern în cazul de faţă este acţiunea în constatarea ilegalităţii ajutorului de stat şi anularea actelor administrative prin care măsura a fost dispusă.
CJUE a stabilit că „validitatea măsurilor prin care este implementat ajutorul este afectată dacă autorităţile naţionale acţionează cu încălcarea art. 93 ( 3) din Tratat (actualul articol 108 alin. 3 din TFUE – sublinierea noastră). Instanţele naţionale trebuie să ofere persoanelor interesate garanţia că toate măsurile necesare vor fi luate, în conformitate cu legislaţia naţională, atât în ceea ce priveşte valabilitatea măsurilor de punere în aplicare a ajutorului, cât şi recuperarea ajutorului financiar acordat cu încălcarea dispoziţiei menţionate şi eventuale măsuri provizorii.
Deşi, în principiu, procedurii din faţa instanţei naţionale îi sunt aplicabile normele de procedură din dreptul intern, în conformitate cu principiile generale ale dreptului comunitar trebuie respectate două principii esenţiale:
a)normele de procedură din dreptul intern aplicabile acţiunilor în temeiul articolului 108 alin. 3 din TFUE nu pot fi mai puţin favorabile decât cele aplicabile acţiunilor în temeiul dreptului intern (principiul echivalenţei) şi
b)normele de procedură din dreptul intern nu pot face excesiv de dificilă sau practic imposibilă exercitarea drepturilor conferite prin dreptul comunitar (principiul eficienţei) .
În acest sens, CJUE a statuat că: „Instanţele naţionale trebuie să se asigure că orice măsură luată de ele are capacitatea de a nega în fapt efectele ajutorului acordat cu încălcarea articolului 88 (3) TCE (actualul articol 108 alin. 3 din TFUE – sublinierea noastră) şi nu doar extinde ajutorul la alte clase de beneficiari”.
Pentru ca o măsură luată de stat să constituie ajutor de stat, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
a)statul să acţioneze ca „investitor” şi nu ca autoritate publică ce urmăreşte un interes public;
b)să fie utilizate resurse de stat;
c)să constituie un avantaj economic pentru beneficiar (acesta să fie o societate ce desfăşoară activităţi economice);
d)să fie selectivă (să favorizeze anumite întreprinderi sau producţia anumitor bunuri);
e)să aibă un afect advers asupra concurenţei şi un efect asupra comerţului între statele membre.
1.În prezenta cauză sunt îndeplinite toate aceste condiții:
a)Statul Român, în calitate de acționar majoritar al ................., nu acționează pentru a asigura realizarea unui interes public, ci pentru a-i asigura societății SC .................SA un avantaj patrimonial foarte important, care să o mențină pe piața energiei electrice.
Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene reține faptul că intervenţiile financiare efectuate de stat în capitalul unei întreprinderi a cărei situaţie economică şi financiară nu prezintă perspective şi, în absenţa unui plan de afaceri care să o facă rentabilă, reprezintă un ajutor de stat.
................. a aprobat realizarea dării în plată și actele juridice aferente fără a avea cea mai mică reprezentare asupra recuperării investiţiei şi a eventualelor beneficii realizabile şi fără să primească compensaţii corespunzătoare. Un investitor privat nu ar fi acţionat în același mod, mai ales în condițiile în care raportul de evaluare întocmit de …………………. SA confirma nerentabilitatea ..................
b)Pentru plata sumelor de bani indicate mai sus, ................. utilizează resurse publice. Noţiunea de finanţare din surse publice nu se limitează la transferul unor sume de bani de la bugetul de stat către beneficiarul ajutorului de stat, ci include şi orice măsură luată de stat în urma căreia beneficiarul obţine venituri la care nu ar fi avut acces pe o piaţa concurenţială.
Suntem în prezenţa unor resurse de natură publică, întrucât acestea provin de la o societate cu capital majoritar de stat, orice avantaj gestionat de o astfel de întreprindere putând fi considerat o resursă publică. Potrivit unei jurisprudenţe constante a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, resursele întreprinderilor publice (în sensul art. 2 din OUG 109/2011), asupra cărora autorităţile publice exercită o influenţă dominantă, se încadrează în categoria „resurselor de stat”.
c)Actele juridice aprobate prin Hotărârea AGEA nr. 34/27.09.2013 reprezintă un avantaj economic evident pentru SC .................SA și au rolul de a sprijini un anumit producător nerentabil de energie, care nu este competitiv pe piaţă din cauza costului ridicat de producție.
Astfel, .................SA își achită o datorie bănească căreia nu i-ar fi putut face față cu disponibilul său bănesc existent sau cu veniturile viitoare, transmite un activ care nu este rentabil și dobândește o creanță importantă, care o va ajuta să își continue activitatea.
Mai mult, din Nota nr. 1126/06.09.2013 rezultă că, în cazul în care darea în plată și celelalte acte juridice nu erau aprobate, exista riscul ca societatea să intre în insolvență.
Intenția de a sprijini acest producător de energie este evidențiată și de modul în care a fost acordat ajutorul, respectiv prin emiterea unei hotărâri AGEA care nu este fundamentată pe rapoarte, studii, explicații și justificări adecvate și solide, accesibile acționarilor.
d)Măsura aprobată de AGEA are un vădit caracter discriminatoriu, defavorizându-i pe ceilalți producători de energie electrică. Ea este destinată exclusiv creării unei situații favorabile unuia dintre acționarii societății ................., respectiv SC .................SA.
e)Actele juridice aprobate în cadrul AGEA din 27.09.2013 produc efecte adverse asupra concurenţei, care se răsfrâng asupra tuturor participanților la piaţa de energie. Din moment ce alți participanți la piața energiei nu beneficiază de aceleași avantaje ca SC .................SA, este distorsionată, în mod evident, concurența.
2.În plus față de toate cele menționate mai sus, subliniem faptul că actele juridice aprobate de AGEA din 27.09.2013 sunt ilegale pentru că nu au fost notificate Comisiei Europene.
3.Obligaţia notificării măsurilor care conţin elemente de ajutor de stat reiese din art. 108 alin. 3 din TFUE, fiind prevăzută și în art. 2 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 132, art. 1 alin. 1, art. 127 alin. 1, art. 1361 din Legea nr. 31/1990, precum și pe dispozițiile art. 206 alin. 3 art. 1179, art. 1235 și art. 1236, art. 1238 alin. 2, art. 1469 alin. 2, art. 1516 din Codul civil și art. 107 și 108 din TFUE, OUG nr. 88/1997 și Normele metodologice din 13 iunie 2002 de aplicare a OUG nr. 88/1997.
În probatoriu, se solicită administrarea probei cu înscrisuri, expertiza, precum și a oricărei probe care se va dovedi utilă și concludentă pentru soluționarea cauzei.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: procesele-verbale ale ședințelor AGA care au avut loc în data de 27.09.2013;Hotărârea AGEA nr. 34/27.09.2013;Hotărârea AGEA nr. 35/27.09.2013; convocarea pentru AGEA din 26.09.2013; convocarea AGEA cu ordinea de zi completată; dovada comunicării convocărilor, completării convocărilor și documentelor justificative și dovada publicării acestora pe pagina de internet a societății; nota nr. 1126/06.09.2013; raportul de audit intern nr. 297/04.09.2013; raportul privind evoluția creanțelor restante nr. 1127/06.09.2013; nota nr. 1645/04.10.2013; actul constitutiv al SC.................SA; sentința civilă nr. 18795/04.12.2012, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. 20363/3/2012; sentința comercială nr. 16/03.02.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 6962/95/2008; contractul de novație autentificat cu nr. 375/26.04.2013, prin care s-a schimbat debitorul inițial (Termoelectrica SA) cu SC .................S şi raportul de evaluare nr. 7679/10.06.2013, întocmit de ……………. SA.
