Acțiune în anularea hotărârii adunării creditorilor. Situația particulară în care ordinea de zi a adunării creditorilor cuprinde modificarea planului de reorganizare. Condiții.

Rezumat - În situaţia în care adunarea generală a creditorilor se referă la modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia, temeiurilor de desfiinţare a hotărârii adunării creditorilor (dispoziţiile art. 47, 48 şi 49 din Legea nr. 85/2014 privind încălcarea procedurii obligatorii referitoare la convocare, ordine de zi, desfăşurare, vot, cvorum şi majoritate) li se adaugă art. 139 alin. 5, care, pe lângă condiţia duratei maxime şi a persoanei care poate propune modificarea, reglementează, pe de o parte, votarea modificării de către adunarea creditorilor cu creanţele rămase în sold la data votului în aceleaşi condiţii ca şi votarea planului de reorganizare şi, pe de altă parte, necesitatea confirmării de către judecătorul sindic.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 139 alin. 5 și 138 privind votarea planului rezultă că, la modificarea planului de reorganizare, legiuitorul a prevăzut votul în cadrul adunării creditorilor separat pe cele 5 categorii, fiecare titular al creanţei beneficiind de un drept de vot în cadrul categoriei din care face parte şi că modificarea planului urmează a fi socotită acceptată de o categorie dacă în respectiva categorie a fost acceptată de majoritatea absolută din valoarea creanţelor rămase în sold.

Rezultă, totodată, că în cadrul categoriei creditorilor chirografari pot participa la votul asupra modificării planului creditorii care controlează direct sau indirect/ sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul, doar dacă programul de plăţi modificat nu le oferă nici o sumă sau le oferă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului cu condiţia ca astfel de plăţi să respecte ordinea de distribuire prevăzută pentru participare la distribuirea creditorilor chirografari în cazul falimentului, anume aceea a creanţelor subordonate prevăzută de art. 161 pct. 10 lit. a.

Prin sentinţa nr. 181 din data de 30.09.2019, Tribunalul Olt – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a respins contestaţia formulată de contestatoarea creditoare AJFPO, în numele şi pentru DGRFPC, în contradictoriu cu intimatul IECIPURL în calitate de administrator judiciar al debitoarei SCSMFSRL şi intimaţii creditori  CVSA,  ERSA,  SA,  ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, în raport de  susţinerile părţilor şi de dispoziţiile legale incidente, judecătorul sindic a  reţinut următoarele:

Prin procesul-verbal al Adunării creditorilor, încheiat la data de 26.06.2019, s-a aprobat planul de reorganizare modificat al debitoarei SCSMFSRLSa, aşa cum a fost propus de debitoare prin administratorul special, contestatoarea A.J.F.P.O formulând contestaţie, motivat de faptul că planul a fost votat şi de asociatul debitoarei, care are calitatea de creditor şi care  deţine  o creanţă subordonată, ce este  exclusă de la votul asupra planului de reorganizare sau asupra modificării acestuia de chiar dispoziţiile legale, contestatoarea considerând că planul a fost votat de o singură categorie din cele trei care trebuiau să-şi exprime votul, şi anume categoria creanţelor salariale.

În cauză, s-a constatat  că planul a fost  modificat, fiind  aplicabile prevederile art. 139 alin. 2 pct. 5, potrivit cărora modificarea planului va trebui să fie confirmată de judecătorul sindic.

Confirmarea planului de reorganizare a activităţii debitorului supus procedurii insolvenţei se face, potrivit prevederilor art. 139 din Legea nr. 85/2014, pe baza procesului verbal al adunării creditorilor prin care a fost aprobat, dacă sunt întrunite condiţiile legale pentru a fi socotit acceptat de creditori, conform cerinţelor art. 139 alin. 1 lit. A – E, precum  şi dacă planul respectă, din punctul de vedere al legalităţii şi valabilităţii, prevederile art. 133, referitoare la conţinutul planului, inclusiv pe cele vizând programul de plată a creanţelor (art. 139 lit. F).

În speţă, modificarea  planului  de reorganizare a activităţii debitoarei a fost supusă la vot în mod legal.

Potrivit  art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2014, planul este supus votului următoarelor categorii distincte de creanţe: a) creanţele care beneficiază de drepturi de preferinţă; b) creanţele salariale; c) creanţele bugetare; d) creanţele creditorilor indispensabili; e) celelalte creanţe chirografare.

