Contestaţie la executare. Excepţia tardivităţii contestaţiei la executare.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 09.12.2019 sub nr.37136/299/2019, contestatoarea SE a formulat în contradictoriu cu intimata E.  SRL, contestație la executare prin care a solicitat constatarea nesocotirii disp. art.672 CPC coroborat cu art.154 alin.5 CPC, cât și a disp. art.667, 668 și 673 CPC, cu consecința anulării tuturor actelor și formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. ST3741/2016, admiterea excepției dreptului de a solicita executarea silită, admiterea contestației la executare întrucât creanța nu este lichidă conform art.663 alin.3 CPC, admiterea contestației la executare și constatarea nevalabilității (inexistenței) unui titlu executoriu precum și a încheierii prin care a fost încuviințată executarea silită, anularea adresei din data de 04.11.2019, prin care a fost înființată poprirea asupra terțului poprit U., ca urmare a intervenirii prescripției executării silite, anularea încheierii din data de 10.11.2016 prin care au fost stabilite cheltuielile de executare silită, suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, ca urmare a admiterii contestației la executare, încetarea executării silite în temeiul art.703 alin.1 pct.5 CPC, restituirea taxei judiciare de timbru, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, contestatoarea a arătat, în esență, că, la data de 03.09.2008 între aceasta și B. SA s-a încheiat contractul de credit nr.1631141, ce a avut ca obiect acordarea unui credit în valoare de 5.000 Euro, ce urma a fi rambursat până la data de 03.09.2018. La data de 19.11.2019, i s-a comunicat din partea BEJA S înștiințare debitor înființare poprire venituri din data de 04.11.2019, prin care i s-a adus la cunoștință măsura înființării popririi asupra veniturilor salariale datorate de angajatorul U. din București, până la încasarea creanței din titlul executoriu, la care se vor adăuga dobânzile, actualizările, penalitățile și cheltuielile de executare.

A susținut reclamanta că, până la data de 19.11.2019, nu i-a fost comunicat niciun act de procedură emis în dosarul de executare nr.ST3741/2016, luând cunoștință despre acestea în urma obținerii unei copii după dosarul execuțional la data de 28.11.2019, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare a copiei dosarului de executare silită. Au fost invocate prevederile art.154 alin.4 și 5 CPC, care în opinia debitoarei nu au fost respectate în cauza de față.

Astfel, comunicări din data de 21.11.2016, respectiv 09.12.2016, au fost depuse în mod nelegal la cutia poștală, întrucât agentul din partea firmei de curierat nu a constatat lipsa ori refuzul de a semna dovada a persoanelor prevăzute la art.163 alin.7 CPC. Imobilul în care locuiește reclamanta este o clădire cu 9 apartamente, cu interfon și cu ușa de la intrare încuiată, astfel încât dacă agentul a avut acces la cutia poștală înseamnă că cineva din clădire i-a permis accesul, iar această persoană exercita atribuțiile de portar în înțelesul normei procedurale.

S-a mai învederat că debitoarei nu i s-a comunicat titlul executoriu și somația, conform art.667 CPC, anterior comunicării adresei de înființare a popririi la angajatorul U. , executprul judecătoresc trecând la efectuarea de acte de executare fără respectarea, în prealabil, a disp. art.667 și art.668 CPC.

Reclamanta a arătat că, în speță, dreptul de a solicita executarea silită în baza contractului de credit nr.1631141 este prescris, termenul de prescripție începând să curgă la data de 17.11.2009 și împlinindu-se 3 ani mai târziu, respectiv la 17.11.2012. Pe cale de consecință, se impune a fi anulată întreaga procedură de executare silită precum și încheierea din data de 27.10.2016 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr.42928/299/2016, prin care a fost încuviințată executarea silită.

