Contestaţie la executare. Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului b.e.j. t..

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.10.2019, sub nr.30322/299/2019, contestatoarea E., în contradictoriu cu intimaţii BEJ T. și SA, a formulat cerere de suspendare propriu-zisă şi contestaţie la executare, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună suspendarea executării silite declanşate în baza încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare emisă în dosarul nr.58/2015 al BEJ T., în cadrul căruia are calitatea de creditor. Pe fond, a solicitat, în principal, anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor şi a tuturor actelor subsecvente conform art.704 C.pr.civ., iar, în subsidiar, reducerea valorii cheltuielilor de executare în baza art.670 alin.4 C.pr.civ., cu obligarea intimatului BEJ T. la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că a înregistrat o cerere de executare la BEJ T., prin care a solicitat, în calitate de creditor, recuperarea creanţei născute din contractul de credit bancar, fiind, astfel, format dosarul de executare nr.58/2015.

Ulterior, la data de 23.09.2019, intimatul BEJ T. a comunicat notificările anexate şi încheierile de stabilire a cheltuielilor de executare din dosarele de executare în care contestatoare are, fie calitatea de creditor, fie calitatea de terţă persoană, prin care i-a pus în vedere societăţii E. S.R.L. să achite, în termen de 15 zile, suma totală de 465.277,90 lei (mai puţin onorariul executorului judecătoresc), în locul debitorului insolvabil, în temeiul art.670 alin.5 C.pr.civ.

În ceea ce priveşte suspendarea executării silite, contestatoarea a menţionat că, în dosarul nr.58/2015, intimatul BEJ T. doreşte recuperarea sumei totale de 516 lei, cu titlu de cheltuieli de executare (mai puţin onorariul executorului judecătoresc), datorate de debitorul pretins insolvabil, conform art. 670 alin. 5 C.pr.civ. A susţinut că executarea silită declanşată împotriva sa este total abuzivă şi neîntemeiată, iar, în cazul în care va continua prin înfiinţarea popririi asupra conturilor sale bancare, se va afla în imposibilitatea de a desfăşura obiectul de activitate, în sensul că nu va putea achita salariul a peste 500 angajaţi, taxele şi impozite datorate bugetului statului şi facturile emise de furnizorii săi, ceea ce va duce la periclitarea activităţii sale, fiind eligibilă de formularea unor cereri de deschidere a procedurii insolvenţei împotriva sa.

În continuare, contestatoarea a învederat că, împreună cu alte societăţi din grupul E., a formulat împotriva executorului plângere penală, fiind format dosarul nr.487/P/2019 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în care s-a început urmărirea penală pentru că, în calitate de executor judecătoresc, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi atribuţiilor de serviciu, intimatul a dispus în mod abuziv de sumele de bani puse la dispoziţie de debitori sau terţi popriţi. În consecinţă, a susţinut că, deşi executorul şi-a recuperat cheltuielile din dosarele de executare silită, şi-a însuşit fără drept sumele de bani cuvenite creditoarei.

De asemenea, contestatoarea a învederat că se impune suspendarea executării în raport de faptul că în dosarele de executare nu există înscrisuri contabile justificative, care să ateste cheltuielile aferente comunicării actelor de executare sau a cheltuielile denumite generic „alte cheltuieli prevăzute de lege” sau „redactare şi emitere acte de procedură.” Mai mult, executorul i-a solicitat inclusiv taxa de încuviinţare/învestire cu formulă executorie, deşi aceasta a fost achitată şi comunicată acestuia.

A mai arătat că intimatul BEJ T. a solicitat integral toate cheltuielile de executare creditorului E. S.R.L., deşi această societate nu are calitatea de creditor în toate dosarele, neexistând o obligaţie de solidaritate între societăţile creditoare din grupul E.

Contestatoarea a mai arătat că, în raport de prevederile art. 670 alin. 4 C.pr.civ., nu datorează cauţiune.

Pe fondul cauzei, contestatoarea a reluat susţinerile referitoare la existenţa dosarului penal nr.487/P/2019 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în care executorul este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi delapidare, menţionând că prejudiciul material provocat este de peste 500.000 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă. A susţinut că executorul judecătoresc, în scop şicanator şi revanşard, ca urmare a depunerii plângerii penale, a pus-o în executare, în mod neîntemeiat, pentru obţinerea unor cheltuieli deja recuperate.

Totodată, cheltuielile solicitate nu sunt întemeiate pe înscrisuri justificative (facturi, chitanţe, ordine de plată etc.). În acest sens, a arătat că, la data întocmirii fiecărui dosar de executare, a achitat în avans un onorariu în cuantum de 120 lei + TVA, care, însă, nu a fost dedus din cheltuielile imputate. Prin urmare, pentru stabilirea efectivă a cheltuielilor de executare este necesară depunerea înscrisurilor justificative care să ateste valoarea reală a cheltuielilor de executare restante.

În continuare, contestatoarea a reluat susţinerile referitoare la faptul că sumele sunt imputate societăţii E. S.R.L. A mai arătat că executorul a săvârşit un abuz, în sensul că solicită cheltuieli de executare inclusiv în dosarele de executare în care debitorii au bunuri mobile şi urmăribile, încălcând, astfel, în mod flagrant, dispoziţiile art. 670 alin. 4 C.pr.civ. În acest sens, a menţionat că, în marea majoritatea a dosarelor de executare, debitorii sunt solvabili, deoarece fie obţine venituri lunare, fie au în patrimoniu bunuri mobile şi/sau imobile.

În drept, au fost invocate prevederile art. 712, art. 719 alin. 1, art. 670 alin. 4 teza finală C.pr.civ.

În susţinerea cererii, contestatoarea a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu taxa de timbru in suma de 41,12 lei.

La data de 14.11.2019, prin serviciul registratură, intimatul BEJ T. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că, la data de 23.09.2019, a comunicat, în calitate de executor judecătoresc, patru notificări către E. S.R.L., care are calitatea de mandatară al celorlalte societăţi, prin care i-a pus în vedere să achite, în termen de 15 zile lucrătoare, cheltuielile executare (cu excepţia onorariului executorului şi a taxei de timbru de 20 lei) aferente dosarelor de executare din perioada 2013–2017.

În urma acestor notificări, care nu reprezintă un act de executare propriu-zis, deşi creditorul avea obligaţia să achite cheltuielile debitorilor insolvabili, a formulat nu mai puţin de 800 contestaţii la executare, blocând activitatea executorului judecătoresc vreme de mai bine de două săptămâni. În acest context, intimatul a formulat o acţiune în răspundere delictuală pentru abuz de drept, care face obiectul dosarului nr.23917/300/2017 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, sens în care a invocat abuzul de drept al contestatoarei.

Intimatul a arătat că documentul prin care a solicitat plata cheltuielilor este o notificare, iar nu o somaţie. Astfel, în raport de prevederile art. 711 alin. 1 C.pr.civ., notificarea nu este act de executare silită, reprezentând modalitatea juridică de a încunoştinţa o persoană cu privire la anumită stare de fapt sau de drept, de a-i comunica o anumită situaţie creată, de a o avertiza cu privire la un anumit demers, de a o soma să facă sau să nu facă ceva sub sancţiunea expres arătată.

Prin urmare, înştiinţarea nu poate face obiectul contestaţiei la executare, nefiind act de executare silită care să poată fi contestat prin instanţa de judecată. Mai mult, în notificare i s-a adus la cunoştinţă că, în situaţia în care nu va da curs favorabil cererii, va trece la executarea silită.

A mai precizat că încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare a fost emisă cu respectarea prevederilor legale şi, în contextul în care creditoarea nu a adus niciun argument prin care să arate vreun element de nelegalitate în întocmirea încheierii, solicitarea acesteia nu poate fi luată în considerare. În acest sens, intimatul a susţinut că a întreprins toate demersurile legale pentru recuperarea sumei, motiv pentru care nu se poate afirma că suma este excesivă, toate cheltuielile fiind justificate.