În cauză, administratorul judiciar a supus planul modificat votului următoarelor categorii de creanţe: creanţe salariale, creanţe bugetare şi creanţe chirografare, în această ultimă categorie fiind inclusă şi creanţa subordonată a asociatului Schiopu Aurica, considerând în mod legal creanţa  subordonată ca nereprezentând o categorie distinctă de creanţe, legea acordând drept de vot şi acestei categorii în categoria creanţelor chirografare cu condiţia respectării  prevederilor art. 138 alin. 5 din Legea nr. 85/2014, conform cărora „Creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul pot vota cu privire la planul de reorganizare, sub condiţia ca programul de plăţi să nu le ofere nicio sumă sau să le ofere mai puţin decât ar primi în cazul falimentului şi ca orice astfel de plăţi să le fie acordate potrivit ordinii de prioritate a creanţelor subordonate prevăzute la art. 161 pct. 10 lit. a)”, în cauză fiind îndeplinită şi această cerinţă, având în vedere că prin modificarea propusă creditoarea Schiopu Aurica nu primeşte nicio sumă de bani.

În concluzie, s-a constatat că planul  modificat a fost  votat de către creanţele salariale care l-au acceptat cu votul a 100,00 % din totalul creanţelor salariale, de creanţele chirografare care l-au acceptat cu votul a 94,11% din totalul acestor creanţe (inclusiv  creanţa subordonată) şi nu a fost votat de creanţele bugetare, astfel că planul a fost aprobat de două din cele trei categorii de creanţe cu drept de vot în procedura insolvenţei, votul în favoarea planului modificat însumând un procent de 70,03%.

A fost înlăturată ca neîntemeiată susţinerea  creditoarei AJFPO în sensul că nefiind votată  modificarea planului de către cei doi  creditori chirografari – CVSA şi ERSA, iar creanţa subordonată  a asociatului SA  fiind  exclusă de la votul asupra planului, în mod efectiv modificarea nu a fost votată decât de creanţele salariale. Judecătorul sindic a reţinut că legea permite şi creanţelor subordonate să voteze planul şi, implicit, modificările aduse acestuia, dar nu ca o categorie distinctă, ci în categoria creanţelor chirografare, respectând condiţia neatribuirii de sume prin planul propus, astfel că, în speţă, în mod legal administratorul judiciar a considerat că planul modificat a fost aprobat de creanţele salariale şi creanţele chirografare, deci de două din cele  trei categorii care puteau să îşi exprime votul, consemnându-se acest aspect în procesul-verbal al adunării creditorilor din data de 26.06.2019.

Această interpretare este în consens şi cu practica judiciară în materie, exemplificând în acest sens decizia nr. 166 /02.03.2017, pronunţată de Curtea de Apel Craiova – Secţia a II-a Civilă, în dosar nr. 1023/104/2015/a4.

Pentru aceste considerente, judecătorul sindic a reţinut legalitatea procesului-verbal al adunării creditorilor din data de 26.06.2019 şi a respins contestaţia formulată de creditoare, împotriva acestuia, ca neîntemeiată. 

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel creditoarea AJFPO în numele şi pentru DGRFPC, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivele de apel, apelanta creditoare a arătat că nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea insolvenţei pentru aprobarea modificării planului de reorganizare în sensul prelungirii duratei cu încă un an, deoarece la votul în cadrul adunării creditorilor au participat 3 categorii de creanţe, creanţe salariale, creanţe bugetare şi creanţe subordonate, acestea din urmă nefiind prevăzute de art. 138 alin. 3 în categoriile care pot exprima un vot asupra planului.

Apelanta creditoare a subliniat că din procesul-verbal al adunării creditorilor contestat rezultă că modificarea planului a fost votată doar de creditorii cu creanţe salariale, că în categoria creanţelor bugetare şi-a exprimat votul împotriva modificării planului şi că în categoria creanţelor chirografare CV şi ER nu au exprimat voturi, neparticipând la adunarea creditorilor.

În opinia apelantei creditoare, sunt aplicabile dispoziţiile art. 139 alin. 1 lit. C din Legea nr. 85/2014, aprecierea judecătorului sindic de includere a creanţei asociatului debitoarei în categoria creanţelor chirografare nefiind corectă, raportat la prevederile art. 138 alin. 5 şi art. 161 pct. 10 lit. a din Legea nr. 85/2014.

A precizat apelanta creditoare că, dacă legiuitorul ar fi dorit participarea la votul asupra planului sau a modificării acestuia a creanţelor subordonate în cadrul categoriei creanţelor chirografare, nu ar fi introdus reglementarea de la alineatul 5 al articolului 138 care face trimitere la art. 161 pct. 10 lit. a.