La data de 31 ianuarie 2014, pârâta SC ……………..SA, a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea cererii, arătând că prin cererea de chemare în judecată reclamanta S.C. .................S.A. a solicitat constatarea nulităţii absolute a Hotărârilor nr. 34/27.09.2013 şi nr.35/27.09.2013, adoptate de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Societăţii.................S.A. motivând că Hotărârile AGEA nr. 34/27.09.2013 şi nr.35/27.09.2013 sunt nelegale pentru următoarele motive:
.Existenţa unei cauze ilicite decurgând din intenţia Statului Român şi a S.C..................S.A. de a obliga Societatea.................S.A. la o liberalitate care le profită în mod exclusiv şi deturnarea funcţiei sociale a votului Adunării Generale a Acţionarilor;
Arată pârâta că nu este de acord cu cele solicitate de reclamantă şi nici cu motivele invocate de aceasta prin cererea de chemare în judecată, pentru următoarele motive:
În fapt, prin titlurile executorii:
-sentinţa civilă nr. 18795/04.12.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti-secţia a VI-a Civilă în dosarul nr. ……………….., Termoelectrica S.A. a fost obligată să plătească Societăţii.................S.A. suma de 16.820.295,34 lei reprezentând penalităţi de întârziere şi la plata sumei de 188.848,94 lei cu titlu de cheltuieli de judecată;
-sentinţa civilă nr. 16/03.02.2009 pronunţată de Tribunalul Gorj- secţia Comercială în dosarul nr. ………………….., ………………S.A. a fost obligată să plătească Societăţii.................S.A. (fostul …………………… S.A.) suma de 54.560.731,41 lei şi la plata sumei de 548.793,83 lei taxă de timbru şi 5 lei timbru judiciar.
Astfel Termoelectrica S.A. a fost obligată la plata sumei de 72.118.669,52 lei.
Întrucât debitoarea nu a achitat debitul de bună-voie, Societatea.................S.A. a apelat la executarea silită fiind puse în executare cele două sentinţe (18795/04.12.2012 şi 16/03.02.2009) prin Biroul Executorului Judecătoresc SLM..
Astfel, cu ocazia executării silite a fost recuperată o parte din suma, rămânând de recuperat suma de 28.709.475,13 lei.
Având în vedere procedura greoaie şi ulterior aproape imposibila de recuperat a sumei de 28.709.475,13 lei de la debitoarea ……………… S.A., creditorul Societatea.................S.A. a solicitat Biroului Executorului Judecătoresc a se lua măsuri suplimentare şi asupra bunurilor imobile ale debitorului, astfel a fost emisă:
-somaţia nr. 371/15.03.2013 pentru suma de 10.085.814,05 lei notată în Cartea Funciară nr. 70301 a comunei …………………, conform Încheierii nr. 14768/18.03.2013, emisă de către O.C.P.I. ……………..;
-somaţia nr. 58/15.03.2013 pentru suma de 18.623.661,08 lei notată in Cartea Funciară nr. 70301 a comunei ………….i, conform Încheierii nr.14772/18.03.2013, emisă de către O.C.P.I. Brăila.
În martie 2012 S.C. ……………. S.A. s-a reorganizat prin divizarea parţială în interesul acţionarilor prin desprinderea părţii viabile din patrimoniul acesteia şi înfiinţarea S.C. .................S.A. cu capital integral de stat.
S.C. .................S.A. deţine în patrimoniu activele viabile din cadrul Termoelectrica printre care şi ……………………….. Brăila.
Astfel, S.C. .................S.A. nu a putut realiza transferul dreptului de proprietate prin înscrierea Protocolului de Predare-primire nr. 1382/28.02.2013 la ANCPI OCPI Brăila deoarece Biroul Executorului Judecătoresc SLM, la cererea Societăţii.................S.A. a notat conform încheierii nr.14768/18.03.2013 şi nr. 14772/18.03.2013 executarea silită nr. 371/2012 şi 58/2013 în Cartea Funciară nr. 70301 a localităţii ………….., jud. Brăila, nr. Cod 5003, nr. Cod 5003 –C.1. până la nr. Cod. 5003 – C.39 şi nr. Cod 5003 –C 42 până la nr. cod 5003 – C 116 şi procesele- verbale încheiate în data de 15.03.2013.
Pentru a putea înscrie în Cartea Funciară nr.70301 a localităţii ……………… patrimoniul, Societatea .................S.A. prin adresa nr. 306/20.03.2013 a solicitat acordul Societăţii.................S.A. pentru rezolvarea acestui aspect.
Prin adresa nr. 4754/25.03.2013 Societatea.................S.A. a condiţionat acordul privind înscrierea în Cartea Funciară a localităţii ……….. de acceptarea încheierii unui contract de novaţie prin schimbarea debitorului iniţial, respectiv S.C. …………….. S.A. cu debitorul S.C. .................S.A. pentru obligaţia iniţială de plată a sumei de 28.709.475,13 lei.
Drept urmare, a fost încheiat contractul de novaţie prin schimbare de debitor între Societatea.................S.A. şi S.C. .................S.A. autentificat sub nr. 375 din data de 26 aprilie 2013 de către B.N.P. Volintiru D. Claudia.
Având în vedere prevederile paragrafului al III-lea din contractul de novaţie care prevedea că „în caz de neexecutare a obligaţiei asumate prin contractul de novaţie, în termenul menţionat mai sus, S.C. .................S.A. se obligă să încheie actul de dare în plată pentru stingerea obligaţiei asumate prin contractul de novaţie” „obligaţia de plată asumată prin Contractul de novaţie se poate stinge prin darea în plată, respectiv prin trecerea în proprietatea Societăţii.................S.A. a bunurilor din cadrul Sucursalei ................. specificate în contractul de novaţie, bunuri aflate în proprietatea debitorului S.C. .................S.A.
Bunurile care fac obiectul operaţiunii de dare în plată sunt cele prevăzute în Contractul de novaţie autentificat sub nr. 375 din 26 aprilie 2013, de către BNP VDC, respectiv „………….Brăila înscris la ………………în Cartea Funciară nr. 70301 a localităţii …………….., nr. cadastral 503, de la numărul cadastral 5003-C1 până la nr. cadastral 5003-C39 şi de la nr. cadastral 5003 –C42 până la nr. cadastral 5003-C116.
Societatea este administrată în sistem dualist de către un Directorat, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere şi Adunarea Generală a Acţionarilor”.
Iniţial acţionarii Societăţii.................S.A. au fost:………….......S.A.; S.C. d……………………..; Societatea Comercială pentru S.A.
Ulterior, S.C. ………………… S.A. s-a reorganizat prin divizarea parţială în interesul acţionarilor prin desprinderea părţii viabile din patrimoniul acesteia şi înfiinţarea S.C. .................S.A. cu capital integral de stat.
S.C. .................S.A. deţine în patrimoniu activele viabile din cadrul Termoelectrica printre care …………….. Brăila, precum şi acţiunile la Societatea.................S.A. deţinute de S.C. ……………………S.A.
Astfel, în prezent acţionarul Societatea.................S.A., respectiv SC …………………… S.A., a fost înlocuit cu S.C. .................S.A.
Reclamanta S.C. .................S.A. a solicitat constatarea nulităţii absolute a Hotărârilor nr. 34/27.09.2013 şi nr. 35/27.09.2013 aprobate de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Societăţii .................S.A.
Prin Hotărârea nr. 34/27.09.2013 s-a hotărât:
1.Aprobarea încheierii operaţiunii de „dare în plată” respectiv, trecerea în patrimoniul Societăţii .................S.A. a bunurilor intabulate în Cartea Funciară nr. 70301 a localităţii ................., aflate în proprietatea debitorului S.C. .................S.A. pentru stingerea obligaţiei de plată a sumei de 28.709.475,13 lei datorată de S.C. .................S.A. conform Contractului de Novaţie autentificat sub nr. 375 din 26 aprilie 2013 de către BNP VDC , în baza hotărârilor Consiliului de Supraveghere şi în condiţiile dispoziţiilor art.1492 din Codul Civil.
Convenţia/contractul de „dare în plată” se va încheia cu respectarea următoarelor condiţii:
-Notificarea Consiliului Concurenţei la solicitarea creditorului Societatea.................S.A. a operaţiunii realizată prin efectul dării în plată a bunurilor intabulate în Cartea Funciară nr. 70301 a localităţii ................. fundamentată pe prevederile art.11, lit.a) din Legea concurenţei nr.21/1996, republicată cu modificările şi completările ulterioare. În situaţia în care Consiliul Concurenţei emite o decizie de neautorizare a dării în plată, Convenţia de dare în plată încetează de drept, fără alte formalităţi prealabile şi fără a fi necesară intervenţia instanţelor judecătoreşti, părţile vor fi repuse în situaţia anterioară încheierii respectivei convenţii;
-Angajamentul ferm de plată al Societăţii .................S.A. pentru diferenţa dintre valoarea de piaţă a bunurilor intabulate în Cartea Funciară nr. 70301 a localităţii ................. şi valoarea obligaţiei de plată.
2.Aprobă virarea de către Societatea.................S.A. în contul S.C. .................S.A. a diferenţei dintre valoarea de piaţă a bunurilor intabulate în Cartea Funciară nr. 70301 a localităţii ................. şi valoarea obligaţiei de plată în patru tranşe egale, lunare, prima tranşă urmând a fi virată la intrarea în vigoare a contractului de „dare în plată”.