S-a invocat, de asemenea, faptul că nu este lichidă creanța pusă în executare, contrar prevederilor art.663 alin.1 CPC, în lipsa graficului de plăți și a ofertei de credit dar și a oricărui alt înscris din care să reiasă modul de calcul al creanței urmărite. În cauza de față nu există un titlu executoriu, întrucât contractului de cesiune de creanță legea nu i-a conferit putere de titlu executoriu. S-a solicitat totodată anularea adresei de poprire din data de 04.11.2019 ca fiind făcută în temeiul unui titlu lipsit de putere executorie prin intervenirea prescripției în cursul executării silite precum și cenzurarea cheltuielilor de executare silită, cuantumul acestora fiind nejustificat și, în orice caz, nedovedit.

În drept, au fost invocate prevederile CPC, Decretul nr.167/1958, OUG nr.80/2013, Anexa la Ordinul MJ nr.2550/C/2006.

Intimata a formulat întâmpinare în cauză, prin care a invocat excepția netimbrării cererii, respinsă de instanță la termenul de judecată din 18.02.2020, excepția tardivității contestației la executare, unită cu fondul la aceeași dată, iar pe fond a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.

Sub aspect probatoriu, instanţa a încuviinţat şi administrat pentru părți proba cu înscrisuri, fiind atașat la solicitarea instanței și dosarul de executare nr.ST3741/2016 al BEJA Schiopu și Țețu.

Analizând cu prioritate excepția tardivității contestației la executare, conform prevederilor art.248 alin.1 CPC, instanţa constată următoarele:

În baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.1631141/ 03.09.2008, încheiat între SE și B. SA (cesionat către intimata E. SRL, conform contractului de cesiune de creanțe nr. 01/04.02.2010), intimata din prezenta cauză a formulat la data de 20.06.2016 cerere de executare silită împotriva reclamantei, formându-se dosarul de executare nr.ST3741/2016 pe rolul BEJA S. (f.43, vol.II).

Prin încheierea de sedinţă din Camera de Consiliu din data de 27.10.2016 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.42928/299/2016, s-a încuviințat executarea silită împotriva debitoarei SE, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.1631141/ 03.09.2008, pentru recuperarea creanței de 34.012,13 lei plus cheltuielile de executare (f.39, vol.II).

La data de 10.11.2016 executorul judecătoresc a emis încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare prin care a stabilit cuantumul acestora la suma de 4.678,65 lei, din care 3401,21 lei onorariu executor plus 680,24 lei TVA, 20 lei și 366 lei cheltuieli necesare desfășurării executării silite (f.34-35, vol.II).

La aceeași dată s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor debitoarei deschise la mai multe unități bancare, pentru recuperarea creanței totale de 38.821,58 lei (f.33, vol.II), fiind înștiințat și debitorul despre măsura luată (f.31,32,vol.II).

Ulterior, la 05.12.2016, s-a dispus înființarea popririi pentru recuperarea creanței menționate de la terțul poprit A. SRL (f.22), fiind înștiințat și debitorul despre măsura luată (f.19,20,vol.II).

La data de 04.11.2019, s-a emis de către același organ de executare adresa de înființare poprire venituri asupra veniturilor de natură salarială obținute de debitor de la angajatorul U. a (f.145, vol.I), până la concurența sumei de 38.777,91 lei la care se vor adăuga dobânzile, actualizările, penalitățile și cheltuielile de executare, fiind înștiințată și contestatoarea despre măsura luată (f.142,143, vol.I).

În drept, potrivit disp. art.715 alin.1 și 2 CPC “dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: 1. contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă; 2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; 3. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație. (2) Contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 15 zile de la comunicare”.

Conform art.155 CPC „(1) Comunicarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenții procedurali ai instanței sau prin orice alt salariat al acesteia, precum și prin agenți ori salariați ai altor instanțe, în ale căror circumscripții se află cel căruia i se comunică actul. (4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (1) nu este posibilă, aceasta se va face prin poștă, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, în plic închis, la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art.163. (5) La cererea părții interesate și pe cheltuiala sa, comunicarea actelor de procedură se va putea face în mod nemijlocit prin executori judecătorești, care vor fi ținuți să îndeplinească formalitățile procedurale prevăzute în prezentul capitol, sau prin servicii de curierat rapid, în acest din urmă caz dispozițiile alin.(4) fiind aplicabile în mod corespunzător”.