Apelanta creditoare a mai arătat că în contextul în care modificarea planului a fost votată de o singură categorie de creanţe, care nu însumează 30% din totalul masei credale şi prelungirea perioadei de reorganizare conduce la acumularea de pierderi, se impune admiterea apelului, modificarea sentinţei apelate în sensul admiterii contestaţiei şi desfiinţării procesului-verbal al adunării creditorilor debitoarei SMFSRL întocmit la data de 26.06.2019.

În drept, apelanta creditoare a invocat prevederile art. 43 din Legea nr. 85/2014, art. 466 şi următoarele Cod procedură civilă.

La data de 17.12.2019 intimatul administrator judiciar IECIPURL a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.

În cuprinsul întâmpinării administratorul judiciar a arătat că în cadrul adunării generale a creditorilor din data de 26.06.2019, având pe ordinea de zi aprobarea modificării planului de reorganizare al debitoarei, a votat şi creditoarea SA, care deţine un procent de 94,11% din categoria creditorilor chirografari şi că această creditoare nu primeşte nici o sumă de bani conform programului de plăţi modificat, astfel încât condiţia impusă de art. 138 alin. 5 din Legea nr. 85/2014 este îndeplinită.

A precizat că debitoarea desfăşoară activitatea prevăzută de codul CAEN 5610 – restaurante, înregistrând profit şi reuşind să plătească primele 5 tranşe ale programului de plăţi.

Analizând apelul prin prisma motivelor de apel şi a dispoziţiilor incidente în cauză, Curtea a constatat că acesta este nefondat.

Potrivit art. 48 alin. 7 din Legea nr. 85/2014 hotărârile adunării creditorilor sunt supuse controlului judecătorului sindic la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii şi au solicitat ca votul negativ să se consemneze în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, care au lipsit motivat de la şedinţă sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul verbal întocmit.

Judecătorul sindic poate desfiinţa o hotărâre a adunării creditorilor pentru nelegalitate, temeiurile de desfiinţare fiind cele referitoare la încălcarea dispoziţiilor  Legii nr. 85/2014 şi/sau încălcarea procedurii obligatorii referitoare la convocare, ordine de zi, desfăşurare, vot, cvorum şi majoritate prevăzute de art. 47, 48 şi 49 din lege, deci motive de nelegalitate, şi nu de netemeinicie.

În cazul în care ordinea de zi a adunării creditorilor cuprinde modificarea planului de reorganizare sunt incidente dispoziţiile art. 139 alin. 5 din Legea nr. 85/2014 potrivit cărora modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia, se poate face oricând pe parcursul procedurii de reorganizare fără a se putea depăşi durata totală maximă de 4 ani şi poate fi propusă de oricare dintre persoanele cărora legiuitorul le-a conferit vocaţia de a propune un plan conform art. 132 din Legea nr. 85/2014.

În situaţia în care adunarea generală a creditorilor se referă la modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia, temeiurilor de desfiinţare a hotărârii adunării creditorilor li se adaugă art. 139 alin. 5, care, pe lângă condiţia duratei maxime şi a persoanei care poate propune modificarea, reglementează, pe de o parte, votarea modificării de către adunarea creditorilor cu creanţele rămase în sold la data votului în aceleaşi condiţii ca şi votarea planului de reorganizare şi, pe de altă parte, necesitatea confirmării de către judecătorul sindic.

Ca urmare, controlul privind legalitatea adunării creditorilor având pe ordinea de zi modificarea planului de reorganizare presupune verificarea condiţiilor de vot prevăzute de art. 138, vizând votul asupra planului de reorganizare.

Art. 138 stabileşte că votarea planului de reorganizare se face pe categorii de creanţe, legiuitorul indicând cele 5 categorii care votează separat, anume: creanţele care beneficiază de drepturi de preferinţă; creanţele salariale; creanţele bugetare; creanţele creditorilor indispensabili; celelalte creanţe chirografare (alin. 3), fiecare titular al unei creanţe beneficiind de un drept de vot exercitat în categoria de creanţe din care face parte creanţa (alin. 2), planul urmând a fi socotit acceptat de o categorie dacă în respectiva categorie este acceptat de majoritatea absolută din valoarea creanţelor (alin. 4).

