Anulare somație de plată - creditoarea nu a făcut probat existența raporturilor contractuale desfășurate între părțile litigante, nedepunând la dosar nici factura fiscală a cărei contravaloare s-a solicitat în cauza de față, nici comanda de transport, pre

INSTANŢA,

Deliberând asupra cererii în anulare de faţă, constată următoarele:

Prin cererea în anulare înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 25.11.2019 sub nr. .../299/2019, creditoarea A S.R.L. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu debitoarea B S.R.L., anularea încheierii pronunţate la data de 11.10.2019 de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr. .../299/2019 şi pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea debitoarei la plata sumei de 19.402,23 lei, reprezentând debit principal, la care se va adăuga dobânda legală, calculată de la data scadenței fiecărei facturi fiscale până la data achitării integrale a debitului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii în anulare, s-a arătat că între părți s-au desfășurat relații economice de prestări servicii de transport, în baza cărora creditoarea, urmare a prestării serviciilor asumate, a emis factura fiscală nr. 667/24.11.2018, în valoare de 19.402,23 lei, recunoscută de debitoare prin primirea ei..

Creditoarea a învederat faptul că a depus în primă instanță toate documentele doveditoare ale creanței.

Suma solicitată în cauză provine dintr-un contract încheiat cu societatea debitoare, având la bază Comanda de transport nr. 18/20.11.2018, iar creanța afirmată este certă, lichidă și exigibilă.

În drept, cererea în anulare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1023 și următoarele C.pr.civ.

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea şi administrarea probei cu înscrisuri.

Cererea în anulare a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei, conform art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Debitoarea B S.R.L., legal citată cu un exemplar al cererii în anulare, nu a depus întâmpinare şi nu a formulat apărări pe altă cale procesuală.

Din oficiu, a fost ataşat dosarul nr. .../299/2019 al Judecătoriei Sectorului 1, în care s-a pronunțat încheierea din data de 11.10.2019, împotriva căreia este îndreptată prezenta cerere în anulare.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat în cauză proba cu înscrisuri, la propunerea creditoarei.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în prezenta cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 sub nr. .../299/2019, creditoarea A S.R.L., în contradictoriu cu debitoarea B S.R.L., a solicitat instanţei să pronunţe o ordonanţă de plată prin care debitoarea să fie obligată la plata sumei de 19.402,23 lei, reprezentând debit principal, la care se va adăuga dobânda legală, calculată de la data scadenței fiecărei facturi fiscale până la data achitării integrale a debitului.

Prin încheierea pronunţată la data de 11.10.2019 în dosarul menţionat, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de emitere a ordonanţei de plată.

În fundamentarea soluţiei pronunţate, s-a reţinut că la dosarul cauzei nu au fost depuse înscrisuri care să ateste raportul contractual dintre părți la care se face referire în cererea de chemare în judecată.

Procedura specială prevăzută de art. 1014-1025 C. proc. civ. se aplică creanțelor certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani ce trebuie să rezulte dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori un alt mod prevăzut de lege, așa cum prevede art. 1014 C. proc. civ.

Raportând cele statuate anterior la speța dedusă judecății, instanța a constatat că la dosarul cauzei se regăsește doar dovada primirii facturii (f 14), nu și factura nr. 667/24.11.2018, nefiind, astfel, făcută dovada asumării obligației de plată a sumei de 19.402,23 lei solicitate prin acțiune.

Împotriva încheierii pronunţate la data de 11.10.2019 în dosarul nr. .../299/2019, creditoarea a formulat prezenta cerere în anulare, în termenul legal prevăzut de art. 1024 alin. (2) C.pr.civ.

Analizând cererea în anulare, instanţa reţine că potrivit art. 1014 alin. (1) C.proc.civ., procedura specială a ordonanţei de plată se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris sau determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Din analiza textului de lege evocat se desprind condiţiile speciale de admisibilitate ale acţiunii pe calea ordonanţei de plată, care trebuie întrunite cumulativ. Astfel, în primul rând, creditorul trebuie să aibă o creanţă a cărei obligaţie corelativă constă în îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani. În al doilea rând, creanţa trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă. A treia condiţie de admisibilitate se referă la izvorul obligaţiei, acesta trebuind să fie un contract civil.

Caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei se determină în conformitate cu prevederile art. 663 alin. (2) C.proc.civ. Astfel, o creanţă are caracter cert atunci când existenţa ei neîndoielnică rezultă din titlu, prin noţiunea de „titlu” înţelegându-se actul de creanţă autentic sau neautentic emanat de la debitor sau recunoscut de către acesta. Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când actul de creanţă conţine elemente care permit stabilirea lui, iar condiţia exigibilităţii este îndeplinită atunci când obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Sub aspectul situaţiei de fapt, instanţa constată că societatea creditoare a afirmat că a emis pe numele debitoarei B S.R.L. factura fiscală nr. 667/24.11.2018, în valoare de 19.402,23 lei, care nu a fost achitată.

Deși îi revenea sarcina probei conform art. 249 C.pr.civ., potrivit căruia cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege, creditoarea nu a făcut probat existența raporturilor contractuale desfășurate între părțile litigante, nedepunând la dosar nici factura fiscală nr. 667/24.11.2018, a cărei contravaloare s-a solicitat în cauza de față, nici Comanda de transport nr. 18/20.11.2018, pretins emisă de debitoare, ori alt înscris doveditor al contractului de transport.

Aceste înscrisuri nu au fost depuse nici înaintea primei instanțe, în dosarul nr. .../299/2019, nici în prezenta cale de atac, deși creditoarea a menționat în cuprinsul cererii în anulare faptul că reatașează documentele doveditoare.

În lipsa unor mijloace de probă, nu este îndeplinită condiţia creanţei de a fi certă în raport de dispoziţiile art. 663 alin. (2) C.proc.civ., și nu se poate reține că obligaţia de plată ce face obiectul prezentului litigiu izvorăşte dintr-un contract civil, constatat printr-un înscris însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

În privința incidenței incideţa dispoziţiilor art. 1019 alin. 3 Cod procedură civilă, instanţa nu poate da eficienţă prezumţiei ce se desprinde din această normă juridică şi să considere nedepunerea întâmpinării drept o recunoaştere a pretenţiilor creditoarei, raportat la circumstanţele pricinii anterior expuse şi întrucât caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei, precum şi necesitatea ca aceasta să decurgă dintr-un contract civil constatat printr-un înscris, reprezintă condiţii pentru aplicarea procedurii speciale a ordonanţei de plată, care nu pot fi acoperite ca urmare a recunoaşterii părţii adverse, cu atât mai mult cu cât recunoaşterea tacită are forţă juridică datorită specificităţii şi aplicării acestei proceduri.

Pentru aceste considerente, constatând că cererea de chemare în judecată excede domeniului de aplicare a procedurii ordonanţei de plată, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1014 alin. 1 Cod procedură civilă, întrucât creanţa nu are caracter cert şi nu rezultă dintr-un contract civil constatat printr-un înscris, luând în considerare, totodată, caracterul accesoriu al pretenţiilor referitoare la dobânda legală şi cheltuielile de judecată în raport de capătul de cerere privind debitul principal, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea în anulare împotriva încheierii pronunţate la data de 11.10.2019 de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr. .../299/2019, aceasta fiind legală şi temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca nefondată cererea în anulare formulată de creditoarea S.C. A S.R.L., cu sediul în .... în contradictoriu cu debitoarea S.C. B S.R.L., cu sediul în ....

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 18.03.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Domenii speta

Spete similare