Tip : sentinta civila

Prin rechizitoriul nr. (...), emis la data de (...) de (...)s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

1) (...), sub aspectul comiterii infracțiunilor de furt calificat,  prevăzută de  art. 228 alin. 1 Cod penal,  art. 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b din Codul Penal,  cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul Penal (mai multe acte materiale comise în perioada începutul lunii (...), împotriva persoanei vătămate (...)); furt calificat,  prevăzută de  art. 228 alin. 1 Cod penal, art. 229 alin. 1 lit. d alin. 2 lit. b din Codul Penal  cu aplicarea art 77 lit. a și d din Codul Penal (un act material comis în data de (..), împotriva persoanelor vătămate (...)); violare de domiciliu,  faptă prevăzută de  art. 224 alin. 1 și 2 din Codul Penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (mai multe acte materiale comise în perioada (...), împotriva persoanelor vătămate (...)) și a art. 77 alin. 1 lit. a și d Cod penal, toate cele trei infracțiuni aplicarea art. 38 alin.1 din Codul Penal;

2) (...), sub aspectul comiterii infracțiunilor de furt calificat,  prevăzută de  art. 228 alin. 1 Cod penal,  art. 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b din Codul Penal,  cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul Penal ( mai multe acte materiale comise în perioada iulie 2021-începutul lunii (...) împotriva persoanei vătămate (...)); furt calificat,  prevăzută de  art. 228 alin. 1 Cod penal, art. 229 alin. 1 lit. d alin. 2 lit. b din Codul Penal  cu aplicarea art 77 lit. a și d din Codul Penal (un act material comis în data de (...), împotriva persoanelor  vătămate (...)); violare de domiciliu,  faptă prevăzută de  art. 224 alin. 1 și 2 din Codul Penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (mai multe acte materiale comise în perioada (...) împotriva persoanelor vătămate (...)) și a art. 77 alin. 1 lit. a și d Cod penal, toate cele trei infracțiuni aplicarea art. 38 alin.1 din Codul Penal;

3) (...) aflat în stare de arest preventiv la (...), sub aspectul comiterii infracțiunilor de furt calificat, prevăzută de  art. 228 alin. 1  Cod penal,  art. 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b din Codul Penal (persoană vătămată (...)  furt calificat,  prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal, art. 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b din Codul Penal,  cu aplicarea art. 77 lit. a din Codul Penal (un act material comis în data de (...), împotriva persoanelor  vătămate (...)); violare de domiciliu, faptă prevăzută de art. 224 alin. 1 și 2 din Codul Penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (mai multe acte materiale comise în perioada (...), împotriva persoanelor vătămate (...)) și a art. 77 alin. 1 lit. a Cod penal; distrugere, faptă prevăzută de  art. 253 alin. 1 din Codul Penal (persoane vătămate (...)); evadare, prev. de art. 285 alin. 1 Cod penal, toate cele cinci infracțiuni cu aplicarea art. 38 alin.1 din Codul Penal  şi art. 113 alin. 3 C.pen.

În fapt, prin actul de sesizare s-a reținut că în perioada (...), inculpații majori (...) au sustras în mai multe rânduri, din podul imobilului persoanei vătămate (..), din (...) diferite sume de bani, cauzând un prejudiciu de (...) lei.

În data de (...), inculpatul minor (...), împreună cu inculpatul major (...), după o prealabilă înțelegere, a pătruns în podul imobilului persoanei vătămate (...), din (...), pentru a sustrage bani, iar de acolo, inculpatul  (...), dintr-o găleată de plastic, a sustras suma de (...) de lei, pe care au cheltuit-o în interes personal amândoi.

În perioada (...), inculpații majori  (...), împreună cu inculpatul minor (...) au pătruns, fără drept și au locuit în imobilul din (...), aparținând persoanelor vătămate (...)

În data de (...), inculpații (...), împreună cu (....), au tăiat lacătul ce asigura ușa de acces în beciul locuinței, iar din beci au sustras, mai multe bunuri (o motocoasă, un recipient conținând (...) l de benzină și accesorii aferente motocoasei),  cauzând un prejudiciu de (...)de lei.

În data de (...), inculpatul minor (...), în timp ce se afla în locuința din (...), aparținând persoanelor vătămate (...) a distrus un tac de la o masă de biliard și un geam de la una dintre ferestrele locuinței.