Art. 138 alin. 5 prevede posibilitatea participării la votul asupra planului a creditorilor care controlează direct sau indirect/ sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul doar în condiţiile în care programul de plăţi nu le oferă nici o sumă sau le oferă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului şi ca orice astfel de plăţi să fie acordate potrivit ordinii de prioritate a creanţelor subordonate prevăzute la art. 161 pct. 10 lit. a.

Aplicarea dispoziţiilor art. 138 alin. 5 are în vedere controlul definit de art. 5 alin. 1 pct. 9 din Legea nr. 85/2014 şi, numai în cazul în care creditorul primeşte prin programul de plăţi modificat mai puţin decât ar primi în cazul falimentului, nu şi în cazul în care nu primeşte nici o sumă, plăţile trebuie să respecte ordinea de prioritate prevăzută de art. 161 pct. 10 lit. a.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor menţionate mai sus rezultă că la modificarea planului de reorganizare, legiuitorul a prevăzut votul în cadrul adunării creditorilor separat pe cele 5 categorii, fiecare titular al creanţei beneficiind de un drept de vot în cadrul categoriei din care face parte şi că modificarea planului urmează a fi socotită acceptată de o categorie dacă în respectiva categorie a fost acceptată de majoritatea absolută din valoarea creanţelor rămase în sold.

Rezultă, totodată, că în cadrul categoriei creditorilor chirografari pot participa la votul asupra modificării planului creditorii care controlează direct sau indirect/ sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul, doar dacă programul de plăţi modificat nu le oferă nici o sumă sau le oferă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului cu condiţia ca astfel de plăţi să respecte ordinea de distribuire prevăzută pentru participare la distribuirea creditorilor chirografari în cazul falimentului, anume aceea a creanţelor subordonate prevăzută de art. 161 pct. 10 lit. a.

Verificând procesul-verbal al adunării creditorilor din data de 26.06.2019, publicat în BPI nr. 12821/26.06.2019, rezultă că în cadrul adunării generale a creditorilor debitoarei SMFSRL desfăşurate la data de 26.06.2019 au votat pentru modificarea planului de reorganizare categoria creanţelor salariale şi categoria creanţelor chirografare şi împotriva modificării planului categoria creanţelor bugetare, precum şi că în cadrul categoriei creanţelor chirografare creditoarea SA, care nu primeşte nici o sumă de bani conform programului de plăţi modificat, deţine 94,11% din valoarea creanţelor.

În consecinţă, hotărârea adunării creditorilor din data de 26.06.2019, în cadrul căreia au acceptat modificarea planului 2 din cele 3 categorii de creanţe existente, a fost adoptată cu respectarea dispoziţiilor art. 138 din Legea nr. 85/2014.

Susţinerile apelantei creditoare, potrivit cărora aprecierea judecătorului sindic de includere a creanţei asociatului debitorilor în categoria creanţelor chirografare nu este corectă, raportat la prevederile art. 138 alin. 5 şi art. 161 pct. 10 lit. a din Legea nr. 85/2014 şi potrivit cărora dacă  legiuitorul ar fi dorit participarea la vot a creanţelor subordonate în cadrul categoriei creanţelor chirografare, nu ar fi introdus reglementarea de la alineatul 5 al articolului 138 care face trimitere la art. 161 pct. 10 lit. a, nu pot fi reţinute.

Aşa cum am arătat, legiuitorul a prevăzut votul celor 5 categorii în care este inclusă şi categoria creanţelor chirografare, iar condiţiile stabilite de art. 138 alin. 5 cu trimiterea la art. 161 pct. 10 lit. a confirmă opinia judecătorului sindic, deoarece textul art. 161 reglementează ordinea de prioritate la distribuirea sumelor în cazul falimentului către creditorii chirografari, denumirea articolului fiind „ participarea la distribuire a creditorilor chirografari”.

Cu alte cuvinte creanţele subordonate la care art. 161 pct. 10 lit. a face referire reprezintă creanţe chirografare, astfel încât includerea asociatului debitoarei în categoria creditorilor cu creanţe chirografare este corectă.

În speţă, nu se pune problema respectării ordinii de prioritate stabilite de art. 138 alin. 5 ultima parte, întrucât sunt incidente dispoziţiile din prima ipoteză a alineatului 5, creditoarea SA neprimind, potrivit programului de plăţi modificat, nici o sumă, şi, ca urmare, singura condiţie privind exprimarea votului dacă programul de plată nu oferă nici o sumă creditorului este îndeplinită, această creditoare putând vota în cadrul categoriei din care face parte (creanţe chirografare).

Pentru considerentele expuse, având în vedere dispoziţiile art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea a respins apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare