2.Cerere de reexaminare împotriva modului de calcul a taxei de timbru. Diferenţa dintre art. 5 alin. (1) lit. f) şi art. 5 alin. (2) din o.u.g. 80/2013 – Partaj

Hotărâre 0 din 22.09.2021


Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 10.08.2021, reclamanta C.N.S.L.R. – „F”  a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de calcul a taxei de timbru din Rezoluţia instanţei din data de 01.06.2021 prin care i-a fost stabilită în sarcina sa obligaţia de plată a sumei de 196.369,25 lei cu titlu de taxă de timbru, calculată conform art. 5 alin. (2) O.U.G. nr. 80/2013.

În motivare, s-a apreciat că cuantumul taxei de timbru a fost eronat determinat, iar suma corectă ar fi de 117.821,55 lei, iar nu 196.369,25 lei.

În acest sens, s-a susţinut că taxa de timbru aferentă acţiunii de partaj se calculează la valoarea imobilului astfel cum rezultă din Raportul de evaluare pentru raportare financiară nr. 584/2021, respectiv din Extrasul din contul de imobilizări corporale datat 16.06.2021.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. f) şi art. 39 alin. (1) O.U.G. nr. 80/2013.

În susţinerea cererii de reexaminare, a depus înscrisuri (f.3verso-4).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată:

Prin Rezoluţia instanţei din data de 01.06.2021 (f.87-88 dosar fond) a fost stabilită în sarcina reclamantei obligaţia de plată a sumei de 196.369,25 lei cu titlu de taxă de timbru.

Art. 39 din O.U.G. 80/2013 prevede că: ,, (1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. 

(2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare. 

(3) În cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate."

Totodată, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, anume partaj judiciar, instanţa reţine relevanţa prevederilor art. 5 din O.U.G. 80/2013, care statuează că ,, (1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:

a) stabilirea bunurilor supuse împărțelii - 3% din valoarea acestora;

b) stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar;

c) creanțe pe care coproprietarii le au unii față de alții, născute din starea de proprietate comună - 3% din valoarea creanțelor a căror recunoaștere se solicită;

d) cererea de raport - 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

e) cererea de reducțiune a liberalităților excesive - 3% din valoarea părții de rezervă supusă reîntregirii prin reducțiunea liberalităților;

f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.

(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile."

Ca atare, instanţa constată că aspectul criticat de către parte vizează aplicarea în materie de timbraj de către instanţa fondului a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din O.U.G. 80/2013, rezultând astfel o taxă de timbru în cuantum de 196.369,25 lei, în detrimentul dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. f) din acelaşi act normativ ce ar fi determinat o taxă mai redusă, anume 117.821,55 lei.

Examinând cererea de chemare în judecată şi petitele aferente acesteia, instanţa consideră că aprecierea reclamantei este eronată.

Contrar susţinerilor acesteia, reclamanta nu a investit instanţa cu o simplă cerere de partaj propriu-zis, ce ar fi atras indubitabil incidenţa prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f) (respectiv taxa în cuantum de 117.821,55 lei).

Din cererea de chemare în judecată (f.5 dosar fond) rezultă fără echivoc că petitele cererii privesc stabilirea bunurilor supuse împărțelii (art. 5 alin. (1) lit. a), stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar (art. 5 alin. (1) lit. b), precum şi cererea de partaj propriu-zis (art. 5 alin. (1) lit. f), cumulul acestor capete de cerere determinând tocmai incidenţa dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din O.U.G. 80/2013.

Pe cale de consecinţă, instanţa va constata că în mod corect s-a stabilit taxa judiciară de timbru la valoarea de 196.369,25 lei, prin raportare la valoarea obiectului cererii indicată de către reclamantă (f. 54 dosar fond) şi în aplicarea art. 5 alin. (2) din O.U.G. 80/2013.