În ceea ce priveşte plângerea penală formulată, intimatul a învederat că fapta de a încasa sume de la debitori/terţi popriţi nu există, în fiecare dosar existând procese-verbale suplimentare de cheltuieli raportate la volumul de înscrisuri şi acte de executare şi la munca efectiv depusă. A mai precizat că în ordonanţa de începere a urmăririi penale se arată clar că s-a început urmărirea penală in rem, şi nu in personam, împotriva persoanei fizice T. sau BEJ T.. Astfel, faptul că a fost formulată o plângere penală împotriva sa nu înseamnă că se face vinovat de săvârşirea acuzaţiilor aduse, acestea fiind, evident, nefondată.

Intimatul a învederat că sumele care au fost deja recuperate de la debitorii solvabili nu au mai fost trecute în notificarea de plată şi imputate creditoarei reclamante.

De asemenea, a arătat că societatea creditoare nu a demonstrat în niciun fel faptul că o eventuală executare silită a sa ar atrage începerea procedurii insolvenţei, iar insolvenţa nu este un argument de admitere a contestaţiei la executare. A mai menţionat că societatea contestatoarea nu a probat nici existenţa avansului achitat sau a taxei judiciare de timbru, referirile generale la toate dosarele, în contextul în care este vorba de o singură speţă, neputând convinge.

Referitor la calitatea de debitoare, intimatul a arătat că E. S.R.L. este mandatară a tuturor societăţilor din grupul E., potrivit procurorilor de mandat încheiate.

În drept, au fost invocate prevederile art. 15, art. 1353 C.civ., art. 760 C.pr.civ.

În susţinerea întâmpinării, intimatul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La data de 07.01.2020, prin serviciul registratură, contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor, ca neîntemeiate.

BEJ T. a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, dosarul de executare nr.58/2015.

Intimatul SA nu a depus întâmpinare şi nu a solicitat probe în apărare.

La termenul din data de 29.01.2020  instanţa a invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului B.E.J. T., pe care a unit-o cu fondul cauzei.

Instanţa a încuviinţat, pentru contestatoare şi intimatul BEJ T. , proba cu înscrisuri.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a intimatului Biroul Executorului Judecătoresc T. excepție absolută și peremptorie care are prioritate cu privire la soluționare în raport de fondul cauzei, instanța urmează să admită excepția invocată din oficiu pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozitiilor art.2 alin.1 din legea nr.188/2000, executorul judecătoresc este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit dispozitiilor art.7 alin.1 lit.a din aceeași lege executorul judecătoresc are atribuția de a pune în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii.

De asemenea, dispozitiile art.57 și 58 din legea nr.188/2000 prevăd că actele executorilor judecătorești sunt supuse, în condițiile legii, controlului instanțelor judecătorești competente, cei interesați sau vătămați prin actele de executare putând formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

În acest context, având în vedere că rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte într-o acțiune în fața instanței judecătorești cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, calitate procesual activă și pasivă în cadrul unei contestații la executare având doar părțile interesate sau vătămate prin actul de executare întocmit în cadrul unui dosar de executare. Se vor avea in vedere si dispozitiile procedurale reglementate de art.712 si urmatoarele din codul de procedura civila, din care rezulta ca executorul judecatoresc nu este parte in raportul de executare silita, hotararea judecatoreasca pronuntata in contestatie fiind opozabila acestuia prin lege.

