8.Ordonanţă preşedinţială. Suspendarea provizorie a efectelor Contractului de credit până la soluţionarea definitivă a dosarului având ca obiect anularea contractului de credit pentru lipsa consimțământului. Temeinicie faţă de dispoziţiile art. 638 alin.

Hotărâre 7112 din 20.07.2021


Prin cererea înregistrată la data de 19.07.2021 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr. 28927/299/2021, reclamanta SAM a chemat în judecată pe pârâta BRD F IFN SA, solicitând instanței ca, prin intermediul procedurii ordonanței președințiale, să dispună suspendarea provizorie a efectelor Contractului de credit nr. 508299605 din 21.12.2007, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 28169/299/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București.

În fapt, reclamanta a arătat că în data de 13.09.2017 a fost anunțată prin email cu privire la începerea executării silite față de aceasta, în dosarul nr. 98/2016 al BEJ VDG pentru suma de 28.058,84 lei, fiind instituită măsura popririi.  În acea perioadă a arătat că a fost plecată în Marea Britanie și ulterior în Statele Unite, iar la prima venire în țară a contactat executorul judecătoresc care i-a comunicat titlul de creanță și actele care au stat la baza executării.

Reclamanta, la acel moment, i-a explicat executorului faptul că nu ea a încheiat contractul, că la data încheierii contractului era elevă la Liceul Economic Mangalia și nu era salariată. Astfel, executorul a oprit la acel moment executarea silită, iar reclamanta s-a întors la muncă în străinătate. Ulterior, reclamanta a constatat că a fost reluată executarea silită. Din cauza pandemiei, reclamanta s-a întors în țară, unde a constatat că are conturile blocate, iar executarea silită este în continuare în ființă.

Astfel, a susținut că nu este semnatara contractului de credit nr. 508299605/21.12.2007 încheiat de BRD F IFN SA pe numele ei, nu a achiziționat niciodată bunul cuprins în contract, respectiv un ATV LINHAI 4x4, nu a fost niciodată angajată la DOVAL FOOD SRL și nu a beneficiat de suma de 16.155 lei. Contractul a fost încheiat în București, deși, la acel moment era elevă și locuia în Mangalia.

În ceea ce privește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 997 alin. (1) C.proc.civ., reclamanta a apreciat că acestea sunt îndeplinite.

Astfel, urgența măsurii solicitate se justifică prin aceea că în prezent reclamanta este supusă unei proceduri de executare silită, titlul executoriu fiind reprezentat de un act lovit de nulitate absolută.

Trebuie să se aibă în vedere faptul că, ulterior soluționării dosarului de fond (având ca obiect anularea contractului de împrumut), recuperarea prejudiciului va fi dificilă. De asemenea, reclamanta se află în prezent cu conturile blocate, fiind în imposibilitate de a-și desfășura activitatea și de a-și încasa salariul și nu se poate împrumuta, deoarece figurează cu restanțe pentru neplata creditului.

Prin urmare, în măsura în care efectele contractului de împrumut vor fi menținute, aceasta ar înregistra o pagubă iminentă ce ar fi dificil de reparat și s-ar pune o presiune financiară asupra familiei, având un copil minor în întreținere.

În ceea ce privește caracterul provizoriu, reclamanta a arătat că a solicitat această măsură până la soluționarea definitivă a dosarului ce are ca obiect anularea contractului de împrumut.

Astfel, luarea unei astfel de măsuri nu va prejudicia cu nimic prezumtivul creditor BRD F IFN SA, în cazul în care cererea privind anularea contractului de împrumut va fi respinsă definitiv, acesta putând continua executarea silită. Cu toate acestea, temporizarea efectelor contractului determină posibilitatea soluționării cauzei pe fond fără absolut nicio presiune asupra reclamantei.

În ceea ce privește aparența dreptului, la momentul încheierii contractului de împrumut, nu a existat acordul de voință al reclamantei în vederea angajării, aceasta fiind elevă la liceu în momentul respectiv. Prin urmare, lipsind acordul de voință nu poate fi vorba de un contract încheiat în mod valabil cu pârâta, în condițiile în care actul este rezultatul unui fals grosolan.

Normele legale încălcate atrag sancțiunea nulității absolute a contractului de împrumut, față de condițiile esențiale pentru validitatea contractului, respectiv consimțământul părților, care trebuie să fie serios, liber exprimat și în cunoștință de cauză.

Prin urmare, lipsa consimțământului valabil exprimat creează aparența dreptului în favoarea subsemnatei, contractul de împrumut fiind lovit de nulitate absolută.

În ceea ce privește cerința neprejudecării fondului, reclamanta a arătat că nu solicită instanței să soluționeze definitiv fondul dreptului, ci exclusiv să tempereze efectele juridice ale contractului până la finalizarea dosarului privind anularea contractului de credit.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 997 C.proc.civ..

În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La termenul din data de 20.07.2021, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile propuse de reclamantă.

Analizând asupra cauzei civile de față, instanța reține următoarele considerente:

În fapt, la data de 21.12.2007 s-a încheiat contractul de credit nr. 508299605 între pârâta BRD F IFN S.A., în calitate de împrumutător și reclamanta SAM, în calitate de împrumutată, în vederea achiziționării de către aceasta din urmă a bunului mobil reprezentat de ATV LINHAI 4X4 ANIVERSAR.

Astfel, contractul cuprinde datele de identificare ale reclamantei, fiind menționat olograf numele reclamantei în dreptul rubricii „Subsemnatul/a (Împrumutat)” și este semnat la rubrica „Semnătura Împrumutatului”.

Prin încheierea nr. 230 din 26.02.2016 pronunțată de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. 382/254/2016 s-a încuviințat executarea silită împotriva reclamantei, în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit nr. 508299605/21.12.2007. În data de 02.05.2017, în cadrul dosarului de executare nr. 98/2016 s-a încheiat un proces-verbal în care se reține că debitoarea s-a prezentat la sediul executorului și a declarat, printre altele, că nu recunoaște semnătura de pe titlul executoriu.

La data de 13.09.2017 reclamanta a fost informată de către instituția bancară la care aceasta avea deschis contul cu privire la instituirea măsurii popririi de către BEJ VDG în dosarul de executare nr. 98/2016.

La data de 14.07.2021 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr. dosar 28169/299/2021 o acțiune prin care reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta anularea Contractului de credit nr. 508299605/21.12.2007.

În drept, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 997 alin. (1) din C.proc.civ, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantei exista aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

De asemenea, potrivit art. 997 alin. (5) C.proc.civ., pe calea ordonanței președințiale nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației în fapt.

Având în vedere dispozițiile legale sus menționate, instanța reține că în favoarea reclamantei trebuie să existe o aparență a dreptului pretins, alături de alte trei condiții de admisibilitate și anume: urgența, caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale și neprejudecarea fondului.

Instanța reține că ordonanța președințială nu presupune dovedirea de către reclamantă a pretenției formulate, instanța fiind chemată doar să facă o sumară caracterizare și analiză a situației de fapt, stabilind dacă cele patru condiții sunt îndeplinite în speță.

În ceea ce privește caracterul vremelnic al măsurii, instanța reține că acesta este specific procedurii ordonanței președințiale. Acest caracter se referă, pe de o parte, la conținutul reversibil al măsurilor luate, în condițiile în care pe calea ordonanței președințiale, nu se pot lua măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt, iar pe de altă parte, se referă la durata limitată temporar a acestor măsuri.

Având în vedere că reclamanta a solicitat suspendarea efectelor contractului până la soluționarea în mod definitiv a dosarului nr. 28169/299/2021, având ca obiect anularea contractului de credit pentru lipsa consimțământului, instanța apreciază că această condiție este îndeplinită.

Referitor la neprejudecarea fondului, potrivit art. 997 alin. (5) C.proc.civ., instanța consideră că această condiție nu este îndeplinită, având în vedere că se supune analizei instanței modul în care s-au născut raporturile contractuale între părți, iar chestiunea litigioasă cu privire la existența consimțământului este un aspect pe care numai instanța de fond îl poate cerceta.

Astfel, strict în baza unei analize sumare a înscrisurilor prezentate de reclamantă, astfel cum va rezulta în continuare, instanța nu poate constata inexistența consimțământului reclamantei și, în măsura în care s-ar proceda la analizarea caracteristicilor semnăturii, acest aspect ar coincide practic cu dezlegarea pe fond a cauzei.

În continuare, instanța apreciază că reclamanta nu se poate prevala nici de aparența dreptului, deoarece, printr-un examen sumar al cauzei, nu poate stabili inexistența consimțământului reclamantei.

Astfel, din înscrisul prezentat în copie, a rezultat că părțile au încheiat un contract de credit și au stabilit atât suma împrumutată, cât și rata lunară ce ar trebui să fie plătită. În acest sens, contractul cuprinde datele de identificare ale reclamantei, este menționat olograf numele reclamantei în dreptul rubricii „Subsemnatul/a (Împrumutat)” și este semnat la rubrica „Semnătura Împrumutatului”.

În ceea ce privește adeverința de salariu eliberată la data de 19.12.2007 de DF SRL, rezultă că reclamanta ar fi fost angajată începând cu data de 01.06.2007. Având în vedere că reclamanta este născută la data 23.01.1989, rezultă că aceasta ar fi avut vârsta legală pentru încheierea în mod valabil a unui contract individual de muncă.

În virtutea acestor aspecte, la o analiză sumară a cauzei, instanța apreciază că aparența de drept este în favoarea pârâtei, iar nu a reclamantei, motiv pentru care nu poate considera această condiție îndeplinită.

În ceea ce privește îndeplinirea condiției referitoare la urgență, instanța consideră că demararea unei proceduri de executare silită împotriva reclamantei nu este suficientă pentru a justifica urgența la care face referire art. 997 alin. (1) C.proc.civ., cu atât mai mult cu cât reclamanta avea cunoștință de demararea executării silite încă din data de 02.05.2017, când s-a prezentat la sediul executorului, unde a invocat același aspect ce a stat și la baza prezentei cereri, respectiv faptul că nu aceasta a semnat contractul de credit.

Or, reiterarea aceluiași motiv după o perioadă mai mare de 4 ani, în contextul în care nu s-a făcut dovada că executarea silită a fost întreruptă, denotă tocmai lipsa unei urgențe. De asemenea, în măsura în care popririle nu ar fi respectat limitele prevăzute de lege, ceea ce reclamanta nu a dovedit, ar fi avut la îndemână remediile prevăzute în cadrul procedurii executării silite. În ceea ce privește susținerea în sensul că aceasta nu se poate împrumuta, deoarece figurează cu restanțe pentru neplata creditului, reclamanta  nu a făcut dovada motivului urgent pentru care ar avea nevoie de contractarea unui împrumut.

Referitor la executarea silită care se desfășoară împotriva reclamantei,  legiuitorul a prevăzut o cale specială pentru suspendarea executării silite (și nu a efectelor contractului), urmărind  să apere creditorul de eventuale prejudicii cauzate prin această măsură, reclamanta putând apela la această procedură în fața instanței de fond care va analiza valabilitatea contractului.

Potrivit art. 638 alin. (2) C.proc.civ., suspendarea executării titlurilor prevăzute la alin. (1) pct. 4, respectiv titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le cunoaște puterea executorie, poate fi cerută și în cadrul acțiunii de fond având ca obiect desființarea lor, dispozițiile art. 719 C.proc.civ. aplicându-se în mod corespunzător în acest caz.

În acest sens, instanța nu poate proceda la recalificarea cererii potrivit art. 152 C.proc.civ., deoarece opțiunea reclamantei în sensul procedurii ordonanței președințiale este una neechivocă, nefiind vorba despre o indicare eronată a art. 997 C.proc.civ, în condiţiile în care, la solicitarea instanţei, reclamanta prin avocat a indicat încă o dată că îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 997 C.proc.civ., solicitând suspendarea efectelor contractului pe calea ordonanţei preşedinţiale. Astfel, întreaga cerere de chemare în judecată cuprinde o analiză detaliată a condițiilor prevăzute de art. 997 C.proc.civ., instanța fiind ținută în acest caz de opțiunea reclamantei, în virtutea principiului disponibilității.

Având în vedere că instanța nu a putut reține în favoarea reclamantei aparența dreptului pretins, instanța va respingerea cererea îndreptată împotriva pârâtei BRD F IFN SA de suspendare provizorie a efectelor Contractului de credit nr. 508299605 din 21.12.2007, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 28169/299/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, ca neîntemeiată.