3.Aprobă transferul către Societatea.................S.A. a celor 615.593 de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (de tip EUA) existente în contul instalaţiei cu codul de identificare (ID) RO 207 în Registrul Unic Consolidat al Uniunii Europene, în următoarele condiţii:
Având în vedere faptul că din data de 19.12.2012 contul instalaţiei este suspendat de către Ministerul ……………………., la solicitarea Societăţii Civile Profesionale de Executare Silită „……………..” în favoarea S.C. BIT S.A. pentru debitorul S.C. ……………….. S.A., la acea dată operatorul instanţei cu codul de identificare mai sus menţionat, orice operaţiune de predare-preluare a certificatelor se va putea realiza numai în condiţiile în care acestea sunt libere de sarcini şi cu respectarea prevederilor legale aplicabile unei asemenea operaţiuni;
Aprobarea acestei operaţiuni este una de principiu, iar mandatul va fi pus în aplicare doar în măsura în care certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (de tip EUA) sunt libere de sarcini şi pot fi tranzacţionate;
Valoarea la care se va realiza operaţiunea, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, va fi stabilită astfel încât să se raporteze la media cotaţiilor certificatelor pe platformele de tranzacţionare de la momentul la care aceste certificate devin libere de sarcini.
4.Aprobă preluarea celor 280 salariaţi aferenţi activului …………………... Preluarea salariaţilor se va realiza începând cu data intrării în vigoare a convenţiei de dare în plată.
Prin Hotărârea nr. 35/27.09.2013 s-a hotărât:
1.Nu se aprobă închirierea următoarelor bunuri:
- imobilele intabulate în Cărţile Funciare nr. 70408; nr. 70410 şi nr. 70411 a localităţii ................., în suprafaţă de c.c.a. 328611 mp reprezentând amenajări hidrotehnice, canal de evacuare, canal de aducţiune şi rezervor apă potabilă;
- cota de proprietate în suprafaţă de 718 mp deţinută de S.C. .................S.A. la etajul 1 din imobilul situat în B-dul Lacul Tei nr.1-3, sector 3 Bucureşti.
In ceea ce privește Hotărârea nr. 35/27.09.2013, în mod corect si legal nu a fost aprobata închirierea pentru ca:
-Nu era necesara cota de proprietate in suprafața de 718 m.p. deținuta de S.C. .................S.A. la etajul 1 din imobilul situat in B-dul ………………. 1-3, Sector 3, Bucuresti intrucat sediul Societatii.................S.A. este in Tg-Jiu, strada Alexandru Ioan Cuza nr. 5, jud. Gorj, iar termocentrala ……………… a fost înregistrata ca sucursala a Societatii.................S.A. Ori intr-o astfel de situatie nu mai era necesar imobilul din Bucuresti in suprafata de 718 m.p.
-Bunurile, respectiv imobilele intabulate in Cartile Funciare nr. 70408, 70410 si 70411 in suprafata de circa 328611 m.p. reprezentând amenajari hidrotehnice, canal de evacuare, canal de aductiune si rezervor de apa potabila sunt bunuri accesorii, iar prin procesul verbal din data de 15.03.2013 cu ocazia executarii silite nr. 371/2012 si 58/2013 s-a stabilit ca aceste bunuri sa faca parte din bunurile ce reprezinta accesoriu la imobilele inscrise in Cartea Funciara si asupra carora s-a instituit sechestrul de catre executorul judecatoresc in data de 15.03.2013.
Ori, in situația in cate aceste bunuri, amenajările hidrotehnice, canal de evacuare, canal de aductiune si rezervorul de apa potabila, sunt accesorii la imobilele inscrise in Cartea Funciara asupra carora s-a instituit sechestrul, ele folosesc si servesc in mod direct si nemijlocit, nemaifiind necesara inchirierea lor intrucat accesoriul urmeaza principalul.
Cu privire la punctul II, arată pârâta că nu există o cauză ilicită, nu există intenţia Statului Român şi a Societăţii .................S.A. de a obliga Societatea.................S.A. la o liberalitate şi nu există o deturnare a funcţiei sociale a votului Adunării Generale a Acţionarilor.
Nu există intenţia Statului Român şi a Societăţii .................S.A. de a obliga Societatea.................S.A. la o liberalitate, ci dimpotrivă Societatea.................S.A. a făcut toate demersurile necesare pentru recuperarea creanţei din sentinţa nr. 18795/04.12.2012 şi sentinţa nr. 14/03.02.2009 apelând la executare silită atât asupra sumelor de bani, cât şi asupra bunurilor imobile ale debitoarei, la data respectivă, S.C……………….. S.A.
Problemele de natură economico-financiară cu care s-a confruntat S.C. ………………… S.A. au avut drept consecinţă reorganizarea prin divizarea parţială a interesului acţionarilor prin desprinderea părţii viabile din patrimoniul acesteia şi înfiinţarea Societăţii .................S.A. cu capital integral de stat.
Operaţiunea de notare la ………………… a bunurilor din cadrul debitoarei ………………….., precum şi imposibilitatea (generată de această notare) a Societăţii .................S.A. de a realiza transferul dreptului de proprietate înscris în Protocolul de predare-primire nr. 1382/28.02.2013 la ANCPI – ………………Brăila a oferit posibilitatea creditorului Societatea.................S.A. de a-şi recupera întreaga creanţă de la un debitor viabil, iar în situaţia în care acesta nu dispunea de lichidităţi băneşti bunurile imobile notate în Cartea Funciară la ………………… Brăila să intre în proprietatea creditorului, Societatea.................S.A.
Astfel, nu a existat intenţia Statului Român şi a Societăţii .................S.A. de a obliga Societatea.................S.A. la o liberalitate, ci dimpotrivă, a existat o oportunitate pentru Societatea.................S.A. de a-şi recupera întreaga creanţă, oportunitate ce prezintă aspecte tehnico-economice favorabile, ce au condus la adoptarea acestei soluţii, respectiv operaţiunea de preluare a CE ………………..a.
Astfel:
Grupul nr. 1 – 235MW este un grup retehnologizat din anul 2004, la care parametrii de funcţionare sunt cei mai buni faţă de toate grupurile pe hidrocarburi din Sistemul Energetic Naţional;
Grupul nr. 1 – 235MW este calificat pentru a realiza reglaj primar +/- 6 MW şi reglaj secundar +/- 40MW (cea mai largă bandă dintre toate grupurile termo). Realizează un gradient de 3MW/minim rezervă terţiară rapidă şi rezervă terţiară lentă;
…..…………….. – Brăila este legată direct la conducta de transport gaze naturale a ………………… S.A., ceea ce reduce costul MWh livrat cu cheltuieli corespunzătoare celor pentru distribuţia gazului natural (c.c.a 12% influentă în cost);
………………….. – Brăila funcţionează cu o schemă eficientă de personal având un raport subunitar ore/MW putere instalată (0,64/MW).
În situaţia liberalizării preţului gazului natural , Grupul nr. 1- 235MW va înregistra costul de producţie a energiei electrice foarte apropiat de grupul …………. Brazi, datorită cheltuielilor cu amortizarea capitalului mult mai reduse.
Prin preluarea ………………….. – Brăila se poate realiza:
- o flexibilitate mai mare în utilizarea surselor de producere a energiei electrice pentru Societatea.................S.A.;
- posibilitatea încheierii unor contracte de back-up cu producătorii de energie regenerabilă;
- un venit sigur pentru Societatea.................S.A. prin realizarea unui export de servicii de sistem.
Mai mult, din cuprinsul Hotărârilor AGEA nr. 34/27.09.2013 şi nr. 35/27.09.2013 nu rezultă o liberalitate.
Nu există o deturnare a funcţiei sociale a votului Adunării Generale a Acţionarilor pentru că Societatea.................S.A. este administrată într-un sistem dualist de către un Directorat, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere şi Adunării Generale a Acţionarilor.
De precizat este că reclamanta S.C. .................S.A. este acţionar la Societatea.................S.A. şi totodată are desemnaţi membri în Consiliul de Supraveghere.
Ori, pentru ca o hotărâre să fie luată de acţionari (AGA) prin vot este necesară să fie propusă de Directorat precum şi analizată şi avizată de Consiliul de Supraveghere.
Întrucât modul de desfăşurare a şedinţelor Adunării Generale a Acţionarilor, a Consiliului de Supraveghere şi a Directoratului sunt reglementate de Lege şi, cum procedura a fost respectată, nu se mai poate vorbi despre o deturnare a funcţiei sociale a votului Adunării Generale a Acţionarilor.
