Înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave

Sentinţă penală 5 din 11.02.2021


Prin sentinţa penală nr.... din 11 februarie 2021 Tribunalul Arad,  în baza art. 244 alin.1 şi 2 Cod penal cu aplicarea art. 256 ind.1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal, condamnă pe inculpatul GK  la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată în formă continuată.

În baza art. 67 alin. 1 şi 2, art.68 alin.1 lit. b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a, b şi g Cod penal, pe o durată de 2 ani, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a, b şi g Cod penal.

În temeiul art. 91, 92 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de supraveghere cu o durată de 4 ani.

Conform art. 93 alin. (1) şi (2) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere şi obligaţii:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Arad la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune de la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Arad;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

f) să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Arad.

Conform art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile la Consiliul Local al (...), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neexecutării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere sau obligaţiilor impuse.

În baza art. 397 alin.1 şi art. 25 Cod procedură penală admite acţiunea civilă exercitată de părţile civile C A SRL Olari, persoana fizică autorizată MD, persoana vătămată MD, CA Curtici, SC AC SA, reprezentată de CDM, SC C SRL, reprezentată de PCO, SC CA SRL, reprezentată de RN, SC CV SRL, reprezentată de TMP, SC AZ SRL, reprezentată de TAA, SC CCG SRL, SC CO SRL, SC PS SRL şi SC TC SRL.

Obligă inculpatul să plătească părţilor civile, cu titlu de despăgubiri civile, următoarele sume de bani:

- CA SRL Olari, reprezentată de MD, având CUI  .... - suma de 2.763.483,05 lei.

- persoana fizică autorizată MD, reprezentată prin MD, având CUI ... - suma de 170.380,30 lei.

- partea civilă MD, suma de 182.854 lei.

- CA Curtici, reprezentată de MD, având CUI ... - suma de 513.810,50 lei.

- SC AC SA, reprezentată de CDM, având CUI ... - suma de 1.324.579,06 lei.

- SC C SRL, reprezentată de PCO, având CUI .... -suma de 10.709.212,89 lei.

- SC CA SRL, reprezentată de RN, având CUI ... - suma de 1.050.375,06 lei.

- SC C V SRL, reprezentată de TMP, având CUI .... - suma de 1.928.222,13 lei.

- SC AZ SRL, reprezentată de TAA, având CUI .... - suma de 700.000 lei;

- SC CCG SRL, având CUI .... - suma de 7.838.766,91 lei;

- SC CO SRL, având CUI .... - suma de 7.222.600 lei;

- SC PS SRL, având CUI .... - suma de 1.279.187,99 lei;

- SC TC SRL, având CUI .... - suma de 430.624 lei.

Sumele vor fi actualizate cu dobânda legală, până la momentul plăţii efective a prejudiciului.

Constată că SC R SRL nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 249 alin. 1, 5 şi 6 Cod procedură penală, dispune instituirea sechestrului asigurator şi a popririi asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile şi asupra conturilor inculpatului, până la concurenţa sumei datorate.

În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească statului suma de 2000 lei ce reprezintă cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, prin rechizitoriul întocmit la data de ....11.2019 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, emis în dosarul nr. .../P/2019, a fost trimis în judecată inculpatul GK, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 244 alin.1 şi 2 Cod penal raprtat la art. 256 ind.1 Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de ....11.2019 sub nr. .../108/2019.

În cauză a fost ataşat dosarul nr..../P/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, s-a luat declaraţie inculpatului, s-a depus memoriu prin care inculpatul a invocat nulitatea absolută raportată la mijloacele de probă existente în cuprinsul acestui dosar.

În fapt, în actul de sesizare s-au reţinut următoarele:

Inculpatul GK, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2012 – aprilie 2014, cu ocazia achiziţionării a diferite produse agricole sau destinate utilizării în agricultură, a indus în eroare reprezentanţii mai multor societăţi comerciale, afirmând că va achita preţul produselor achiziţionate la termenele stabilite.

Pentru a întări încrederea vânzătorilor cu privire la încasarea preţului,, inculpatul a emis bilete la ordin avalizate de el personal, cu diverse termene de scadenţă, deşi ştia că nu va avea în bancă disponibilul bănesc necesar plăţilor.

În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, tot pentru a câştiga încrederea furnizorilor, inculpatul a emis în unele cazuri, bilete la ordin avalizate de el personal, fără a fi completate rubricile privind sumele de plată sau data scadentă.

Inculpatul nu a achitat contravaloarea produselor achiziţionate şi nici nu a asigurat disponibilul bănesc pentru plata biletelor la ordin,  obţinând astfel un folos patrimonial injust într-un cuantum ce depăşeşte 2.000.000 de lei, corelativ cu pricinuirea unor pagube respectivelor societăţi comerciale.

Procedura de Cameră Preliminară

Inculpatul a formulat cereri şi a ridicat excepţii, în procedura de cameră preliminară.

Prin încheierea nr. ... din 15.01.2020 pronunţată de judecător de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad s-au respins cererile şi excepţiile formulate de inculpatul GK, personal şi prin avocat, privind nelegalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală în dosarul nr. 252/P/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad.

În baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, precum şi competenţa instanţei pentru judecarea cauzei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală în dosarul nr. .../P/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad.

S-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul GK, cercetat în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, comisă în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 244 al. 1 şi 2 Cod penal, rap. la art. 2561 Cod penal, cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal.

Încheierea a rămas definitivă prin decizia penală nr. .../CO/CP din 10.03.2020 pronunţată de completul de judecători de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara prin care s-a respins contestaţia inculpatului.

În faţa instanţei de judecată, la terrmenul din data de ... iulie 2020, inculpatul GK, prin apărătorul ales, a depus la dosar memoriu prin care a invocat nulitatea absolută raportată la mijloacele de probă existente în cuprinsul acestui dosar, arătând că prin încheierea nr...., Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Chişineu Criş a admis excepţia nulităţii absolute a tuturor probelor administrate în faza de urmărire penală de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu Criş, în cauza vizând pe inculpatul GK, cu obiect infracţiunea de înşelăciune în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. Pen. rap. la art. 256 ind.1 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen..

În susţinere, s-a arătat că toate mijloacele de probă existente în prezentul dosar de urmărire penală, subzistă din dosarul penal nr. .../P/2017, ori din alte dosare penale reunite cu acesta în cursul urmăririi penale realizate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş, nefiind administrată nicio probă nouă ulterior constatării nulităţii de către Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Chişineu-Criş.

In plus, în cuprinsul adresei formulate de către Serviciul de investigare a criminalităţii economice - IPJ ARAD către Parchetul de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş, sunt enumerate toate mijloacele de probă obţinute în cursul urmăririi penale a dosarului penal nr. .../P/2017 şi care au fost declarate nule prin încheierea nr. ... a Judecătoriei Chişineu-Criş.

În speţă, probele administrate şi excluse ca urmare a constatării nulităţii absolute nu se pot readministra pur şi simplu într-un nou dosar de urmărire penală, mai ales că acestea au fost obţinute ca urmare a unor acte de urmărire penală efectuate de un organ de urmărire penală necompetent, şi anume de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş, fiind automat transferate probele la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad fără a se realiza o administrare reală şi concretă a acestora.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b) rap. la art. 281 alin. (3) C.p.p. cu aplicarea Deciziei CCR nr. 302/2017.

La data de... iulie 2020, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad a formulat un răspuns cu privire la excepţia invocată de inculpat, prin care a solicitat respingerea excepţiei ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Inculpatul GK a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr..../P/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad din ....11.2019, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, comisă în formă continuată, prev. de art.244 alin.1 şi 2 cod penal, cu aplicarea art.256 ind. 1 cod penal şi art.35 cod penal.

În dosarul penal cu nr.de mai sus s-au efectuat iniţial cercetări de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Chişineu Criş, care, în urma reunirii mai multor dosare penale, a apreciat că inculpatul GK se face vinovat de comiterea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, comisă în formă continuată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 cod penal, cu aplicarea art. 256 ind. 1 cod penal şi art. 35 cod penal şi a sesizat Judecătoria Chişineu Criş prin rechizitoriul nr..../P/2017.

Prin încheierea din ....03.2019 Judecătoria Chişineu Criş a constatat necompetenţa materială a procurorului privind cercetarea acestei infracţiuni şi a dispus restituirea cauzei la unitatea de parchet competentă, respectiv la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, pentru refacerea urmăririi penale. Totodată s-a dispus anularea probelor administrate în faza de urmărire penală de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş.

După restituire, dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad sub nr..../P/2019, iar la data de .....08.2019, organele de cercetare penală au dispus prin ordonanţă continuarea cercetărilor faţă de inculpat, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, comisă în formă continuată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 cod penal, cu aplicarea art. 256 ind.1 cod penal şi art.35 cod penal, ordonanţă confirmată la data de ....09.2019 de către procuror.

De asemenea s-a readministrat proba cu înscrisuri, precum şi alte probe.

Totodată, prin încheierea nr..../CP/15.01.2020, pronunţată în dosarul nr..../108/2019/al Tribunalului Arad, s-a dispus respingerea cererilor şi excepţiilor formulate de către inculpat, privind nelegalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală în dosarul nr...../P/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad. Încheierea a rămas definitivă prin decizia penală nr. .../CO/CP din ....03.2020 pronunţată de completul de judecători de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara prin care s-a respins contestaţia inculpatului.

În motivarea încheierii de respingere a contestaţiei, Curtea de Apel Timişoara subliniază faptul că organul de urmărire penală competent a readministrat aceleaşi probe administrate iniţial de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Chişineu-Criş, ceea ce nu înseamnă că acestea au fost obţinute nelegal, cauza fiind trimisă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad tocmai în vederea efectuării actelor de urmărire penală de organul competent.

Potrivit art.280 alin.3 Cpp, atunci când se constată nulitatea unui act, organul judiciar dispune, când este necesar şi dacă este posibil, refacerea acelui act cu respectarea dispoziţiilor legale.

Ca atare, se apreciază că invocarea aceleiaşi excepţii de nulitate absolută a probelor, pe motiv ca au fost readministrate după efectuarea lor de către un organ de urmărire penală necompetent, asupra căreia s-a pronunţat în mod definitiv completul de judecători de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara, încalcă autoritatea de lucru judecat.

Analizând cu prioritate excepţia invocată de către inculpat, privind nulitatea absolută a mijloacelor de probă existente în cuprinsul dosarului de urmărire penală, instanţa constată că în cursul procedurii de cameră preliminară inculpatul a invocat nelegalitatea probelor din prezentul dosar şi nulitatea absolută a tuturor probelor administrate, constând în aspectul că organul de urmăririe penală a solicitat toate mijloacele de probă care se regăsesc în dosarul penal …/210/2017/a1 al Judecătoriei Chişineu Criş şi care au fost obţinute ca urmare a actelor de urmărire penală efectuate de un organ de urmărire penală necompetent.

Având în vedere că procedura de cameră preliminară s-a finalizat, judecătorul de cameră preliminară pronunţându-se asupra dispoziţiei de începere a judecăţii cauzei, după analizarea şi soluţionarea cererilor şi excepţiilor formulate de către inculpat, prin încheierea nr…./CP/....01.2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. .../CO/CP din ....03.2020 pronunţată de completul de judecători de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara, tribunalul constată că cele invocate de către inculpat au dobândit autoritate de lucru judecat.

Pentru aceste  motive, tribunalul va respinge excepţia nulităţii absolute a mijloacelor de probă existente în cuprinsul acestui dosar, formulată de către inculpat, prin avocat ales.

Poziţia procesuală a inculpatului

În faza de urmărire penală inculpatul a declarat că în perioada 2013-2014 a emis mai multe bilete la ordin colaboratorilor SC D&S C SRL, fără a avea intenţia de a nu plăti mărfurile achiziţionate. Biletele la ordin ar fi fost emise drept garanţie a plăţilor, nu pentru a fi introduse în bancă pentru efectuarea plăţilor. În ceea ce priveşte persoanele vătămate MD şi CI, numitul GK a declarat că relaţiile comerciale cu aceştia s-au derulat de-a lungul mai multor ani, în toate cazurile procedând în mod similar, respectiv emitea bilete la ordin doar ca o garanţie a plăţii, fără a oferi garanţii de altă natură. Numitul GK susţine că a intrat în incapacitate de plată, întrucât a fost nevoit să vândă produsele achiziţionate la preţul pieţei, care era în scădere, în schimb creditorii săi au facturat produsele la un preţ mai mare, concomitent cu introducerea în bancă a biletelor la ordin. Toate aceste acţiuni ar fi fost făcute de creditori pentru a-l pune pe GK în imposibilitatea să realizeze plăţile datorate. Cu privire la CI, GK declară că acesta este cel care a recoltat producţia de la SC D&S C SRL şi de la K A SRL, a încasat subvenţiile de la APIA, fără a mai plăti sămânţa, îngrăşămintele la furnizori, punându-l în postura de a nu mai avea ce recolta şi, pe cale de consecinţă, ce plăti.

În cursul judecăţii, inculpatul a arătat că nu doreşte să se prevaleze de dispoziţiile art.374-375, art.396 alin.10 Cod procedură penală, însă şi-a manifestat voinţa de a da declaraţie în cauză cu privire la învinurea ce i se aduce. Cu ocazia audierii, acesta a arătat că se prevalează de dreptul de a nu face nici o declaraţie, iar prin suplimentul de declaraţie luată în şedinţa din ... ianuarie 2021, inculpatul şi-a manifestat disponibilitatea de a efectua o muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Din analiza şi coroborarea declaraţiei inculpatului cu probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii, respectiv: copie conformă cu originalul a contractului nr. 235 din ....11.2013 încheiat între SC CA OLARI SRL şi SC D&S C SRL, reprezentată de GK f.17-19; bilete la ordin, facturi, cereri de executare silită şi alte înscrisuri depuse de reprezentantul SC CA OLARI SRL f.20-42; copie conformă cu originalul a contractului de vânzare cumpărare din ....02.2014 încheiat între SC CA OLARI SRL şi SC KA SRL, reprezentată de GK f.43-44; bilete la ordin, facturi, cereri de executare silită şi alte înscrisuri depuse de reprezentantul SC CA OLARI SRL f.45-47; copie conformă cu originalul a contractului nr. ... din ....11.2013 încheiat între MD şi SC D&S C SRL, reprezentată de GK f.55-57; înscrisuri depuse de MD f.59-61, f.69-71; f.79-81; copie conformă cu originalul a contractului nr. ... din ...10.2013 încheiat între SC CA CURTICI şi SC D&S C SRL, reprezentată de GK. f.82-84; înscrisuri depuse la dosar de reprezentantul SC CA C f.85-87; copie conformă cu originalul a contractului nr. ... din ....02.2014 încheiat între SC CA CURTICI şi SC D&S COM SRL, reprezentată de GK f.88-90; copie conformă cu originalul a contractului nr. ... din ....01.2013 încheiat între SC AC SA şi SC D&S COM SRL, reprezentată de GK f.98-99; înscrisuri depuse la dosar de reprezentantul SC AC SA f.100-102; f.110-122; informaţii privind SC AC SA de la ONRC f.123-137; înscrisuri depuse la dosar de reprezentantul SC C SRL f.149-167; parcele alocate fermier .... – 2013 f.168-169; declaraţie de suprafaţă – 2014 – IPA-Online f.170-182; informaţii privind PS SRL de la ONRC f.183-184; informaţii privind CO G SRL de la ONRC f.185-186; informaţii privind CC G SRL de la ONRC f.187-188; înscrisuri depuse la dosar de CC G SRL f.189-190; înscrisuri privind relaţiile comerciale dintre SC CC G şi SC D&S SRL reprezentată de GK f.204-212; înscrisuri privind relaţiile comerciale dintre SC CO G şi SC D&S SRL reprezentată de GK f.216-221; înscrisuri privind relaţiile comerciale dintre SC CV  SRL şi SC C SRL, pe de o parte, şi SC D&S SRL reprezentată de GK, pe de altă parte f.226-235; înscrisuri privind relaţiile comerciale dintre PS SRL şi SC D&S SRL reprezentată de GK f.240; înscrisuri privind relaţiile comerciale dintre D SRL şi SC D&S SRL reprezentată de GK f.245, înscrisuri privind relaţiile comerciale dintre TC SRL şi SC D&S SRL reprezentată de GK f.246-249; proces-verbal încheiat la data de ....12.2016 la SC D&S SRL de către inspectorul antifraudă E C f.52-77; proces-verbal încheiat la data de ...08.2017 la SC D&S SRL de către inspectorul antifraudă EC f.88-92; declaraţie de persoană vătămată MD f.188-192; declaraţie de persoană vătămată CDM, reprezentant al SC AC SA f.197-201; declaraţie de martor UAG f.204-208; declaraţie de persoană vătămată SC C SRL, reprezentată de avocat PCO f.210-211; declaraţie de persoană vătămată SC PS SRL, reprezentată de CI f.236-238; înscrisuri depuse la dosar de reprezentantul SC PS SRL f.243-245, declaraţie de persoană vătămată SC CA SRL, reprezentată de RN f.247-250, declaraţie de persoană vătămată SC CV SRL, reprezentată de TMP f.253-258, declaraţie de persoană vătămată SC AZ SRL, reprezentată de TAA f.261-264; declaraţie de persoană vătămată SC R SRL, reprezentată de TA f.265-268; declaraţie de persoană vătămată SC TC SRL, reprezentată de SJL f.271-272; înscrisuri depuse la dosar de reprezentantul SC TC SRL f.274-332; declaraţii  inculpat GK f.336-339; 348-352; copie de pe cazierul judiciar al inculpatului f.355; adrese către unităţile bancare la care inculpatul GK avea deschise conturi pentru societăţile comerciale al căror administrator era şi răspunsuri ale unităţilor bancare privind situaţia financiară a numitului GK şi a societăţilor comerciale administrate de acesta f.1-245; documente contabile ridicate de la sediul SC KA SRL f.1-101; înscrisuri privind relaţiile comerciale dintre GK, în calitate de administrator al SC D&S COM SRL şi SC KA SRL, şi C V SRL f.102-188; înscrisuri privind relaţiile comerciale dintre GK, în calitate de administrator al SC D&S COM SRL şi SC KA SRL, şi CA SRL f.189-261; corespondenţa purtată cu ANAF, APIA, OCPI şi ONRC f.1-285; documente contabile SC PS SRL şi SC AZ SRL; declaraţii SC AZ SRL f.1-268; declaraţii 394 SC D&S COM SRL, SC CV SRL şi SC C SRL f.1-206 + 1 C.D.; declaraţii 394 CA CURTICI şi CA OLARI f.1-292; documente contabile SC PS SRL f.1-157; documente contabile SC PS SRL f.1-286; documente contabile SC C SRL, SC SMP SRL, SC SAS SRL, SC WA SRL, SC AMIP SRL f.1-234; documente contabile SC ATM SRL f.1-228; documente contabile SC ATM SRL f.1-238; documente contabile SC C SRL f.1-261; documente contabile SC TC SRL f.1-223; documente contabile SC AZ SRL f.1-271; documente contabile SC K&BT SRL f.1-403; documente contabile lichidator judiciar E I.P.U.R.L. f.1-355; documente contabile SC CV SRL f.1-304; documente contabile SC CV SRL f.1-256; documente contabile SC COG SRL şi SC CC G SRL f.1-235; documente contabile SC COG SRL şi SC CCG SRL f.1-342;