În perioada (...), inculpații majori  (...), împreună cu inculpatul minor (...) au pătruns, de mai multe ori, fără drept și au locuit în imobilul  din (...), aparținând persoanelor vătămate (...)

În data de (...), în jurul orei (...) inculpatul minor (...), în timp ce se afla în sediul (...), fiind în stare legală de reținere, sub puterea ordonanței de reținere dispusă în dosarul penal nr. (...) pentru o perioadă de (...) de ore, în perioada (...), a fugit de sub escorta organelor de poliție din cadrul Poliției (...)

Săvârşirea infracţiunilor reţinute de către procuror rezultă din următoarele mijloace de probă administrate în cauză: proces verbal de cercetare la fața locului din (...), adresa nr. (...) a Poliției (...) declarația persoanei vătămate (...), proces verbal de reconstituire din (...) și planșe foto (...), proces verbal de cercetare la fața locului din (...), adresa nr. (...), a Poliției (...), proces verbal din (...) adresa nr. (...) a Poliției (...) declarația persoanei vătămate  (..:) declarația persoanei vătămate (...), declarația martorei (...), declarațiile inculpatului (...), declarații inculpatului (...) declarația inculpatei (...) proces verbal de depistare din (...) declarația martorului (...) declarația martorului (..), proces verbal din (....) proces verbal din (...) proces verbal de despistare din (...), proces verbal din (...), proces verbal din (...)( și planșe foto  (...), proces verbal din (...), proces verbal din (...), plic conținând un CD (..), copie ordonanță reținere (...)

În ceea ce priveşte măsurile preventive dispuse în cauză, în cursul urmăririi penale, se reţin următoarele:

Prin ordonanţa din data de (...), s-a dispus reţinerea suspecților (...) pe o durată de (...)ore, începând cu data de (,...) până la data de (...)

Prin încheierea din data de (...), pronunțată de (...) în dosarul nr. (...), s-a admis propunerea formulată de (...) în dosarul nr. (...). În temeiul art. 226 alin. (2) C.proc.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului (...), pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de (...) şi până la data de (...)

Prin ordonanța de dispunere a controlului judiciar din data de (...) s-a dispus punerea de îndată în libertate şi înlocuirea măsurii preventive a reţinerii cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 zile, faţă de inculpaţii (...)

Verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor preventive la primirea dosarului şi în camera preliminară.

Cauza a fost înregistrată pe rolul (..) la data de (...), sub nr. (...), fiind stabilit termen de judecată în camera de consiliu, în vederea verificării legalității şi temeiniciei măsurilor preventive la data de (...)

În drept, potrivit prevederilor art. 207 al. 2 din Cod proc. pen., în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului, iar potrivit disp. art. 207 alin. 6 Cod proc. pen., în tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri.

Prin încheierea din data de (...), dispusă în dosarul nr. (...), s-au menținut măsurile preventive dispuse în cauză, cu privire la inculpații (...)

Prin încheierea din data de (...), dispusă în dosarul nr. (...) s-a menținut măsura arestării preventive luate cu privire la inculpatul (...)

Prin încheierea din data de (...), dispusă în dosarul nr. ()..:), s-au menținut măsurile preventive dispuse în cauză cu privire la inculpații (...)

La termen de judecată din data de (...), s-a procedat la verificarea din oficiu a legalităţii şi temeiniciei măsurilor preventive dispuse în cauză, fiind formulate de către inculpaţi, prin apărător din oficiu, mai multe cereri, după cum urmează: referitor la inculpatul (...), s-a solicitat revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura preventivă a controlului judiciar; pentru inculpații (...) s-a solicitat, în principal, revocarea măsurii controlului judiciar, iar în subsidiar, înlăturarea obligației de interzicere a părăsirii limitei teritoriale a județului (...)

A. Cu referire la măsura arestării preventive luate faţă de inculpatul (...)

În fapt, se reţine că inculpatul a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de furt calificat, prevăzută de  art. 228 alin. 1  Cod penal,  art. 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b din Codul Penal (persoană vătămată (...); furt calificat,  prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal, art. 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b din Codul Penal,  cu aplicarea art. 77 lit. a din Codul Penal (un act material comis în data de (...), împotriva persoanelor  vătămate (...)); violare de domiciliu, faptă prevăzută de art. 224 alin. 1 și 2 din Codul Penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (mai multe acte materiale comise în perioada (...) împotriva persoanelor vătămate (...) și a art. 77 alin. 1 lit. a Cod penal; distrugere, faptă prevăzută de  art. 253 alin. 1 din Codul Penal (persoane vătămate (...)); evadare, prev. de art. 285 alin. 1 Cod penal, toate cele cinci infracțiuni cu aplicarea art. 38 alin.1 din Codul Penal  şi art. 113 alin. 3 C. pen.

În drept, conform art. 202 alin. (1) C. pr. pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”

Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol de lege, “orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

De asemenea, conform art. 223 C. proc. pen., „(1) Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;

b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;

c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;

d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.

(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive, trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”

Potrivit art. 243 alin. (1) – (3) C.proc.pen. faţă de suspectul şi inculpatul minor se pot dispune măsuri preventive potrivit dispoziţiilor prevăzute în secţiunile 1-7 din prezentul capitol, cu derogările şi completările prevăzute în prezentul articol. Reţinerea şi arestarea preventivă pot fi dispuse faţă de un minor, în mod excepţional, numai dacă efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalităţii şi dezvoltării acestuia nu sunt disproporţionate faţă de scopul urmărit prin luarea măsurii. La stabilirea duratei pentru care se ia măsura arestării preventive se are în vedere vârsta inculpatului de la data când se dispune asupra luării, prelungirii sau menţinerii acestei măsuri.

Potrivit art. 348 C.pr.pen., în cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispoziţiilor art. 207 C.pr.pen.

Cu titlu prealabil, reţinând starea de minoritate a inculpatului, judecătorul, fără a aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură inculpatul, reţine perseverenţa infracţională a acestuia, în pofida unui amplu istoric infracţional, în condiţiile în care, relativ recent, acesta a beneficiat de clemenţa autorităţilor. În acest sens, cu privire la persoana inculpatului (anturajul, mediul din care provine şi antecedentele penale), judecătorul reţine că inculpatul este în vârstă de 17 ani, fiind minor. Cu toate acestea, inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală. Potrivit fişei de cazier judiciar, faţă de inculpatul (...)a fost dispusă, prin sentinţa penală nr. (...), pronunţată de (...) în dosarul (...) definitivă prin respingerea apelului prin decizia penală nr. (...), pronunţată de (...) în dosarul nr. (...), luarea măsurii educative a internării într-un centru de detenţie pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. şi ped. de art. 228 al.1-229 al.1 lit. b, d ,e, al.2 lit.b cu aplic.art.35 al.1 Cod penal şi art.113 al.2 Cod penal (14 acte materiale) şi tentativă la infracţiunea de furt calificat rev. şi ped.de art.32 al.1 rap.la art.228 al.1-229 al.1 lit. b, d, e şi al.2 lit. b Cod penal cu aplic.art.35 al.1 şi art.113 al.2 Cod penal, cu aplic.art.35 al.1 Cod penal şi art. 38 al.1 Cod penal.

Executarea măsurii educative a internării într-un centru de detenţie a început la (...), iar la data de (...) inculpatul a fost eliberat din centrul de detenţie ca urmare a înlocuirii măsurii internării cu măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni conform sentinţei penale nr(...)

Astfel, reţinându-se vârsta inculpatului, precum şi necesitatea constatării îndeplinirii unor condiţii cu adevărat excepţionale pentru menţinerea unei măsuri preventive privative de libertate atât de drastice, judecătorul observă că este evidentă perseverenţa infracţională a inculpatului, acesta săvârşind numeroase fapte de aceeaşi natură – contra patrimoniului, în scopul obţinerii de bunuri şi bani şi chiar în contextul aplicării unor măsuri educative şi beneficiind de clemenţa statului prin înlocuirea măsurii educative a internării într-un centru de detenţie cu măsura educativă a asistării zilnice, pe o perioadă de 6 luni, existând presupunerea că acesta a continuat activitatea infracţională săvârşind alte două presupuse infracţiuni de furt calificat, precum şi a uneia de violarea de domiciliu, distrugere şi evadare. Judecătorul de cameră preliminară reţine că efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalităţii şi dezvoltării acestuia nu sunt disproporţionate faţă de scopul urmărit prin luarea măsurii, inculpatul nefiind la primul contact cu legea penală. Condiţia proporţionalităţii rezultă cu evidenţă din aceea că, astfel cum s-a reţinut în cuprinsul rechizitoriului, există suspeciunea rezonabilă că inculpatul, ulterior luării măsurii preventive a reţinerii, a săvârşit infracțiunea de evadare. Astfel, se apreciază că, în cauză, nicio altă măsura preventivă nu este aptă a asigura îndeplinirea scopului bunei desfășurări a procesului penal.