De asemenea, art.163 alin.8 CPC dispune că „în cazul în care lipsesc persoanele prevăzute la alin.(6) și (7), precum și atunci când acestea, deși prezente, refuză să primească actul, sunt aplicabile dispozițiile alin.(3)-(5), iar potrivit alin.3, dacă destinatarul refuză să primească citația, agentul o va depune în cutia poștală (...)”.

În fapt, se reține că, la data de 21.11.2016, s-au comunicat contestatoarei SE, prin depunerea actelor la cutia poștală, următoarele acte de executare din dosarul nr.ST3741/2016 al BEJA S: înștiințare debitor poprire conturi din 10.11.2016, adresa de poprire conturi din 10.11.2016, încheiere de încuviințare executare silită din 27.10.2016, titlul executoriu reprezentat de contractul de credit nr.1631141/ 03.09.2008, contractul de cesiune de creanță nr. 01/04.02.2010, încheiere de stabilire cheltuieli de executare din 10.11.2016 (f.31,v.II).

Ulterior, la data de 09.12.2016, s-au comunicat reclamantei, în aceeași modalitate (depunerea actelor la cutia poștală), următoarele acte de executare: înștiințare debitor poprire conturi din 05.12.2016, adresa de poprire conturi din 05.12.2016, încheiere de încuviințare executare silită din 27.10.2016, contractul de credit nr.1631141/ 03.09.2008, contractul de cesiune de creanță nr.01/04.02.2010, încheiere de stabilire cheltuieli de executare din 10.11.2016 (f.19,v.II).

La data de 19.11.2019, s-au comunicat debitoarei SE, tot prin depunerea actelor la cutia poștală, următoarele acte de executare: înștiințare debitor poprire conturi din 04.11.2019, adresa de poprire conturi din 04.11.2019, încheiere de încuviințare executare silită din 27.10.2016 (f.142,v.I).

Toate actele de executare mai sus menționate, emise de executorul judecătoresc în dosarul nr.ST3741/2016, au fost contestate în cauza de față.

În speță, din dovezile de comunicare atașate la dosar (f.19 și 31, v.II) reiese că procedura de comunicare a actelor de executare a fost realizată prin servicii de curierat (firma M. SRL). În virtutea prevederilor art.163 alin.8 CPC raportat la alin.3 al aceluaiși articol, agentul procedural AS (angajat al acestei societăți), a procedat la lăsarea documentelor în cutia poștală, întrucât destinatarul sau persoana majoră din familie care locuiește cu destinatarul erau absenți, conform mențiunilor de pe procesul-verbal de înmânare.

În ceea ce privește apărările contestatoarei în sensul că nu s-a realizat comunicarea prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, cu respectarea cerințelor art.154 alin.4 și 5 CPC, instanța reține că acestea nu pot fi primite din următoarele motive: Analizând coroborat prevederile art.154 alin.1, 4 și 5 CPC, se observă că, în situația comunicării  actelor de procedură prin servicii de curierat rapid (situația de față), sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile alin.4, potrivit art.154 alin.5 teza finală CPC. În continuare, alin.4 dispune că, în cazul în care comunicarea potrivit alin.1 nu este posibilă, aceasta se va face prin poștă, cu scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire.

Prin urmare, comunicarea prin scrisoare recomandată are caracter subsidiar, iar nu prioritar, întrucât legiuitorul impune respectarea acestei cerințe doar în situația în care procedura de comunicare nu se poate realiza prin agenți procedurali. Or, în cauza de față, comunicarea s-a realizat prin agentul procedural al firmei de curierat rapid, astfel că nu era necesară îndeplinirea procedurii prin scrisoare recomandată (care, de altfel, se aplică, doar în cazul în care se apelează la serviciile poștale).

Pe de altă parte, instanța constată că nu au fost dovedite în niciunfel afirmațiile reclamantei cu privire la configurația imobilului în care locuiește, deși sarcina probei în acest sens îi revenea, potrivit art.249 CPC. Astfel, debitoarea a invocat împrejurarea că actele nu puteau fi depuse la cutia poștală, câtă vreme agentul firmei de curierat nu a constatat lipsa ori refuzul de a semna dovada a persoanelor prevăzute la art.163 alin.7 CPC. Imobilul în care locuiește reclamanta este o clădire cu 9 apartamente, cu interfon și cu ușa de la intrare încuiată, astfel încât, dacă agentul a avut acces la cutia poștală, înseamnă că cineva din clădire i-a permis accesul, iar această persoană exercita atribuțiile de portar în înțelesul normei procedurale.

Nu există la dosar nicio dovadă a celor susținute de reclamantă (fotografii ale imobilului, contract de muncă al portarului etc.) astfel încât instanța va aprecia că acestea sunt simple afrimații neprobate, cărora nu le poate da relevanță. În plus, nu este neapărat adevărată supoziția contestatoarei în sensul că persoana care a permis accesul în clădire exercita atribuții de portar în înțelesul Codului de procedură civilă, întrucât este la fel de posibil ca accesul agentului AS în imobil să se fi făcut cu ajutorul unui alt locatar care revenea/pleca de acasă la acel moment.

De altfel, instanța observă că aceeași modalitate de comunicare (prin depunerea actelor în cutia poștală) s-a utilizat și în ceea ce privește comunicarea adresei de înființare a popririi din data de 04.11.2019, recepționată de contestatoare la 19.11.2019, iar în privința acesteia, nu s-a reclamat faptul că procedura de comunicare a fost făcută nelegal, ci dimpotrivă, reclamanta a susținut că este prima comunicare pe care a primit-o cu privire la dosarul de executare nr. ST3741/2016.

În consecință, pentru toate argumentele de fapt și de drept anterior expuse, instanța apreciază că s-a efectuat în mod legal comunicarea actelor de executare emise în anul 2016 în dosarul execuțional nr.ST3741/2016, depunerea actelor la cutia poștală fiind o modalitatea legală de comunicare conform art.163 alin.8 raportat la alin.3 al art.163 CPC. Prin urmare, având în vedere data celor 2 comunicări, respectiv 21.11.2016 și 09.12.2016 și data formulării prezentei contestații la executare (05.12.2019, conform ștampilei oficiului poștal – f.107,v.I), instanța apreciază că termenul legal de 15 zile pentru formularea cererii a fost cu mult depășit în cauza de față.

În ceea ce privește adresa de înființare a popririi din data de 04.11.2019, comunicată debitoarei la 19.11.2019, deși strict formal în privința acesteia termenul de 15 zile de la comunicare a fost respectat, instanța consideră că se impune admiterea excepției tardivității și cu privire la acest act, având în vedere că reclamanta a invocat nulitatea adresei de poprire pe motiv că are la bază un titlu lipsit de putere executorie prin intervenirea prescripției dreptului de a cere executarea silită, or acest motiv putea fi invocat încă de la primele actele de executare, emise în anul 2016.

În consecință, instanţa constată că prezenta acțiune a fost formulată cu depășirea termenului legal, sens în care va admite excepția tardivității contestației şi va respinge contestația la executare ca tardiv formulată.

Văzând că prin cererea introductivă contestatoarea a solicitat şi suspendarea executării silite până la soluţionarea prezentei contestaţii, având în vedere dispoziţiile art.719 din CPC, conform cărora aceasta se poate dispune până la soluţionarea contestaţiei la executare, instanţa o va respinge ca rămasă fără obiect.

În temeiul art.453 CPC, va respinge ca neîntemeiată cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în cheltuielile de fotocopiere a dosarului de executare și va lua act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată în cauza de față.

În lumina dispozițiilor art.45 alin.1 lit.f din OUG nr.80/2013, instanța va respinge ca neîntemeiată și cererea de restituire a taxei judiciare de timbru achitată în cauza de față.

Domenii speta

Spete similare