Inexistenţa unei liberalităţi şi a unei cauze ilicite.
Codul civil prevede că:”Liberalitatea este actul juridic prin care o persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane”.
În speţa, nu există o liberalitate, prin Hotărârile AGEA nr. 34/27.09.2013 şi nr.35/27.09.2013 nu s-a aprobat nici o liberalitate.
Ca acte juridice Hotărârile AGEA nr. 34/27.09.2013 şi nr.35/27.09.2013 întrunesc toate condiţiile impuse de art.1179 Cod civil pentru valabilitatea unui act juridic.
Aşa cum a menţionat şi dovedit la punctul I „Prezentarea situaţiei de fapt” rezultă că au fost respectate prevederile art. 1236 din Codul civil, respectiv cauza există, este licită şi morală.
Ori, Hotărârile AGEA nr. 34/27.09.2013 şi nr.35/27.09.2013 respectă condiţiile impuse de lege pentru valabilitatea lor, au o cauză licită, nu încalcă prevederile Legii 31/1990, iar prin votul exprimat acţionarii nu au deturnat funcţia socială a votului adunării generale, hotărârile fiind luate numai în interesul social al Societăţii.................S.A. aşa cum rezultă chiar din Hotărârea AGEA nr.35 din 27.09.2013 prin care nu a fost aprobată închirierea imobilelor ce nu erau necesare.
Prin Hotărârea AGEA nr. 34/27.09.2013 au fost aprobate acte juridice favorabile Societăţii.................S.A. fiind respectat interesul social al Societăţii.................S.A., astfel:
Societatea.................S.A. a dobândit o centrală termoelectrică performantă.
Din punct de vedere energetic .................– Brăila oferă:
- o flexibilitate mai mare în utilizarea surselor de producere a energiei electrice pentru Societatea.................S.A.;
- posibilitatea încheierii unor contracte de back-up cu producătorii de energie regenerabilă;
- un venit sigur pentru Societatea.................S.A. prin realizarea unui export de servicii de sistem.
De asemenea Grupul nr. 1 – 235MW este un grup retehnologizat din anul 2004, la care parametrii de funcţionare sunt cei mai buni faţă de toate grupurile pe hidrocarburi din Sistemul Energetic Naţional;
Grupul nr. 1 – 235MW este calificat pentru a realiza reglaj primar +/- 6 MW şi reglaj secundar +/- 40MW (cea mai largă bandă dintre toate grupurile termo). Realizează un gradient de 3MW/minim rezervă terţiară rapidă şi rezervă terţiară lentă;
……………Brăila este legată direct la conducta de transport gaze naturale a SNTGN Transgaz S.A., ceea ce reduce costul MWh livrat cu cheltuieli corespunzătoare celor pentru distribuţia gazului natural (c.c.a 12% influentă în cost);
.................– Brăila funcţionează cu o schemă eficientă de personal având un raport subunitar ore/MW putere instalată (0,64/MW).
Prin dobândirea centralei termoelectrice ………………… Societatea.................S.A. nu a înregistrat niciun prejudiciu.
Titlurile executorii, respectiv sentința nr. 18795/04.12.2012 si sentinta civila nr. 16/03.09.2009 in total in suma de 72.118.669,52 lei au reprezentat penalitati de întârziere.
Prin plata sumei de 8.100.724,87 lei efectuata de catre Societatea.................S.A. catre .................S.A. se dovedeste ca intr-adevar nu a existat o liberalitate. Suma de 8.100.724,87 lei reprezinta diferenta dintre valoarea de piata a bunurilor intabulate in Cartea Funciara nr. 70301 a localitatii Chiscani si valoarea obligatiei de plata, suma ce se plateste in patru transe egale.
Achizitionarea celor 615.593 certificate de emisii de gaze cu efect de sera, precum si plata acestor certificate se face numai in situatia in care acestea sunt libere de sarcini si pot fi tranzactionate. Valoarea la care se va realiza operatiunea , cu respectarea prevederilor legale aplicabile, va fi stabilita astfel incat sa se raporteze la media cotatiilor certificatelor pe platformele de tranzactionare de la momentul la care aceste certificate devin libere de sarcini.
In ceea ce priveste preluarea a celor 280 de salariati aferenti bunurilor din cadrul CTC …………….. Braila, partile operatiunii de dare in plata au convenit urmatoarele:
- Contractul colectiv de munca al Societatii.................S.A. este aplicabil si salariatilor care isi desfasoara activitatea la ……………………. Chiscani.
- Salariatii societatii care isi desfasoara activitatea la ……………. Chiscani vor beneficia de drepturile salariale si de personal prevazute de Contractul colectiv de munca al Societatii.................S.A.
- Contractele individuale de munca ale personalului de conducere si personalului TESA de executie vor fi incheiate in conformitate cu Hotararea Directoratului nr. 14/19.03.2013, Hotararea Directoratului nr. 29/23.04.2013, Hotararea Directoratului nr. 33/02.05.2013, Hotararea Consiliului de Supraveghere nr. 7/28.03.2013 si Hotararea Consiliului de Supraveghere nr. 10/29.04.2013.
Prin punerea in executie a Hotararilor de Directorat si Hotararilor Consiliului de Supraveghere Societatea.................S.A. a realizat:
-O reducere a cheltuielilor salariale cu 71.000 lei/luna si peste 850.000 lei anual pentru funcțiile de conducere
-O reducere a cheltuielilor salariale cu 67.000 lei/luna si peste 800.000 lei anual pentru functiile de executie.
De asemenea drepturile de natura salariala depind si se acorda numai daca sunt îndeplinite criteriile de performanta, respectiv realizarea productiei de energie electrica stabilita pentru fiecare an in parte.
Ori intr-o astfel de situatie nu se poate vorbi despre existenta unui prejudiciu sau despre obligatii colaterale dezavantajoase nascute din darea in plata.
In ceea ce priveste autorizatia de mediu, pârâta arată următoarele:
Autorizatia de mediu nr. 2/20.01.2006 a fost revizuita in data de 22.07.2009 si este valabila pana la data de 20.01.2014.
Autorizatia integrata de mediu nr. 2/20.01.2006 a fost transferata Societatii.................S.A. conform Deciziei de transfer nr. 14093 din 30.10.2013.
Prin adresa nr. 16603 din 18.12.2013, in vederea obtinerii unei noi autorizații de mediu, in conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu, aprobata prin Ordinul MAPAM nr. 813/2003 cu modificările si completările ulterioare, au fost depuse documentele necesare, respectiv:
- formularul de solicitare pentru obținerea autorizației de mediu nr. 1850/17.12.2013;
- raportul de amplasament, cod document 4074/20133 întocmit de S.C…………………….. Bucuresti si înregistrat intern prin adresa nr. 1833/17.12.2013;
- dovada publicării anunțului privind depunerea solicitării pentru obținerea autorizației integrate de mediu;
- extras cu anunțul publicat in editia din data de 17.12.2013 a ziarului ………………. Brailei;
- în copie adresa de înaintare si anunțul publicat si afisat la Primaria comunei, înregistrat intern cu nr. 1728/11.12.2013 si la destinatar cu nr. 9202/12.12.2013;
- dovada achitării tarifului pentru verificarea /analiza preliminara a solicitarii : ordinul de plata nr. 97/12.12.2013.
Aşa cum a menţionat la punctul I „Prezentarea situaţiei de fapt” suma de 28.709.475,13 lei a fost imposibil de recuperat de la debitoarea Termoelectrica chiar şi prin executare silită.
Având în vedere procedura greoaie şi ulterior imposibilă de recuperat a sumei de 28.709.475,13 lei de la debitoarea Termoelectrica, creditoarea Societatea.................S.A. a solicitat Biroului Executorului Judecătoresc a se lua măsuri suplimentare şi asupra bunurilor imobile ale debitoarei.
Astfel, ca urmare a divizării debitoarei, creditoarea Societatea.................S.A. a ajuns în situaţia de a opta între a păstra debitorul iniţial Termoelectrica ceea ce ducea la imposibilitatea de a mai recupera creanţa sau de a continua cu noul debitor, având totodată şi o garanţie asupra recuperării creanţei.
Din punct de vedere tehnico-economic, precum şi din punct de vedere energetic şi a strategiei concurenţiale, Societatea.................S.A. a ales varianta cea mai favorabilă şi necesară funcţionării sale.
