Obligaţie de a face; pretenţii (daune morale, prejudiciu de imagine).

Prin cererea înregistrată la data de 23.01.2019 pe rolul Judecătoriei Pascani sub nr. 357/866/2019, reclamantul...... a chemat în judecată pe pârâtul...... și a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtului la publicarea in mijloace de informare mass-media, in care a fost publicat si distribuit articolul denigrator, la retractarea

acuzatiilor si prezentarea de scuze publice si obligarea paratului la plata sumei de 20.000 lei, cu titlu de daune morale, pentru prejudiciul cauzat prin incalcarea drepturilor la onoare, demnitate, reputatie, imagine si viata privata. Cu cheltuieli de judecata.

 În motivarea cererii reclamantul a arătat că este consilier local in cadrul Consiliului Local al municipiului Pascani, iar paratul este redactor al ziarului ............., editia online, publicat pe pagina de internet https://bittv.info si reprezentant legal al ............., societate ce detine postul de televiziune ............., post de televiziune ce are pagina de facebook ..............

In data de 17 ianuarie 2019 pe pagina de internet .............a ziarului ............., sub semnatura domnului ............., a fost publicat articolul „Consilierul care acopera ilegalitatile sefului sau de partid , actiuni de intimidare la adresa BIT TV” , articol ce a fost apoi distruibuit pe pagina de facebook .............si in grupurile de facebook „Pascaniul online” si „Pascani- grup de informare si responsabilizare a pascanenilor”.

Articolul de presa publicat de catre parat, are un caracter denigrator intrucat le induce cititorilor ideea ca reclamantul, in calitate de consilier local, ar acoperi presupuse ilegalitati comise de domnul ............., consilier local si in acelasi timp presedinte de partid, aducand astfel prejudicii domeniului public al municipiului Pascani. Din cele publicate in prima parte a articolului rezulta ca d-nul .............ar „ detine in mod fraudulos suprafete de teren ale municipiului fara contract si fara sa plateasca si ocupate cu constructii fara

autorizatie”, iar reclamantul in calitate de presedinte al Comisiei de Urbanism, ar fi complice la aceste presupuse infractiuni, fără a se aduce vreo dovadă in acest sens.

La toate aceste acuzatii de abuz in serviciu, ziaristul nu aduce nici o dovada, rezumandu-se la a publica la inceputul artcolului o fotografie a reclamantului, astfel incat opinia publica sa fie bine informata in ceea ce priveste persoana ce a comis o astfel de presupusa infractiune. Mai mult ziaristul, pe langa faptul ca nu aduce nici o dovada in sprijinul afirmațiilor sale privind presupusul abuz in serviciu, prezinta informatii false opiniei publice in ceea ce priveste atributiile consilierilor locali si in speta ale presedintelui Comisiei de Urbanism, lasand impresia ca in atributiile consilierilor locali sunt si atributii ce tin strict de executivul municipiului Pascani si anume Primarul prin aparatul de specialitate, aflat in subordinea sa.

Asa cum se observa in art.36 al Legii 215/2001 a administratiei publice locale, Consiliul Local are doar rol legislativ, in atributiile acestuia neregasindu-se atributii de control in ceea ce priveste administrarea domeniului public sau a disciplinei in constructii. Mai mult la art. 63 (d) a aceleiasi lege este prevazut ca primarul „ia masuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspectiei si controlului efectuarii serviciilor publice de interes local prevazute la art.36 alin.(6) lit.a)-d) precum si a bunurilor din patrimoniul public si privat al unitatii administrativ-teritoriale” iar la pct. g) este prevazut ca primarul „emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative”. In ceea ce priveste calitatea reclamantului de presedinte al Comisiei de Urbanism, in Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Local al municipiului Pascani, la art.31 (1) se precizeaza că „presedintele comisiei de specialitate are urmatoarele atributii principale: a) asigura reprezentarea comisiei in raporturile acesteia cu Consiliul local si cu celelalte comisii de specialitate; b) convoaca sedintele comisiei de specialitate; c) conduce lucrarile sedintele comisiei; d) propune ca la lucrarile comisiei sa participe si alte persoane din afara

acesteia, daca aprecieaza ca este necesar; e) participa la lucrarile celorlalte comisii care examineaza probleme ce prezinta importanta pentru comisia pe care o conduce; g) anunta rezultatul votarii pe baza datelor comunicate de catre secretarul comisiei; (2) Presedintele comisiei indeplineste orice alte atributii referitoare la activitatea comisiei, prevazute de lege, Regulamentul de organizare a Consiliului Local sau stabilite de Consiliul Local.

 Asa cum se observa din cele mentionate anterior chiar si în cazul in care unui consilier local i s-ar aduce la cunostinta un abuz, in ceea ce priveste administrarea domeniului public sau privat al unitatii administrativ — teritoriale, acesta nu are parghiile si atributiiile legale de a controla sau a indrepta un eventual abuz, fiind acesta chiar si presedintele Comisiei de Urbanism.

Articolul incriminat, cu exceptia titlului si a primei parti, se vrea a fi o replica la postarile de pe facebook ale reclamantului privind faptul ca prin Decizia nr.18 din 08.01.2019 Consiliul National al Audiovizualului a sanctionat .............., societate ce detine postul de televiziune .............., reprezentata legal prin d-nul ............., cu „somatie publica de intrare in legalitate de indata” pentru incalcarea Codului de reglementare a continutului audiovizual. Este adevarat ca plangerea, in urma careia a fost sanctionat radiodifuzorul a fost intocmita de reclamant, dar aceasta nu a vrut sa se constituie intr-o actiune de intimidare, asa cum fals sugereaza semnatarul articolului de presa, ci o actiune de restabilire a adevarului, privitor la felul cum a fost reflectata, in stirea respectiva, activitatea acestuia din Consiliul Local. In sprijinul faptului ca plangerea a fost indreptatita si nu a constituit o actiune de intimidare este insusi textul din Decizia mentionata - „ Consiliul National al Audiovizualului a sanctionat cu somatie postul .............., deoarece emisiunea „..............” din 13 noiembrie 2018, in care au fost prezentate si comentate evenimente din sedinta .............. din 12 noiembrie 2018, a fost difuzata cu nerespectarea prevederilor art.64 din Codul audiovizualului. Potrivit dispozitiilor invocate „informarea cu privire la un subiect, fapt sau eveniment trebuie sa fie corecta, verificata si prezentata in mod impartial si cu buna-credinta”.

