Cerere de valoare redusa-Plăți

Sentinţă civilă 512 din 29.04.2022


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Făurei la data de ... sub nr. ... reclamanta X a depus formular de cerere (art. 1028 alin. 2  din Legea 134/2010 privind codul de procedură civilă), prin care a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtei Y la plata sumei de 3234,33 lei reprezentând debit principal, precum şi la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de furnizare servicii nr. .../... având ca obiect furnizarea de servicii de cablu tv, internet şi telefonie mobilă.

Ca urmare a neachitării contravalorii serviciilor, a fost calculat un debit total principal de 3234,33 lei.

Pentru neplata la termenul scadent a debitului principal, pârâta datorează penalităţi de întârziere de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, pârâta datorează reclamantei cu titlu de clauză penală sume de bani , reprezentând contravaloare echipamente.

În drept, au fost invocate prevederile art.1025 – 1.032 N. C.proc.civ.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a probei cu interogatoriul pârâtei.

Pârâta nu a formulat răspuns la cererea reclamantei, în sensul prevăzut de art. 1030 alin.4 Cod procedură civilă.

În şedinţa din data de ..., instanţa a încuviinţat pentru reclamantă, proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Examinând cererea cu prioritate prin prisma îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate instituite de art. 1026 C.pr.civ., instanţa constată că acestea sunt îndeplinite, valoarea cererii  situându-se sub pragul valoric instituit de textul de lege, iar creanţa ce face obiectul cererii de chemare în judecată nu este exceptată de la aplicarea acestei proceduri speciale potrivit cazurilor prevăzute de art. 1026 alin. 2 şi 3 C.pr.civ.

Constatând îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii de chemare în judecată, instanţa va proceda la analiza în fond a raporturilor juridice dintre părţi.

În fapt, între părţi a fost încheiat contractul de furnizare servicii nr. .../... şi actele adiţionale ulterioare. (f.9-66).

În drept, potrivit disp.art.1270 alin.(1) C.civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între pãrţile contractante, iar potrivit art.1.516 C.civ., creditorul are dreptul la îndeplinirea integralã, exactã şi la timp a obligaţiei şi, în caz contrar, poate cere ca debitorul sã fie constrâns sã execute obligaţia în naturã, executarea silită în natură a unei obligaţii constând în plata unei sume de bani fiind întotdeauna posibilă.

Cu privire la debitul principal

Instanţa reţine cã, potrivit art. 3.5 din contractul încheiat de pãrţi, pârâta s-a obligat să achite contravaloarea serviciilor contractate aferente fiecãrei luni pânã la sfârşitul lunii respective.

În temeiul contractului intervenit între părţi, X a emise facturi fiscale (f. 67-76), potrivit cărora pârâta ar datora suma de 3234,33 lei  reprezentând debit principal. Totuși, de menționat este că din examinarea facturilor rezultă că doar suma de 263,58 lei a fost stabilită pentru serviciile furnizate, restul de sumă reprezentând diferență contravaloare echipament şi justă despăgubire. Având în vedere acestea, instanța reține că reclamanta a făcut dovada sumei de 263,58 lei, reprezentând debit principal, suma ce rezultă din facturile fiscale emise cu nr. .../..., nr..../... şi nr. .../.... (f.71-76).

Potrivit regulilor generale în materia probei plăţii, creditorul trebuie să facă dovada creanţei sale, după care se prezumă neexecutarea, revenind debitorului sarcina de a face dovada stingerii creanţei prin plată sau prin orice mod admis de lege.

În cauză, instanţa constată că reclamanta a fãcut parțial dovada creanţei sale, iar pârâta  nu a făcut dovada stingerii obligaţiei sale de platã, rezultând că aceasta datorează reclamantei suma de 263,58 lei.

Cu privire la penalităţile de întârziere

Instanţa reţine cã, potrivit art. 3.6. din  convenţia încheiata între părţi, în cazul neplăţii contravalorii facturilor  până la expirarea termenului de plată (a zecea zi a lunii următoare), reclamanta poate percepe penalităţi de 0,2 % pe zi de întârziere, în cauzã fiind calculate penalitãţi de la data scadentă a fiecărei facturi şi până la data de 31.01.2022 inclusiv, în cuantum de 127,85 lei, conform modului de calcul prezentat de reclamantă-pentru cele trei facturi al cărui debit urmează a fi admis- (fila 8), astfel cã pârâta va fi obligată la plata cãtre reclamantã şi a penalitãţilor de întârziere. De asemenea, pârâta va fi obligată la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, în continuare, până la data achitării integrale a debitului.

Cu privire la suma  solicitată cu titlu de contravaloare echipamente, instanţa reţine dispoziţiile din contractul încheiat între părţi, art. 5.2 și 5.5, conform cărora în cazul denunţării unilaterale a unui serviciu sau în cazul denunţării unilaterale a contractului de către beneficiar sau în cazul rezilierii contractului înainte de expirarea duratei iniţiale, beneficiarul se obligă să achite o sumă care va include contravaloarea serviciilor oferite cu titlu de promoţie, a serviciilor de instalare, a serviciilor de activare, a activităţilor de service pentru defecţiuni imputabile, a dreptului de utilizare a echipamentelor predate beneficiarului, contravaloarea oricărei reduceri, promoţii sau subvenţii oferite de Operator. Conform dispoziţiilor contractuale mai sus enunţate, pentru a solicita contravaloarea promoţiilor şi a beneficiilor primite, reclamanta trebuie să facă dovada încetării contractului. Totodată, potrivit art. 5.5.1, în cazul încetării contractului din orice motiv (reziliere, denunţare unilaterală), abonatul se obligă să restituie orice altă sumă înscrisă în orice proces verbal de predare primire, în baza căruia a fost predat beneficiarului orice echipament sau orice alt bun.

Potrivit probatoriului administrat în cauză, reclamanta nu a făcut dovada încetării contractului. Astfel, instanţa reţine aplicarea dispoziţiilor art. 5.2. din contract, conform cărora în funcţie de propria apreciere, reclamanta poate considera contractul reziliat de drept, fără a fin necesară punerea în întârziere, fără posibilitatea acordării unui termen, fără intervenţia instanţei şi fără îndeplinirea unei formalităţi dacă beneficiarul nu plăteşte orice abonament lunar.

Se reţine că deşi părţile au stipulat un pact comisoriu de ultim grad privind rezilierea contractului de drept, fără punerea în întârziere a beneficiarului, fără intervenţia instanţei şi fără necesitatea îndeplinirii vreunei formalităţi (art. 5.2 din contract), este necesar ca reclamanta să facă dovada faptului că a ales să rezilieze contractul, iar nu să ceară în continuare executarea creanţelor sale faţă de pârât.

Astfel, reclamanta trebuie să-şi exprime într-o anumită formă, ce urmează a fi comunicată debitorului, conform art. 1552 C.civ raportat la art 1.326 C.civ., manifestarea sa de voinţă de invocare a pactului comisoriu. Rezultă că simpla îndeplinire a condiţiilor pactului comisoriu nu va conduce la desfiinţarea automată a contractului, ci va fi subordonată emiterii de către reclamantă a declaraţiei de invocare a pactului comisoriu, potrivit regulii libertăţii formelor actului juridic unilateral şi cu necesitatea comunicării debitorului, astfel cum prevede art. 1552 şi  art. 1.326 C.civ.

Prin urmare, analizând înscrisurile aflate la dosar, instanţa constată că reclamanta nu a emis şi comunicat pârâtei o declaraţie expresă de invocare a pactului comisoriu, motiv pentru care va respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere referitor la obligarea pârâtei la plata sumelor de bani  reprezentând contravaloare echipamente.

Pentru aceste considerente, instanţa urmează ca, în temeiul art. 1026 şi urm. din C.proc.civ., să admită, în parte, cererea de valoare redusă. Astfel, va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 263,58 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate precum şi la plata sumei de 127,85 lei, reprezentând penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, calculate pentru perioada 30.04.2021-31.01.2021, penalităţi de întârziere ce se calculează, în continuare, până la data achitării integrale a debitului. Totodată, va respinge cererea în rest.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată,  instanţa, în baza art. 453 N.C.pr.civ., faţă de culpa procesuală a pârâtei, având în vedere soluţionarea cererii, instanţa va admite în parte cererea cu privire la plata cheltuielilor de judecată, urmând a obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, cu titlu de taxă judiciară de timbru. (proporţional cu admiterea cererii)

Conform art. 1031 alin. 3 C.proc.civ.,  prezenta hotărâre este executorie de drept.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea, având ca obiect pretenţii - cerere cu valoare redusă, formulată de către reclamanta X,  cu sediul în ..., în contradictoriu cu pârâta Y, domiciliată în  ....

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 263,58 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 127,85 lei, reprezentând penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, calculate pentru perioada 30.04.2021-31.01.2022, penalităţi de întârziere ce se calculează, în continuare, până la data achitării integrale a debitului.

Respinge, în rest, cererea ca neîntemeiată.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Făurei, sub sancțiunea nulității.

Pronunțată, azi, 29.04.2022, prin punerea soluției la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE, GREFIER,