Prin prezentarea situatiei de fapt, nu exista un interes al unui actionar in detrimentul Societatii.................S.A. sau in detrimentul altui actionar al Societaii.................S.A. prin Hotararile AGEA nr. 34/27.09.2013 si 35/27.09.2013 a fost respectat interesul social si general al Societatii.................S.A., aceasta dobândind din punct de vedere energetic, tehnico-economic si concurential o centrala termoelectrica performanta.
Astfel, operațiunea de dare in plata aprobata prin Hotararea AGEA nr. 34/27.09.2013 nu incalca dispozitiile OUG nr. 88/1997 si nici Normele metodologice din 13 iunie 2002 de aplicare a OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, si nici prevederile Legii nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii.
De asemenea deciziile luate prin Hotararea AGEA nr. 34/27.09.2013 nu reprezinta un ajutor de stat.
Astfel:
a). Statul Roman in calitate de actionar majoritar al Societatii.................S.A. nu a asigurat S.C. .................S.A. un avantaj patrimonial. Dovada este chiar decizia luata prin Hotararea AGEA nr. 35/27.09.2013.
b). Societatea.................S.A. nu a utilizat si nu utilizeaza resurse publice.
c). Prin Hotararea AGEA nr. 34/27.09.2013 nu s-a asigurat un avantaj economic pentru S.C. .................S.A.
d). Masura adoptata de AGEA nu are caracter discriminatoriu si nu favorizeaza niciunul dintre actionarii Societatii.................S.A.
In drept întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 din Codul de procedura civila.
In probatoriu, solicită proba cu înscrisuri, expertiza, precum si a oricarei probe care se va dovedi utila si concludenta pentru solutionarea cauzei.
În dovedire, a depus la dosar următoarele inscrisuri: sentinta civila nr. 18795/04.12.2012; sentinta civila nr. 16/03.02.2009; adresa BEJ din 11.03.2013; încheierea nr. 14768 emisa de ………… Braila; somatia emisa de BEJ catre T……………..; proces verbal din 15.03.2013; adresa nr. 306/20.03.2013; adresa nr. 4754/25.03.2013; Htararea AGEA nr. 34/27.09.2013; Hotararea AGEA nr. 35/27.09.2013; autorizatia de mediu nr. 2/20.01.2006; decizia de transfer autorizatie mediu nr. 14093/30.10.2013; adresa nr. 16603/18.12.2013; acordul nr. 17560/28.10.2013; extras din Hotărârea nr. 64 a Directoratului Societatii.................S.A. şi extras din Hotararea nr. 20 a Consiliului de Supraveghere al Societatii.................S.A. din 17 septembrie 2013.
La aceeaşi dată, pârâta a depus la dosar şi cerere reconvenţională, solicitând obligarea reclamantei pârâte să înceteze abuzul de minoritate împotriva intereselor legitime, cu cheltuieli de judecată, arătând următoarele:
In fapt, S.C. .................S.A incalca interesul general al Societatii.................S.A. Conform art. 1361 din Legea nr. 31/1990: “Actionarii trebuie sa isi exercite drepturile cu buna-credinta, cu respectarea drepturilor si a intereselor legitime ale societatii si ale celorlalti actionari”. Dreptul subiectiv trebuie sa fie exercitat portivit cu scopul sau economic si social, iar exercitarea dreptului subiectiv trebuie sa fie in acord cu legea si morala si sa fie facuta cu buna-credinta.
Principiul exercitarii cu buna-credinta a drepturilor subiective presupune, in principal, ca dreptul subiectiv sa fie exercitat in limitele sale legale, fara sa incalce drepturile si interesele celorlalti.
In ceea ce priveste abuzul de drept, acesta reprezinta insasi deturnarea dreptului de la ratiunea sa intrinseca, exprimata in scopul pentru care a fost recunoscut si garantat, sau utilizarea dreptului in alte scopuri decat cele avute in vedere prin lege.
In conformitate cu Legea nr. 31/1990, actionarii trebuie sa-si exercite drepturile cu buna-credinta, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale societatii si ale celorlaltor actionari.
Exercitarea cu buna-credinta a drepturilor actionarilor poate fi interpretata prin prisma unei obligatii de loialitate ce incumba actionarilor fata de societate, care este consecinta intentiei comune a actionarilor de a constitui o societate care sa desfasoare o activitate comerciala cu scopul obtinerii de beneficii, cat si abtinerea de la orice actiuni contrare interesului general al societatii.
Privitor la interesul general al societatii, acesta este reprezentat de intentia comuna a actionarilor de a se asocia si de a desfasura in comun o activitate comerciala pentru a obtine profit, urmarindu-se ca unic scop si ca directie principala prosperitatea societatii.
In spetă, interesele proprii ale actionarilor nu mai coincid cu interesul general al societatii, iar actiunile S.C. .................S.A. urmaresc doar realizarea intereselor proprii, fiind incalcat elementul esential de ordine psihologic al contractului de societate – affectio societatis, reprezentat de vointa actionarilor de a colabora la desfasurarea activitatii comerciale pentru care a fost constituita societatea. Astfel se ajunge la incalcarea interesului general al societatii, ceea ce are ca efect impiedicarea functionarii societatii si in final disparitia acesteia.
In aceasta situatie susţine ca devin functionale dispozitiile art. 136 din Legea nr. 31/1990, a caror aplicare permite sanctionarea abuzului actionarilor minoritari, ca un ultim remediu in incercarea de a pune de acord interesele personale ale actionarilor cu interesul general al societatii, in vederea functionarii acesteia in continuare.
S.C. .................S.A. (actionar minoritar) incalca interesul general al Societatii.................S.A.
Desi reclamanta. este in mod legal convocata la sedintele AGA sau chiar si in situatiile cand chiar .................convoaca o sedinta AGA, in mod inexplicabil refuza sa participe la sedinte, avnd o atitudine pasiva.
Cu toate acestea, ulterior S.C. .................S.A. contesta Hotararile AGA ale Societatii.................S.A.
Astfel:
1. Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj la data de 19 septembrie 2013 , reclamanta S.C. .................S.A. a solicitat ca, in contradictoriu cu parata Societatea.................S.A., sa se dispuna suspendarea tinerii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor Societatii.................S.A., convocata pentru data de 26 septembrie 2013, conform convocatorului transmis initial la data de 23 august 2013 si completat in data de 6 septembrie 2013.
Prin sentinta nr. 274/2013, pronuntata la data de 24 septembrie 2013, Tribunalul Gorj in dosarul nr. 7506/95/2013 a respins cererea de ordonanta presedintiala formulata de reclamantul S.C. .................S.A.
2. Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la data de 20 septembrie 2013, .................S.A. a chemat in judecata Societatea.................S.A. si a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a convocatorului AGEA a Societatii.................S.A. convocata pentru data de 26 septembrie 2013 si in subsidiar, in masura in care se va constata nulitatea absoluta, sa se dispuna anularea convocatorului.
La termenul din data de 20 noiembrie 2013 Tribunalul Gorj, prin incheierea nr. 327/2012 pronuntata in dosarul nr. 7520/95/2013 a luat act de renuntarea la judecarea actiunii formulata de reclamanta Fondul Proprietatea.
3. Prin cererea inregistrata la 01.03.2013 pe rolul Tribunalului Gorj – Sctia a II-a Civila sub nr. 2771/95/2013, reclamanta .................S.A. solicita constatarea nulitatii punctului 1). din Hotararea nr. 2 a Consiliului de Supraveghere al Societatii.................S.A. din 21.01.2013 prin care s-a aprobat numirea d-lui CLD in functia de Director General Executiv.
Prin sentinta nr. 332/2013, pronuntata la data de 20 noiembrie 2013, Tribunalul Gorj in dosarul nr. ,,,,,,,,,,,,,,,,,, respinge actiunea in constatare nulitate formulata de reclamantul .................pentru anularea punctului 1). din Hotararea nr. 2 a Consiliului de Supraveghere al Societatii.................S.A. din 21.01.2013 prin care s-a aprobat numirea d-lui Ciurel Laurentiu-Dan in functia de Director General Executiv.
Ori toate aceste masuri intreprinse de S.C. .................S.A., precum si speta de fata ce face obiectul dosarului nr. ,,,,,,,,,,,,,,,, prin care se solicita constatarea nulitatii absolute a Hotararilor nr. 34/27.09.2013 si nr. 35/27.09.2013 adoptate de AGEA, nu dovedesc decat faptul ca S.C. .................S.A. (actionar minoritar) incalca interesul general al Societatii.................S.A.
In drept cererea este întemeiată pe dispozitiile art. 209 din Codul de procedura civila si pe dispozitiile art. 1361 din Legea nr. 31/1990.
La data de 31.03.2015, reclamanta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii reconvenţionale formulată de SC ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, SA, arătând că din această cerere nu reiese foarte clar în ce constă abuzul de minoritate, că nu a împiedicat adoptarea hotărârilor AGEA din 27.09.2013, că aceste hotărâri nu erau esenţiale pentru existenţa societăţii CEO, .................nu a obţinut un avantaj şi nici nu a cauzat prejudicii celorlalţi acţionari, şi-a exercitat drepturile cu bună credinţă.
Prin încheierea din 23 iunie 2015, instanţa a încuviinţat efectuarea unei expertize de specialitate, specialităţile evaluarea întreprinderilor şi energetică.
Prin încheierea din 7 iulie 2014, instanţa a numit experţi, prin tragere la sorţi, în vederea efectuării raportului de expertiză - specialitatea energetică şi evaluare, pe d-nii TV şi OCI, cu un onorariu provizoriu de 4000 lei, în cotă de ½ pentru fiecare expert, ce va fi achitat de reclamantă în condiţiile prev.de art.331 alin3 Cod pr.civilă, având ca obiective cele propuse de părţi şi aflate la filele 56,57, respectiv 206, 207 din dosar, cu modificările aduse de instanţă, respectiv;
a), la obiectivul nr.2, propus de reclamantă, în loc de „ să se stabilească pierderea totală a ................. prin preluarea activului .................”, se va răspunde la obiectivul „ să se stabilească rezultatul economic al SC……………. prin preluarea activului .................”;
b)la obiectivul propus de pârâtă la litera j, în loc de „ care sunt avantajele pe care le poate oferi …………… .................”, se va răspunde la obiectivul „ care sunt rezultatele economice pe care le poate oferi ………..................”.
A încuviinţat experţii asistenţi propuşi de părţi, specialitatea evaluatori, Capotă Angela şi, respectiv SMM, urmând ca experţii asistenţi specialitatea energetică să fie depuşi cu listă în 5 zile la dosar.
Prin încheierea din 1 septembrie 2014, instanţa a admis cererea formulată de expertul OCI şi a dispus înlocuirea acestuia cu expertul GI.
Prin încheierea din 30 martie 2015, instanţa a luat act de depunerea rapoartelor de expertiză pentru termenul de astăzi, a prorogat discutarea cererii formulată de experţiiTV şi GI, privind suplimentarea onorariului cu suma de 38.281 lei, urmând ca părţile să depună un punct de vedere în scris.
A acordat termen 11 mai 2015, pentru când părţile vor observa rapoartele de expertiză şi vor depune eventuale obiecţiuni.
La data de 11 mai 2015, reclamanta FP SA a depus la dosar obiecţiuni la raportul de expertiză, solicitând lămurirea şi completarea în tot a raportului de expertiză.
La data de 5 iunie 2015, s-a depus la dosar răspunsul la obiecţiuni, arătând că Activul ……… ................. nu este o „ grămadă de fier vechi”, ci este o proprietate care are valoare de piaţă, funcţionabilă, dar care la data expertizei nu funcţiona din lipsa cererii de energie electrică pe piaţă. Necesitatea menţinerii ……………. ................. în funcţiune în stare de „ rezervă rece” este confirmată de cerere Dispecerului ……………….., prin adresa 34529 din 13.10.2014 pentru asigurarea rezervei terţiare lente pentru perioada de iarnă 2015.
Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului, va respinge ca nefondate atât acţiunea formulată de reclamanta SC .................SA cât şi cererea reconvenţională formulată de pârâta SC.................SA, având în vedere următoarea motivare:
A)Pe acţiunea principală – reclamanta SC .................SA a
solicitat constatarea nulităţii absolute a Hotărârilor nr. 34 şi nr. 35 din 27.09.2013 aprobate de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SC.................SA, astfel încât motivele de nulitatea ce se pretinde că afectează cele două hotărâri trebuie să preexiste sau să fie concomitente cu adoptarea acestora şi vom avea în vedere dacă din probatoriul administrat s-a dovedit că a existat sau nu o cauză ilicită decurgând din intenţia Statului Român şi .................SA de a obliga .................la o liberalitate care le profită în mod exclusiv şi dacă a existat o deturnare a funcţiei sociale a votului Adunării Generale a Acţionarilor.
Potrivit art. 1179 Cod civil, condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului sunt: capacitatea de a contracta; consimţământul părţilor; un obiect determinat şi licit; o cauză licită şi morală.
Potrivit art. 1235 – art.1236 Cod civil, cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul; cauza trebuie să existe, să fie licită şi morală; cauza este ilicită când este contrară legii şi ordinii publice; cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri.
Prevederile art. 1, alin. 1 din Legea nr. 31/1990 dispun că persoanele fizice şi juridice se asociază şi constituie societăţi cu personalitate juridică numai în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ, unul din elementele specifice ale unei societăţi fiind desfăşurarea de activităţi în vederea obţinerii profitului.
Din chiar considerentele cererii de chemare în judecată, rezultă că reclamanta face o interpretarea eronată dispoziţiilor legale precitate, atâta timp cât susţine că acele acte juridice care nu aduc societăţii un beneficiu reprezintă acte încheiate cu încălcarea scopului lucrativ şi capacităţii de folosinţă a societăţii realizate împotriva interesului social.
În condiţiile oricărei economii, este firesc ca actele juridice să fie încheiate de profesionişti în scopul obţinerii unui profit iar în speţa pe rol, nu s-a făcut dovada că prin cele două hotărâri s-au aprobat acte juridice care în mod voit să prejudicieze ................. Energetic Oltenia, care să încalce interesul social al acestei societăţi comerciale şi să avantajeze acţionarul majoritar Statul român reprezentat de Ministerul Economiei – Departamentul pentru Energie.
Astfel, prin sentinţa civilă nr. 18795/04.12.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă în dosarul nr. ……………….., ………………. SA a fost obligată să plătească Societăţii.................SA suma de 16.820.295,34 lei reprezentând penalităţi de întârziere şi 188.848,94 lei cheltuieli de judecată;
-prin sentinţa civilă nr. 16/03.02.2009 pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia
Comercială în dosarul nr. ……………, ……………. SA a fost obligată să plătească Societăţii.................SA(fostul ………………… SA) suma de 54.560.731,41 lei şi 548.793,88 lei taxă timbru – fiscal şi judiciar, deci, însumând cele două creanţe rezultă suma totală de 72.118.669,52 lei la nivelul anilor când au fost pronunţate cele două titluri.
Întrucât Termoelectrica nu a achitat debitul,.................a apelat la punerea în executare silită a celor două titluri prin BEJ SLM., reuşind executarea parţială a sumei, rămânând de recuperat suma de 28.709.475,13 lei.
Pentru această sumă au fost solicitate executorului judecătoresc măsuri suplimentare asupra bunurilor imobile ale debitoarei fiind emise în acest sens somaţia nr. 371/15.03.2013 pentru suma de 10.085.814,05 lei notată în Cartea Funciară nr. 70301 a comunei …………….., conform Încheierii nr. 14768/18.03.2013 emisă de ………………. Brăila; somaţia nr. 58/15.03.2013 pentru suma de 18.623.661,08 lei notată în Cartea Funciară nr. 70301 a comunei ……………, conform Încheierii nr. 14772/18.03.2013 emisă de …………… Brăila.
Potrivit susţinerilor pârâtei.................– necontestate de reclamant, în martie 2012, SC ………………… SA a fost reorganizată prin divizare parţială în interesul acţionarilor, prin desprinderea părţii viabile din patrimoniul acesteia şi înfiinţarea SC .................SA cu capital integral de stat, această societate deţinând în patrimoniu activele viabile din cadrul Termoelectrica printre care şi ………………………. Brăila.
Neputând fi realizat transferul dreptului de proprietate prin înscrierea Protocolului de Predare - Primire nr. 1382/28.02.2013 la ………… …………. Brăila deoarece BEJ Samoila L.M. la cererea …………………. a notat executările silite 371/2012 şi 58/2013 în Cartea Funciară a localităţii ……………….., s-a ajuns la corespondenţă între .................SA şi …………………..
Astfel, cu adresa nr. 306/20.03.2013 .................Sa a solicitat acordul ……………….. pentru înscrierea Protocolului de Predare-Primire în Cartea Funciară, iar ................. cu adresa nr. 4754/25.03.2013 a condiţionat acordul de acceptare de încheierea unui contract de novaţie prin schimbare de debitor, respectiv SC T……………. din cele două hotărâri judecătoreşti din 2009 şi 2012cu debitorul SC .................SA pentru obligaţia de plată a sumei de 28.709.475,13 lei.
Voinţa părţilor a fost concretizată în Contractul de novaţie prin schimbare de debitor între.................şi SC .................SA autentificat sub nr. 375/26.04.2013 de către Biroul Notarului Public VDC.
În acest contract, la paragraful III, s-a prevăzut ca în caz de neexecutare a obligaţiei asumate în termenul menţionat, .................SA se obligă să încheie actul de dare în plată pentru stingerea obligaţiei asumate, respectiv, prin trecerea în proprietatea ………………a bunurilor din cadrul Sucursalei ………….. specificate în contractul de novaţie, bunuri aflate în proprietatea debitorului SC .................SA.
Bunurile care fac obiectul operaţiunii de dare în plată sunt cele prevăzute în Contractul de novaţie nr. 375/26.04.2013 autentificat la BNP VC, respectiv, ……………….Brăila înscris la ANCPI – ………………..în Cartea Funciară nr. 70301 a localităţii …………….. nr cadastral 503, de la nr. cadastral 5003-C1 până la nr. cadastral 5003-C39 şi de la nr. cadastral 5003-C42 până la nr. cadastral 5003-C116.
Instanţa a reţinut aceste aspecte de fapt pentru că în raport de ele şi de prevederile legale incidente în materie, s-a constatat că cele două Hotărâri nr. 34 şi nr. 35/29.09.2013 nu sunt lovite de nulitate absolută pentru că au o cauză licită, pentru că înscrisurile doveditoare demonstrează că nu a existat intenţia Statului Român şi a Societăţii .................SA de a obliga Societatea ………………. la o liberalitate, cum nu a existat nici o deturnare a funcţiei sociale a votului Adunării Generale a Acţionarilor.
Aşa cum susţine şi reclamantul,.................SA este administrată în sistem dualist de un Directorat şi Consiliu de Supraveghere sub coordonarea Adunării Generale a Acţionarilor.
Dacă iniţial acţionarii ……………………. au fost:
1.Ministerul …………………
2.SC .................SA;
3.SC de ………………………… SA;
4.Societatea Comercială ………………. SA, ulterior, SC …………….. SA s-a reorganizat prin divizare parţială în interesul acţionarilor, prin desprinderea părţii viabile din patrimoniul acesteia şi înfiinţarea SC .................SA cu capital integral de stat.
Cum prin Hotărârea nr. 34/27.09.2013 s-a dispus aprobarea încheierii operaţiunii de ,,dare în plată”a bunurilor intabulate în CF nr. 70301 a localităţii ................. aflate în proprietatea debitorului SC .................SA pentru stingerea obligaţiei de plată a sumei de 28.709.475,13 lei conform Contractului de novaţie prin schimbare de debitor nr. 375/26.04.2013 autentificat la BNP VDC., în baza hotărârilor Consiliului de Supraveghere şi în condiţiile art. 1492 Cod civil, nu au fost identificate elemente care să contureze cauza ilicită invocată de reclamantă sau deturnarea funcţiei sociale a votului Adunării Generale a Acţionarilor.
Astfel, s-a notificat Consiliul Concurenţei la solicitarea …………….a operaţiunii realizate prin efectul dării în plată a bunurilor intabulate în CF nr. 70301 a localităţii ................. iar în caz de neemitere a deciziei de neautorizare a dării în plată, convenţia părţilor va înceta de drept cu repunerea acestora în situaţia anterioară;.................şi-a luat angajament de plată pentru diferenţa dintre valoarea de piaţă a bunurilor intabulate şi valoarea obligaţiei de plată; s-a aprobat virarea de către.................în contul .................a diferenţei dintre valoarea de piaţă şi valoarea obligaţiei de plată în patru tranşe egale, lunare; s-a aprobat transferul către.................a celor 615.593 certificate de emisii de gaze cu efect de seră (de tip EUA) existente în contul instalaţiei cu codul de identificare (ID) RO 207 în Registrul Unic Consolidat al Uniunii Europene şi s-a aprobat preluarea celor 280 de salariaţi ai activului ………………. cu data intrării în vigoare a convenţiei de dare în plată.
Demersurile efectuate aşa cum rezultă din înscrisurile enumerate – necontestate de reclamant, demonstrează că prin adoptarea Hotărârii nr. 34/27.09.2013 nu s-a obligat.................la o liberalitate, dimpotrivă, s-a recuperat integral creanţa rezultantă din cele două hotărâri judecătoreşti pe calea executării silite atât a sumelor de bani cât şi a bunurilor imobile ale debitoarei, iniţial SC ……………….. SA, devenită prin reorganizare prin divizare parţială – Societatea .................SA.
Deci, cauza actului juridic în ceea ce priveşte operaţiunea de ,,dare în plată” analizată prin prisma art. 1179 Cod civil, există, este licită şi morală şi corespunde întrutotul prevederilor art. 1 din Legea societăţilor comerciale, nefiind urmărit un scop ilicit la încheierea convenţiei şi la luarea hotărârii de către Adunarea Generală a Acţionarilor. În mod efectiv, în temeiul dispoziţiilor legale incidente în materie, s-a preluat prin darea în plată, SC …………….. Brăila în contul părţii de creanţă neacoperită prin plata în bani efectuată anterior. Darea în plată s-a realizat în baza Contractului nr. 1633/07.10.2013, potrivit căruia au fost transferate bunurile intabulate în Cartea Funciară a nr. 70301 a localităţii ……………..
La aceste considerente, instanţa reţine şi concluziile expertizei efectuate în cauză care demonstrează că activele intrate în patrimoniul pârâtei.................sunt viabile şi că darea în plată se înscrie normelor legale legale, operaţiunea juridică nefiind afectată de nici un motiv de nulitate absolută, cum s-a reclamat prin cererea introductivă.
Experţii desemnaţi în cauză au răspuns şi la obiecţiunile formulate în sensul că activul ………………. este o proprietate cu valoare de piaţă, funcţionabilă – în sensul că în orice moment poate porni, aspectul că la data expertizei nu funcţiona, se datora în exclusivitate lipsei cererii de energie electrică pe piaţă nicidecum funcţionării în sine.
Referitor la metoda de evaluare, experţii au răspuns că determinarea valorii activului pe baza abordării prin venit nu este adecvată deoarece în anii 2013 şi 2014 centrala nu a funcţionat şi deci nerealizând venituri nu era posibilă actualizarea
acestora corelate cu prognozele, ceea ce ar fi dus la o valoarea de piaţă negativă a
activului ori aceasta nu era conformă cu realitatea.
Deoarece activul nu a funcţionat din lipsa cererii de energie pe piaţă, în actuala
conjunctură economică, orice previziuni teoretice ar fi făcute, activitate pare să fie neprofitabilă însă este neîndoios că activul …………….. are valoare de piaţă determinată prin metoda bazată pe activul net corectat la valoarea de 47.515.610 lei în care s-au însumat valoarea de piaţă a activelor individuale vandabile – teren + construcţii+instalaţii+mijloace fixe+stocuri, din care s-au scăzut costurile efectuate cu ecologizarea terenului afectat de produse poluante şi datoriile.
În răspunsul dat, se menţionează că activele ce se găsesc în CF 70412, 70413 şi 70414 – tronsoane de cale ferată, CF 70415 – staţie distribuţie carburanţi şi 70417 – terminal ………………, nu sunt necesare activităţii CTE preluată, deoarece grupurile 3 şi 4 care foloseau combustibil cărbunele, aprovizionat pe calea ferată au fost demolate, iar staţia de distribuţie carburanţi nu este necesară.
Mai concis, experţii susţin că obiecţiunea este neîntemeiată deoarece pentru a funcţiona, ………………. are nevoie de activele din CF 70301 cumpărate şi activele din CF 70408, 70410 şi 70411 închiriate – în acest sens fiind Contractul de închiriere nr. 198/CEO/2014 şi contractul de comodat nr. 53/2014.
Instalaţiile electrice, instalaţiile de comandă şi automatizare, instalaţia chimică de tratare a apei, sistemul de preparare a apei potabile, gospodăria de combustibil – fac parte din activele CF 70301 cumpărate iar circuitul hidrotehnic din CF 70408, Cg 70410 şi CF 70411 sunt închiriate.
În privinţa celor 280 de salariaţi, aceştia lucrează la instalaţii şi obiective din cărţile funciare cu bunuri cumpărate sau închiriate iar activele ce se găsesc în CF 70412, CF 70413, CF 70414, CF 70415 nu sunt necesare activităţii .................nu sunt necesare funcţionării activului, experţii neavând date din care să rezulte dacă au personal.