În primul rând, judecătorul reţine că faptele sub aspectul săvârșirii cărora s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat, prevăzută de  art. 228 alin. 1  Cod penal,  art. 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b din Codul Penal (persoană vătămată (...); furt calificat,  prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal, art. 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b din Codul Penal,  cu aplicarea art. 77 lit. a din Codul Penal (un act material comis în data de (...), împotriva persoanelor  vătămate (...)); violare de domiciliu, faptă prevăzută de art. 224 alin. 1 și 2 din Codul Penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (mai multe acte materiale comise în perioada (...), împotriva persoanelor vătămate (...)) și a art. 77 alin. 1 lit. a  Cod penal; distrugere, faptă prevăzută de  art. 253 alin. 1 din Codul Penal (persoane vătămate (...)); evadare,  prev. de art. 285 alin. 1 Cod penal, toate cele cinci infracțiuni cu aplicarea art. 38 alin.1 din Codul Penal  şi art. 113 alin. 3 C. pen., pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea mai mare de 5 ani, fiind îndeplinită în cauză condiţia prevăzută de teza finală a articolului anterior enunțat.

De asemenea, se reţine că în cauză există probe, în accepţiunea art. 97 C.pr.pen., din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul este implicat în săvârşirea infracţiunilor pentru care este cercetat, aspect sub care judecătorul face trimitere la mijloacele de probă şi argumentele invocate în încheierea de arestare preventivă, şi anume: respectiv declarație persoană vătămată  (...) proces-verbal de reconstituire declaraţie de suspect (....) declaraţie de suspect (...) declaraţie de suspect (...) declaraţie persoană vătămată (....), declaraţie persoană vătămată (...)

Referitor la condiţia stării de pericol pentru ordinea publică, se reţine că inculpatul a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni concurente, în formă continuată, reţinându-se de către procuror săvârşirea unei infracţiuni de evadarea din starea legală de reţinere, din incinta sediului (…) Aşadar, ecoul social al faptelor este încă actual şi există, în continuare, starea de temere pentru persoanele ce fac parte din aceleaşi categorie socială cu persoanele vătămate că împotriva unor fapte şi persoane periculoase organele statului nu acţionează suficient.

Faţă de aceste împrejurări, există suspiciunea rezonabilă că are tendinţa de a fi implicat, din nou, în fapte penale contra patrimoniului. Aşadar, există riscul ca şi pe viitor, inculpatul să continue fapte asemănătoare, în lipsa unei reacţii ferme a organelor judiciare. Conform jurisprudenţei C.E.D.O., dedusă din cauza Brenobic c. Croaţiei, 21.06.2011, nu este necesar să existe suspiciunea rezonabilă sau certitudinea că va săvârşi infracţiuni, ci doar un „risc”, dedus din circumstanţele concrete ale cauzei. Perseverenţa antisocială, lipsa veniturilor licite şi a studiilor reflectă riscul ridicat ca, pe viitor, să repete fapte de natură penală, fiind deci tentat să comită infracţiuni  pentru a-şi procura bani pentru traiul de zi cu zi. Or, încălcarea din nou a regulilor de convieţuire socială printr-o activitate a inculpatului, ulterioară infracţiunii, este unul din elementele pericolului concret pentru ordinea publică şi unul dintre scopurile prevăzute de art.202 alin.1 C.proc.pen.,  justificând măsura arestării preventive.

Faţă de aceste aspecte, judecătorul de cameră preliminară reţine că scopul măsurilor educative anterior dispuse faţă de inculpat nu a fost atins, în condiţiile în care după punerea sa în libertate există suspiciunea rezonabilă că şi-a reluat vechiul mod de viaţă prin comiterea de infracţiuni. Totodată, din fişa de cazier judiciar rezultă că prin ordonanţa (...)din data de (...) în dosarul (...), s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa tot pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat .

În ceea ce priveşte durata măsurii preventive dispuse în cauză, judecătorul constată că de la luarea măsurii preventive a trecut un interval scurt, iar faţă de modul concret de săvârşire a presupuselor fapte, precum şi faţă de circumstanţele persoanale ale inculpatului există în continuare pericolul pentru ordinea publică, în justificarea existenţei acestuia nefiind necesară, la acest moment, invocarea unor noi temeiuri de arestare. Astfel, privarea de libertate a inculpatului nu a depăşit un termen rezonabil. În acest sens, judecătorul de cameră preliminară are în vedere că aceasta a fost arestat preventiv la data de (....) Această durată nu este nerezonabilă faţă de fapta imputată inculpatului şi împrejurarea că nu se poate imputa organelor judiciare vreo perioadă de inactivitate. Celeritatea particulară la care un acuzat deţinut are dreptul, nu trebuie să afecteze eforturile magistraţilor de a-şi îndeplini sarcina cu diligenţa necesară pentru a face lumină în acea cauză (Wemhoff c. Austriei; Tomasi c. Franţei).

Aşadar, din împrejurările reale şi circumstanţele personale, judecătorul concluzionează că lăsarea în libertate a inculpatului ar genera un sentiment de insecuritate socială pentru persoanele ce fac parte din aceeaşi categorie socială cu persoanele vătămate şi ar crea un sentiment de insecuritate colectivă că, împotriva unor persoane ce comit fapte penale, organele statului nu acţionează suficient. Totodată, măsura arestării preventive a inculpatului trebuie să reprezinte o reacţie rapidă şi fermă a autorităţilor, împotriva unor fapte grave.

În al treilea rând, menţinerea arestării preventive este necesară şi proporţională pentru buna desfăşurare a procesului penal.

Prin comportamentul său antisocial, inculpatul dovedeşte o desconsideraţie făţişă a normelor de convieţuire socială, fapt ce ar împiedica buna desfăşurare a procesului penal.

În lipsa unei definiţii legale, „buna desfăşurare a procesului penal” nu trebuie înţeleasă într-un sens restrâns, ca referindu-se doar la asigurarea prezenţei inculpatului la procesul penal, împiedicarea de a se sustrage de la executarea pedepsei, împiedicarea zădărnicirii adevărului etc. (deoarece aceste noţiuni sunt prevăzute distinct în art.202 alin.1 C.pr.pen.). Sintagma „buna desfăşurare a procesului penal” are o accepţiune mai largă, ce înglobează toate celelalte noţiuni, şi care cuprinde şi alte elemente intrinseci sau extrinseci procesului penal, cum ar fi de exemplu, ordinea publică sau o stare de tensiune în rândul colectivităţii. Trebuie avute în vedere gravitatea faptei, pericolul concret pentru ordinea publică, impactul social al faptei, limitele de pedeapsă, durata arestului şi persoana inculpatului.

Or, toate aceste elemente au fost analizate mai sus şi determină concluzia că o altă măsură preventivă mai puţin restrictivă nu ar fi suficientă pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal.

Astfel, faţă de gravitatea faptei, urmările produse şi modul de comitere, măsura arestării preventive trebuie să reprezinte o reacţie rapidă şi fermă a autorităţilor, împotriva unor fapte grave şi persoane periculoase (caracterul necesar al măsurii).

Cerinţa proporţionalităţii decurge din cea a necesităţii şi presupune existenţa unui just echilibru între măsura privativă de libertate şi scopul urmărit prin dispunerea acesteia, în vederea garantării libertăţii persoanei şi evitării oricărui arbitrariu. Nu în ultimul rând, aşa cum s-a arătat deja, modul elaborat şi repetat în care se poate presupune că a acţionat determină concluzia rezonabilă că inculpatul ar putea fi implicat, din nou, în fapte penale împotriva patrimoniului, precum şi concluzia că acesta ar putea să se sustragă de la urmărirea penală.

În acelaşi sens, faţă de cererile formulate oral la termenul de judecată din data de (...) de către inculpat, judecătorul reţine că  nicio altă măsura preventivă nu este aptă să asigure scopul acestora, faţă de gravitatea deosebită a infracţiunilor de formează obiectul acuzaţiei în materie penală, precum şi având în vedere tendiţia inculpatului de implicare în săvârşirea infracţiunilor, relevată de istoricul infracţional al acestuia.

Pentru aceste considerente, în baza art. 348 rap. la art. 207 C.pr.pen. cu ref. la art. 202, art. 223 alin. 1 lit. a) şi alin. 2 şi art. 243 C.pr.pen, constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpatul minor (...) prin Încheierea din camera de consiliu din data de (...) a (...), în dosarul nr. (...)

Va menţine măsura arestării preventive luată faţă de inculpat, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile.

Va respinge cererea inculpatului, prin apărător din oficiu, de revocare a măsurii arestării preventive ori de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, ca nefondată.

Măsurile dispuse vor fi comunicate inculpatului, locului de deţinere al inculpatului şi (...)  B. Cu referire la măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpații (...)  În fapt, inculpaţii (...) au fost trimişi în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt calificat,  prevăzută de  art. 228 alin. 1 Cod penal,  art. 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b din Codul Penal,  cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul Penal (mai multe acte materiale comise în perioada începutul lunii (...), împotriva persoanei vătămate (...)); furt calificat,  prevăzută de  art. 228 alin. 1 Cod penal, art. 229 alin. 1 lit. d alin. 2 lit. b din Codul Penal  cu aplicarea art 77 lit. a și d din Codul Penal (un act material comis în data de (...), împotriva persoanelor  vătămate (...)); violare de domiciliu,  faptă prevăzută de  art. 224 alin. 1 și 2 din Codul Penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (mai multe acte materiale comise în perioada (...), împotriva persoanelor vătămate (...)) și a art. 77 alin. 1 lit. a și d Cod penal, toate cele trei infracțiuni aplicarea art. 38 alin.1 din Codul Penal.

În primul rând, în cursul urmăririi penale au fost administrate probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârșit infracțiunile cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată, acestea fiind amplu descrise şi analizate în cuprinsul rechizitoriului prin raportare atât la fiecare infracţiune reţinută, cât şi în analiza de către procuror a actelor materiale. Această suspiciune este temeinică, rezonabilă, întrucât percepţia este solidă, serioasă și se bazează pe elemente din realitatea obiectivă (în speţă, mijloacele de probă existente la  dosarul cauzei).

Judecătorul constată că, din actele şi lucrările dosarului, nu rezultă că în prezenta cauză ar fi incidenţă vreuna dintre cauzele care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute de art. 16 C.proc.pen.

Faţă de dispoziţiile art. 202 alin. 1 C.proc.pen., măsura controlului judiciar este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului şi este necesară pentru realizarea scopului asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni (buna desfăşurare a procesului penal). Judecătorul constată că, în cauză, se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpați, având în vedere natura şi modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, precum şi circumstanțele personale ale acestora, avându-se în vedere şi pluralitatea infracţiunilor cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată.

Referitor la condiția privind necesitatea măsurii, judecătorul de cameră preliminară apreciază faptul că măsura preventivă a controlului judiciar este necesară în vederea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal şi a împiedicării inculpaţilor de a se sustrage de la judecată, dar şi proporţionale cu acuzaţiile penale.

Pe de altă parte, consideră judecătorul de cameră preliminară că, în prezenta cauză, măsura controlului judiciar este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpaților, aceasta fiind cea mai ușoară măsură preventivă ce se poate dispune.

Astfel, judecătorul apreciază că se impune în continuare supravegherea conduitei inculpaţilor, nefiind depășită durata rezonabilă de timp în acest sens, constatând totodată că  măsura controlului judiciar este proporțională cu gravitatea acuzației aduse şi, faţă de stadiul procesual, dosarul aflându-se în procedura de cameră preliminară, urmând a fi stabilită legalitatea sesizării instanţei, judecătorul apreciază că măsura controlului judiciar este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.

În concret, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție a inculpaţilor, judecătorul de cameră preliminară reţine că măsura preventivă a controlului judiciar este de natură a conferi, prin conţinutul specific reprezentat de obligațiile ce urmează a fi menținute, garanții temeinice pentru buna desfășurare a procesului penal, avându-se în vedere în special circumstanțele cauzei şi persoana inculpaţilor, aceştia având studii de 6, respectiv 7 clase şi neavând ocupaţie, împrejurări de natură a creşte riscul angajării în săvârşirea infracţiunilor contra patrimoniului.

Potrivit art.242 alin.1 C.proc.pen., măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, dispunându-se, în cazul reţinerii şi arestării preventive, punerea în libertate a suspectului ori inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

Or, în cauză, nu se reţine incidenţa niciuneia dintre ipotezele mai sus enunţate, temeiurile care au determinat luarea măsurii fiind reţinute în continuare. 

Aşadar, pentru motivele reţinute şi prin raportare la gravitatea faptelor presupus comise, precum şi imperativele de ordin procesual, cum sunt cele de asigurare a bunei desfăşurări a procesului penal şi de menţinere în continuare a inculpaţilor la dispoziţia organelor judiciare, care ar putea reclama prezenţa acestora în orice moment în vederea efectuării cercetării judecătorești, că lipsa oricărei forme de control asupra inculpaţilor, astfel cum s-a solicitat de către inculpata (...) nu ar fi oportună.

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară reţine că măsura restrictivă de libertate a controlului judiciar nu a depăşit un termen rezonabil. În acest sens, judecătorul are în vedere că la data de (...) s-a dispus pentru prima dată luarea acestei măsuri.

Cu privire la cererea subsidiară a inculpaților de încetare a uneia dintre obligațiile impuse acestora, se reține că este neîntemeiată, urmând a fi respinsă. În acest sens, se reţine obiectul juridic al infracţiunii presupus a fi fost săvârşite în prezenta cauză, precum şi pluralitatea de infracţiuni, împrejurări de natură a impune atenta supravegherea a conduitei inculpaţilor, în scopul bunei desfăşurări a procesului penal.

De asemenea, împrejurarea că inculpaţii au susţinut posibilitatea derulării unor activităţi lucrative în afara razei teritoriale a (…), în lipsa oricărui mijloc de probă, nu poate fi reţinută.

Pentru aceste considerente, în baza art. 348 rap. la art. 207 cu ref. la art. 211  C.pr.pen., va constata legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul (...), prin ordonanţa de dispunere a controlului judiciar nr. (...) din data de (...)

În baza art. 207 C.pr.pen. va menţine măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul (.,...), până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de (...).

În baza art. 215 C.pr.pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul va respecta următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de către organul judiciar care a dispus măsura (şi anume Secţia Poliţie (...) conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;

d) să nu depăşească limita teritorială a judeţului (...) decât cu încuviinţarea organului judiciar;

e) să nu se apropie de persoanele vătămate (...) sau membrii familiei acestora şi să nu comunice aceştia direct sau indirect, pe nicio cale;

f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele de existenţă.

În baza art. 215 alin.3 C.pr.pen., va atrage atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Supravegherea respectării de către inculpatul (...) a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar va fi realizată de IPJ (…)

Măsura dispusă va fi comunicată inculpatului, persoanelor vătămate, IPJ (…), unităţii de poliţie în raza căreia locuieşte inculpatul, (…)

De asemenea,  în baza art. 348 rap. la art. 207 cu ref. la art. 211 C.pr.pen., va constata legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpata (...) prin ordonanţa de dispunere a controlului judiciar nr. (....) din data de (...)

În baza art. 207 C.pr.pen. va menţine măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpata (...), până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de (...)

În baza art. 215 C.pr.pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpata va respecta următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de către organul judiciar care a dispus măsura (şi anume Secţia  Poliţie (...)) conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemată;

d) să nu depăşească limita teritorială a judeţului (...) decât cu încuviinţarea organului judiciar;

e) să nu se apropie de persoanele vătămate (...) sau membrii familiei acestora şi să nu comunice aceştia direct sau indirect, pe nicio cale;

f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele de existenţă.

În baza art. 215 alin.3 C.pr.pen., va atrage atenția inculpatei că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Supravegherea respectării de către inculpata (...) a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar va fi realizată de IPJ (…)

Măsura dispusă va fi comunicată inculpatei, persoanelor vătămate, IPJ (…) unităţii de poliţie în raza căreia locuieşte inculpata, (…)

În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. 6 C.pr.pen., onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatul (…), în cuantum de (…) lei, va rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. 6 C.pr.pen., onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatul (,…), în cuantum de (…) lei, va rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. 6 C.pr.pen., onorariul avocatului din oficiu pentru inculpata (,….), în cuantum de (…) lei, va rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare