Caracterul de titlu executoriu al încheierii pronunţate în temeiul art. 906 alin. (4) Cpc.

Prin cererea înregistrată la data de 24.07.2020 pe rolul acestei instanţe sub nr. de dosar 3681/866/2020, contestatoarea Comuna ...................... a formulat, în contradictoriu cu intimatul ..................., contestație la executarea silită declanșată de intimată, solicitând anularea executării silite însăși ce face obiectul dosarului de executare nr. 376/N/2020 al BEJA Nichitoi Georgiana şi Plumbu Sebastian, anularea încheierii nr. 1387/18.06.2020 a Judecătoriei Pașcani prin care s-a admis cererea de încuviințără a executării silite şi suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei contestaţii, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, contestatoarea a arătat că lipseşte titlul executoriu în temeiul căruia să poată fi declanşată procedura executării silite. Obiectul și scopul Codului de procedură civilă este acela de a stabili regulile de competenţă şi de judecare a cauzelor civile, precum şi cele de executare a hotărârilor instanțelor și a altor titlurilor executorii, în scopul înfăptuirii justiţiei în materie civilă (art. 1, alin. (1) Cod de procedură civilă). Altfel spus, realizarea dreptului civil material dedus judecății de către reclamant se înfăptuieşte în doi paşi, două etape, judecata (dacă hotărârea instanţei nu este executată de bună-voie de către pârât) şi executarea silită.

Prin titlul executoriu se înţelege hotărârea judecătorească prin care se soluţionează fondul dreptului dedus judecății (în sensul art. 424-428 Cod de procedură civilă). Pe de altă parte, în procedura executării silite, instanța de executare soluţionează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite. (art. 651, alin. (3) Cod de procedură civilă). Printre incidentele apărute în cursul executării silite, potrivit art. 906 Cod de procedură civilă, instanţa de executare poate să dispună, prin încheiere definitivă, în cadrul executării silite aplicarea unor penalități debitorului, în cazul în care obligaţia de a face stabilită prin titlul executoriu nu poate fi îndeplinită prin altă persoană. Încheierea de stabilire penalităţi, ca și încheierea prin care se fixează suma definitivă cu titlul de penalităţi de întârziere, nu constituie titluri executorii, în temeiul cărora se poate declanșa executarea silită, pentru că nu sunt hotărâri judecătoreşti, în sensul art. 632 şi următoarele Cod de procedură civilă.

Mai mult, scopul şi obiectul executării silite îl constituie realizarea îndeplinirii, cu concursul forței publice a obligaţiei stabilită prin hotărârea unei instanțe prin care s-a tranşat dreptul civil material dedus judecății (art. 622 alin. (1) Cod de procedură civilă). „În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziţiilor prezentei cărți..” (art. 622 alin. (2) Cod de procedură civilă). Ori, creditorul a început o executare silită în 2013 (170/A/2013 a BEJA Andrei Cezar şi Nechifor lonela) procedură în interiorul căreia s-au fixat şi penalităţile de întârziere, însă debitorul a abandonat acea executare. Executarea silită este reglementată prin norme imperative, iar executorul judecătoresc este un agent al statului, aşa încât nu poţi renunța la o executare şi să începi alta în care să te foloseşti de actele de procedură îndeplinite în prima executare, pentru că nicio normă nu-ţi îngăduie acest lucru, faţă de aceste reguli şi norme de procedură (care aparţin dreptului public şi în consecință sunt întotdeauna imperative), este nelegală executarea silită începută în temeiul încheierii dată de instanţa de executare prin care s-a fixat suma definitivă cu titlul de penalităţi de întârziere.

Este adevărat că este executorie încheierea dată de judecător prin care se stabilesc penalităţi de întârziere, însă această încheiere este dată de instanţa de executare în cadrul executării silite. „Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități, de către instanța de executare. ” (art. 906 alin. (1) Cod procedură civilă). Rațiunea aplicării acestor penalităţi este acea de a înfrânge rezistența debitorului care, chiar dacă a început executarea silită împotriva sa, refuză executarea obligaţiei stabilită în titlul executoriu. Aşadar, penalităţile au natura unei sancţiuni şi nu au caracter reparator pentru că, pe de-o parte, alineatul ultim al art. 906 dispune că acordarea de penalități nu exclude obligarea debitorului la plata de despăgubiri, potrivit dreptului comun, iar pe de altă parte, Curtea Constituţională reţine (decizia 70/2004) natura sancţionatoare a daunelor cominatorii prăzute de ast. 64 alin. (2) din legea 18/1991, argumente care sunt aplicabile mutatis mutandis. În consecință, neavând caracter reparator, penalităţile stabilite prin încheierea pusă în executare, nu constituie o creanță certă, lichidă și exigibilă, în sensul art. 663 Cod de procedură civilă. Creditorul putea să pună în executare încheierea prin care s-au stabilit penalități, dar numai în cadrul executării silite începute în temeiul hotărârii judecătorești care a soluţionat fondul dreptului, respectiv obligaţia de a face (sentința civilă nr. 2242/2009 a Judecătoriei Paşcani), executare silită care a făcut obiectul dosarului de executare nr. 170/A/2013 a BEJA „Andrei Cezar şi Nechifor Ionela”. În condiţiile în care în acel dosar execularea a încetat, înseamnă că a renunțat a mai constrânge pe debitor să-și îndeplinească obligaţia din titlu, prin executarea penalităților stabilite în acel dosar de executare. Similar, şi încheierile executorului judecătoresc prin care se stabilesc cheltuieli de executare sunt executorii, însă nimeni nu s-a gândit că poate pleca din acel dosar de executare şi să înceapă o nouă executare, pentru a recupera aceste cheltuieli.

Mai invocă contestatoarea şi nelegalitatea încheierii de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu 36/2020 a Judecătoriei Paşcani pentru argumentele anterior expuse.

De asemenea, apreciază contestatoarea că lipseşte calitatea de creditor a persoanei care a solicitat executarea silită. Hotărârea judecătorească care a soluționat fondul dreptului, respectiv obligaţia de a face, (sentința civilă nr. 2242/2009) a obligat comisia locală de fond funciar Bălțați la întocmirea documentaţiei și punerea în posesie a reclamantului ................... pentru suprafaţa de 50 ha teren şi întocmirea documentaţiei în vederea emiterii titlului de proprietate pentru acest teren. După decesul persoanei îndreptățită la reconstiuirea în fizic a terenului, soția supraviețuitoare a cesionat dreptul la reconstituirea proprietăţii creditorului ................. (act autentic nr. 4042/2010).Potrivit art. 8 din Legea 18/1991 republicată, stabilirea dreptului de proprietate se face la cererea persoanei îndreptățite — care au înscris pământ în CAP sau a căror terenuri au trecut în proprietatea statului prin acte normative speciale sau moştenitorii acestora — prin eliberarea unui titlu de proprietate. De asemenea, din economia întregii legi de restituire a proprietății funciare, rezultă că procedura administrativă (îndeplinită de comisia locală şi comisia județeană de fond funciar) de restituire a dreptului de proprietate se face întotdeauna pe numele persoanei îndreptăţite la reconstituire (vechiul proprictar sau moștenitorii acestuia) indiferet dacă după depunerea cererii acea persoană a decedat sau a cesionat dreptul la reconstituire, înainte de finalizarea procedurii prin emiterea titlului de proprietate.

De asemenea, articolul 1 alin. (3) din Legea 165/2013 (privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România — M. Of. 282/17.05,2013) dispune că „în situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte, potrivit art. 24 alin. (2), (3) și 4.” Deoarece creditorul este cumpărător al drepturilor privind reconstiuirea proprietăţii funciare, acesta nu are dreptul la punerea în posesie şi la emiterea titlului de proprietate pe numele său, pentru considerentele din precedent. În consecinţă, nu poate avea calitatea de creditor pentru neexecutarea obligaţiei de a face stabilită prin hotărârea judecătorească din 2009.

S-a mai invocat lipsa calităţii de debitor a comunei Bălțați întrucât hotărârea judecătorească în obligaţia de a face s-a pronunţat în contradictoriu cu pârâta Comisia locală de fond funciar ..........., iar încheierea de sancționare prin care s-a fixat suma definitivă cu titlu de penalități de întârziere s-a dat împotriva Primarului comunei .............. Niciunul dintre aceste acte de procedură nu menţionează Comuna ca pârât sau debitor şi, în consecință, executarea silită a fost pornită împotriva unei persoane fără calitate.

S-a solicitat judecata cauzei şi în lipsă.

În probaţiune, contestatoarea a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, anexând contestaţiei la executare: somaţie (f. 11), înştiinţare privind măsura popririi (f. 12, 14), adresă înfiinţare poprire (f. 13), încheiere încuviinţare executare silită (f. 15-16), încheiere fixare definitivă penalităţi (f. 17-20), contract de vânzare – cumpărare de drepturi succesorale patrimoniale (f. 21-22), sentinţa civilă nr. 2242/17.11.2009 a Judecătoriei Paşcani (f. 23-25), închiere deschidere dosar de executare şi somaţie (f. 26-27). 