Activul din CF 70417 nu este necesar activităţii .................în actualele condiţii dar este menţinut activ deoarece ANRS are depozitate în rezerva de stat 18.000 tone păcură folosită în caz de forţă majoră iar personalul deservent este asigurat de Electrocentrale Grup.
Blocul energetic nr. 1 este modernizat şi la data expertizei activul dat în plată are Autorizaţie Integrată de Mediu nr. 1/27.02.2015 valabilă până în anul 2025; pentru blocul energetic nr. 2 sunt estimate ca necesare investiţii de circa 45.190.871 euro similar cu investiţiile realizate la blocul nr. 1.
În privinţa pierderilor .................la sfârşitul anului 2014, conform Balanţei analitice de verificare la 31.12.2014, experţii au consemnat suma de 15.157.992,23 lei,
Se precizează că stabilirea valorii activului s-a făcut în ipoteza încetării activităţii, demolarea clădirilor specializate şi folosirea clădirii nespecializate pentru activităţi industriale, depozitare sau de birouri, deoarece sunt de construcţie nouă sau modernizare recentă – 1993-2009, sunt dotate şi finisate corespunzător desfăşurării unei activităţi alternative, iar bunurile din activ pot fi valorificate pe piaţa second hand sau în cel mai rău caz ca deşeuri de fier vechi.
Menţinerea .................în funcţiune s-a făcut la cererea ……………. prin adresa nr. 34529/13.10.2014 pentru asigurarea rezervei terţiare lente pentru perioada de iarnă 2015.
În consecinţă, în temeiul prezentelor considerente şi a dispoziţiilor legale menţionate, tribunalul constată şi reţine că Hotărârea nr. 34/27.09.2013 aprobată de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SC.................SA, prin care s-a hotărât darea în plată a bunurilor intabulate în CF nr. 70301 a localităţii ………………….., Brăila aflate în proprietatea debitorului SC .................SA pentru stingerea obligaţiei de plată a sumei de 28.709.475,13 lei conform Contractului de novaţie autentificat sub nr. 375/26.04.2013 de către BNP VDC., în baza hotărârilor Consiliului de Supraveghere şi în condiţiile art. 1492 Cod civil, nu este afectată de nici un motiv de nulitate absolută, acţiunea reclamantei urmând să fie respinsă ca nefondată pe acest capăt de cerere.
Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, din probatoriul administrat nu au fost identificate elemente probatorii care să justifice constatarea nulităţii absolute nici pentru Hotărârea nr. 35/27.09.2013 prin care s-a hotărât de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SC.................SA că nu se aprobă închirierea imobilelor intabulate în CF nr. 70408, CF nr. 70410 şi CF nr. 70411 a localităţii ................., judeţul Brăila, în suprafaţă de circa 328.611 mp reprezentând amenajări hidrotehnice, canal de evacuare, canal de aducţiune şi rezervor apă potabilă precum şi a cotei de proprietate în suprafaţă de 718 mp deţinută de SC .................SA la etajul 1 din imobilul situat în B-dul Lacul Tei, nr. 1-3, sector 3 Bucureşti.
Înscrisurile aflate la dosarul cauzei dovedesc legalitatea măsurii în condiţiile în care termocentrala .................-Brăila a fost înregistrată ca sucursală a .................ui Energetic Oltenia şi în consecinţă prin prisma dispoziţiilor Legii nr. 31/1999 şi a condiţiilor de rentabilitate şi eficienţă, nu era necesară şi utilă închirierea unui spaţiu în Bucureşti .
Imobilele intabulate în CF nr. 70408, CF nr. 70410 şi CF nr.70411 pentru suprafaţa de circa 328.611 mp reprezentând amenajări hidrotehnice, canal de evacuare, canal de aducţiune şi rezervor de apă potabilă, potrivit înscrisurilor aflate la dosar, sunt bunuri accesorii iar procesul verbal întocmit cu ocazia executării silite încuviinţate în dosarele nr. 371/2012 şi 58/2013, confirmă că aceste bunuri fac parte din bunurile ce reprezintă accesoriu la imobilele înscrise în CF şi asupra cărora s-a instituit sechestrul de către executorul judecătoresc la 15.03.2013.
Faţă de caracterul lor accesoriu nu mai este necesară închirierea lor.
Prin prisma temeiului de drept invocat, nici în cazul acestei hotărâri nu s-a făcut dovada unei cauze ilicite, a intenţiei statului Român şi SC .................SA de a obliga................. la o liberalitate, cum nu s-a făcut nici dovada deturnării funcţiei sociale a votului din Adunarea Generală a Acţionarilor.
Respingerea acţiunii reclamatei şi cu privire la Hotărârea nr. 35/27.09.2013 are în vedere atât înscrisurile aflate la dosarul cauzei cât şi prevederile art. 1179 Cod civil precum şi concluziile expertizelor efectuate în cauză din care rezultă că darea în plată a activului .................a fost o decizie benefică pentru…………., inclusiv pentru .................– care are calitatea de acţionar la.................şi are membrii desemnaţi în Consiliul de Supraveghere.
La pronunţarea sentinţei de respingere a acţiunii se are în vedere lipsa oricărui prejudiciu în patrimoniul …………………. probatoriul administrat fiind în sensul că prin darea în plată s-a recuperat suma de 28.709.475,13 lei, anterior acestei operaţiuni fiind efectuate toate demersurile legale de recuperare a sumelor din cele două titluri executorii.
Reclamanta a invocat în susţinerea acţiunii şi prevederile OUG nr. 88/1997 şi Normele metodologice din 13 iunie 2002 de aplicare a acestui act normativ privind privatizarea societăţilor comerciale şi nici prevederile Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.
Astfel, nu s-au identificat în fapt şi în drept elemente care să demonstreze că deciziile luate prin Hotărârea nr. 34/27.09.2013 reprezintă în esenţă un ajutor de stat asigurat SC .................SA atâta vreme cât acestui agent economic nu i s-a asigurat nici un avantaj.
Conchizând, în temeiul prezentelor considerente şi a dispoziţiilor legale menţionate, acţiunea reclamantei va fi respinsă şi cu privire la cel de al doilea capăt de cerere privind constatarea nulităţii absolute a Hotărârii nr. 35/27.09.2013.
B)În ceea ce priveşte cererea reconvenţională formulată de SC .................
……………., în sensul obligării pârâtei-reclamante .................de a înceta abuzul de minoritate împotriva intereselor legitime ale ……………….., tribunalul prin prisma dispoziţiilor art. 136 şi art. 136/1 din Legea nr. 31/1990, a scopului în care a fost înfiinţată şi a principiului accesului la justiţie, constată şi reţine că demersurile efectuate şi concretizate în dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată nu pot fi asimilate abuzului de minoritate atâta timp cât drepturile procesuale sunt exercitate cu bună credinţă, în acord cu bunele moravuri şi ordinea publică, fără să fie făcută dovada că .................a urmărit să vatăme sau să păgubească SC ................. ………………., sau că şi-a exercitat drepturile civile într-un mod excesiv şi nerezonabil.
Pârâta-reclamantă SC.................are posibilitatea oferită de legislaţia în vigoare să solicite sancţionarea abuzului de drept iar instituţia cheltuielilor de judecată este amănunţit reglementată şi în cazul formulării de acţiuni în justiţie urmate de renunţarea la judecată.
Pe cale de consecinţă, va fi respinsă ca nefondată şi cererea reconvenţională.
Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor legale menţionate;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge ca nefondată acţiunea formulată de SC .................SA, cu sediul ales la Societatea Civilă de Avocaţi ……………………………..privind constatarea nulităţii absolute a Hotărârilor nr.34/27.09.2013 şi nr.35/27.09.2013, adoptate de către Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SC.................SA, cu sediul în Municipiul Tg-Jiu, strada ………………….. judeţul Gorj.
Respinge ca nefondată cererea reconvenţională formulată de SC ……………… SA.
Cu apel.
Pronunţată în şedinţa publică de la ……………….. 2015, la Tribunalul Gorj.
Preşedinte,
Grefier,
Judecătoria Buzău
DAUNE MORALE- ART. 10 CEDO, ART. 8 CEDO
Judecătoria Moinești
Cerere de chemare in judecată
Tribunalul Vâlcea
Anulare proces-verbal de contravenţie.Art.56 alin.1) din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală
Tribunalul Gorj
Drepturi băneşti
Curtea de Apel Galați
Apel. Excepţia tardivităţii declarării acestuia.