. Anulare act. Anularea hotărârii adunării generale. Motivul privind nelegala înființare a asociației de proprietari nu poate fi invocat pe cale incidentală, în prezenta speță, ci doar în procedura inițială de dobândire a personalității juridice d

Deliberând asupra cauzei, în conformitate cu dispoziţiile. art. 395 alin. (1) C. proc. civ., constată  următoarele aspecte de fapt şi de drept:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 30.10.2018 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, sub nr. 29895/299/2018, reclamantele GE și GC au solicitat, în contradictoriu cu Asociația de proprietari din Strada G., nr. …, sector 1, București, să dispună anularea hotărârii adunării generale a Asociației de proprietari nr. 7 din 11.08.2018, comunicată la data de 20.08.2018, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantele au arătat că la data de 20.08.2018 au primit prin poștă procesul-verbal al adunării generale a Asociației de proprietari nr. 7 din 11.08.2018, precum și convocatorul nr. 6 din 07.08.2018, aflând astfel că în data de 11.08.2018, orele 10.30 a avut loc ședința adunării generale a Asociației de proprietari, pe ordinea de zi fiind: discutarea necesității efectuării unor lucrări de reparații și modernizări asupra imobilului. Reclamantele au învederat că, prin procesul-verbal antemenţionat, cei trei membri ai asociației de proprietari au hotărât efectuarea unor investiții asupra imobilului.

Au solicitat anularea hotărârii Asociației de proprietari ca urmare a nerespectării unor dispoziții legale de ordine publică, acest fapt atrăgând nulitatea absolută a hotărârii. Mai întâi, reclamantele au susținut că modul de convocare a adunării generale nu a respectat dispozițiile Legii nr. 230/2007, întrucât ședința a avut loc în mai puțin de 7 zile de la convocare. De asemenea, au considerat că nici condițiile privind cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârii nu au fost respectate, având în vedere că unul dintre membrii care se presupune că a participat la ședință nu se afla în țară la acea dată.

Au mai invocat faptul că hotărârea a fost emisă de o Asociație care nu a fost înființată potrivit dispozițiilor legale și că pretinsele lucrări votate în cadrul adunării generale nu au nicio legătură cu proprietatea comună.

În drept, reclamantele au invocat dispozițiile Legii nr. 230/2007 și art. 194 C. proc. civ.

În probațiune, reclamantele au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 100 de lei, potrivit art. 8 alin. 1 lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013.

Pârâta nu a formulat întâmpinare în cauză.

La termenul din data de 4.02.2019 pârâta a invocat excepția tardivității formulării cererii de chemare în judecată și a depus note scrise asupra excepției invocate.

În motivare, pârâta a susținut că cererea a fost depusă cu depășirea termenului prevăzut de art. 26 din Legea nr. 230/2007, având în vedere și Decizia Curții Constituționale nr. 670/2011.

La data de 4.02.2019 reclamantele au depus la dosar concluzii scrise prin care au solicitat respingerea excepției invocate de pârâtă, ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 554/08.02.2019, instanța a admis excepția tardivității formulării cererii și a respins, ca tardivă, cerrea de chemare în judecată.

Prin încheierea pronunțată la data de 24.06.2019 în dosarul nr. 6200/299/2019, a fost admisă excepția litispendenței și s-a dispus înainatarea dosarului antemenționat către Tribunalul București, învestit cu soluționarea apelului declarat de reclamante împotriva sentinței civile nr. 554/08.02.2019 pronunţată în dosarul nr. 29895/299/2018.

Prin decizia civilă nr. 2516A/03.09.2019, tribunalul a admis apelul declarat, constatând că dovada înaintării acțiunii în termen se regăsește în dosarul nr. 6200/299/2019 și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, unde dosarul a fost înregistrat la data de 20.07.2020 sub nr. 29895/299/2018*.

La data de 14.10.2020, pârâta a depus la dosar note de ședință prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca rămasă fără obiect, având în vedere că hotărârea Adunării Generale nr. 07/11.08.2018 a fost revocată în data de 21.06.2019. A mai susținut că reclamantele nu au interes în promovarea acțiunii, nefiind membre ale asociației de proprietari, dar și că motivele de nelegalitate invocate nu sunt întemeiate.

În cauză a fost încuviințată şi administrată proba cu înscrisuri pentru ambele părți.

Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor formulate, a dovezilor existente la dosar şi a dispoziţiilor legale incidente, instanţa reţine următoarele:

La data de 11.08.2018 a fost adoptată de către Adunarea Generală a Asociației de Proprietari din str. G. nr. …, sector 1 București hotărârea nr. 7 prin s-a hotărât efectuarea unor lucrări de nivelare și betonare a curții, realizarea unui proiect și execuția acestuia pentru repoziționarea țevilor și contoarelor de gaz, înlocuirea pardoselii de gresie din holul comun de la intrare, reparații, tencuieli, zugrăveli și vopsitorie a holului comun de acces, lucrări de hidroizolații pe întreg perimetrul clădirii corp A.

Conform art. 26 din Legea nr. 230/2007 (aplicabilă în speță față de data adoptării hotărârii atacate), dacă o hotărâre a adunării generale este contrară legii, statutului sau acordului de asociere a asociației de proprietari ori este de natură să producă daune intereselor proprietarilor, aceștia pot ataca în justiție respectiva hotărâre, în termen de 45 de zile de la adoptarea acesteia. Acționarea în justiție nu întrerupe executarea hotărârii decât în cazul în care instanța dispune suspendarea acesteia.

În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate prin cererea de chemare în judecată, instanța le apreciază ca fiind neîntemeiate. Astfel, cu privire la modul de convocare a adunării generale, se observă că potrivit art. 23 din Legea nr. 230/2007, după adunarea generală de constituire a asociației de proprietari va avea loc cel puțin o dată pe an, în primul trimestru, o adunare generală a proprietarilor membri ai asociației. Responsabilitatea cu privire la neconvocarea a cel puțin unei adunări generale a proprietarilor aparține membrilor comitetului executiv, inclusiv președintelui asociației de proprietari. (2) Adunarea generală este alcătuită din toți proprietarii membri ai asociației de proprietari. (3) Adunarea generală ordinară se convoacă fie de președintele asociației de proprietari, fie de comitetul executiv. (4) Pentru situații speciale sau de maximă urgență, adunările generale extraordinare ale asociației pot fi convocate oricând de către comitetul executiv sau de către cel puțin 20% din numărul proprietarilor membri ai asociației de proprietari. (5) Proprietarii trebuie anunțați, prin afișare la loc vizibil sau pe bază de tabel nominal convocator, asupra oricărei adunări generale a asociației de proprietari, cu cel puțin 7 zile înainte de data stabilită, inclusiv cu privire la ordinea de zi a adunării generale. Ordinea de zi anunțată se poate completa prin hotărâre a adunării generale.

Conform art. 14 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, aprobate prin H.G. nr. 1588/2007, proprietarii membri ai asociației de proprietari se întrunesc în adunări generale ordinare sau extraordinare. (2) Adunarea generală ordinară are loc cel puțin o dată pe an, în primul trimestru. Convocarea se asigură de președintele sau de comitetul executiv al asociației de proprietari. (3) Pentru situații speciale sau de maximă urgență, adunările generale extraordinare ale asociației de proprietari pot fi convocate oricând de comitetul executiv sau de cel puțin 20% din numărul proprietarilor membri ai asociației de proprietari. (4) Proprietarii trebuie anunțați, prin afișare la loc vizibil sau pe bază de tabel nominal convocator, asupra datei adunării generale a asociației de proprietari cu cel puțin 7 zile înainte ca aceasta să aibă loc, inclusiv cu privire la ordinea de zi a adunării generale. (5) Adunarea generală a asociației de proprietari poate adopta hotărâri, dacă majoritatea proprietarilor membri ai asociației de proprietari sunt prezenți personal sau prin reprezentant legal. Dacă nu este întrunit cvorumul necesar de jumătate plus unu, adunarea va fi suspendată și reconvocată în termen de maximum 10 zile de la data primei convocări. La adunarea generală reconvocată, dacă există dovada că toți membrii asociației de proprietari au fost convocați, hotărârile pot fi adoptate, indiferent de numărul membrilor prezenți, prin votul majorității acestora. Dovezi ale convocării și reconvocării constituie afișul de la avizier și tabelul nominal convocator cu semnături.

În speță, prin convocatorul nr. 06/07.08.2018 s-a dispus convocarea în ședință extraordinară a adunării generale a asociației de proprietari pentru data de 11.08.2018. Reclamantele susțin că acest mod de convocare nu respectă prevederile legale, întrucât convocarea nu a fost făcută cu cel puțin 7 zile înainte de data stabilită pentru întrunirea adunării generale.

Într-adevăr, convocarea adunării generale nu a fost făcută cu cel puțin 7 zile înainte ca aceasta să aibă loc, însă, contrar susținerii reclamantelor, acest motiv nu poate atrage nulitatea absolută a hotărârii adoptate în urma convocării acestei adunări. Nu se poate susține că interesul ocrotit prin edictarea acestei norme, care impune un termen minim de 7 zile anterior pentru realizarea convocării adunării generale, este unul general, fiind evident că scopul urmărit de legiuitor prin instituirea acestei reguli este acela de a ocroti interesul particular al proprietarilor. Or, reclamantele nu au justificat și dovedit vătămarea unui interes propriu, mai ales în condițiile în care, nefiind membre ale asociației de proprietari, nu aveau drept de vot în adunarea generală, deci practic nu au nici interesul de a contesta hotărârea adunării generale invocând acest motiv, al nerespectării termenului instituit de prevederile art. 23 alin. (5) din Legea nr. 230/2007, fără a dovedi în concret un prejudiciu.

În ceea ce privește susținerea reclamantelor referitoare la faptul că ordinea de zi menționată în convocator a fost stabilită cu caracter general, fără a se preciza în concret ce lucrări de reparații sau modernizări sunt necesare la imobil, se constată că, potrivit convocatorului, pe ordinea de zi se află discutarea necesităţii efectuării unor lucrări de reparații și modernizări asupra imobilului.

Observă instanța, în raport de dispozițiile antemenționate, că legea nu impune detalierea ordinii de zi sau anexarea la aceasta a unui deviz de lucrări. Mai mult, chiar art. 23 alin. (5) din Legea nr. 230/2007 prevede că ordinea de zi poate fi completată prin hotărâre a adunării generale.

Mai susțin reclamantele că pretinsele lucrări votate în cadrul adunării nu au nicio legătură cu proprietatea comună. Însă, din cuprinsul hotărârii reiese că lucrările avute în vedere vizează proprietatea comună (curte, hol comun, hidroizolația perimetrului clădirii, repoziționarea țevilor și contoarelor de gaze), astfel cum această noțiune este definită art. 3 lit. c) din Legea nr. 230/2007 (toate părțile dintr-un condominiu care nu sunt apartamente sau spații cu altă destinație decât aceea de locuință), iar nu părți aflate în proprietate individuală (apartamentul sau spațiul cu altă destinație decât aceea de locuință, parte dintr-o clădire, destinată locuirii sau altor activități, care împreună cu cota-parte indiviză din proprietatea comună constituie o unitate de proprietate imobiliară).

Au mai susținut reclamantele că ședința asociației de proprietari nu a fost statutară, întrucât unul dintre membrii care se presupune că a participat la ședință, respectiv DA, nu se afla în țară la acea dată, locuind în Anglia.

Conform art. 24 alin. (1) din Legea nr. 230/2007, adunarea generală poate adopta hotărâri, dacă majoritatea proprietarilor membri ai asociației de proprietari (jumătate plus unu) sunt prezenți personal sau prin reprezentant legal. Potrivit art. 14 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, aprobate prin H.G. nr. 1588/2007, adunarea generală a asociației de proprietari poate adopta hotărâri, dacă majoritatea proprietarilor membri ai asociației de proprietari sunt prezenți personal sau prin reprezentant legal. Dacă nu este întrunit cvorumul necesar de jumătate plus unu, adunarea va fi suspendată și reconvocată în termen de maximum 10 zile de la data primei convocări. La adunarea generală reconvocată, dacă există dovada că toți membrii asociației de proprietari au fost convocați, hotărârile pot fi adoptate, indiferent de numărul membrilor prezenți, prin votul majorității acestora. Dovezi ale convocării și reconvocării constituie afișul de la avizier și tabelul nominal convocator cu semnături.

Se observă că înscrisurile depuse la filele 9-10 din dosar, prin care se tinde a se face dovada că numita DA nu se afla în țară la data la care a avut loc ședința adunării generale a asociației de proprietari, nu sunt relevante, din moment ce, conform vizei de pe fila 10 verso, data poștei este 12.07.2018 (data la care numita DA ar fi expediat corespondenţa din Anglia, prin poştă). Or, adunarea generală a asociației de proprietari a avut loc la data de 11.08.2018, fiind aşadar posibil ca numita DA să se afle în România la acel moment.

Pe de altă parte, conform prevederilor antemenționate, proprietarii pot participa la ședințele adunării generale fie personal, fie prin reprezentant legal. Deși reclamantele nu au făcut în concret dovada faptului că numita DA era în imposibilitate obiectivă de a participa în data de 11.08.2018 la ședința adunării generale, se reține că proprietarul poate fi reprezentat în adunarea generală de către un membru al familiei sau de către un alt reprezentant care are o împuternicire scrisă și semnată de către proprietarul în numele căruia votează, astfel cum un membru al asociației de proprietari poate reprezenta unul sau mai mulți membri absenți, dacă prezintă împuternicire semnată de către proprietarii în numele cărora votează – art. 25 lit. c) și d) din Legea nr. 230/2007.

Referitor la motivul referitor la nelegala înființare a asociației de proprietari, se observă că, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari se înființează prin acordul scris a cel puțin jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor și spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, din cadrul unei clădiri. Acordul se consemnează într-un tabel nominal, anexă la acordul de asociere. Conform art. 4 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, aprobate prin H.G. nr. 1588/2007, Asociația de proprietari se înființează prin acordul scris a cel puțin jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor și spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință din cadrul aceluiași condominiu cu cel puțin 3 proprietari. Acordul se consemnează într-un tabel nominal, anexă la acordul de asociere, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 230/2007.

Se observă însă că, potrivit art. 6 alin. (4) din Legea nr. 230/2007 și art. 8 alin. (4) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, aprobate prin H.G. nr. 1588/2007, asociația de proprietari dobândește personalitate juridică în baza încheierii judecătorului-delegat, care verifică tocmai dacă au fost respectate dispozițiile legii la înființarea asociației. Încheierea este supusă apelului, în speță nefăcându-se dovada că încheierea de dobândire a personalităţii juridice ar fi fost contestată / desființată.

Pentru aceste considerente, instanța apreciază că motivul privind nelegala înființare a asociației de proprietari nu poate fi invocat pe cale incidentală, în prezenta speță, ci doar în procedura inițială de dobândire a personalității juridice de către asociație sau prin contestarea chiar a actului constitutiv al asociației. Or, din moment ce procesul-verbal din data de 29.03.2017 de constituire a asociației de proprietari din str. G. nr. .., sector 1, București nu a fost desființat, fiind în ființă, instanța nu poate analiza pe cale incidentală motivul privind pretinsa înființare nelegală a asociației. De altfel, art. 26 din Legea nr. 230/2007 stabilește în mod clar că dacă o hotărâre a adunării generale este contrară legii, statutului sau acordului de asociere a asociației de proprietari ori este de natură să producă daune intereselor proprietarilor, aceștia pot ataca în justiție respectiva hotărâre. Or, invocând nelegala constituire a asociației de proprietari, reclamantele nu contestă o hotărâre a asociației, ci însuși actul constitutiv al acesteia; din moment ce acest este în ființă, nu se poate produce efectul scontat de reclamante, anume anularea actelor subsecvente emise în baza unui act pretins a fi nul.

În fine, se mai reține că interesul reclamantelor de a contesta hotărârea nr. 7/11.08.2018 nu subzistă, din moment ce prin hotărârea din data de 21.06.2019 asociația de proprietari a hotărât revocarea hotărârii nr. 7/11.08.2018 (filele 14-16 dosar nr. 29895/299/2018*).

În concluzie, pentru toate considerentele de fapt şi de drept anterior învederate, instanţa va respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată.

Cu privire la cheltuielile de judecată, potrivit art. 453 C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Aşa cum rezultă din art. 451 C. proc. civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorarii avocaţi sau experţi, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Reţinând culpa procesuală a reclamantelor, precum şi dovedirea efectuării cheltuielilor de judecată pretinse de pârâtă, instanţa va obliga reclamantele la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 lei, onorariu avocat (filele 8-9 dosar nr. 29895/299/2018*) și va respinge, ca neîntemeiată, solicitarea reclamantelor de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Domenii speta

Spete similare