La data de 28.07.2020 contestatoarea a reiterat cererea de suspendare a executării silite  având în vedere că executorul judecătoresc a dispus înfiinţarea popririi asupra conturilor contestatoarei deschide la DGRFP Iaşi – Trezoreria Tg. Frumos. Apreciază că o astfel că măsură afectează în mod grav bugetul comunei în condiţiile în care nu a fost prevăzută în bugetul pentru anul 2020 o astfel de sumă.

Faţă de cerere de suspendare a executării silite, intimatul a formulat o serie de precizări  prin care a arătat că, în temeiul art. 124 Cod procedură civilă, înţelege să invoce exceptia nulitătii contestatiei la executare in temeiul art. 194-200 124 Cod procedură civilă pentru neindicarea contului bancar atât al contestatoarei, cât şi al intimatului; lipsa probarii fiecarui capat de cerere şi lipsa comunicării numarului de exemplare de pe cerere, însoţită de inscrisurile anexate ce se impuneau in mod imperios a fi comunicate, lipsind exemplarul pentru executorul judecătoresc. Apreciază că se impune soluţionarea cu prioritate a acestor excepţii faţă de cererea de suspendare a executării silite.

A mai invocat intimatul exceptia inadmisibilitatii contestatiei la executare in temeiul art. 713, alin. 1 Cod procedură civilă şi a arătat că prin decizia nr. 605/25.04.2016 pronunţată de Tribunalul Iasi în dosarul nr. 13933/245/2014 a fost obligata contestatoarea-debitoare sa achite intimatului — creditor .................., penalitati de intarziere in suma de 200 lei/zi de intarziere, incepand cu data pronuntarii deciziei si pana la executarea obligatiei de a face stabilita prin titlul executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 2242/17.11.2009 a Judecatoriei Pascani. Prin urmare, punerea in discutie a calitatii intimatului in aceasta cauza este in mod vadit nelegala si netemeinica, avand in vedere ca si titlul executoriu reprezentat de hotararea judecatoreasca civila nr. 36/2020 din data de 07.04.2020 pronuntata de catre Judecatoria Pascani in dosarul cu nr. 1778/866/2020 având ca obiect stabilire in mod definitiv penalitati de intarziere a avut ca parte pe intimatul — reclamant in acel dosar, .................

A invocat intimatul şi exceptia autoritatii lucrului judecat, in temeiul art. 432 Cod procedură civilă. Titlul executoriu in temeiul caruia s-a incuviintat prezenta executare silita impotriva contestatoarei, respectiv încheierea definitiva civila nr. 36/2020 din data de 07.04.2020, pronuntata de catre Judecatoria Pascani in dosarul cu nr. 1778/866/2019, avand ca obiect alte cereri „cerere de fixare in mod definitiv penalităţi s-a judecat definitiv la cererea creditorului .................... In prealabil, prin decizia nr. 605/25.04.2016 pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr. 13933/245/2014 a fost obligata contestatoarea-debitoare sa achite intimatului —creditor ................... penalitati de intarziere in suma de 200 lei/zi de intarziere, incepand cu data pronuntarii deciziei si pana la executarea obligatiei de a face stabilita prin titlul executoriu reprezentat de sentinta nr. 2242/17.11.2009. Astfel, exista doua hotarari judecatoresti definitive in favoarea Creditorului .................... Asadar, contestatoarea incalca in mod vadit autoritatea de lucru judecat prin punerea in discutie a unor chestiuni ce tineau de fondul cauzei care a fost in mod definitiv transat.

S-a invocat, de asemenea, exceptia lipsei interesului invocata in temeiul art. 32, alin. 1, lit. d) coroborat cu art. 33 Cod procedură civilă. Contestatoarea nu are un interes legitim in solicitarea suspendarii provizorii a executarii silite, intrucat exista o disproportie vadita intre obiectul executarii silite, reprezentat de suma de 275.220 lei fata de disponibilul pecuniar dovedit prin inscrisul emis de ANAF – Directia Generala Regionala a Finantelor Publice lasi privind Situatia disponibilitatilor de fonduri/creditelor bugetare deschise si neutilizate existente in conturile Comunei ................. la data de 23.07.2020, regasit la fila 31 de la dosarul cauzei, in care se insumeaza un cuantum total de disponibil pecuniar de 15.177.123,31 lei.  Contestatoarea aduce un motiv complet derizoriu si nefondat pentru indisponibilizarea sumelor de bani, sustinand ca „disponibilul din contul excedent anului precedent se pastreaza pentru acoperirea unui eventual gol de casa, iar disponibilitatile din conturile sectiunii de functionare sunt necesare bunei desfasurari a unitatii noastre, prin urmare nu pot fi disponibilizate in acest scop, iar cele din sectiunea de dezvoltare sunt pentru obiective de investitii aflate deja in derulare prin urmare nu pot fi disponibilizate deoarece acest lucru ar duce la imposibilitatea finalizarii proiectelor aflate in curs de derulare. ” Contestatoarea nu are niciun interes legitim pentru suspendarea executarii silite si, cu atat mai mult, nici fata de exercitarea contestatiei la executare. Pe lânga disproportia vadita dintre disponibilul pecuniar si creanta urmărită, contestatoarea aduce argumente neintemeiate si echivoce. Nu a adus niciun argument pertinent pentru refuzul abuziv de indisponilizare, nu a probat cu niciun inscris oficial cele sustinute pentru opunerea de la indisponilizarea sumelor de bani.

S-a mai invocat şi exceptia netemeiniciei in temeiul art. 719, alin. 1 Cod procedură civilă. Debitoarea-contestatoare incearca, in continuare, tergiversarea si a acestui proces, prin invocarea unor afirmatii vadit mincinoase. Astfel, in al doilea paragraf din motivarea cererii, regasita la fila 29 de la dosarul cauzei, aceasta sustine că dat fiind faptul ca titlul pus in executare a fost emis la 22.02.2020, in bugetul comunei pentru anul 2020 nu a putut fi previzionata suma pe care trebuie sa o platim creditorului. Toate sumele reprezentand credite bugetare au fost cuprinse in capitolele de cheltuieli, asa incat nu deţin in prezent credite deschise si neutilizate pentru a putea satisfice creanta creditorului ...................  Obligatia de a face ce incumba contestatoarei rezulta din titlul executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 2242/17.11.2009 pronuntata de Judecatoria Pascani in dosarul nr. 4100/866/2008, ramasa definitiva si irevocabila prin decizia nr. 1247/11.06.2010 pronuntata de catre Tribunalul Iasi. Penalitatile de întarziere pentru neexecutarea obligatiei de a face au fost stabilite conform normelor edictate de catre legiutor, regasite la art. 906 Cod procedură civilă. Astfel, in prealabil, prin decizia nr. 605/25.04.2016 pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr. 13933/245/2014 a fost obligata contestatoarea-debitoare sa achite creditorului penalitati de intarziere in suma de 200 lei/zi de intarziere, incepand cu data pronuntarii deciziei si pana la executarea obligatiei de a face stabilita prin titlul executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 2242/17.11.2009 a Judecatorii Pascani. Astfel, Contestatoarea avea cunostinta inca din 25.04.2016 — data pronuntatii Tribunalului Iasi prin decizia sus-mentionata — ca datoreaza penalitati de intarziere care, in mod evident, prin curgerea timpului s-au cumulat.  Rezulta fara dubiu ca debitoarea putea in mod rezonabil sa prevada suma de bani pe care trebuia sa o plateasca creditorului ......................

Mai arată intimatul că nici Primarul, nici Primăria nu au personalitate juridică şi nici patrimoniu propriu, deci, nu pot fi subiecţii unei obligaţii care să poată fi executată. În lipsa unui patrimoniu nu pot fi executați, ei funcţionând în virtutea legii sub egida unitatii administrativ teritoriale pe care o reprezinta, antrenand raspunderea acesteia in mod corespunzator, executarea silita facandu-se asupra bugetului U.A.T.-ului, cat si a bunurile care sunt susceptibile de a fi executate silit, apartinand, de asemenea, U.A.T.-ului. Identitatea dintre Primar — ca autoritate executiva publica si Unitatea Administrativ Teritoriala — este reglementata si de articolui 21, alin.(1) din Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 privind administraţia publica locala. În acest sens s-a pronuntat si Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 1956 din 5 aprilie 2012 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie: “In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, doar unitatea administrativ teritorială are calitate procesuală, având personalitate juridică, şi nu Consiliul Local sau Primaria, care nu sunt entităţi cu personalitate juridică, ci organ deliberativ, respectiv structură executivă a unităţii administrativ-teritoriale, neavând capacitate de folosinţă a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată. Astfel, chiar dacă în contractul de asistenţă juridică semnat de Primar, în mod formal este indicat faptul că acesta reprezintă Consiliul Local Jimbolia şi Primăria Jimbolia, în realitate el semnând în numele unităţii administrativ teritoriale, care este Oraşul Jimbolia, deoarece, conform ari. art. 21 alin. (2) şi art. 62 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, primarul reprezintă unitatea administrativ teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. Prin urmare, calitate procesuală în cauză o are Oraşul Jimbolia, şi nu Primăria Jimbolia. ”

Contestatoarea ataseaza un inscris de la ANAF prin care se observa clar ca detine disponibil pecuniar, insa, in mod nelegal si abuziv se impotriveste de la executarea silita, comunicand Trezoreriei Tg. Frumos Adresa nr. 25979 din 23.07.2020 prin care nu indisponibilineaza nici pacar partial sume de bani pentru achitarea obligatiei stabilite printr-un titlu executoriu intrat sub puterea lucrului judecat. Mai precis, Contestatoarea are un disponibil pecuniar in cuantum total de 15.177.123,31 lei.

Prin încheierea din data de 19.08.2020 instanţa a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării silite.

În temeiul art. 201, alin. 1 Cod procedură civilă acţiunea şi înscrisurile au fost comunicate intimatului, iar acesta, în termenul acordat, a formulat întâmpinare prin care a reiterat excepţia nulităţii contestaţiei la executare, excepţia inadmisibilităţii contestaţiei la executare şi excepţia autorităţii de lucru judecat.

Cu privire la motivele contestaţiei la executare a arătat intimatul că încheierea finală civilă nr. 36/2020 din data de 07 aprilie 2020 este un veritabil titlu executoriu în temeiul art. 632 şi urm. Cod procedură civilă. Aceasta este o hotărâre executorie în temeiul art. 633, pct. 2 rap. la art. 906, alin. 6 Cod procedură civilă, fiind totodată şi o hotărâre definitivă în temeiul art. 634, alin. 1 Cod procedură civilă. A invocat intimatul şi decizia nr. 73/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii în cuprinsul căreia s-a reţinut caracterul definitiv al încheierii pronunţate conform art. 906, alin. 1 şi 2 Cod procedură civilă.

A mai arătat intimatul că încheierea de încuviinţare a executării silite îndeplineşte toate exigenţele normative dispuse de legiutor, astfel că este una legală. A reiterat aspectele referitoare la faptul că în cadrul prezentei contestaţii la executare nu mai poate fi pusă în discuţie calitatea intimatului de creditor.

Prin decizia civilă nr. 2164/2017 din data de 16 noiembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 2369/866/2017 având ca obiect validare poprire, instanţa a respins  apelul formulat împotriva hotărârii pronunţate în primă instanţă de Judecătoria Paşcani reţinând că .............., în calitate de credit, nu poate solicita executarea silită a hotărârii judecătoreşti prin care debitorul a fost obligat la plata de penalităţi pe zi de întârziere, ci este necesar ca instanţa să fixeze o sumă definitivă printr-o încheiere executorie şi susceptibilă de executare silită.  Titlul executoriu în temeiul căruia s-a încuviinţat prezenta executare silită este reprezentat de încheierea definitivă nr. 36/2020 din data de 07.04.2020, pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1778/866/2019. De asemenea, prin decizia civilă nr. 605/25.04.2016 pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul 13933/245/2014 a fost obligată contestatoarea – debitoare să achite intimatului – creditor penalităţi de întârziere în sumă de 200 lei/zi de întârziere, începând cu data pronunţării deciziei şi până la îndeplinirea obligaţiei stabilită în titlul executoriu. Astfel, există două hotărâri judecătoreşti definitive în favoarea creditorului, iar contestatoarea încalcă autoritatea de lucru judecat prin punerea în discuţie a unor chestiuni ce ţineau de fondul cauzei şi au fost tranşate în mod definitiv.

Cu privire la lipsa calităţii de debitor invocată de contestatoare, a invocat intimatul prevederile art. 95, alin. 1 şi art. 154, alin. 6 din OUG nr. 57/2019 arătând că există identitate între instituţie Primarului şi unitatea administrativ – teritorială. De asemenea, unitatea administrativ – teritorială este singura ca deţine un buget, spre deosebire de instituţia primarului.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile dispoziţiilor legale şi hotărârile judecătoreşti citate în cuprinsul întâmpinării.

Intimatul a formulat şi note adiacente întâmpinării în cuprinsul cărora a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – Cauza Şandor contra României.

În temeiul art. 201, alin. 2 Cod procedură civilă întâmpinarea şi notele adiacente întâmpinării au fost comunicate contestatoarei, iar aceasta, în termenul acordat, a formulat răspuns la întâmpinare.

Prin răspunsul la întâmpinare contestatoarea a arătat că solicitarea intimatului de anulare a contestaţiei la executare pentru neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 194-200 Cod procedură civilă este neîntemeiată şi se impune a fi respinsă. Cu privire la excepţiile autorităţii de lucru judecată şi a inadmisibilităţii, a solicitat respingerea acestora. A invocat contestatoarea Decizia Curţii Constituţionale nr. 484/09.11.2004, precum şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3/07.01.2011 pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii şi a arătat că faţă de cele statuate de aceste două decizii, procedura aplicării penalităţilor nu este o executare silită propriu – zisă, ci o măsură de constrângere ce se execută în cadrul dosarului de executare în care au fost aplicate aceste penalităţi.

A mai arătat contestatoarea că a fost greşit invocată excepţia inadmisibilităţii întrucât hotărârea judecătorească pusă în executare nu este o hotărâre pronunţată în procedura contencioasă, iar prezenta contestaţie vizează nereguli procedurale cu privire la declanşarea executării silite. Contestatoarea nu neagă dreptul creditorului de a porni o executare silită în baza titlului executoriu ce a rezolvat fondul dreptului – obligaţie de a face, însă acesta a abandonat executarea silită pornită în temeiul hotărârii judecătoreşti respective şi a început în mod nelegal o nouă executare.  Încheierea de stabilire a penalităţilor este un act de executare, nicidecum un titlu executoriu în baza căruia să poată fi declanşată executarea silită.

De asemenea, şi excepţia autorităţii de lucru judecat este invocată în mod greşit întrucât nu s-a contestat suma fixată definitiv cu titlu de penalităţi, ci faptul că s-a declanşat în mod nelegal o executare silită. Încheierea instanţei de executare nu are autoritate de lucru judecat şi nu a fost pronunţată în procedură contencioasă. Măsura aplicării de penalităţi este o măsură vremelnică şi se dispune până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu.

A solicitat contestatoarea şi anularea încheierii de încuviinţate a executării silite având în vedere că în mod nelegal creditorul a abandonat executarea silită demarată şi a apelat la un alt executor judecătoresc ce a deschis un nou dosar de executare. Fiind vorba de mai multe executări, instanţa de executare ar fi trebui să dispună conexarea, ori nu există o astfel de încheiere pronunţată.

La data de 28.09.2020 a fost înaintată la dosarul cauzei copie a dosarului de executare nr. 376/N/2020 al Biroului Executorilor Judecătoreşti Asociaţi Nichitoi Georgiana şi Plumbu Sergiu Sebastian (f. 155-194 vol. I).

Prin încheierea de la termenul de judecată din data de 29.09.2020 instanţa a respins solicitarea de anulare a cererii de chemare în judecată, formulată de intimat, şi a unit cu fondul cauzei excepția autorității de lucru judecat şi excepția inadmisibilității.

În cursul cercetării judecătorești, instanța a încuviinţat şi a administrat proba cu înscrisuri pentru ambele părţi.

La solicitarea instanţei, a fost înaintată la dosarul cauzei copie a dosarul de executare nr. 170/A/2013 al Biroului Executorilor Judecătoreşti Asociaţi Andrei Cezar şi Nechifor Ionela.

Contestatoarea a formulat concluzii scrise prin care a arătat că încheierea de stabilire penalități şi încheierea de fixare sumă definitive, imputată debitorului în baza art. 906 Cod procedură civilă, sunt hotărâri executorii, dar nu sunt titluri executorii în temeiul cărora să se poată începe executarea silită. Sunt tituluri executorii hotărârile judecătoreşti prin care s-a pus capăt judecăţii dreptului civil subiectiv pretins de reclamant sau instanţa de judecată a soluţionat un alt incident aapărut în cursul judecăţii.

Faţă de regula unicităţii procesului civil (ce cuprinde două faze: judecata și executarea silită), care are ca scop realizarea efectivă a dreptului civil subiectiv dedus judecății, literatura dle specialitate este unanimă în a aprecia că sunt titluri executorii doar hotărârile judecătoresti pronunțate în faza judecății (..).

A invocat contestatoarea prevederile art. 632 Cod procedură civilă şi a arătat că în ceea ce priveşte caracterul de titluri executorii a hotărârilor enumerate la începutul alintatului doi nu comportă discuţii, deoarece toate aceste hotătâri sunt pronunțate în faza judecății, așa cum explică articolele următoare, 633 și 634 Cod procedură civilă. O problemă de interpretare o constituie ultima teză din alin. (2) care dispune că sunt titluri executorii orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.  Din interpretarea gramaticală a dispoziţii din lege rezultă că sunt titluri executorii numai atunci când legea arată explicit (expres) că această „orice altă hotărâre” este titlu executoriu și numai atunci hotărârea (încheierea) are aptitudinea ca în temeiul ei să fie începută executarea silită. Dacă legiuitorul ar fi vrut să dea valoarea de titlu executoriu tuturor încheierilor care potrivit legii sunt executorii, ar fi folosit sintagma „pot fi executate silite”. De asemenea. din interpretarea sistematică a acestui text, împreună cu alte norme, se ajunge la aceeaşi concluzie.

Deşi încheierile executorii date de instanța de executare, prin care se soluţionează orice alte incidente apărute în cursul executării silite, se execută în cadrul dosarului de executare existent, deoarece textul trimite la acest dosar prin menţiunea „în cursul executării silite”, concluzia este ca încheierile executorii date în timpul executării silite nu au aptitudinea/puterea de a sta la baza începerii unei executări silite și, în consecință, nu sunt titluri executorii. Atunci când legea a înțeles să dea putere de titlu executoriu măsurilor luate în timpul executării silite, a făcut-o în mod expres. De exemplu, constituie titlu executoriu încheierea prin care se stabilesc accesorii ale dreptului de creanță din titlu) executoriu și care nu sunt prevăzute în titlu, hotărârea de validare rămasă definitivă este titlu executoriu împotriva terțului poprit. De asemenea, toate încheierile executorului judecătoresc sunt executorii de drept, însă nu sunt titluri executorii.  Aceleaşi concluzii au fost statuate prin decizii obligatorii pentru instanţe ale Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Dacă instanța va considera că executarea silită s-a pornit în temeiul hotărârii judecătoreşti ce a soluționat cererea în obligația de a face, atunci, contestația la executare este admisibila pentru lipsa calităţii de creditor a persoanei care a solicitat executarea silită. Intimatul nu are calitatea de creditor pentru că legea interzice în mod expres cesionarea drepturilor de reconstituire în fizic a proprietăţii, potrivit legilor fondului funciar. În consecință, obligaţia de a pune în posesie şi a întocmi documentaţia necesară emiterii titlului de proprietate nu poate fi transmisă cesionarului, iar executarea a fost începută, de o persoană fără calitate.

Intimatul  a formulat concluzii scrise prin care  solicită instanţei de judecată, ca în lumina principiilor fundamentale de drept procesual civil, cât şi a întregului cadru normativ aplicabil în prezenta cauză, să pronunţe o hotarare prin care să dispună, în principal, respingerea contestatiei la executare formulata de catre U.A.T. Comuna ............... ca inadmisibila, in temeiul art. 713, alin. 1 din Codul de procedura civila, ori anularea contestatiei la executare, în temeiul art, 432 Cod procedură civilă, prin raportare la exceptia autoritatii lucrului judecat, şi, în subsidiar, respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei la executare.

A arătat intimatul că prin încheierea nr. 1387 pronuntata in sedinta din camera de consiliu din data 18.06.2020 in dosarul nr. 12290/245/2020, aflat pe rolul Judecatoriei Pascani, instanta de judecata a admis cererea formulata de executorul judecatoresc Nichitoi Georgiana din cadrul B.E.J.A. Nichitoi Georgiana si Plumbu Sergiu şi a incuviintat executarea silita a titlului executoriu reprezentat de încheierea definitiva civila nr. 36/2020 din data de 07.04.2020, pronuntata de catre Judecatoria Pascani in dosarul cu nr. 1778/866/2019, avand ca obiect alte cereri  - cerere de fixare in mod definitive penalităţi, privind obligatia contestatoarei — debitoare de plata a sumei de 275.220,00 lei, reprezentand debit astfel: penalitati de intarziere pentru neexecutarea obligatiei de a face, 20 lei cheltuieli de judecata, precum si a cheltuielilor de executare silita. Obligatia de a face ce incumba contestatoarei rezulta din titlul executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 2242/17.11.2009 pronuntata de Judecatoria Pascani in dosarul nr. 4100/866/2008, ramasa definitiva si irevocabila prin decizia nr. 1247/11.06.2010 pronuntata de catre Tribunalul lasi. Penalitatile de intarziere pentru neexecutarea obligatiei de a face au fost stabilite conform normelor edictate de catre legiutor, regasite la art. 906 Cod procedură civilă.

Astfel, in prealabil, prin Decizia nr. 605/25.04.2016 pronuntata de Tribunalul Iasi în dosarul nt. 13933/245/2014 a fost obligata contestatoarea-debitoare sa achite Intimatului —Creditor (...........................) penalitati de intarziere in suma de 200 lei/zi de intarziere, incepand cu data pronuntarii deciziei si pana la executarea obligatiei de a face stabilita prin titlul executoriu reprezentat de sentinta nr. 2242/17.11.2009. Prin încheierea de ședință din data de 29 septembrie 2020 pronuntata în acest dosar, la primul termen de judecată, instanța a decis unirea cu fondul cauzei a excepțiilor inadmisibilităţii și a excepţiei autorităţii de lucru judecat. Tot la acel termen de judecată a fost admisă solicitarea contestatoarei de a se depune la dosarul cauzei — dosarul de executare silită cu nr. 170/N/2013 de pe rolul BEJA Andrei Cezar și Nechifor Ionela. Intimatul, prin avocat, în mod întemeiat a solicitat respingerea acestei solicitări, întrucât, aşa cum se observă, acest dosar nu prezintă nicio utilitate judecării prezentei cauze, din prisma faptului că vizează alt obiect, respectiv, alt titlu executoriu. În acest sens, prin încheierea de sedinta din 29 august 2013 pronuntata de Judecatoria lasi in dosarul nr. 26726/245/2013 a fost incuviintata executarea silita la cererea creditorului ................, în contradictoriu cu Debitoarea ............., Comisia Locala de Fond Funciar ..........., in vederea intocmirii documentatiei si punerii in posesie pentru suprafata de 50 ha teren. Aşadar, dosarul de executare din această cauză  cu nr. 376/N/2020 a fost demarat la cererea intimatului în baza titlului executoriu reprezentat de încheierea definitiva civila nr. 36/2020 din data de 07.04.2020, pronuntata de catre Judecatoria Pascani in dosarul cu nr. 1778/866/2019, avand ca obiect alte cereri „cerere de fixare în mod definitiv penalităţi, spre deosebire de obiectul dosarului de executare 170/N/2013 ce a fost declanșat în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 2242 din data de 17.11.2009. Mai mult decat atat,  in dosarul de executare nr. 170/N/2013 de pe rolul BEJA Andrei Cezar şi Nechifor Ionela, contestatoarea din acest dosar — UAT ..............., nu a uzitat de calea de atac a contestatiei la executare. Astfel, inca o data, si în acel dosar este ramasa definitiva si executorie o hotarare judecatoreasca prin care nu este negata calitatea intimatului de creditor.

Cu privire la concluziile scrise formulate de catre contestatoare, a arătat că aceasta din urmă recurge la o interpretare vadit gresita a legii si a terminologiei juridice. Întreaga argumentare este in mod evident contradictorie, neintemeiata si nelegala. Astfel, aceasta sustine ca incheierea de stabilire penalitati si incheierea de fixare suma definitiva imputata debitorului in baza art. 906 Cod proc. civ., sunt hotarari executorii, dar nu sunt titluri executorii in temeiul carora sa se poata incepe executarea silita. Reiterand cele sustinute si prin întampinarea formulata, încheierea finala civila nr. 36/2020 din data de 07 aprilie 2020 pronuntata de catre Judecatoria Pascani in dosarul nr. 1778/866/2019 avand ca obiect cerere de fixare in mod definitiv penalitati, reprezinta un veritabil titlu executoriu în temeiul art. 632 si urmatoarele din CPC. Aceasta este o hotarare executorie în temeiul art. 633, punctul 2 raportat la art. 906, alin. 6 CPC si, totodata, este si o hotarare definitiva in temeiul art. 634, alin.1. Tot în aceeasi ordinde de idei, prin Decizia nr. 12/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.711/99/2016, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept, la punctul 21, instanța supremă a stabilit că dispoziţiile legale supuse interpretării (art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă] [...] în vederea stabilirii unei sume definitive printr-o încheiere ce poate fi executată silit |... ].

Contestatoarea face o serie de menţiuni care nu au legatură cu obiectul prezentului dosar. Astfel, aceasta susține: “Daca instanta va considera ca executarea silita s-a pornit in temeiul hotararii judecatoresti ce a soluţonat cererea în obligatia de a face, respectiv sentinta civila nr. 2242/2009 a Judecatoriei Pascani ( cu toate ca in acest dosar de executare silita nu s-a dat o incheiere de incuviintare a executarii acestei hotarari) atunci, contestatia la executare este admisibila pentru lipsa calitatii de creditor a persoanei care a solicitat executarea silita)?. Arată intimatul că obiectul contestatiei la executare din acest dosar este reprezentat de titlul executoriu - încheierea definitiva civila nr. 36/2020 din data de 07.04.2020, pronuntata de catre Judecatoria Pascani in dosarul cu nr. 1778/866/2019, avand ca obiect alte cereri „cerere de fixare în mod definitiv penalităţi, si  nu de sentinta civila nr, 2242/2009 a Judecatoriei Pascani. Contestatoarea incalca normele legale prin incercarea de a supune judecatii prin aceasta cale si a titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 2242/2009 a Judecatoriei Pascani, definitiva si irevocabila.

A aratat intimatul că are calitate de persoana indreptatita atat in prezentul dosar, prin prisma multiplelor hotarari judecatoresti intrate sub puterea lucrului judecat — actiuni in care a figurat in proprie persoana impotriva contestatoarei din acest dosar si în care nu i s-a negat calitatea, cat si prin raportare la faptul ca, în mod gresit a retinut contestatoarea ca a operat o cesiune a drepturilor de reconstituire a proprietatii. În acest sens, prin contractul de vânzare-cumparare de drepturi succesorale patrimoniale, autentificat sub nr. 4042/03.09.2010 de catre Societatea civila Mentor —birou notarial, a cumpărat de la .............. drepturile succesorale ce i se cuveneau de la defunctul sau sot, ............, dobandite prin sentinta civila nr 2242/17.11.2009 pronuntata in dosarul nr. 4100/866/2008 de Judecatoria Pascani, judetul Iasi, ramasa irevocabila la data de 11.06.2010 prin respingerea recursului, privind terenul în suprafata totala de 50 ha teren situat in extravilanul comunei ..............., jud. Iasi.  De asemenea, prin acest contract a convenit impreuna cu ................... ca intimatul sa fie indreptatit sa devina proprietar pe plin drept al terenului, indiferent daca emiterea titlului de proprietate se face pe numele defunctului ............., a vânzătoarei in calitate de mostenitoare, sau, chiar pe numele cumparatorului, transmisiunea operand fara o alta formalitate. [...]”.

Sustinerile contestatoarei exced cadrul procesual din acest dosar si, mai grav, incalcaautoritatea de lucru judecat a hotararilor judecatoresti pronuntate in favoarea intimatului, fapt ce este de nepermis. Instanta de judecata este tinuta a se pronunta in baza legii, avand in  vedere principiul fundamentat de drept procesual civil reglementat prin art. 7 din Codul de proc. civ.

A mai arătat intimatul că încheierea de stabilire penalităţi este titlu executoriu şi a invocat decizia nr. 73/2017 din 16 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cuprinsul căreia s-au reţinut următoarele: “Înalta Curte de Casaţie și Justiţie apreciază că, față de formularea clară a textului de la ari. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă, încheierea prin care instanța de executare se pronunță asupra cererii de obligare a debitorului la plata unor penalităţi de întârziere, la cererea creditorului, pentru neexecutarea unei obligații de a face sati a nu face care implică faptul personal al debitorului, este o încheiere definitivă, în consecință nesusceptibilă de apel, indiferent de soluția adoptată. ”De  asemenea,  întreaga motivare a contestatoarei este absolut contradictorie. Astfel, la pagina a doua din cerere, fila 5 dosar, in penultimul paragraf aceasta afirma: “Este adevarat ca este executorie incheierea data de judecator prin care se stabilesc penalitati de intarziere [...]. Asadar, contestatoarea solicita anularea executarii silite insesi pe motivul lipsei titulului executoriu, insa aduce argumente intemeiate in sensul contrar — al existentei titlului executoriu, sustine ca executarea silita s-a demarat in temeiul unei hotarari judecatoresti care are caracter atat definitiv, cat si executoriu.

In mod vadit nelegal si netemeinie sustine contestatoarea nelegalitatea incheierii de incuviintare a executarii silite a titlului executoriu 36/2020 a Judecatoriei Pascani, întrucât încheierea de incuviintare a executarii silite indeplineste toate exigentele normative dispuse de catre legiuitor.

In conformitate cu art, 712, alin. 3 CPC, obiect al contestatiei la executare poate fi si incheierea de incuviintare a executarii silite in procedura executionala pendinte, insa, doar daca a fost data fara indeplinirea conditiilor legale. Contestatoarea indica in sustinerea acestui capat de cerere, aceleasi argumente ca cele enuntate pentru primul capat de cerere. Astfel, contestatoarea sustine in mod evident neintemeiat si nelegal acelasi argument, respectiv, lipsa unui titlu executoriu si pentru acest capat de cerere.

Cu privire la motivul cu nr. 3 din cererea contestatoarei, invocă exceptia

inadmisibilitatii in temeiul art. 713, alineatul 1 CPC si exceptia autoritatii lucruluijudecat, in temeiul art. 432 CPC. Prin urmare, punerea in discutie a calitatii intimatului în aceasta cauza este în mod vadit nelegala si netemeinica, avand în vedere ca titlul executoriu reprezentat de hotararea judecatoreasca civila nr. 36/2020 din data de 07.04.2020 pronuntata de catre Judecatoria Pascani în dosarul cu nr. 1778/866/2020 avand ca obiect stabilire in mod definitiv penalitati de intarziere a avut ca parte pe intimatul — reclamant in acel dosar, ................. Mai mult, anterior adresarii catre instanta de judecata cu cererea de stabilire in mod definitiv penalitati de intarziere in dosarul sus-mentionat, intimatul a demarat o procedura executionala in temeiul deciziei nr. 605/25.04.2016 pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr. 13933/245/2014 prin care a fost obligata contestatoarea-debitoare sa achite intimatului — creditor penalitati de întarziere in suma de 200 lei/zi de intarziere, începand cu data pronuntarii deciziei si pana la executarea obligatiei de a face stabilita prin titlul executoriu reprezentat de sentinta nr. 2242/17.11.2009 a Judecatoriei Pascani. Prin Decizia civila nr. 2164/2017 din data de 16 noiembrie 2017 a Tribunalului lasi din dosarul nr. 2369/866/2017 având ca obiect validare poprire, instanta de apel a respins apelul “formulat de creditorul ................. impotriva sentintei civile nr. 1188/14.06.2017 pronuntata de Judecatoria Pascani, pe care o pastreaza.” Pentru a decide astfel, instanta de apel a constatat ca ( pg. 3 din decizie), .............. in calitate de creditor nu poate solicita executarea silita a hotararii judecatoresti prin care debitorul a fost obligat la plata de penalitati ( 200 lei/ zi intarziere), ci este necesar ca acesta sa se adreseze instantei pentru fixarea sumei definitive care i se datoreaza cu acest titlu, iar hotararea prin care s-a fixaț aceasta suma definitiva este executorie si susceptibila de executare silita. Asadar, contestatoarea incalca autoritatea de lucru judecat prin punerea in discutie a unor chestiuni ce tineau de fondul cauzei care a fost in mod definitiv transat.

De asemenea, rezulta în mod neechivoc inadmisibilitatea prezentei contestatii la executare in temeiul art. 713, alineatul 1 CPC.

Cu privire la motivul nr. 4 din cererea contestatoarei, solicită instantei de judecata respingerea si acestuia ca nelegal si netemeinic, avand in vedere că instanta de judecata a incheiat etapa dezbaterilor, ramanand in pronuntare, sens în care a confirmat calitatea contestatoarei din acest dosar.  A reiterat intimatul prevederile din codul administrativ care justificată calitatea de debitor a contestatoarei.

Analizând actele şi lucrările cauzei civile de faţă, instanţa reţine:

În fapt,  prin sentinţa civilă nr. 2242 pronunţată la data de 17 noiembrie 2009 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 4100/866/2008, definitivă prin decizia civilă nr. 1247 pronunţată la data de 11 iunie 2010 de Tribunalul Iaşi, instanţa a admis in parte actiunea formulata de reclamantul ............ in contradictoriu cu paratii .............. si ...........;  a obliga pârâta Comisia Locala de Fond Funciar....... la intocmirea documentatiei si punerea in posesie pentru suprafata de 11,80 ha teren pe vechiul amplasament (respectiv in tarlaua 55, parcela ......; tarlaua 56, parcela ...... si tarlaua 57, parcela ........)identificat potrivit Schitei anexa nr.2 la raportul de expertiza topografica efectuat in cauza, in masura in care pe aceste amplasamente nu s-a procedat la atribuiri legale a terenurilor catre terte persoane; a obliga pârâta Comisia Locala de Fond Funciar ........... la intocmirea documentatiei si punerea in posesie pentru suprafata de 38,22  ha teren aflat la dispozitia paratei şi a obliga pârâta Comisia Judeteana de Fond Funciar Iasi la intocmirea titlului de proprietate pentru suprafata totala de 50 ha teren, pe numele reclamantului, in masura in care i se va inainta de catre Comisia Locala de Fond Funciar Baltati documentatia necesara.

La data de 03 septembrie 2010 între intimatul ................., în calitate de cumpărator, şi ................., moştenitor al defunctului ................., decedat la data de 02.05.2009, în calitate de vânzător, a fost încheiat contractul de vânzare – cumpărare de drepturi succesorale patrimoniale, autentificat sub nr. 4042/03.09.2010 de Societatea Civilă Mentor – Biroul Notarial, având ca obiect vânzarea drepturilor succesorale dobândite de cumpăratoare prin moştenire de la defunctul său soţ, derivate din sentinţa civilă nr. 2242 pronunţată la data de 17 noiembrie 2009 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 4100/866/2008, definitivă prin decizia civilă nr. 1247 pronunţată la data de 11 iunie 2010 de Tribunalul Iaşi.

Prin cererea formulată de  creditorul ........................ şi înregistrată pe rolul Biroului Executorilor Judecătoreşti Asociaţi Andrei Cezar şi Nechifor Ionela sub nr. de dosar 170/A/2013 s-a solicitat executarea silită a Comisiei Locale de Fond Funciar ........... în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2242 pronunţată la data de 17 noiembrie 2009 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 4100/866/2008, definitivă prin decizia civilă nr. 1247 pronunţată la data de 11 iunie 2010 de Tribunalul Iaşi.

