Contestaţie la executare. Titlul ix din o.u.g. nr. 88/2018 modifică doar termene prevăzute de Legea nr. 85/2014 (inaplicabilă contestatoarei), termene care se aplică și proceselor începute conform acestei noi legi a insolvenței, înainte de intrarea în vi

Deliberând asupra cererii de chemare în judecată, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 08.11.2019 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr. 33428/299/2019, contestatoarea S.C. R. S.A. a formulat în contradictoriu cu intimata AN, contestație la executare împotriva adresei de înștiințare privind înființarea popririi nr. 351232/23.10.2019 emisă în dosarul de executare nr. 14080700, precum și a măsurilor de executare silită prin poprire, solicitând anularea acestora.

În motivare, a arătat, în esență, că procedura de executare silită este nelegală, contestatoarea aflându-se în procedura insolvenței, deschisă în baza Legii nr. 85/2006, iar nu a Legii nr. 85/2014, astfel că nu îi sunt aplicabile prevederile O.U.G. nr. 88/2018.

În dovedire, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare, însă la data de 17.01.2020, a comunicat, în copie conformă cu originalul, înscrisurile din dosarul de executare.

În cauză, a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, prin încheierea din data de 07.09.2011 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. 58935/3/2011, a fost deschisă procedura generală a insolvenței împotriva debitoarei R. S.A., în temeiul prevederilor Legii nr. 85/2006.

La data de 23.10.2019, a fost emisă pe numele contestatoarei adresa de înștiințare privind înființarea popririi nr. 351232 pentru suma de 514.163 lei (dosar de executare nr. 14080700), în baza unor titluri executorii din anul 2016.

În drept, conform dispozițiilor art. I pct. 14 din O.U.G. nr. 88/2018, au fost modificate prevederile art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, arătându-se că „dacă debitorul nu se conformează planului sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgență și cu precădere, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei…”.

Potrivit art. IX din O.U.G. nr. 88/2018, „termenele prevăzute la art. 75 alin. 3 și art. 143 alin.1 și alin.3, precum și prevederile art.75 alin. 4 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică și pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia (a OUG nr.88/2018), inclusiv celor nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.”

Potrivit textelor menționate, prin O.U.G. nr. 88/2018 se realizează o modificare a legii 85/2014, arătându-se expres că ordonanța prin care s-au făcut modificările, emisă la 27.09.2018, se aplică și proceselor începute anterior adoptării, respectiv anterior datei de 27.09.2018, dar care se circumscriu Legii nr. 85/2014, întrucât doar această lege a fost modificată, aria de aplicare a O.U.G. 88/2018 fiind așadar din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 85/2014, respectiv 25.06.2014 și până în prezent, cu privire la toate procesele guvernate de Legea nr. 85/2014 și nesoluționate încă. 

În acest sens, explicite sunt și prevederile art. I alin. (1) din O.U.G. nr.88/2018, conform cărora ceea ce s-a modificat a fost exclusiv Legea nr.85/2014, arătându-se că „legea 85/2014 [… ] cu modificările și completările ulterioare se modifică și se completează după cum urmează: [… ]”.

În acest context, procesele începute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 85/2014, respectiv sub imperiul Legii nr.85/2006, și care rămân guvernate de aceasta din urmă, nu sunt influențate în nici un fel de dispozițiile O.U.G. nr.88/2018, aceasta nefiind aplicabilă.

În sensul menționat, se reține că potrivit prevederilor art. 343 din Legea nr. 85/2014 „ procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date ”.

Prin O.U.G. nr. 88/2018 nu au fost modificate prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, acestea fiind în vigoare în prezent și producând ca atare efecte juridice, respectiv statuând că procesele începute în baza Legii nr.85/2006 rămân supuse acestei legi.

S-a statuat astfel, cu titlu imperativ, inclusiv prin modul de ordonare a textelor de lege cuprinse în Legea nr.85/2014, respectiv art. 343 și art. 344, faptul că procesele începute sub imperiul legii vechi (Legea nr. 85/2006) rămân supuse prevederilor acesteia, iar pentru procesele începute după intrarea în vigoare a Legii nr. 85/2014 sunt aplicabile dispozițiile acestei din urmă legi, astfel cum aceasta a fost modificată.

Ca atare, în speță nu este aplicabilă O.U.G. nr.88/2018, procedura privind insolvența contestatoarei fiind începută și guvernată pe tot parcursul său de Legea nr. 85/2006, lege care nu a fost modificată și nu poate fi de altfel modificată în condițiile expuse.

Art. 36 din Legea nr. 85/2006 și art. 75 din Legea nr. 85/2014 interzic demararea de proceduri de executare silită împotriva debitorului aflat în insolvență. Valorificarea creanțelor se poate face numai în cazul procedurii insolvenței potrivit principiilor acesteia.

Prin O.U.G. nr. 88/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 840 din 2 octombrie 2018 s-a modificat art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, care la acest moment prevede următoarele: dacă debitorul nu se conformează planului sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgență și cu precădere, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situația în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitorul încheie o convenție de plată cu acest creditor. Pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvență care au vechime mai mare de 60 de zile se poate începe executarea silită.

În speță nu sunt aplicabile prevederile art. IX alin. (1) din O.U.G. nr. 88/2018 în care se arată că termenele prevăzute la art. 75 alin. (3) și art. 143 alin. (1) și (3), precum și prevederile art. 75 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică și pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia, inclusiv celor nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență .

Astfel, textul face diferențiere între: a) termenele; b) prevederile. Nu se poate interpreta acest text în sensul că este permisă executarea silită în cadrul proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 88/2018, întrucât textul se referă numai la termene, nu și la prevederile art. 143 alin. (1) și, fiind o situație de excepție de la principiul retroactivității, această prevedere este de strictă interpretare și aplicare.

Cu atât mai mult, nu se poate susține că aceste dispoziții noi, care permit executarea silită, ar fi aplicabile contestatoarei. Norma tranzitorie de la art. 343 din Legea nr. 85/2014 este clară atunci când stabilește că legea aplicabilă în prezenta cauză este legea veche, Legea nr. 85/2006, care ultraactivează. Nicio dispoziție din Legea nr. 85/2014 nu este aplicabilă contestatoarei aflată în procedură de reorganizare. Cu atât mai puțin nu îi pot fi aplicabile modificări ale legii noi, care nu ar avea nici măcar aptitudinea de a interveni asupra unei legi abrogate.

Altfel spus, titlului IX din O.U.G. nr. 88/2018 modifică doar termene prevăzute de Legea nr. 85/2014 (inaplicabilă contestatoarei), termene care se aplică și proceselor începute conform acestei noi legi a insolvenței, înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 88/2018.

Având în vedere că societății contestatoare îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 85/2006, instanța reține aplicabilitatea art. 36 din Legea nr. 85/2006, care interzice, ca principiu de bază al procedurii insolvenței în vechea reglementare, orice procedură de executare silită împotriva debitorului față de care s-a deschis procedura insolvenței. Orice creanțe ale intimatei se puteau valorifica numai în cadrul procedurii insolvenței, conform prevederilor acestei legi.

Interdicția procedurii de executare silită este o dispoziție imperativă, de ordine publică, încălcată de către intimată prin emiterea actelor contestate, care sunt astfel lovite de nulitate, fiind lipsite de temei legal.

Pentru aceste considerente, instanța va admite contestația la executare, va anula adresa de înființare a popririi nr. 351232/23.10.2019 emisă în dosarul de executare nr. 14080700 și va desființa măsurile de executare silită prin poprire înființate în temeiul acesteia.

Domenii speta

Spete similare