In aceiasi zi, 17.01.2019, dupa publicarea articolului denigrator, paratul inregisteaza la Consiliul Local al municipiului Pascani adresa nr.37/17.01.2019 prin care solicita, Consiliului Local si Comisiei de Urbanism, informatii despre presupusele actiuni ilegale ale d-nului .............si in acelasi timp prezumand ca, consilierii locali si membrii Comisiei de Urbanism , ar fi cunoscut presupusa fapta si in acelasi timp ar fi acordat „protectie si imunitate”,

domnului consilier local .............. Chiar si in cazul in care faptele ar fi reale, actiunile de repunere in legalitate cad in sarcina Primarului si nu a consilierilor locali , acestia neavand competente in acest sens.

Reclamantul mentionează că este constient ca in calitate de persoana publica, in baza dreptului la libera exprimare, activitatea sa de consilier local poate fi supusa criticii dar nici un caz, in baza aceluiasi drept, nu poate accepta sa fie denigrat si sa i se aduca acuzatii neadevarate si neverificate, privind o presupusa incalcare a legii de catre acesta.

Dauna morala sau prejudiciul moral a fost definita/definit în doctrina dreptului si in jurisprudenta, ca orice atingere adusa uneia dintre prerogativele care contribuie atributul personalitatii umane si care se manifesta prin suferinta fizica sau morala, pe care le resimte victima. Prejudiciile care aduc atingere onoarei, demnitatii, prestigiului sau cinstei unei persoane constau in proferarea de expresii insultatoare, calomnii, defaimari ori denigrari la adresa unei persoane si se pot infaptui prin viu grai, prin adresarea directa in public, in

scris, prin publicitate in presa ori prin mass-media in general. Caracterul suferintelor trebuie privit in legatura cu particularitatile individuale ale persoanei prejudiciate, suferintelor morale (psihice) fiind frica, rusinea, tristetea , nelinistea , umilirea si alte emotiii negative. In stabilirea existentei unui prejudiciu trebuie luat in calcul caracterul si importanta valorilor nepatrimoniale, carora le-a fost cauzat prejudiciul, situatia personala a victimei, tinand cont de mediul social din care victima face parte, educatia, cultura, standardul de moralitate, personalitatea si psihologia victimei, circumstantele savarsirii faptei, statutul social, etc.

 Tinand cont de faptul ca pagina de facebook .............., pe care a fost postat articolul, are peste 24.000 de membri, iar cele doua Grupuri pe care a fost redistribuit articolul, au aproximativ 8.000 de membri, apreciez ca acuzatiile calomnioase ale autorului articolului au un nivel mare de gravitate, fapta incriminata fiind de natura penala, fapt ce produce consecinte negative in plan moral reclamantului. Prin prisma faptului ca este o persoana publica , reputatia are o foarte mare insemnatate, iar prin publicarea afirmatiilor calomnioase i-au fost incalcate drepturile la onoare si demnitate si in acelasi timp i-a fost pus in pericol dreptul de a ocupa si in viitor o functie publica aleasa (asocierea in ochii electoratului cu actiuni pedepsite de codul penal).

 In ceea ce priveste proba prejudiciului moral, se arată ca, astfel cum se retine in jurisprudenta nationala cat si in practica CEDO, proba faptei ilicite este suficienta, urmand ca prejudiciul si raportul de cauzalitate sa fie prezumate, instantele urmand sa deduca producerea prejudiciului moral din simpla existenta a faptei ilicite, de natura sa produca un asemenea prejudiciu si a imprejurarilor in care a fost savarsita, solutia fiind determinata de caracterul subiectiv, intern a prejudiciului moral, proba sa directa fiind aproape imposibila.

 Concluzionând, reclamantul consideră ca prejudiciul exista si ca sunt intrunite toate elementele raspunderii civile delictuale, fiind incidente si aplicabile dispozitiile art, 1349 si 1357 C.civ., actiunea sa fiind intemeiata.

In dovedire, se solicită proba cu inscrisuri si martori, anexându-se cererii de chemare in judecată, copii de pe următoarele inscrisuri: CI ............., articol „Consilierul care acopera ilegalitatile sefului sau de partid - actiuni de intimidare la adresa ..............” publicat pe https://bittv.info, Decizie CNA nr.18. din 08.01.2019, adresa CNA nr.10113RF/16.01.2019, adresa nr. 37/17.01.2019, capturi pagini facebook in care a fost distribuit articolul.

Cererea a fost timbrată corespunzător – f. 9 vol. I.

La data de 07.03.2019, pârâtul .............a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată, precum şi obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării, pârâtul arată că, din cuprinsul acţiunii și a înscrisurilor depuse la dosar nu rezultă că s-ar fi făcut vreo referire la persoana reclamantului care să fie de natură să-i afecteze onoarea, demnitatea, reputația, imaginea sau să-i afecteze viața privată. Reclamantul, în calitate de consilier local și președinte al Comisiei de urbanism, la nivelul municipiului Pașcani se poate considera persoană publică, iar activitatea desfăşurată de acesta în calitatea ce o are, dar şi ca persoană privată, în măsura în care acţiunile sau inacţiunile au implicare pe planul vieţii cetățenilor din Paşcani, prezintă importanță pentru societate, acestea urmează a fi supuse cenzurii publice. În calitate de consilier, reclamantul are potrivit legii atribuţii largi în ceea ce privește controlul activităţii executivului din cadrul Primăriei municipiului Paşcani, poate cere relaţii de orice natură, poate iniţia luarea unor măsuri de restabilire a legalităţii în situaţia în care constată abateri de la normele legale.