Faţă de neîndeplinirea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu anterior menţionat, creditorul ................  s-a adresat instanţei de executare cu o cerere întemeiată pe prevederile art. 905 Cod procedură civilă (forma în vigoare la data formulării cererii) coroborat cu art. 64 din Legea nr. 18/1991, prin care a solicitat obligarea pârâţilor Comisia Locală de Fond Funciar .........., Primarul comunei ...... şi ............. (persoana fizică care ocupa la acel moment funcţia de primar al comunei ....) la plata de penalităţi de întârziere în cuantum de 1000 lei/zi de întârziere, de la data de 01.10.2013 şi până la executarea obligaţiilor din titlul executoriu.

Prin decizia civilă nr. 605/2016 pronunţată la data de 25 aprilie 2016 de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 13933/245/2014 a fost admisă în parte cererea creditorului şi a fost obligat pârâtul Primarul comunei ........să achite reclamantului penalităţi de întârziere în sumă de 200 lei/zi de întârziere, începând cu data pronunţării deciziei şi până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu.  A fost respinsă cererea în contradictoriu cu persoana fizică Aştefanei Vasilei ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă  şi ca neîntemeiată în contradictoriu cu Comisia Locală de Fond Funciar ............

Prin încheierea nr. 36/2020 pronunţată la data de 07 aprilie 2020 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1778/866/2019 a fost stabilită suma definitivă, datorată cu titlu de penalităţi de întârziere pentru neexecutarea obligaţiei de a face, ca fiind de 275.200 lei şi a fost obligat pârâtul-debitor Primarul com. Bălţaţi la plata sumei fixe de 275.200 lei cu titlu de penalităţi de întârziere pentru neexecutarea obligaţiei prevăzută de titlul executoriu-sentinţa civilă nr. 2242/17.11.2009 pronunţată de Judecătoria Paşcani în cauza civilă nr. 4100/866/2008.

În baza încheierii civile anterior menţionate, creditorul Strungariu Dumitru s-a adresat la data de 25.05.2020 Biroului Executorilor Judecătoreşti Asociaţi Nichitoi Georgiana şi Plumbu Sergiu Sebastian cu o cerere de executare silită a Unităţii Administrativ – Teritoriale  Comuna ..........în baza titlului executoriu reprezentat de încheierea nr. 36/2020 pronunţată la data de 07 aprilie 2020 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1778/866/2019 în vederea recuperării creanţei în valoare de 275.220 lei.  Cererea creditorului a fost înregistrată sub nr. de dosar 376/N/2020.

Prin încheierea civilă nr. 1387 pronunţată la data de 18.06.2020 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 12290/245/2020 s-a dispus încuviinţarea executării silite a titlului executoriu  reprezentat  de sentinţa civilă nr. 36/2020 din data de 07.04.2020, pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul cu numărul 1778/866/2019, la cererea  creditorului  ........., privind  obligația debitoarei U.A.T. ..........  la plata sumei de  275.220,00 lei,  reprezentând: 275.200,00 lei penalităţi de întârziere pentru neexecutarea obligaţiei de a face,  20,00 lei cheltuieli de judecată, precum şi a cheltuielilor de executare silită,  la care se adaugă cheltuielile de executare, în beneficiul creditoarei, prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege.

Analizând cu prioritate excepțiile autorităţii de lucru judecat şi inadmisibilităţii invocate de intimat, instanța reține:

Cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de intimat, reţine instanţa că potrivit art. 431 Cod procedură civilă „Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.”

Scopul urmărit prin reglementarea autorității de lucru judecat (acela de a evita contradicțiile între dispozitivele hotărârilor, dar și între considerentele acestora) se realizează prin intermediul celor două funcțiuni diferite ale lucrului judecat, care dau expresie celor două reguli fundamentale potrivit cărora: a) o acțiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată și b) o constatare judecătorească, în sensul de soluție dată raporturilor deduse judecății, nu poate fi contrazisă printr-o altă hotărâre, întrucât ea este prezumată ca fiind expresia adevărului judiciar.

Efectul negativ sau extinctiv al lucrului judecat este de natură să împiedice o nouă judecată atunci când există identitate de calitate a părților, aceeași cauză juridică și același obiect al cererii de chemare în judecată, fiind asigurată astfel lipsa de contradicții între dispozitivele hotărârilor judecătorești.

Identitatea de obiect presupune reclamarea aceluiași beneficiu juridic identic cu cel dedus judecății anterior, formularea aceleiași pretenții, cu referire nu numai la obiectul material, ci și la dreptul subiectiv care poartă asupra acestuia.

Pentru a exista identitate de cauză trebuie să se regăsească același fundament (act sau fapt juridic ori material) pe care se sprijină dreptul a cărui valorificare se urmărește prin intermediul acțiunii, împreună cu împrejurările de fapt care au generat promovarea acțiunii.

Identitatea de părți presupune, pentru a pune obstacol unei noi judecăți, existența acelorași persoane, în aceeași calitate juridică, pentru că ceea ce este judecat între două persoane nu poate profita și nici nu poate dăuna terților.

 Observă instanţa că intimatul şi-a întemeiat excepţia invocată pe faptul că titlul executoriu în baza căruia a fost declanşată executarea silită – încheierea nr. 36/2020 pronunţată la data de 07.04.2020 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1778/866/2019, este o hotărâre definitivă pronunţată în favoarea creditorului astfel că aspectele statuate în cuprinsul acesteia nu mai pot fi repuse în discuţie. În acelaşi sens a invocat intimatul şi decizia nr. 605/25.04.2016 pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 13933/245/2014.

Analizând  dispoziţiile legale incidente  prin raportare la prezenta speţă, reţine instanţa că excepţia autorităţii de lucru judecată invocată de intimat este neîntemeiată. Astfel, dosarele nr. 13933/245/2014 şi nr. 1778/866/2019 au avut ca obiect fond funciar – plată penalităţi, respectiv cerere de fixare în mod definitiv penalităţi, iar prezenta cauză are ca şi obiect contestaţie la executare. De asemenea, cauzele dosarele anterior menţionate sunt diferite şi nici părţile nu figurează în aceeaşi calitate juridică.

Prin prezenta contestaţie la executare contestoarea invocă motive de nelegalitate a executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 376/N/2020 al Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi Nichitoi Georgiana şi Plumbu Sebastian, nicidecum aspecte ce ţin de cuantumul penalităţilor de întârziere stabilite prin decizia nr. 605/25.04.2016 pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 13933/245/2014, respectiv încheierea nr. 36/2020 pronunţată la data de 07.04.2020 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1778/866/2019.

Având în vedere aceste aspecte, instanţa va respinge ca neîntemeiată excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de intimat.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii invocată de intimată, instanţa are în vedere prevederile art. 713, alin. 1 Cod procedură civilă conform cărora „Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești (...), debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.”

Reţine instanţa că apărarea formulată de către contestatoarea poate fi analizată de instanţa de executare având în vedere că se impune a se verifica dacă persoana care a declanşat executarea silită ce face obiectul dosarului de executare nr. 376/N/2020  este persoana persoana îndreptăţită la a formula o astfel de cerere conform titlului executoriu reprezentat de încheierea nr. 36/2020 pronunţată la data de 07.04.2020 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1778/866/2019. 

În ceea ce priveşte calitatea de creditor a intimatului prin raportare la titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2242 pronunţată la data de 17 noiembrie 2009 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 4100/866/2008, definitivă prin decizia civilă nr. 1247 pronunţată la data de 11 iunie 2010 de Tribunalul Iaşi, instanţa reţine că o astfel de analiză excede aspectelor ce pot fi verificate prin prezenta contestaţie la executare având în vedere că o astfel de verificare nu poate fi făcută decât în cadrul unei contestaţii la executare formulate împotriva executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 170/A/2013.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge ca neîntemeiată şi excepţia inadmisibilităţii invocată de intimat.

*

Pe fondul cauzei, instanţa reţine:

 Cu privire la primul motiv de contestaţie invocat de către debitoare, respectiv lipsa caracterului de titlu executoriu a încheierii nr. 36/2020 pronunţată la data de 07.04.2020 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1778/866/2019, instanţa reţine că acesta este neîntemeiat.

Astfel, conform art. 906, alin. 4 Cod procedură civilă

 „(1) Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități, de către instanța de executare.

 (2) Când obligația nu este evaluabilă în bani, instanța sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.

(...)

 (4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalității debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere, dată cu citarea părților. Creditorul poate solicita fixarea sumei definitive cu titlu de penalități de întârziere după trecerea fiecărui termen de 3 luni în care debitorul nu își execută obligația prevăzută în titlu executoriu, până la stingerea ei completă

(5) Penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestației la executare, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării.

(6) Încheierea dată în condițiile alin. (4) este executorie.

(7) Acordarea de penalități în condițiile alin. (1)-(4) nu exclude obligarea debitorului la plata de despăgubiri, la cererea creditorului, în condițiile art. 892 sau ale dreptului comun.”

Reţine instanţa că potrivit art. 632, alin. 1 şi 2 Cod procedură civilă „Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.”

În primul rând, reţine instanţa că încheierea nr. 36/2020 pronunţată la data de 07 aprilie 2020 nu avea caracter definitiv de la lege, ci avea aptitudinea de a deveni definitivă prin nedeclararea căii de atac a apelului sau respingerea ca neîntemeiat/tardiv a apelului.