In acest sens sunt si dispoziţiile Deciziei nr.162/2003 a Curţii Constituţionale. Astfel, legat de calitatea procesuală pasivă a executorului judecătoresc, Curtea Constituţională, având de soluţionat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 399 Cod pr. civilă, care, în opinia autorului excepţiei, prin omisiune nu prevede obligativitatea citării, ca parte în cadrul contestaţiei la executare, a executorului judecătoresc, a stabilit că „în cadrul executării silite, ca şi în cazul contestaţiei la executare, organul de executare nu are interese proprii şi, în consecinţă, nu are calitatea de parte în proces şi nu este necesar să fie citat ca atare, iar problema unei asemenea calităţi a organului de executare s-ar putea pune numai în ipoteza din art.399 alin.1 ultima teză din Codul de procedură civilă, atunci când se face contestaţie la executare pentru motivul că organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege”

Prin urmare, executorul judecătoresc poate dobândi calitate procesuală doar atunci când refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare, când partea interesată are la îndemână, fie calea contestaţiei la executare, fie calea plângerii, după caz. În toate celelalte situaţii biroul executorului judecătoresc nu dobândeşte calitate procesuală pasivă, această calitate aparţinând persoanelor implicate în executare, dar hotărârea ce se va da îi va fi opozabilă executorului, chiar dacă nu a fost parte în proces.

Cum în prezenta cauză nu este vorba despre vreuna din situaţiile amintite, B.E.J. T. nu are calitate procesuală pasivă şi, deci, excepţia invocată va fi admisă.

Pentru aceste considerente, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului B.E.J. T., invocata din oficiu, si va respinge cererea formulata in contradictoriu cu intimatul B.E.J. T. ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

In ceea ce priveste fondul contestatiei la executare formulată în contradictoriu cu intimatul SA, instanta retine urmatoarele:

Urmare a cererii de executare silită formulate la data de 19.01.2015 de creditoarea E. GH prin administrator al activelor S.C. E. S.R.L., împotriva intimatului SA a fost deschis dosarul de executare nr.58/2015 al BEJ T., în vederea punerii în executare a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.503839545/29.05.2006 pentru recuperarea creanţei în cuantum de 2.123,07 lei şi a cheltuielilor de executare silită.

Astfel, prin încheierea din 19.01.2015 emisă în dosarul de executare nr.58/2015 al BEJ T., executorul judecătoresc a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.503839545/29.05.2006, învestit cu formulă executorie prin încheierea din 16.12.2014 dată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr.36851/300/2014.

În vederea executării dispoziţiilor din titlul executoriu, executorul judecătoresc a emis încheierea din 19.01.2015, prin care au fost stabilite cheltuieli de executare silită în cuantum total de 773,26 lei (TVA inclus), după cum urmează: 263,26 lei (TVA inclus) onorariu executor judecătoresc, 248 lei (TVA inclus) redactare şi emitere adrese, 62 lei (TVA inclus) cheltuieli efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi cu efectuarea altor acte de executare silită conform art. 670 alin. 3 pct. 5 şi pct. 7 C.pr.civ., 62 lei (TVA inclus) cheltuieli cu poşta şi comunicarea actelor de procedură, 62 lei (TVA inclus) alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfăşurării executării silite, 62 lei (TVA inclus) redactare şi emitere acte de procedură, 20 lei taxă învestire titlu executoriu.

Astfel cum rezultă din cuprinsul încheierii, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit SA, conform art. 670 alin. 2 C.pr.civ.

Ulterior, prin notificarea din data de 18.09.2019, intimatul BEJ Tudor Irina Alexandra i-a pus în vedere S.C. E. S.R.L. ca, în termen de 15 zile, să achite debitul cu care figurează în evidenţele sale, în cuantum de 138.384 lei, reprezentând debit rezultat din dosarele de executare în care nu au fost recuperate sumele debitorilor şi nici cheltuielile de executare, în cuantumul sumei restante nefiind inclus şi onorariul executorului judecătoresc astfel cum este prevăzut de art. 670 alin. 5 C.pr.civ. Astfel, intimatul i-a adus la cunoştinţă societăţii anterior menţionate faptul că, în situaţia în care nu va da curs favorabil notificării, urmează să treacă direct la executare silită conform art. 670 alin. 6 C.pr.civ. (fila 7).

Analizând anexa ataşată notificării (filele 9 verso-16), instanţa constată că suma de 138.384 lei cuprinde şi cheltuielile de executare din dosarul de executare nr.58/2015 deschis împotriva debitorului SA (poziţia nr.26).

Instanţa reţine că, în prezenta cauză, urmare a notificării din data de 18.09.2019, contestatoarea E. GM a solicitat, în calitate de creditor în dosarul de executare nr.58/2015 al BEJ T., anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor sau, în subsidiar, reducerea cuantumului acestora.

Aşa cum rezultă din prevederile art. 32 C.pr.civ., printre condiţiile de exercitare a acţiunii civile, se regăseşte şi justificarea unui interes. Astfel, interesul trebuie să fie determinant, legitim, personal, născut şi actual (art. 33 C.pr.civ.).

Or, analizând actele de executare din dosarul de executare nr.58/2015, instanţa constată că executorul judecătoresc nu a procedat la începerea urmăririi silite a creditoarei pentru plata cheltuielilor de executare, nefiind făcută dovada faptului că acesta ar fi deschis un alt dosar de executare pentru punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de încheierea din 19.01.2015.

Or, în condiţiile în care, în prezent, contestatoarea nu este executată silit pentru plata cheltuielilor de executare din dosarul nr.58/2015, nu se poate aprecia că simpla notificare comunicată în vederea achitării sumelor pretins datorate, în lipsa unor acte de executare silită în sensul art. 656 C.pr.civ., o îndreptăţeşte să formuleze contestaţie la executare, aceasta nefiind în măsură, la acest moment, să justifice un interes născut şi actual.

Instanţa nu poate reţine susţinerile contestatoarei în sensul că a înţeles să formuleze contestaţie la executare la acest moment pentru a nu pierde termenul de 15 zile prevăzut de art.715 C.pr.civ., în condiţiile în care, trebuie să fie îndeplinită şi condiţia interesului în promovarea cererii. Or, contestaţia la executare nu poate fi făcută cu caracter preventiv fără a exista o executare silită demarată împotriva persoanei care înţelege să o formuleze, interesul părţii de a o formula născându-se abia la momentul începerii efective a executării silite.

Pe de altă parte, instanţa apreciază că, în cauză, creditoarea nu a fost în măsură să justifice un interes şi prin raportare la faptul că, prin notificarea de plată, executorul judecătoresc a înţeles să solicite plata sumelor de la S.C. E. S.R.L., şi nu de la contestatoarea E. GM, împrejurare recunoscută expres de către aceasta din urmă în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Or, la acest moment, executorul judecătoresc nici măcar nu a efectuat demersuri prealabile cu privire la contestatoare, înţelegând să solicite suma de bani de la o altă societate comercială, astfel încât nu se poate aprecia că aceasta are interes să formuleze contestaţie la executare, interesul său urmând să se nască şi să devină actual abia în momentul în care încheierea de stabilire cheltuieli va fi pusă în executare silită efectivă împotriva sa, prin deschiderea unui nou dosar de executare sau prin emiterea unei somaţii în dosarul nr.58/2015.

Pe cale de consecinţă, pentru toate aceste considerente, instanta va respinge contestaţia la executare formulată în contradictoriu cu intimatul SECHEA ADRIAN ca lipsită de interes.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, instanţa reţine că, potrivit art. 719 alin. 1 C.pr.civ., până la soluţionarea contestaţiei sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, se poate dispune suspendarea executării. Astfel, având în vedere soluţia care va fi pronunţată în cauză cu privire la contestaţia la executare, instanţa va respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.

În ceea ce priveşte plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că, potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Aşa cum rezultă din art. 451 C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorarii avocaţi sau experţi, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Astfel, fiind în culpă procesuală, instanta va obliga contestatoarea la plata către intimatul B.E.J. T. a sumei de 77,35 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În temeiul art.720 alin.4 C.pr.civ., prezenta hotărâre se va comunica, din oficiu, B.E.J. T..

Domenii speta

Spete similare