Aspectul sesizat în articol afectează viața comunităţii, afectează domeniul public, astfel că orice aspect care prezintă interes public poate fi supus controlului şi dezbaterilor, fiecare cetățean putându-şi exprima poziția, iar un ziarist, prin rolul pe care îl are, poate pune în discuţie orice aspect care vizează interesul public.

Controlului public îi sunt subordonate toate acţiunile, inacțiunile, gesturile, cuvintele, luările de poziţie ale tuturor persoanelor publice care îndeplinesc atribuţii la nivelul comunităţii respective. Reclamantul a avut şi are atribuții deosebit de largi în controlul activității autorităţilor locale a funcționarilor publici, personalului angajat, are dreptul la inițiativă în adoptarea unor proiecte de hotărâri care să vizeze gestionarea, administrarea domeniului public sau privat al localităţii.

 Articolul publicat a avut menirea de a sensibiliza factorii de decizie și persoanele publice cu atribuţii în administrarea, gestionarea domeniului public şi privat al localităţii, pentru a verifica şi decide în legătură cu aspectele negative semnalate. Trebuie reținut că reclamantul nu a solicitat niciun moment un drept la replică, iar persoana vizată, respectiv şeful său de partid, nu a întreprins niciun demers care să fie de natură a clarifica aspectele semnalate. Ba, mai mult, reclamantul refuză orice dialog cu reprezentanții Bit TV şi cu pârâtul. Criticile pe care un ziarist le poate aduce la cunoştinţa publicului cu privire la activitatea politicienilor sau a persoanelor publice în sensul larg nu pot fi limitate, restrânse sau supuse unei cenzuri, motiv pentru care nu există o lege care să reglementeze acest aspect.

Legea nr. 544/2001 face referire la buna-credinţă a ziaristului şi la faptul că politicienii, persoanele publice trebuie să accepte în mod inevitabil orice critică din partea ziariştilor, ei trebuind să-și verifice permanent orice acțiune, inacțiune, gest, luări de cuvânt.

În cauza de față nu se poate considera că probele depuse la dosar fac dovada provocării unei vătămări aduse reclamantului prin lezarea onoarei, demnității, reputației, imaginii, vieţii private.

Pentru a opera răspunderea civilă delictuală, trebuie să se facă dovada atingerii drepturilor şi intereselor legitime ale reclamantului, faptul că pârâtul şi-a exercitat în mod abuziv atribuţiile. Simpla enumerare a pretinselor încălcări nu este suficientă pentru a opera răspunderea civilă delictuală. Mai precizează pârâtul că a efectuat demersuri către Consiliul Local Municipal, Comisia de urbanism, Comisia juridică pentru a clarifica aspectele de mai sus, la care nu am primit niciun răspuns.

 Prin urmare, pârâtul solicită respingerea acţiunii, constatarea că nu sunt temeiuri pentru

antrenarea răspunderii civile delictuale, că prin activitatea sa, aşa cum a fost reclamată, nu a lezat drepturile şi interesele legitime ale persoanei publice .............si nu s-au produs prejudicii de nicio natură.

Cu titlu de probe, se solicită înscrisuri, martori si interogatoriu civil.

În drept se invocă dispozitiile art. 205 Cod procedură civilă.

La data de 15.03.2019, reclamantul formulează răspuns la intâmpinare prin care sustine aceeasi argumentatie initială.

În cauză s-a procedat la administrarea probelor cu înscrisuri si interogatoriul părţilor.

Analizând materialul probator administrat în cauză, faţă de dispoziţiile legale incidente, raportat şi la jurisprudenţa şi practica CEDO, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul ............., la momentul promovării acţiunii de faţă, este consilier local in cadrul Consiliului Local al municipiului Pascani si presedinte al Comisiei de Urbanism, fiind membru în cadrul PNL.

Pârâtul .............este este redactor al ziarului Orizontul Pascani, editia online, publicat pe pagina de internet https://bittv.info si reprezentant legal al .............., societate ce detine postul de televiziune .............., post de televiziune ce are pagina de facebook Bit- tv Pascani.

Prin prezenta cauză, reclamantul solicită daune morale pentru prejudiciul cauzat prin publicarea, la data de 17.01.2019 (indicată gresit in actiune – 17.01.2017) a unui articol în mass media locală, mai exact in mediul on line, pe pagina de internet a ziarului Orizontul Pascani si distribuit apoi pe pagina de facebook Bit —tv Pascani si in grupurile de facebook „Pascaniul online” si „Pascani- grup de informare si responsabilizare a pascanenilor”.

Astfel, reţine instanţa că la data de 17.01.2019 pe pagina web a publicaţiei https://bittv.info, apare articolul intitulat "Consilierul care acopera ilegalitatile sefului sau de partid, actiuni de intimidare la adresa BIT TV”, articol care debuta prin afisarea unei fotografii a reclamantului, alături de seful său de partid.

Conţinutul acestui articol este următorul:

„

In loc sa ia masurile legale care se impun pentru apararea interesului si domeniului pubic in cazul sefului sau de partid, Marius Pintilie – cel  care detine fraudulos suprafete de teren ale municipiului fara contract si fara sa plateasca si ocupate cu constructii fara autorizatie, presedintele Comisiei de Urbanism, consilierul liberal Claudiu Bodoasca – foto stanga, ii reclama la CNA pe jurnalistii care ii critica, cu intentia de a-i intimida si descuraja.

Ultima sesizare a fost trimisa pe 14 noiembrie 2018, fara sa solicite, in prealabil, o rectificare sau dreptul la replica. Consilierul PNL a fost deranjat de doua stiri in care .............. a aratat dezbaterile si votul alesilor locali pe doua subiecte importante din sedinta care a avut loc pe 13 noiembrie.

Iata nemultumirile: Extras din raportul de monitorizare al inspectorului CNA

In cazul primei stiri, ce informeaza asupra situatiei regiei de termoficare din municipiul Pașcani, se sesizează: ”apare afirmatia ca directorul regiei ar fi fost amenintat cu o plângere la DNA de către un consilier local PNL, pentru semnarea unui contract, afirmatia fiind apoi exploatată politic in sensul in care ”liberalii doreau continuarea crizei”. Subliniez faptul ca , asa cum reiese si din inregistrările sedinței de CL, nu a fost niciodată vorba in cadrul dezbaterilor despre o astfel de afirmație (…)

In ceea ce privește cea de a doua știre, ce a avut ca subiect un alt Proiect de Hotarare a CL, si anume acordarea dreptului societatii de apa si canal Apavital de a folosi căminele de termoficare aparținând RAGCL Pașcani, se sesizează:

”In mod mincinos realizatorul a afirmat ca votul consilierilor locali ai PNL ar fi fost ”forțat” de către cetățeni or din inregistrările sedinței se vede clar că nici un cetățean nu a luat cuvântul pe marginea acestui subiect. Mai mult, in mod nereal, realizatorul a asociat proiectul respectiv cu o investiție ce se realizează in acest moment pe o strada din municipiu cand realitatea este că cele doua subiecte nu au nimic in comun. La finalul stirii realizatorul, in mod tendențios, induce opiniei publice ideea ca liberalii sunt impotriva investitiilor efectuate de operatorul de apă fără a aduce vreo dovadă in acest sens.”

In urma analizarii celor doua stiri, in raport cu prevederile Codului de reglementare a conţinutului audiovizual inspectorul CNA a constatat urmatoarele – extras din raportul de monitorizare:

„Din discuțiile telefonice pe care le-am avut cu dl. .............., reprezentantul legal al .............., am fost informat că dl. .............. nu a solicitat dreptul la replică după difuzarea știrilor sesizate.

Pe baza monitorizării inregistrarilor puse la dispozitie de radiodifuzor pentru ziua de 13 noiembrie, am constat că:

 În emisiunea „Știrile InfoBit” din 13.11.2018 difuzată de postul Electron M Bit din Iasi intre orele 18:00-18:30 printre subiectele abordate în jurnal a fost și știrile:

RAGCL a reluat furnizarea apei calde și a căldurii (18:00– 18:08)

 Referitor la aspectele sesizate, în textul stirii, radiodifuzorul afirmă că ”in loc să fie mulțumiți că problema a fost rezolvată, consilierii din opoziție i-au reproșat directorului regiei că și-a asumat semnarea contractului cu noul furnizor de gaz, fără să aibă aprobarea consiliului de administrație și l-au amenințat cu o plângere la DNA”

 Afirmația se bazează pe inregistrarea din cadrul ședinței Consiliului Local, unde directorul RAGL Pașcani afirmă: ”Dacă dumneavoastră credeți că nu ar fi trebuit să il semnez și să lăsăm orașul fără căldură puteți să vă abțineți din nou la acest proiect și să continuați să numărați zilele așa cum faceți, că n-am furnizat căldură. Iar dacă spuneți că l-am semnat singur, și, cum mi-ați spus dumneavoastră, că o să mergeți la DNA, e o țară liberă, puteți să mergeți la DNA. Mie nu mi-e frică pentru acel contract. L-am semnat pentru că trebuia semnat. N-am avut altă variantă, credeți-mă.” (S1-1)

 Referitor la cele expuse mai sus, prin raportarea la legislaţia în vigoare consider că nu au fost constatate încălcări ale prevederilor legale.

Vot forțat de cetățeni pentru continuarea investițiilor (18:08– 18:12)

Referitor la aspectele sesizate, radiodifuzorul specifică in textul știrii că ”Proiectul a fost aprobat și de consilierii din opoziție, voturi fără de care investiția ar fi fost blocată. Ei au fost convinși de către cetățenii veniți la ședință, locuitori de la blocurile unde se așteaptă să fie făcute cât mai repede branșamentele la apă”, fără a menționa că cetătenii ar fi luat cuvântul pe marginea Proiectului de Hotărâre. Informația este ilustrată cu cadre din timpul ședinței, in care apar doi cetățeni. (S2-1)

 Nu este insă clar in ce mod cetațenii prezenti la sedință au ”forțat” votul consilierilor liberali așa cum se sugerează din titlul știrii ce a fost prezentat pe pe toată perioada difuzării știrii pe ecran.

 Totodată in textul reclamației este sesizat faptul că ”realizatorul, in mod tendentios, induce opiniei publice ideea ca liberalii sunt impotriva investitiilor efectuate de operatorul de apă fără a aduce vreo dovadă in acest sens”.

 In textul știrii se face afirmația ”.De asemenea ei au militat impotriva operatorului ieșean și  implicit a proiectului de investiții pentru reabilitarea rețelelor de apă și canalizare, care urmează să inceapă anul viitor, in valoare de 13 milioane de euro din fonduri europene”. (S2-2)

Radiodifuzorul nu precizează in textul știrii cum și in ce mod s-a manifestat opoziția consilierilor liberali față de proiectele respective.

 Referitor la cele expuse mai sus, consider că radiodifuzorul este posibil să nu fi respectat următoarele prevederi ale legislației audiovizuale, respectiv: DECIZIE Nr. 220/2011 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, Art.65: În emisiunile de ştiri şi dezbateri, radiodifuzorii trebuie să respecte următoarele reguli: a) rigoare şi acurateţe în redactarea şi prezentarea ştirilor; b) între subiectul tratat şi imaginile ce însoţesc comentariul să existe o conexiune reală; c) titlul afişat pe ecran să reflecte cât mai fidel esenţa faptelor şi datelor prezentate în acel moment”

Pentru a clarifica cele de mai sus BIT TV a trimis la CNA urmatoarele precizari:

„Nici autorul sesizarii si nici o alta persoana interesata nu a formulat/trimis catre ..............  o solicitare privind acordarea dreptului la replica sau de a face precizari/modificari in legatura cu cele doua stiri care fac obiectul reclamatiei, difuzate in data de 13.11.2018. Daca am fi primit o astfel de solicitare ar fi fost prezentata cu celeritate. Facem precizarea ca, de aproape un an de zile consilierii PNL refuza sa raspunda la intrebarile adresate de reporterii BIT TV si sa participe la emisiunile noastre de dezbateri. De asemenea PNL Pascani a interzis accesul jurnalistilor BIT TV la conferintele de presa organizate, de regula dupa sedintele legislativului local. Referitor la aspectele reclamate cu privire la stirea intitulata „Vot forțat de cetățeni pentru continuarea investițiilor’’, atat titlul cat si mentiunile reclamate din textul stirii s-au bazat pe urmatoarele:

Consilierii locali din PNL au anuntat in cadrul unei sedinte a Consiliului Local, ca nu vor mai aproba proiectele cu privire la operatorul ApaVital, pana cand societatea nu va achita revedenta solicitata de legislativul local pentru folosinta retelelor de apa si canalizare ( este un proces in derulare pe acesta tema). De cele mai multe ori, au actionat in consecinta, prin vot impotriva sau abtinere. Consilierii liberali au militat impotriva operatorului regional .............., in sensul de a nu prelua prin delegare, serviciile de apa si canalizare din Pascani, fiind principala tema de campanie electorala de la alegerile locale din 2016. Implicit, aceste actiuni s-au indreptat si asupra programului de investitii din fonduri europene propus de operatorul iesean – proiect aflat in etapa tehnica, de reabilitare si extindere a retelelor de apa si canalizare. Stirea care face obiectul aceste reclamatii relateaza dezbaterile din Consiliul Local pe marginea unui proiect de hotarare prin care operatorul ..............  solicita aprobarea pentru efectuarea unor bransamente pe o strada unde este in derulare un proiect de reabilitare a retelelor de apa. Din discutiile informale care au avut loc in sedintele comisiilor de specialitate, dar si pe baza voturilor anti -Apa Vital, din sedintele trecute, ale consilierilor din opozitie, cativa cetateni direct interesati de aceasta investitie au participat la sedinta din 31 11 2018 pentru a convinge consilierii din opozitie sa aprobe cererea operatorului pentru efectuarea bransamentelor la apa. Este vorba despre domnii .............. si ............... Ei au relatat pentru .............. ca inainte de sedinta au stat de vorba cu liderul PNL Pascani, consilierul Marius Pintilie, si l-au convins sa voteze proiectul pus in dezbatere, pentru binele locatarilor de la blocurile din zona. Acesta discutie a fost confirmata si de administratorul public al Primariei, ............... De asemenea inainte de sedinta am fost de fata cand acelasi consilier i-a intrebat pe cei doi cetateni ce nemultumiri au.

Toate aceste argumente nu se regasesc in textul stirii deoarece cei doi cetateni au refuzat sa dea declaratii in fata camerelor de luat vederi. Am considerat ca nu sunt relevante in raport cu subiectul stirii si nici nu reprezinta un element de noutate, avand in vedere atitudinea anuntata, constanta si cunoscuta a consilierilor PNL in raport cu ApaVital.

Daca este necesar, putem pune la dispozitie inregistrari audio si video in sustinerea celor precizate mai sus.”

 Membrii CNA au constatat si decis urmatoarele:

După analizarea raportului de monitorizare privind conţinutul ştirii din data de 13 noiembrie 2018 cu privire la care a fost sesizat, Consiliul a constatat că difuzarea acesteia s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 64 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului, dispoziţii care impun respectarea dreptului publicului la informare prin prezentarea imparţială şi cu bună-credinţă a unor subiecte, evenimente sau fapte.

Astfel, membrii Consiliului au constatat că, aşa cum rezultă din conţinutul ştirii, evenimentele cu privire la care publicul era informat, respectiv, semnarea unui contract pentru furnizare de gaze şi aprobarea proiectului de Hotărâre a Consiliului Local Paşcani, privind acordarea dreptului societăţii Apavital de a folosi căminele de termoficare aparţinând .............., au fost comentate şi prezentate dintr-o perspectivă subiectivă, lipsită de imparţialitate şi bună-credinţă, situaţie de natură să afecteze dreptul publicului la informare.

Membrii Consiliului au apreciat că astfel cum sunt prezentate şi comentate cu voce-off acţiunile şi poziţiile oficiale ale reprezentanţilor partidului liberal în Consiliul local Paşcani acestea apar ca fiind unele contrare intereselor alegătorilor, de natură să tergiverseze nejustificat condiţii normale de viaţă ale cetăţenilor. Or, o informare imparţială şi cu bună-credinţă presupune obiectivitate şi echilibru al perspectivelor referitoare la un subiect sau eveniment, obiectivitate care nu rezultă din conţinutul analizat, în condiţiile în care, în mod tendenţios, sunt aduse la cunoştinţa publicului aspecte privind activitatea consilierilor PNL ce nu au legătură evidentă cu evenimentul prezentat.

Faţă de toate aceste aspecte, ţinând cont de criteriile legale de individualizare a sancţiunii prevăzute la art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului, Consiliul a decis sancţionarea radiodifuzorului cu somaţie publică.

În temeiul art. 91 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea condiţiilor de legalitate prevăzute de art. 15 din aceeaşi lege, Consiliul Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea:

DECIZIE:

Art. 1 Radiodifuzorul .............. (licenţa audiovizuală nr. TV-C 066.2/09.12.2003 eliberată la 06.06.2013 şi decizia de autorizare nr. 670.1/18.10.2016 eliberată la 18.10.2016 pentru postul de televiziune .............. se sancţionează cu somaţie publică de intrare în legalitate de îndată pentru încălcarea dispoziţiilor art. 64 alin. (1) lit. b) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 2 În conformitate cu prevederile art. 93 alin. (3) din Legea audiovizualului, prezenta decizie poate fi atacată direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare. Art. 3 Potrivit dispoziţiilor art. 931 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, radiodifuzorul .............. are obligaţia de a transmite în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, în intervalul orar 18.00 – 22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text: „Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat cu somaţie postul .............., deoarece emisiunea “..............”, din 13 noiembrie 2018, în care au fost prezentate şi comentate evenimente din şedinţa Consiliului Local Paşcani din 12 noiembrie 2018, a fost difuzată cu nerespectarea prevederilor art. 64 din Codul audiovizualului.

Potrivit dispoziţiilor invocate, informarea cu privire la un subiect, fapt sau eveniment trebuie să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă.”Vă atragem atenţia că textul nu poate fi difuzat în calupuri de publicitate.”

 Dupa cum se observa, membrii CNA nu arata exact ce informatii sunt incorecte, neverificate sau prezentate partial si cu rea – credinta, din prima sau a doua stire. Respectam decizia CNA, dar credem ca demersurile noastre jurnalisticice au fost corecte, impartiale si cu buna credinta, la momentul respectiv si in contextul aratat mai sus.” 

 Desi obiectul prezentei actiuni este strict raportat la continutul articolului enuntat mai sus, instanta retine din inscrisurile dosarului, că pârâtul a mai semnat si publicat/difuzat si alte articole de investigatie jurnalistică in care critică activitatea desfăsurată de reclamant in functiile publice ocupate. Pentru o parte dintre aceste articole, postul de televiziune .............. a mai fost sanctionat prin Decizia nr. 242/21.02.2019 si Decizia nr. 356/11.04.2019, cu somaţie publică de intrare în legalitate.

 Lecturând articolul supus atentiei instantei se poate observa cu usurintă că titlul si primul paragraf nu au legătură cu continutul acestuia.

 Astfel in titlu si in primul paragraf, reclamantul „presedintele Comisiei de Urbanism, consilierul liberal Claudiu Bodoasca” este acuzat că acoperă ilegalitatile sefului sau de partid si nu ia măsurile legale care se impun pentru apararea interesului si domeniului pubic fată de „seful de partid, Marius Pintilie – cel  care detine fraudulos suprafete de teren ale municipiului fara contract si fara sa plateasca si ocupate cu constructii fara autorizatie”, iar in continutul articolului se detaliază concluziile unei anchete de monitorizare a CNA referitoare la o sesizare (intradevăr din partea reclamantului) despre faptul că in emisiunea „Stirile InfoBit” din 13.11.2018 s-ar fi incălcat prevederile Codului Audiovizualului, sesizare găsită a fi intemeiată in parte de către membrii CNA, care au decis sanctionarea postului de televiziune .............. cu somaţie publică de intrare în legalitate- Decizia nr. 18/08.01.2019.

Instanta retine că in cuprinsul articolului, jurnalistul nu precizează in ce constau actiunile de acoperire a unor ilegalităti afirmate in titlu si presupus a fi comise de reclamantul – om politic si nici care sunt măsurile legale pe care reclamantul ar fi putut să le ia nu a omis cu rea-vointă acest lucru.

Din inscrisurile depuse la dosar de pârât, instanta retine că acesta desfăsoară de câtiva ani o asiduă investigare jurnalistică privitor la situatia unor anumite spatii apartinând domeniului public al municipiului Pascani, o parte dintre acestea detinute si de seful de partid al reclamantului, insă instanta nu are investirea necesară de a analiza legalitatea titlului sub care sunt ocupate aceste spatii si prin urmare nici veridicitatea sustinerilor pârâtului raportat la presupuse (de către pârât) fapte penale comise de numitul Marius Pintilie.

De asemnenea, instanta mai retine că in exercitarea profesiei sale, pârâtul publică articole de presă prin care aduce variate acuzatii mai multor persoane din aparatul conducerii locale, fără deosebire de apartenenta lor politică. Din aceste considerente, instanta va retine că activitatea jurnalistică a pârâtului privită in general este una exercitată cu uneori prea multă efervescentă, insă cu bună-credintă, scopul articolelor sale fiind acela de a supune atentiei cetătenilor anumite probleme controversate ale admnistratiei orasului Pascani.

În speță, raportat la situația de fapt descrisă prin cererea de chemare în judecată și rezultată din probatoriul administrat, având în vedere și motivele invocate de către reclamant în susținerea cererii de chemare în judecată, instanța reține că sunt incidente următoarele dispoziții legale:

În ceea ce privește respectul datorat ființei umane și drepturilor ei inerente, potrivit  prevederilor art.58 C. Civ. orice persoană are dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieții private, precum și alte asemenea drepturi recunoscute de lege, aceste drepturi fiind garantate și ocrotite în mod egal.

În continuare, instanța reține că în conformitate cu dispozițiile art.72 orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75, iar în conformitate cu prevederile art.73 C. Civ. orice persoană are dreptul la propria imagine.

Conform  art. 75 din C.civ., nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.

Din conținutul art.75 din C. Civ. reiese că, nu constituie o încălcare a drepturilor precizate anterior atingerile care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte, respectiv exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care România este parte.

De asemenea, față de situația de fapt descrisă în cererea de chemare în judecată, se reține că sunt aplicabile în speță atât dispozițiile art. 30 din Constituția României, cât și articolul 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare CEDO), precum si jurisprudenta Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare Curtea EDO).

Art. 30 alin. 1 din Constituția României stipulează că libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.  La alin. 6 al art. 30 din Constituție se menționează că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

În plus, în materia convențiilor și pactelor internaționale, instanța reține că, în cadrul art.8 din CEDO este reglementat dreptul la respectarea vieții private și de familie, drept care înglobează inclusiv dreptul la imagine, iar art. 10 CEDO prin limitele libertății de exprimare se apără dreptul la o bună reputație morală ( cauza xxxxx/1984 Asociation de Aviatores de la Republica Espagne).

În continuare, analizând prevederile Convenției și jurisprudența CEDO, instanța reține că libertatea de exprimare, astfel cum este văzută și de Curtea EDO in cauza Lingens c. Austriei, este una dintre valorile esențiale într-o societate democratică, impusă de pluralismul politic, iar pe lângă informațiile neutre, inofensive, trebuie acceptate și cele ce acuză, șochează sau neliniștesc. Este, însă, dificil de găsit echilibrul ce trebuie să existe între exercițiul dreptului la liberă exprimare și protecția drepturilor individuale, precum dreptul la demnitate sau la viață privată.

 Instanța retine că dreptul la liberă exprimare nu este absolut, exercițiul său putând fi restrâns în măsura în care limitarea este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim și este necesară într-o societate democratică (acestea fiind criteriile impuse de Curtea EDO, în cauza Lingens c. Austriei). Libertatea de exprimare nu poate leza valori ocrotite de lege, cum ar fi demnitatea, onorarea, dreptul la propria imagine.

Pe plan intern, sunt incidente dispozițiile art. 252 C. Civ. conform cărora orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conștiință, creația științifică, artistică, literară sau tehnică, precum și prevederile art. 1349 Cod civ., potrivit cărora “orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.

De asemenea, sunt aplicabile cauzei prevederile art. 1357 Cod civil, care prevăd că “cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”.

În ceea ce priveşte repararea prejudiciului nepatrimonial, instanţa reţine că potrivit art. 1391 alin (5) C.Civ., dispoziţiile art. 253 – 256 rămân aplicabile.

Astfel, conform art. 253 C.civ., persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori ameninţate poate cere oricând instanţei: a) interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă; b) încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă; c) constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă. (2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul încălcării drepturilor nepatrimoniale prin exercitarea dreptului la libera exprimare, instanţa poate dispune numai măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c). (3) Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanţei să îl oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanţă spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt: a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare; b) orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat. (4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acţiune este supus prescripţiei.

Din acest text legal se desprind condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie: existența faptei ilicite; cauzarea unui prejudiciu, chiar și nepatrimonial; legătura de cauzalitate dintre acestea; precum și existența vinovăției autorului faptului ilicit.

Existența faptei ilicite, poate fi reținută în cazul în care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane.

Sub acest aspect urmează a fi analizate faptele ilicite invocate de reclamant.

Cu privire la expresia „consilierul care acoperă ilegalitătile sefului de partid”, folosită de pârât in titlul articolului supus atentiei instantei la adresa reclamantului, instanța reține că în cauza Lingens c. Austriei, Curtea EDO a reținut că „limitele criticii admisibile sunt mai largi în privința unui om politic, vizat în această calitate, decât a unui individ obișnuit; spre deosebire de acesta din urmă, omul politic se expune în mod inevitabil și conștient unui control strict al faptelor și afirmațiilor sale atât din partea ziariştilor cât și a masei cetățenilor. El trebuie prin urmare să dea dovadă de mai multă toleranță”.

În aceeași cauză, Curtea EDO a mai făcut distincția între afirmarea unor fapte și judecățile de valoare, statuând că „existența faptelor poate fi demonstrată, în timp ce adevărul judecăților de valoare nu este susceptibil a fi dovedit”. Judecățile de valoare sunt protejate de art. 10 CEDO, dacă ele se bazează pe fapte adevărate sau să fie susținute de o argumentare logică a autorului lor.

În jurisprudența Curții s-a reținut că sunt judecăți de valoare toate acele afirmații care vizează modul în care o persoană își exercită atribuțiile și că este suficientă existența unei baze factuale pentru ca afirmația să nu poată fi sancționată.

În cauza Von Hannover contra Germaniei, Curtea EDO a reținut că elementul determinant, în evaluarea protecţiei ce trebuie acordată vieţii private și libertății de exprimare, constă in contribuţia pe care fotografiile sau articolele publicate o au la dezbaterea de interes general.

În cauză, reclamantul este consilier local in cadrul Consiliului Local Pascani si Presedinte al Comisiei de Urbanism din cardul Primăriei Pascani, iar informatiile prezentate in titlul si in primul paragraf al articolului publicat pe data de 17.01.2019, din care s-ar forma convingerea publicului că reclamantul, in puterea conferită de functiile publice detinute, săvârseste la rândul său ilegalităti (omisive sau comisive) pentru a acoperi alte ilegalităti ale sefului său de partid, fără ca in cuprinsul articolului publicat să se precizeze prin ce actiuni sau inactiuni ilicite reclamantul il favorizează pe seful său de partid, nu reprezintă judecăti de valoare si nu sunt protejate de art. 10 CEDO.

Insă in jurisprudența Curţii EDO s-a reţinut că libertatea jurnalistică cuprinde și recurgerea la o anumită doză de exagerare, chiar de provocare.

Instanta reține că afirmațiile pârâtului asa cum apar in titlul si primul paragraf al articolului cu privire la reclamant, se încadrează în această doză de exagerare și provocare si au scopul exclusiv de atrage atentia publicului asupra continutului efectiv al articolului, continut care de altfel nu are o legătură directă cu titlul său.

După cum se poate observa, nu au fost aduse în cuprinsul articolului niciun fel de acuze privitor la viaţa intimă, personală a reclamantului, ori asupra oricăror alte activităţi ale acestuia, iar afirmatiile pârâtului, exprimate în titlul si primul paragraf al articolului se bazează, în mare parte, pe aspecte cunoscute pe plan administrativ (existenţa unor sancţiuni contravenţionale aplicate sefului de partid al reclamantului, conferinţe de presă, diferite acte de control şi chiar interviuri).

Cu toate acestea, instanţa nu poate nega împrejurarea că există un disconfort psihic creat de postările pârâtului, disconfort care, însă, este „specific” oricăror persoane ce se bucură de o destulă notorietate în comunitate, mai ales acelora care ocupă funcţii publice, activitatea lor fiind cu predilecţie supusă analizei şi criticii mass-mediei. 

Desi folosirea expresiei „acoperă ilegalitătile” alături de numele reclamantului poate apărea la prima vedere ca fiind de natură să destabilizeze increderea cetătenilor in capacitătile sale de om politic, totusi prin analizarea sintagmei in contextul intregului articol, instanta retine că acesta nu este de natură a afecta onoarea, demnitatea si imaginea de om politic a reclamantului, intrucât in continutul efectiv al articolului nu se reiterează informatia din titlu si nici nu se aduc argumente (pertinente sau nu) in sprijinul consolidării in constiinta cititorului a informatiei din titlu.

În baza acestei constatări, retine instanţa ca fiind mai uşor de apreciat asupra justificării faptelor pârâtului, în raport de  disp. de art. 72 şi art. 75 C.civ., respectiv consimţământul reclamantului/atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte/exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

În speţă, nu s-ar putea pune în discuţie existenţa unui consimţământ al reclamantului, însă se reţine că articolul are rolul de a informa publicul asupra unei situatii de fapt – sanctionarea postului tv .............. – pe care semnatarul articolului o consideră lipsită de substantă probatorie, fiind de fapt răspunsul la o presupusă (de către ziarist) influentă detinută de reclamant asupra unor alte institutii statale – CNA.

Instanţa reţine că este dedus judecăţii un conflict între  dreptul reclamantului de a-şi proteja reputaţia, onoarea şi demnitatea şi dreptul pârâtului de a comunica fapte şi idei, apreciate de către pârât ca fiind de interes pentru comunitatea locală.

Însă, acestui drept la exhibarea unei păreri îi corespunde o obligaţie corelativă, aceea ca această informare să se realizeze cu bună-credinţă şi în limitele convenţionale.

Instanţa reţine, pe de o parte, prevederile art. 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului, conform cărora orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale; nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora, iar pe de altă parte, prevederile art. 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului, conform cărora orice persoană are dreptul la libertate de exprimare; acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a  comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere; (…) exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

În consecinţă, instanţa reţine că în cazurile în care se invocă o încălcare a drepturilor garantate de art. 8, iar prezumtiva ingerinţă în drepturile respective rezultă dintr-o exprimare rostită sau publicată, Curtea (EDO) subliniază că, la apărarea drepturilor garantate în temeiul art. 8, statul are obligaţia de a ţine seama în mod corespunzător de drepturile protejate în temeiul art. 10.

În asemenea cazuri, instanţa va trebui, în consecinţă, să pună în balanţă dreptul reclamantului la „respectarea vieţii sale private” şi interesul public faţă de libertatea de exprimare.

Potrivit jurisprudenţei Curţii în cauza Handyside contra Regatului Unit, „libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice, una din condiţiile primordiale ale progresului său şi ale împlinirii individuale a membrilor săi”  şi acoperă „nu numai informaţiile sau ideile care sunt primite favorabil sau care sunt considerate inofensive ori indiferente, ci şi pe acelea care ofensează, şochează sau îngrijorează statul sau un anumit segment al populaţiei. Acestea sunt cerinţele pluralismului, toleranţei şi spiritului deschis, în absenta cărora nu există societate democratică”.

Curtea europeană a drepturilor omului subliniază că limitele criticii admisibile sunt mult mai largi pentru oamenii politici si pentru funcţionarii care exercită funcţii oficiale. În acelaşi timp oamenii politici se expun cu bună ştiinţă unui control atent al faptelor şi gesturilor lor.

În Hotărârea Lavric împotriva României (punctele 31 şi 33), Curtea reiterează că, în jurisprudenţa sa, s-a stabilit deja că sensul conceptului „viaţă privată” se extinde şi la aspecte legate de identitatea persoană şi reputaţie (Pfeifer împotriva  Austriei, Petrina împotriva României). În plus, pentru ca art. 8 să fie aplicabil, atacul adus onoarei şi reputaţiei unei persoane trebuie să atingă un anumit nivel de gravitate şi să aducă atingere exercitării de către o persoană a dreptului la respectarea vieţii sale private.

În cauze referitoare la dezbateri sau probleme de interes public general, limitele unei critici acceptabile sunt mai largi în privinţa politicienilor sau a altor persoane publice decât în privinţa persoanelor particulare (a se vedea cauza Petrina împotriva României).

Esenţială este şi jurisprudenţa constantă a Curţii europene a drepturilor omului care face distincţia clară între afirmaţii factuale şi judecăţi de valoare.

Instanţa reţine că în lumina jurisprudenţei Curţii calificarea unei declaraţii ca fiind afirmaţie factuală sau judecată de valoare este o chestiune care cade înainte de toate în limitele de apreciere a autorităţilor naţionale, în special a instanţelor naţionale. Cu toate acestea, chiar şi atunci când o declaraţie are natura unei judecăţi de valoare, trebuie să existe o bază factuală suficientă care să o susţină, în caz contrar aceasta depăşind limitele libertăţii de exprimare .

În speţă, instanta a retinut in rationamentul anterior că afirmatiile pârâtului referitoare la reclamant in contextul articolului analizat nu reprezintă judecăti de valoare, ci simple afirmatii factuale, care in cuprinsul articolului nu au fost dovedite prin argumente plauzibile, prin baze factuale suficiente, care să intărească convingerea cititorului in veridicitatea afirmatiei expuse in titlu, conducând mai cu seamă la formarea unei imagini negative despre profesionalismul ziaristului care prezintă un titlu de articol fără o legătură directă cu continutul in sine.

Instanta retine că in raport de articolul analizat, pârâtul desi nu a avut o atitudine de impartialitate, totusi, asa cum s-a argumentat anterior, in urma analizării mai multor articole scrise de acesta, nu i se poate retine o rea-credintă in exercitarea profesiei sale.

În lumina probelor administrate şi în baza celor deja constatate, instanţa apreciază că demersul jurnalistic al pârâtului, desi incisiv, nu constituie o faptă care poate fi incadrată in sfera ilicitului si nu a fost de natură a aduce reclamantului o atingere a dreptului său la onoare, demnitate, reputatie, imagine si viată privată .

Astfel, în baza celor arătate, instanţa constată că în cauză nu s-a făcut dovada caracterului ilicit al faptei pârâtului, fiind astfel de prisos analiza şi a celorlalte condiţii privind existenţa răspunderii civile delictuale.

Faţă de cele arătate, instanţa va respinge acţiunea reclamantului ca fiind neintemeiată.

Potrivit art. 452 - Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Se retine că pârâtul desi a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, nu a făcut dovada existentei acestorain termenul prevăzut de lege, motiv pentru care instanta va dispune respingerea cererii pârâtului ca fiind neintemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTARASTE:

Respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de reclamantul ............., CNP ............., domiciliat în ............., în contradictoriu cu pârâtul ............., cu domiciliul în ..............

Respinge cererea pârâtului de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel, depus la Judecătoria Paşcani, în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată azi 10.02.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, Grefier,

................. ..............

Domenii speta

Spete similare