Se observă că alineatul 4 al art. 906 Cod procedură civilă, în forma în vigoare ulterior modificării aduse de Legea nr. 310/2018, spre deosebire de alineatul 2, nu mai prevede caracterul definitiv al încheierii pronunţate de instanţe de executare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut în considerentele nr. 50 şi 51 ale deciziei nr. 59/09.12.2019 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Dolj - Secția I civilă, în Dosarul nr. 20.291/215/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept că  „în noua reglementare a alin. (4) al art. 906 din Codul de procedură civilă, aplicabilă însă doar cererilor introduse ulterior intrării în vigoare a noului act normativ (Legea nr. 310/2018), conform art. 24 din Codul de procedură civilă, suprimarea mențiunii "definitivă", în privința încheierii pe care instanța o pronunță pe acest temei legal, este semnalul clar al schimbării opțiunii legiuitorului asupra soluției legislative inițiale, în care astfel de cereri se judecau în primă și ultimă instanță de judecătorie și pe care a abandonat-o în favoarea unei judecăți efectuate în două grade de jurisdicție (fond și apel), doar în ceea ce privește cererile de fixare a sumelor definitive datorate creditorului de către debitor cu titlu de penalități de întârziere.”

Astfel, hotărârea pronunţată de instanţa de executare în temeiul art. 906, alin. 4 Cod procedură civilă poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare (art. 651, alin. 4 Cod procedură civilă).

În schimb, reţine instanţa că menţionarea greşită în cuprinsul dispozitivului încheierii nr. 36/2020 a menţiunii „definitivă” nu prezintă relevanţă cât timp art. 457, alin. 1 Cod procedură civilă prevede că „hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunea din dispozitivul ei.”

Chiar şi reţinând că încheierea nr. 36/2020 nu este o hotărâre definitivă, reţine instanţa că aceasta face parte din categoria oricăror alte hotărâri care, potrivit legii, pot fi puse în executare având în vedere caracterul executoriu conferit de dispoziţiile art. 906, alin. 6 Cod procedură civilă.

Efectul executoriu sau forța executorie a hotărârii judecătorești reprezintă fundamentul dreptului celui care a câștigat procesul de a fi devenit creditor al obligației cuprinse în titlul executoriu, prin capacitatea acestuia de a solicita statului, prin organele sale de forță, de a-l obliga pe cel care a pierdut procesul la îndeplinirea obligației cuprinse în hotărârea judecătorească - titlul executoriu - debitor care însă nu a înțeles să își execute obligația benevol.

De asemenea, dispoziţiile art. 637 Cod procedură civilă stabilesc expres dreptul creditorului de a pune în executare o hotărâre judecătorească care constituie titlu executoriu, pe riscul său, dacă hotărârea poate fi atacată cu apel sau cu recurs.

Faţă de dispoziţiile legale anterior citate, reţine instanţa că încheierea nr. 36/2020 pronunţată la data de 07 aprilie 2020 reprezintă un veritabil titlu executoriu, apt a declanşa o executare silită în vedere recuperării creanţei constatate în cuprinsul său.

Caracterul de titlu executoriu al acestei încheieri rezultă şi din considerentele deciziei nr.  16/06 martie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel,

„51. Prin art. 905 din Codul de procedură civilă (devenit art. 906 după republicarea din 10 aprilie 2015) s-a prevăzut posibilitatea obligării debitorului la penalități de întârziere, ce vor fi încasate de către creditor, acestea reprezentând un mijloc indirect de constrângere a debitorului de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în titlul executoriu.

64. Numai creditorul poate solicita instanței de executare aplicarea penalităților și numai dacă, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană. Instanța se pronunță prin încheiere definitivă, dată cu citarea părților [art. 906 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă].

65. Întrucât penalitatea are un caracter provizoriu, nu este lichidă și nici exigibilă, încheierea prin care instanța a obligat debitorul la plata de penalități nu este susceptibilă de executare. De aceea, legiuitorul a permis creditorului ca, în termen de trei luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităților în care debitorul nu își execută obligația, să se adreseze din nou instanței de executare cu o cerere prin care să solicite fixarea sumei finale pe care debitorul trebuie să o plătească cu titlu de penalități. Instanța se va pronunța asupra acestei cereri prin încheiere definitivă, dată cu citarea părților [art. 906 alin. (3) din Codul de procedură civilă].”

De asemenea, şi Curtea Constituţională a analizat situaţia penalităţilor stabilite în temeiul art. 906 Cod procedură civilă şi a reţinut în cuprinsul deciziei nr. 525/11.07.2017 - considerentul nr. 15 că „finalitatea reglementării privind aplicarea de penalități constă în determinarea debitorului rău platnic de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere până la data executării. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmărește contracararea manoperelor abuzive, tinzând la tergiversarea îndeplinirii obligațiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerității, ca exigență imperativă a executării silite.”

Contrar celor susţinute de contestatoare, reţine instanţa dreptul creditorului de a pune efectiv în executare încheierea de fixare definitivă a penaliţilor de întârziere, întrucât, în caz contrar, art. 906 Cod procedură civilă ar fi lipsit de conţinut şi nu s-ar mai justifica raţiunea aplicării unor astfel de penalităţi, dacă debitorul nu ar putea fi niciodată urmărit pentru plata acestora.

Totodată, dacă aceste penalităţi nu ar putea fi executate niciodată atunci ar lipsi cu desăvârşire constrângerea debitorului pentru executarea obligaţiei cu caracter personal la care fac referire atât Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi Curtea Constituţională în deciziile anterior citate.

De asemenea, reţine instanţa că în mod corect creditorul a declanşat o nouă executare silită ce face obiectul dosarului de executare nr. 376/N/2020 al Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi Nichitoi Georgiana şi Plumbu Sebastian având în vedere că această nouă executare este întemeiată pe un alt titlu executoriu, distinct de cel ce stă la baza executării silite din dosarul nr. 170/A/2013, iar pentru fiecare executare silită se impune respectarea prevederilor art. 665 şi urm. Cod procedură civilă privind înregistrarea cererii de executare, încuviinţarea executării silite, respectiv înştiinţarea debitorului ori astfel de acte nu ar fi putut fi emise în nici un caz în dosarul de executare nr. 170/A/2013.

Totodată, verificând actele de executare din dosarul nr. 170/A/2013, reţine instanţa că nu a încetat executarea silită având în vedere că executorul judecătoresc nu a întocmit o încheiere, motivată în fapt şi în drept, cu menţionarea cauzei de încetare a executării silite, în conformitate cu prevederile art. 703 Cod procedură civilă. De asemenea, executorul judecătoresc, faţă de neîndeplinirea obligaţiilor stabilite prin titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2242 pronunţată la data de 17 noiembrie 2009 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 4100/866/2008, definitivă prin decizia civilă nr. 1247 pronunţată la data de 11 iunie 2010 de Tribunalul Iaşi, l-a îndrumat pe creditor să utilizeze procedura prevăzută de art. 905 Cod procedură civilă (în prezent art. 906), lucru pe care acesta din urmă l-a şi făcut.

Constată instanţa că în mod corect a arătat contestatoarea că aplicarea penalităţilor în temeiul art. 906 Cod procedură civilă reprezintă o procedură accesorie executării silite, ce poate fi aplicată doar în cadrul executării silite ce debutează cu încuviinţarea executării silite, însă se impune a fi făcută distincţia între aplicarea penalităţilor şi executarea acestora. Cererea de aplicare a penalităţilor de întârziere întemeiată pe prevederile art. 906 Cod procedură civilă este strâns legată de existenţa unei executări silite în curs, însă executarea silită a acestor penalităţi reprezintă o etapă distinctă. Caracterul de accesorialitate în raport de o executare silită în curs implică faptul că utilizarea penalităților prevăzute de Codul de procedură civilă nu este posibilă în planul dreptului substanțial, în raporturile dintre creditor și debitor, anterior obținerii titlului executoriu și începerii executării silite.

Faţă de cel de-al doilea motiv de contestaţie la executare, respectiv nelegalitatea încheierii de încuviinţare a executării silite, reţine instanţa că şi acesta este neîntemeiat. Încheierea nr. 1387 pronunţată la data de 18.06.2020 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 12290/245/2020 respectă exigenţele legale conform art. 666 Cod procedură civilă.

Contrar celor susţinute de contestatoarea, încheierea  nr. 36/2020 pronunţată la data de 07.04.2020 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1778/866/2019 constituie un veritabil titlu executoriu şi în mod corect s-a dispus încuviinţarea executării silite.

Referitor la lipsa calităţii de creditor a intimatului .........., reţine instanţa că şi această critică este neîntemeiată. 

Astfel, după cum s-a arătat şi anterior,  la data de 03 septembrie 2010 între intimatul .........., în calitate de cumpărator, şi ..............., moştenitor al defunctului ............., decedat la data de 02.05.2009, în calitate de vânzător, a fost încheiat contractul de vânzare – cumpărare de drepturi succesorale patrimoniale, autentificat sub nr. 4042/03.09.2010 de Societatea Civilă Mentor – Biroul Notarial, având ca obiect vânzarea drepturilor succesorale dobândite de cumpărătoare prin moştenire de la defunctul său soţ, derivate din sentinţa civilă nr. 2242 pronunţată la data de 17 noiembrie 2009 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 4100/866/2008, definitivă prin decizia civilă nr. 1247 pronunţată la data de 11 iunie 2010 de Tribunalul Iaşi. Având în vedere această convenţie a părţilor, intimatul a dobândit calitatea necesară pentru a solicita executarea silita a dispoziţiilor sentinţei civile  nr. 2242/2009, respectiv pentru a formula orice cerere necesară în cursul executării silite.

Aspectele privitoare la dreptul intimatului de a fi pus în posesie, respectiv de a se emite un titlu de proprietate pe numele său, exced chestiunilor ce pot fi verificate prin prezenta contestaţie la executare.

În ceea ce priveşte motivul privind lipsa calităţii de debitor a comunei .........¸ reţine instanţa că prin sentinţa civilă nr. 2242 pronunţată la data de 17 noiembrie 2009 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 4100/866/2008, definitivă prin decizia civilă nr. 1247 pronunţată la data de 11 iunie 2010 de Tribunalul Iaşi s-a stabilit în sarcina Comisiei Locale de Fond Funciar ............obligaţia de intocmire a documentatiei si punere in posesie pentru suprafata de 50  ha teren aflat la dispozitia paratei, iar în sarcina Comisiei Judetene de Fond Funciar Iasi obligaţia de intocmire a titlului de proprietate pentru suprafata totala de 50 ha teren, pe numele reclamantului, in masura in care i se va inainta de catre Comisia Locala de Fond Funciar Baltati documentatia necesara.

Executarea silită în dosarul de executare nr. 171/A/2013 a fost declanşată împotriva debitoarei Comisia Locală de Fond Funciar ............ iar prin decizia civilă nr. 605/2016 pronunţată la data de 25 aprilie 2016 de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 13933/245/2014, respectiv încheierea nr. 36/2020 pronunţată la data de 07 aprilie 2020 de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 1778/866/2019, s-a stabilit obligaţia de plată a penalităţilor de întârziere în sarcina Primarului comunei .........

De asemenea, executarea silită în dosarul de executare nr. 376/N/2020 s-a declanşat împotriva debitoarei .................

Reţine instanţa că în mod corect s-a dispus obligarea Primarului comunei ........... la plata penalităţilor de întârziere având în vedere prevederile art. 64 din Legea nr. 18/1991 astfel cum a fost modificat acest text legal prin art. 19 pct. 2 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Calitatea procesuală pasivă în cauzele ce au ca obiect plata penalităților reglementate de art. 906 din Codul de procedură civila, adoptat prin Legea nr. 134/2010 aparține, astfel cum arată art. 64 din Legea nr. 18/1991, menţionat mai sus, primarului, în calitate de președinte al comisiei locale, acestuia din urmă revenindu-i obligația de a executa hotărârea judecătorească de punere în posesie și doar în sarcina acestuia pot fi stabilite penalitățile respective.

În ceea ce priveşte situaţia Comisiei Locale de Fond Funciar, reţine instanţa că aceasta nu are personalitate juridică și nici patrimoniu propriu. Potrivit art. 12 din Legea nr. 18/1991, coroborat cu prevederile H.G. nr. 890/2005, Comisiile locale de fond funciar se constituie și funcționează în cadrul unităților administrativ-teritoriale, având atribuții în privința stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia și a atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți. Din economia dispoziţiilor legale incidente, rezultă că legiuitorul a recunoscut comisiei locale o legitimare procesuală excepţională, circumscrisă litigiilor de fond funciar. Astfel, din analiza coroborată a art. 52 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 18/1991, reiese că debitoarea din dosarul de executare nr. 170/A/2013 este autoritate publică cu activitate administrativă, care, în limitele competenţei sale, are calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă. Dispoziţiile legale enunțate relevă că legiuitorul a înțeles să recunoască comisiei locale calitate procesuală specială, numai în materie funciară, în pricinile izvorâte din legile fondului funciar, în sensul că stă singură în proces.

Totuşi, odată cu recunoaşterea acestei calităţi legiuitorul nu a conferit comisie locale şi personalitatea juridică, atribuindu-i acesteia un patrimoniu din care, în ipoteza în care în procedura judiciară sau cea de executare silită în sarcina comisiei se stabileşte o obligaţie pecuniară, aceasta să aibă posibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia. 

Aşa fiind, recunoașterea de către legiuitor a calității procesuale acestei comisii, care nu este o persoană juridică cu capacitate de folosință și de exercițiu, trebuie înțeleasă ca vizând exercitarea, respectiv îndeplinirea în nume propriu doar a drepturilor și obligațiilor procesuale. În planul dreptului material, titularul drepturilor și al obligațiilor rămâne tot unitatea administrativ-teritorială, care își exercită atribuțiile în materie funciară prin comisia locală. Această concluzie este susţinută şi de dispoziţiile art. 96 din OUG nr. 57/2019. Alineatul 1 al normei enunţate statuează că doar unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt titularele conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Teza finală a primului alineat prevede că unitatea administrativ-teritorială este titulară de drepturi și obligații ce decurg din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii, fără a face distincție între raporturi de drept substanțial sau procesual. Totodată, potrivit 109, alin. 4 din Codul administrativ, despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunțate de instanța de judecată și rămase definitive sunt asigurate de la bugetul local.

Drept urmare, interpretând sistematic și teleologic dispozițiile art. 96 din OUG nr. 57/2019, rezultă că atunci când o autoritate publică constituită la nivelul unității administrativ teritoriale, potrivit legii - cum este cazul Comisiei locale de fond funciar - a fost parte în proces, cea care trebuie să îndeplinească obligațiile impuse prin hotărâre judecătorească definitivă, inclusiv de natură pecuniară, este unitatea administrativ-teritorială, singura care dispune de patrimoniu propriu, sumele urmând a fi asigurate din bugetul local. Numai interpretând în acest mod prevederile legale menționate, se poate da eficiență juridică dispozițiilor art. 52 alin. 3 din Legea nr. 18/1991. Potrivit acestora, prevederile art. 451-  453 C. proc. civ., referitoare la cheltuielile de judecată, sunt aplicabile în procesele de fond funciar în care comisia locală are calitate procesuală. Aceasta înseamnă că, în proces, obligația de plată a eventualelor despăgubiri, inclusiv a cheltuielilor de judecată se stabilește în sarcina Comisiei, ca parte în proces, dar executarea efectivă a obligației de plată nu o poate face această autoritate care nu are patrimoniu propriu, deci nu are buget.

Ca urmare, față de prevederile art. 96 din OUG nr. 57/2019, coroborate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 18/1991 și cu cele cuprinse în HG nr. 890/2005, atunci când s-a stabilit obligaţia de plată a unei sume de bani, titularul obligației de plată este unitatea administrativ-teritorială, chiar dacă nu a fost parte în proces, întrucât Comisia locală de fond funciar a acţionat ca o autoritate publică cu activitate administrativă în cadrul unităţii administrativ-teritoriale. Aceasta întrucât, aşa cum s-a reţinut anterior, Comisia a stat în proces în locul persoanei juridice de drept public, dar calitatea sa de parte a vizat numai drepturile şi obligaţiile procesuale, legitimarea sa procesuală fiind circumscrisă, potrivit art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, la limitele competenţei sale, strict determinată de lege (atribuţii în privinţa stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia şi a atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi).

În lipsa unui patrimoniu propriu, eventualele obligaţii pecuniare stabilitate în litigiul în care comisia locală a fost parte nu pot fi executate decât împotriva structurii cu personalitate juridică din care comisia face parte, iar nu însăşi asupra comisiei locale. Executarea silită a obligaţiei de plată a unei sume de bani este imposibilă în condiţiile în care, potrivit legii, cel chemat să răspundă nu are un patrimoniu propriu. Într-o asemenea situaţie, cel chemat să execute se află în situaţia de a fi în imposibilitatea obiectivă de a executa obligaţia cu privire la care a fost somat, nedeţinând un patrimoniu din care să plătească sumele solicitat a fi executate.

Având în vedere aceste aspecte, instanţa reţine că, în mod corect, intimatul – creditor ............ a declanşat executarea silită împotriva Comunei .............

Pentru considerentele expuse anterior, instanţa va respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de contestatoarea ………… în contradictoriu cu intimatul Strungariu Dumitru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiate excepţiile autorităţii de lucru judecat şi inadmisibilităţii invocate de intimat.

Respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de contestatoarea ..........., CUI ......., cu sediul în sat/comuna ......, judeţul Iaşi şi cu sediul procedural ales la Cabinet avocat Alexandru Iftode – mun. Iaşi, str. Otilia Cazimir, nr. 15, bloc 1, etaj 1, ap. 1, judeţul Iaşi, în contradictoriu cu intimatul ........., CNP .........., cu domiciliul în mun. Iaşi, ............., judeţul Iaşi şi domiciliul procedural ales în mun. Iaşi, ........, judeţul Iaşi.

 Cu drept de a formula apel în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei, ce se va depune la Judecătoria Paşcani.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefiei instanţei astăzi, 28.10.2020.

PREŞEDINTE, GREFIER,

..................................................

Domenii speta

Spete similare