Ultraj – art. 257 Cod penal, suspendare sub supraveghere

Cod ECLI ECLI:RO:JDCRV:2021:036.######

Dosar nr. #####/215/2020

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ  Nr. ####

Şedinţa publică  de la 30 septembrie 2021

Completul constituit din:

Preşedinte: #### ####### #####

Grefier: ### ##### ######

Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova a fost reprezentat de procuror ######## #########

Pe rol pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în sedinţă publică din data de 09.09.2021, ce au fost consemnate în încheierea de sedinţă de la acea dată, care face parte integranta din prezenta hotărare, privind pe inculpatul ##### ########, trimis în judecată prin rechizitoriul nr. ###/P/2020 al Parchetului de pe langă Judecătoria Craiova, pentru săvarşirea infracţiunilor de ultraj, prev. de art. 257 al. 1 şi 4 rap. la art. 193 al. 1 C. Pen. şi 257 al. 1 şi 4 rap. la art. 206 C. Pen. cu aplic. art. 38 al. 1 C. Pen., când instanţa a stabilit termen în vederea deliberării, redactării şi pronunţării la data de 30.09.2021, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, reţine următoarele:

Prin rechizitoriul cu numărul ###/P/2020 din 31.08.2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului ##### ########, pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj, prev. de art. 257 al. 1 şi 4 rap. la art. 193 al. 1 C. Pen. şi art. 257 al. 1 şi 4 rap. la art. 206 C. Pen. cu aplic. art. 38 al. 1 C. Pen.

Prin actul de sesizare s-a reținut, în esență, că ##### ########, în ziua de - , cu intenţie, a lovit cu capul în zona feţei pe persoana vătămată ####### ######## ###### – subofiţer de jandarmi aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu - şi a ameninţat-o cu moartea pe persoana vătămată ###### ###### – agent de poliţie care se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu - ameninţări de natură să provoace temere persoanei vătămate.

Starea de fapt reţinută în rechizitoriu s-a probat cu: plângerea penală formulată de persoana vătămată ###### ######, declaraţiile persoanelor vătămate ###### ######, şi  ####### ######## ######, adresa nr. ##### C.M.D.T.A. "Dr. N. ###########", Centrul Medical Judeţean, Cabinet Medical de Unitate Jandarmi, declaraţiile martorilor ####### #######, ###### ######, #### ###### ####, ######## ######### ########, #######-###### ######-#####, ###### ######, ###### ####### #####, ##### ###### ######, ###### ######, 4 C.D.- uri, declaraţiile inculpatului ##### ########.

Camera preliminară

Prin încheierea din data de 08.10.2021, judecătorul de cameră preliminară a constatat, în baza art. 346 C. Pr. Pen., legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul cu numărul ###/P/2020 din 31.08.2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, privind pe inculpatul ##### ########, pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj, prev. de art. 257 al. 1 şi 4 rap. la art. 193 al. 1 C. Pen. şi art. 257 al. 1 şi 4 rap. la art. 206 C. Pen. cu aplic. art. 38 al. 1 C. Pen., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, şi s-a  dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpat.

Faza de judecată

La primul termen de judecată, din data de 17.12.2020, partea civilă ####### ######## ###### a precizat că îşi menţine constituirea de parte civilă formulată în cursul urmăririi penale, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 3000 lei, cu titlu de daune morale.

La termenul din data de 25.02.2021, instanţa a constatat că procedura de citare este legal îndeplinită, iar inculpatul este prezent, astfel că a dat citire actului de sesizare.

În temeiul art. 374 al. 2 C. Pr. Pen., preşedintele i-a explicat inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce, l-a încunoştinţat cu privire la dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa, precum şi cu privire la dreptul de a pune întrebări persoanei vătămate, martorilor şi celorlalte părţi.

Potrivit art. 374 al. 4 C. Pr. Pen., inculpatului i-au fost aduse la cunoştinţă dispoziţiile art. 374 al. 4 C. Pr. Pen., conform cărora poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, situaţie în care va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii, potrivit art. 396 al. 10 C. Pr. Pen.

Inculpatul  ##### ########, personal, a arătat că a luat cunoștință de dreptul prezentat, însă nu recunoaște fapta astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare a instanței. Având în vedere poziția procesuală a inculpatului, instanța a dispus judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.

Instanța a dispus readministrarea probatoriului administrat în faza de urmărire penală, părțile și reprezentantul Ministerului Public neavând alte probe de propus. Instanța a procedat la audierea inculpatului, a părţii civile şi a persoanei vătămate şi, ulterior, s-a procedat la audierea martorilor ##### ###### ######, ###### ######, ####### ######### ########, ###### ######, #### ###### ####, ####### ######, ###### ####### #####, ####### #######, ###### ###### şi ##### ######.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța expune următoarele considerente

În fapt,

În ziua de 26.01.2020, organele de poliţie din cadrul Secţiei 12 Poliţie Rurală ###### au fost sesizate prin SNUAU 112 de către numitul ###### #####, din #### ######, #### ####, cu privire la faptul că, soacra sa – numita ##### ##### – a fost agresată de fiul ei – inculpatul ##### ########.

În baza celor sesizate, organele de poliţie - ag. de poliţie ###### ###### şi ag. de poliţie #### ###### – s-au deplasat la locuinţa fiicei numitei ##### #####, unde se afla aceasta, organele de poliţie fiind însoţite de un echipaj de jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă "Fraţii Buzeşti" Craiova, aflat în misiune de patrulare pe raza S.P.R. 12 ######.

Ajunşi la locuinţa unde se afla persoana agresată, organele de poliţie l-au găsit pe ginerele acesteia – martorul ###### ###### – care le-a relatat faptul că numita ##### ##### a fost agresată de fiul ei, inculpatul ##### ########, în urma agresiunii aceasta părăsind locuinţa fiului ei unde domicilia de mai mult de un an.

De la locuinţa martorului, organele de poliţie - ag. de poliţie ###### ###### şi ag. de poliţie #### ###### – împreună cu organele de jandarmerie s-au deplasat la locuinţa inculpatului ##### ########, unde au strigat de mai multe ori şi din locuri diferite la inculpat, însă, nu a răspuns nici o persoană întrucât, în curte, de la o boxă, se difuza muzică la intensitate foarte mare.

Persoana vătămată – ag. de poliţie ###### ###### – a intrat în curte şi a oprit muzica, după care din gradină a venit soţia inculpatului, pe care a întrebat-o despre altercaţia dintre inculpat şi mama acestuia; martora i-a spus ag. de poliţie că inculpatul a avut acea altercaţia cu soacra sa, după care i-a relatat că acesta se aflăm în casă, fiind în stare de ebrietate.

Constatând că inculpatul se află sub influenţa băuturilor alcoolice, ag. de poliţie ###### ###### şi ag. de poliţie #### ###### i-au spus acestuia să vină a doua zi la Postul de Poliţie ###### pentru a lămuri situaţia cu mama sa, după care cei doi poliţişti s-au îndreptat spre autospeciala poliţiei cu intenţia de a pleca.

În acel moment inculpatul ##### ######## a spus că nu se va prezenta, întrucât nu a omorât pe nimeni, şi s-a rezemat de autospeciala poliţiei, care avea una dintre portiere deschisă, împiedicându-i pe poliţişti să plece.

În timp ce poliţiştii încercau să îl determine pe inculpat să lămurească situaţia a doua zi, din autospeciala jandarmeriei au coborât şi jandarmii, inculpatul insistând să meargă, chiar în acel moment la sediul poliţiei.

Astfel, din proprie iniţiativă, acesta s-a urcat în autospeciala jandarmilor şi, cu toate insistenţele şi încercările acestora de a-l determina să coboare, inculpatul a refuzat.

Întrucât inculpatul s-a urcat, fără a fi invitat în autospeciala jandarmeriei, organele de jandarmi nu au procedat la încătuşarea sa, cu atât mai mult cu cât inculpatul nu avea manifestări agresive, decât verbal şi doar la adresa mamei sale.

În continuare, cele două autovehicule s-au pus în mişcare şi, după ce au parcurs o distanţă scurtă (aprox. 200 de metri), fără nici un motiv, inculpatul a început să le reproşeze jandarmilor care se aflau în acelaşi vehicul, faptul că venirea lor şi a organelor de poliţie la locuinţa sa l-au pus într-o postură proastă în faţa vecinilor, inculpatul începând să se manifeste agresiv, lovind scaunul conducătorului auto – plt. ###### ####### ##### - şi ameninţându-i pe jandarmi cu acte de violenţă.

În urma manifestărilor agresive ale inculpatului, în sensul că acesta a lovit cu picioarele scaunul şoferului, plt. ###### ####### #####, văzând că pierde controlul volanului, a oprit autospeciala şi a semnalizat autoturismul poliţiei, care se deplasa în faţă.

În încercarea de a proceda la încătuşarea inculpatului, plt. maj. ####### ######## ###### a fost lovit, cu intenţie, cu capul în faţă de inculpat, încătuşarea acestuia fiind dificilă, inculpatul fiind o persoană foarte corpolentă.

Organele de poliţie au oprit autoturismul şi au coborât să vadă ce s-a întâmplat, moment în care au constatat că, plt. maj. ####### ######## ###### a ieşit din autospeciala jandarmeriei ţinând mâna la faţă şi sângerând în zona nasului, acesta şi ceilalţi doi colegi jandarmi spunându-le că inculpatul l-a lovit cu capul în faţă.

Inculpatul a fost încătuşat, iar persoana vătămată ####### ######## ###### s-a urcat în autospeciala poliţiei, organele de poliţie şi de jandarmi continuându-şi deplasarea la Postul de Poliţie ###### unde, fără motiv şi fără a fi provocat de vreo persoană, inculpatul ##### ######## a fost extrem de violent, a început să adreseze tuturor cuvinte jignitoare, iar pe ag. ###### ###### l-a ameninţat cu moartea.

La un moment dat, inculpatul ##### ######## a început să lovească cu picioarele mobilierul, a dat cu capul în monitorul calculatorului şi în uşa de acces în birou, a doborât cuierul, atitudinea acestuia derulându-se timp de mai multe ore.

Văzând că inculpatul se manifesta extrem de agresiv, în jurul orelor 1800 persoana vătămată ###### ###### a luat legătura cu un nepot al inculpatului - martorul ####### ####### - pentru ca acesta să încerce să-l liniştească şi să-l lămurească să meargă la locuinţa sa.

Martorul ####### ####### s-a deplasat la sediul secţiei de poliţie însă nu a reuşit să-l calmeze pe inculpat, acesta continuând cu injuriile şi afirmând că nu vrea să plece din sediu până nu vine televiziunea după care a ieşit în faţa secţiei de poliţie, unde a continuat să adreseze injurii poliţiştilor şi jandarmilor.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere probatoriul administrat atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată, respectiv: plângerea penală formulată de persoana vătămată ###### ######, declaraţiile persoanelor vătămate ###### ######, şi  ####### ######## ######, adresa nr. 1610/11.06.2020 C.M.D.T.A. "Dr. N. ###########", Centrul Medical Judeţean, Cabinet Medical de Unitate Jandarmi, declaraţiile martorilor ####### #######, ###### ######, #### ###### ####, ######## ######### ########, #######-###### ######-#####, ###### ######, ###### ####### #####, ##### ###### ######, ###### ######, ##### ######, 4 C.D.- uri, declaraţiile inculpatului ##### ########.

Astfel, la stabilirea modalităţii în care s-au desfăşurat evenimentele instanţa a pornit de la declaraţia martorului ###### ######, care a arătat că numita ##### #####, soacra sa, are locuinţă proprietate personală în #### ######, sat Brabeţi, unde locuieşte împreună cu fiul ei, inculpatul ##### ########, şi soţia acestuia, ##### ######, cei doi având venituri ocazionale, întreţinerea locuinţei (plată curent electric, cablu tv., butelie, etc.) fiind suportată de mama inculpatului, cu banii din pensie; martorul a mai precizat că, de-a lungul timpului, inculpatul a agresat-o şi a gonit-o de mai multe ori pe mama sa, din propria ei locuinţă, aceasta mergând la domiciliul martorului şi a fiicei sale.

Instanţa a mai reţinut, contrar celor susţinute de inculpat, că acesta nu era încătuşat în momentul în care s-a urcat în autospeciala jandarmeriei, întrucât acest aspecte rezultă din declaraţia martorului ###### ###### (fila 26), acesta precizând că, după ce s-au oprit cele doua autospeciale, el s-a mutat în maşina jandarmeriei, făcând schimb de locuri cu ####### ########, iar martorul ###### ###### a fost cel care l-a încătuşat, împreună cu un alt coleg, pe inculpat.

Aceleași aspecte rezultă din declaraţia persoanei vătămate, ####### ######## ######, aspectele relatate de către acesta fiind susţinute şi de martorul ##### ###### ###### (fila 25).

Din declaraţia martorilor ######## ######### ########, #######-###### ######-##### şi ###### ###### – jandarmi în cadrul I.J.J. Dolj – a rezultat că, în ziua de 26.01.2020 fiind planificaţi în misiune pe raza localităţilor ###### şi Mârşani, #### ####, conform planificării s-au prezentat sediul Secţiei de Poliţie ###### unde, plt. #######-###### ######-#####, constatând că nu era nici un poliţist, l-a contactat telefonic pe agentul de poliţie #### #### ######, care i-a spus că sunt la un eveniment sesizat prin SNUAU 112 împreună cu un alt echipaj de jandarmi de la Gruparea Mobilă, agentul de poliţie comunicându-le că nu e nevoie de sprijinul lor şi să îi aştepte la secţia de poliţie.

Martorii menţionaţi au precizat că, în jurul orelor 1530, la secţia de poliţie au sosit echipajul de poliţie cu autospeciala din dotare, respectiv ag. de poliţie #### ###### şi ag. de poliţie ###### ###### însoţiţi de soţia inculpatului ##### ######## şi un echipaj de jandarmi din cadrul Grupării Mobile, în autospeciala jandarmeriei aflându-se, încătuşat şi inculpatul.

Deşi iniţial, pe parcursul urmăririii penale, persoana vătămată ####### ######## ###### şi colegii săi – ###### ####### #####, ##### ###### ###### şi ###### ###### – cu ocazia audierii, au denaturat starea de fapt, pretinzând fie că nu au văzut ce s-a întâmplat, fie că persoana vătămată s-ar fi lovit cu nasul în tetieră, ulterior, au revenit asupra declaraţiilor, motivând că declaraţiile anterioare au fost date pentru a evita deplasările la organele de cercetare penală şi instanţă, deplasări care ar fi putut să le cauzeze la serviciu.

Fiind audiaţi nemijlocit în faţa instanţei, toti cei menţionaţi anterior au susţinut existenţa faptelor de ultraj, şi săvârşirea acestora de către inculpatul ##### ########.

Fiind audiat în calitate de persoană vătămată, plt. maj. ####### ######## ###### a declarat că, întrucât inculpatul ##### ######## a insistat să meargă chiar în acel moment la postul de poliţie, urcând din proprie iniţiativă în autospeciala jandarmeriei de unde nu a vrut să coboare, conducerea la postul de poliţie fiind făcută la solicitarea inculpatului, nu s-a procedat la încătuşarea acestuia.

Persoana vătămată s-a urcat pe bancheta din stânga-spate, martorul ##### ###### în spate, în partea din dreapta, iar inculpatul la mijloc, autospeciala fiind condusă de martorul ###### ####### #####.

După ce autospeciala a fost pusă în mişcare, brusc, fără a fi provocat, inculpatul a început să adreseze injurii atât jandarmilor cât şi poliţiştilor, a devenit agresiv lovind scaunul conducătorului auto şi determinându-l pe acesta să oprească maşina.

Văzând comportamentul agresiv al inculpatului, persoana vătămată ####### ######## ###### şi martorul ##### ###### au încercat să îl încătuşeze pe inculpat, moment în care acesta acesta l-a lovit.

Prin adresa nr. 1610 din data de 11.06.2020 C.M.D.T.A. "Dr. N. ###########", Centrul Medical Judeţean, Cabinet Medical de Unitate Jandarmi a comunicat Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova faptul că, în ziua de 27.01.2020 persoana vătămată ####### ######## ###### s-a prezentat la cabinetul medical al unităţii cu diagnosticul TCF (traumatism cranio-facial) acut prin accident sportiv, epistaxis anterior bilateral post traumatic oprit spontan stabilit de medicul rezident ORL, persoana vătămată primind concediu medical 7 zile, în perioada 27.01.2020 – 01.02.2020.

Instanţa reţine că declaraţiile persoanei vătămate ####### ######## ###### şi ale martorului ###### ####### ##### sunt confirmate de martorul ##### ###### ###### care menţionează, referitor la succesiune evenimentelor în timp, că după urcarea în autospeciala jandarmeriei inculpatul a devenit agresiv şi a început să lovească în scaunul conducătorului auto, fiind astfel nevoit să oprească.

Persoana vătămată ###### ###### a declarat, în cursul urmăririi penale că inculpatul ##### ########, în mod repetat, i-a adresat ameninţări cu moartea, afirmând că "o să-mi ia beregata", o să-mi taie gâtul, o să mă omoare şi nu contează câţi ani de puşcărie o să facă", deşi, atât persoana vătămată cât şi celelalte persoane prezente (jandarmi) au încercat, fără rezultat, să-l liniştească.

Cu ocazia audierii, în faza de urmărire penală, inculpatul a avut o atitudine nesinceră deşi i s-a comunicat faptul că atitudinea sa a fost filmată; în faza de judecată inculpatul şi-a menţinut poziţia procesuală, în sensul că nu a recunoscut faptele pentru care este cercetat.

Acesta a pretins că mama sa suferă de afecţiuni psihice, situaţie în care a plecat de mai multe ori din locuinţă, nu a gonit-o, nu a agresat-o, aceasta "a plecat fără motiv".

La stabilirea situaţiei de fapt, instanţa a avut în vedere şi proba constând în înregistările video aflate la dosar la filele 102-104, iar în urma vizualizării acestora se constată că se confirmă aspectele legate de atitudinea recalcitrantă a inculpatului, injuriile şi ameninţările aduse; astfel, se reţine că aceste probe vin să susţină declaraţiile martorilor, spre exemplu declaraţia martorului ####### ######### ######## (fila 35), care a precizat că inculpatul l-a ameninţat pe ###### ###### "că îi va tăia gatul", a lovit cu capul monitorul de la calculator, şi cu picioarele mobilierul.

Acelaşi aspect a fost susţinut şi de către martorul #### ###### #### (fila 37), care a precizat că că la sediul poliţiei inculpatul era recalcitrant, a dat cu capul de uşă, în monitor şi în mobilier; totodată, inculpatul i-a spus colegului ###### că "îi va lua gâtul".

Instanţa va reţine şi declaraţia martorului ####### ###### (fila 38), care a precizat că inculpatul adresa ameninţări şi injurii tuturor celor prezenţi, inclusiv colegului ######. Acelaşi martor a precizat că inclusiv el a fost ameninţat, inculpatul spunând că îi va găsi familia şi le va face membrilor "ceea ce a făcut #####". Aceste afirmaţii sunt apreciate de instanţă ca fiind credibile, întrucât aceste aspecte rezultă şi din înregistrările video aflate la dosarul cauzei.

Aşadar, instanţa va reţine declaraţiile martorilor ####### #######, ###### ######, #### ###### ####, ######## ######### ########, #######-###### ######-#####, ###### ######, ###### ####### #####, ##### ###### ######, ###### ######, apreciind că acestea reflectă modalitatea în care s-au desfăşurat evenimentele.

În ceea ce priveşte declaraţia martorei ##### ######, soţia inculpatului, instanţa o apreciază că fiind parţial sinceră, în sensul că martora a susţinut că ar fi fost încătuşati la poartă, a afirmat că le-ar fi vorbit agenţilor de poliţie pe un ton civilizat, aspect contrazis de întregul probatoriu administrat, însă referitor la fapta de lovire a persoanei vătămate ####### ######## ###### se va avea în vedere că martora nu a fost de faţă, aflându-se în autospeciala de poliţie, astfel că nici nu putea să ofere informaţii relevante.

Astfel, analizând probele administrate, instanţa constată că se confirmă existenţa faptelor de ultraj, în sensul că inculpatul ##### ######## l-a lovit, cu intenţie, cu capul în zona feţei pe persoana vătămată ####### ######## ######, subofiţer de jandarmi aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Totodată, instanţa ajunge la concluzia că inculpatul ##### ######## a ameninţat persoana vătămată ###### ###### – agent de poliţie care se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, de natură să-i provoace o stare de temere.

În drept, faptele inculpatului ##### ######## care, în ziua de 26.01.2020, cu intenţie, a lovit cu capul în zona feţei pe persoana vătămată ####### ######## ###### – subofiţer de jandarmi aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu - şi a ameninţat-o cu moartea pe persoana vătămată ###### ###### – agent de poliţie care se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu - ameninţări de natură să provoace temere persoanei vătămate, realizează conţinutul constitutiv a două infracţiuni de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 Cod penal rap. la art. 193 alin. 1 Cod penal şi art. 257 alin. 1 şi 4 rap. la art. 206 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de ultraj, în cauza dedusă judecății, este reprezentat de acțiunea de lovire şi de ameninţare a funcționarilor publici care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, aflaţi în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pentru fapte în legătură cu actele de serviciu.

Urmarea imediată constă în starea de pericol pentru autoritatea statului român.

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Pe latură subiectivă, inculpatul ##### ######## a săvârşit fapta cu intenţie în modalitatea prevăzută de art. 16 al. 3 lit. b C. Pen., - intenție indirectă - întrucât a avut reprezentarea consecinţelor acţiunii sale şi a acceptat că astfel pune în pericol autoritatea statului român, chiar dacă nu a urmărit producerea ei.

La  individualizarea pedepsei, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C. Pen., respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, precum si incidența circumstanțelor atenuante sau agravante.

Referitor la împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, instanța constată că întregul eveniment a fost generat în urma unei altercaţii pe care inculpatul o avusese cu mama sa, altercaţie în privinţa căreia i s-au solicitat explicaţii de către organele de poliţie, şi pe fondul consumului de alcool inculpatul a devenit agresiv, l-a lovit pe ####### ######## ###### şi l-a ameninţat pe ###### ######, manifestând un comportament în total dezacord cu normele de convieţuire socială.

În ceea ce privește natura și gravitatea rezultatului produs, instanța reține că, în urma lovirii, persoana vătămată ####### ######## ###### s-a prezentat la cabinetul medical al unităţii cu diagnosticul TCF acut şi epistaxis anterior bilatral post traumatic oprit spontan stabilit de medicul rezident ORL, persoana vătămată primind concediu medical 7 zile, în perioada 27.01.2020 – 01.02.2020.

Inculpatul a avut o atitudine nesinceră pe tot parcursul procesului penal, negând săvârşirea faptelor.

Referitor la circumstanțele personale ale inculpatului, instanța reține că acesta este în vârsta de 56 ani, cetățean român, căsătorit, studii 9 clase, stagiu militar nesatisfăcut, fără ocupaţie şi nu este cunoscut cu antecedente penale.

Pedeapsă prevăzută pentru infracțiunea prevăzută de art. 193 al. 2 C. Pen., este închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau amenda, iar pedeapsa prevăzută de art. 206 al. 1 C. Pen.  este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda;  conform art. 257 al. 1 şi 4 C. Pen., aceste limite se majorează cu jumătate în cazul faptelor prev. în al. 1-3, comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Prin raportare la persoana inculpatului, avându-se în vedere împrejurarea că acesta nu are ocupaţie, instanţa apreciază că nu se impune aplicarea unei pedepse constând în amenda penală, urmând a stabilit, în cauză, pedepse cu închisoare pentru cele două infracţiuni săvârşite.

Referitor la infracţiunea de ultraj prev. de art. 257 al. 1 şi 4 C. Pen. rap. la art. 193 al. 1 C. Pen., săvârşită faţă de persoana vătămată ####### ######## ######, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse 1 an şi 3 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, este suficientă şi proporţională cu gravitatea faptei.

Totodată, în ceea ce priveşte infracţiunea de ultraj prev. de art. 257 al. 1 şi 4 C. Pen. rap. la art. 206 al. 1 C. Pen., săvârşită faţă de persoana vătămată ###### ######, instanţa consideră că aplicarea unei pedepse de 1 an închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei este proporţională că gravitatea faptei şi de natură să conducă la corijarea comportamentului inculpatului.

La stabilirea acestor pedepse instanţa va avea în vedere contextul concret în care faptele au fost săvârşite, în sensul că inculpatul s-a manifestat violent în mod spontan, în timp ce se afla în autospeciala jandarmeriei, lovind în acest context persoana vătămată ####### ######## ###### şi, ulterior, a adresat ameninţări în interiorul secţiei de poliţie persoanei vătămate ###### ######, manifestându-se violent.

Prin stabilirea modalității de executare a pedepselor - suspendarea acestora sub supraveghere, instanța nu înțelege să valideze, în vreun fel, comportamentul antisocial al inculpatului, și nici să încurajeze la comiterea acestui gen de fapt, care în sine sunt foarte grave, ci doar apreciază că, în funcție de persoana inculpatului, este foarte important să se pună în balanță și să se stabilească dacă, pentru societate, este esențial ca inculptul să fie sau nu privat de libertate.

Așadar, analizând profilul psiho-social al inculpatului, instanța consideră că se poate obține reeducarea acestuia și în modalitatea suspendării sub supraveghere a pedepselor.

Totuși, instanța consideră că este necesară supravegherea conduitei inculpatului ##### ######## pe o perioadă de timp mai îndelungată, având în vedere derapajele comportamentale pe care acesta le-a manifestat atât în autospeciala jandarmeriei, cât şi în secţia de poliţie.

Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 257 al. 1 şi 4. rap. la art. 193 al. 1 C. Pen., îl va condamna pe inculpatul ##### ########, la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, faţă de persoana vătămată ####### ######## ######.

În temeiul art. 257 al. 1 şi 4. rap. la art. 206 al. 1 C. Pen.,  îl va condamna pe inculpatul ##### ########, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, faţă de persoana vătămată ###### ######.

În temeiul art. 38 al. 1 lit. a rap. la art. 39 al. 1 lit. b C. Pen., va contopi cele două pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 3 luni, la care se adaugă o treime din cea de-a două pedeapsă, respectiv 4 luni, pedeapsa rezultantă finală fiind de 1 an şi 7 luni, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 91 C. Pen., va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 al. 1 şi 2 C. Pen., care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 93 al. 1 C. Pen. coroborat cu art. 404 al. 2 C. Pr. Pen., va obliga inculpatul ##### ######## ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 al. 2 lit. b) C. Pen. coroborat cu art. 404 al. 2 C. Pr. Pen., impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Dolj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 al. 3 C. Pen. coroborat cu art. 404 al. 2 C. Pr. Pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei ### ######, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 al. 4 raportat la art. 96 C. Pen., atrage atenţia inculpatului asupra revocării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor pe durata termenului de supraveghere.

În ceea ce privește latura civilă, instanța constată că, în cauză, s-a constituit parte civilă, în cursul urmăririi penale, persoana vătămată ####### ######## ######, cu suma de 3.000 lei reprezentând daune morale.

Instanţa retine că, potrivit art. 1349 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Din analiza acestor prevederi legale reiese că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui prejudiciu cert şi care să nu fi fost reparat încă, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa celui care a acţionat.

Răspunderea civilă delictuală şi răspunderea penală pot acţiona concomitent, se pot cumula, deoarece prima se bazează pe ideea reparării unui prejudiciu, în timp ce răspunderea penală se bazează pe ideea pedepsirii unei fapte socialmente periculoase.  Prin urmare, când infracţiunea este cauzatoare de prejudiciu, vom avea două acţiuni: o acţiune penală şi o acţiune civilă, acestea putând fi soluţionate şi separat.

Sub aspectul daunelor morale, instanţa reţine că orice suferinţă fizică se repercutează inevitabil în planul afectivităţii şi psihicului persoanei vătămate, care suporta astfel, în mod automat,  şi o suferinţă psihică. Se apreciază că, oricât de dificilă ar fi operaţiunea de estimare a intensităţii acestei suferinţe (cu consecinţe directe în stabilirea nivelului dezdăunărilor morale),  instanţa nu statuează însă în mod arbitrar asupra acestei chestiuni, ci are la îndemână drept criterii orientative o serie de aspecte. Astfel, pe de o parte, instanţa se raportează la gravitatea suferinţei de ordin fizic suportată de către partea civila care, în speţă, se apreciază că se află la un prag scăzut- ca intensitate, având în vedere împrejurarea că nu a fost stabilit un număr de zile de îngrijiri medicale.

Pe de altă parte, la stabilirea cuantumului  daunelor morale, instanţa are în vedere împrejurarea ca sumele de bani ce urmează  a se  acorda cu acest titlu să aibă efecte compensatorii pentru victima şi să nu constituie amenzi excesive pentru inculpat. De asemenea, instanţa  are în vedere şi principiul potrivit căruia daunele morale, având drept finalitate compensarea suferinţelor psihice ale victimei, suferinţe care în sine nu pot fi înlăturate sau vindecate prin presaţii băneşti, nu se pot constitui în sursă de îmbogăţire fără just temei a părţii civile.

Raportând toate aceste aspecte la situaţia de fapt reţinută în speţă, instanţa apreciază că se impune admiterea, în parte, a pretenţiilor civile solicitate în cauză.

În privinţa daunelor morale, se apreciază că suma de 1.000 lei este justă şi proporţională cu suferinţele încercate de partea civilă ####### ######## ######, raportat la consecinţele concrete ce s-au produs, instanţa ţinând cont şi de împrejurarea că, iniţial, persoana vătămată a  denaturat starea de fapt, împiedicând astfel bunul mers al procesului penal. În aceste condiţii instanţa apreciază că persoana vătămată nu a fost, din punct de vedere emoţional, foarte afectată de incident, astfel că şi despăgubirile ce i se cuvin trebuie să reflecte acest aspect.

Astfel, în temeiul art. 19 C. Pr. Pen., art. 397 C. Pr. Pen., rap. la art. 1357 C.civ., instanța va admite, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă ####### ######## ###### şi va obliga inculpatul ##### ########, la plata sumei de 1.000, reprezentând daune morale.

Instanţa mai reţine că persoana vătămată ###### ###### nu s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale.

Prin declaraţia dată la data de 25.02.2021, după începerea cercetării judecătoreşti, persoana vătămată ###### ###### a declarat că se constituie parte civilă în cauză, solicitând acordarea de daune morale într-un cuantum la aprecierea instanţei.

Conform art. 20 al. 1 C. Pr. Pen., constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.

Instanţa mai reţine că pentru termenul de judecată din data de 17.12.2020 persoana vătămată ###### ###### a fost legal citată cu menţiunea de a preciza dacă se constituie parte civilă în cauză, iar în caz afirmativ să indice cuantumul pretenţiilor solicitate, astfel că au fost respectate disp. art. 20 al. 1 C. Pr. Pen. teza finală.

Întrucât inculpatul nu s-a constituit parte civilă în procesul penal în termenul prev. de art. 20 al. 1 C. Pr. Pen., instanţa va respinge ca inadmisibilă cererea de constituire parte civilă.

În temeiul art. 274 alin.1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul ##### ######## la plata sumei de 1250 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat ( din care suma de 250 lei reprezintă cheltuieli aferente fazei de urmărire penală, 100 lei cheltuieli aferente fazei de cameră preliminară şi suma de 900 lei aferentă fazei de judecată).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

În temeiul art. 257 al. 1 şi 4. rap. la art. 193 al. 1 C. Pen., condamna pe inculpatul ##### ########,fiul lui ##### şi #####, născut la data de ########## în ###### ######, #### ####, domiciliat în ###### ######, sat Brabeţi, str. ###### ########## nr. 105, #### ####, CNP #############,  la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, faţă de persoana vătămată ####### ######## ######.

În temeiul art. 257 al. 1 şi 4. rap. la art. 206 al. 1 C. Pen.,  condamna pe inculpatul ##### ########, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, faţă de persoana vătămată ###### ######.

În temeiul art. 38 al. 1 lit. a rap. la art. 39 al. 1 lit. b C. Pen., contopeşte cele două pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 3 luni, la care se adaugă o treime din cea de-a două pedeapsă, respectiv 4 luni, pedeapsa rezultantă finală fiind de 1 an şi 7 luni, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 91 C. Pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 alin. 1 şi 2 Cod penal, care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 93 al. 1 C. Pen. coroborat cu art. 404 al. 2 C. Pr. Pen., obliga inculpatul ##### ######## ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 al. 2 lit. b C. Pen. coroborat cu art. 404 al. 2 C. Pr. Pen., impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Dolj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 al. 3 C. Pen. coroborat cu art. 404 al. 2 C. Pr. Pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei ### ######, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 al. 4 raportat la art. 96 C. Pen., atrage atenţia inculpatului asupra revocării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor pe durata termenului de supraveghere.

În temeiul art. 19 C. Pr. Pen., art. 397 C. Pr. Pen., rap. la art. 1357 C.civ., admite, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă ####### ######## ######, domiciliat în Craiova, #### ######### ########## ####, #### #### ## ## #######, str. Arh. Duiliu ##### nr.7,#####, ####, ####, ####, CNP  ############# şi obliga inculpatul ##### ########, la plata către aceasta a sumei de 1.500, reprezentând daune morale.

În temeiul art. 20 al. 1 rap. la art. 397 C. Pr. Pen., respinge ca inadmisibilă cererea de constituire parte civilă formulată de către persoana vătămată ###### ######, domiciliat în  ########, #### ####### #### #####, #### ####, în cuprinsul declaraţiei dată la termenul din 25.02.2021.

În temeiul art. 274 alin.1 Cod procedură penală, obliga inculpatul ##### ######## la plata sumei de 1250 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat ( din care suma de 250 lei reprezintă cheltuieli aferente fazei de urmărire penală, 100 lei cheltuieli aferente fazei de cameră preliminară şi suma de 900 lei aferentă fazei de judecată).

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 30.09.2021.

Preşedinte, Grefier,

#### ####### ##### ### ##### ######

Red. ####/30.09.2021

Tehn. #### /6 ex

Domenii speta

Spete similare