Instanţa reţine în fapt următoarele:

La data de ....11.2013, inculpatul GKa, în calitate de reprezentant al SC  D&S SRL, i-a determinat pe reprezentanţii SC CA Olari SRL să-i vândă produse agricole în valoare de  2.763.483,05 lei, inducându-i în eroare cu privire la plata produselor achiziţionate, susţinând că va avea disponibil bănesc pentru acitarea datoriei la scadenţă.

În data de ....03.2014, numitul GK, ca urmare a neplăţii sumelor datorate şi pentru a menţine în eroare vânzătorul cu privire la palta preţului,  a emis biletele la ordin nr. ...; ....; ....; ....; ...., avalizate,  care la scadenţă au fost refuzate la plată din lipsă totală de disponibil în cont, cauzându-i-se astfel persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 2.763.483,05 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate.

Profitând de faptul că MD-asociat la SC CAI Olari SRL, mai administra şi alte entităţi economice, în modalitatea descrisă anterior, inculpatul l-a indus în eroare pe acesta ca în calitate de reprezentant al MD PFA, MD şi CA Curtici SRL, să-i vândă produse agricole după cum urmează:

MD PFA – produse în valoare de 170.380 lei

SC CAI Curtici SRL – produse în valoare de 513.710,50 lei

MD – 182.854 lei

Inculpatul ştia că nu va achita preţul produselor achiziţionate, dar pentru a întări convingerea vânzătorilor că va face plata, a emis la data de ....04.2014, bilete la ordin avalizate , care au fost refuzate la scadenţă din lipsă disponibil.

Corelativ cu paguba produsă, inculpatul şi-a asigurat un folos injust egal cu sumele neachitate.

În data de ,,,,01.2013, numitul GK,, în calitate de reprezentant al SC  D&S SRL cu ocazia achiziţionării unor cantităţi de îngrăşăminte chimice, pesticide şi seminţe de la SC AC S.A. reprezentată de CDM, a indus în eroare pe numitul CDM, afirmând că va achita preţul produselor conform contractului, şi pentru a-i întări încrederea a emis biletul la ordin nr. ..., care la scadenţă a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil în cont, cauzându-i-se astfel persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 1.324.579,06 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate.

În data de ....04.2014, numitul GK, în calitate de reprezentant al SC  D&S SRL cu ocazia achiziţionării unei cantităţi de seminţe de floarea soarelui de la SC COG SRL reprezentată de CI a indus în eroare pe numitul CI, afirmând că va achita preţul produselor conform contractului, şi pentru a-i întări încrederea a emis biletul la ordin nr. ..., care la scadenţă a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil în cont, cauzându-i-se astfel persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 7.222.600 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate.

În data de 10.04.2014, numitul GK, în calitate de reprezentant al SC D&S SRL, cu ocazia achiziţionării unei cantităţi de porumb de la SC CCG SRL reprezentată de CI, a indus în eroare pe numitul CI, afirmând că va achita preţul produselor conform contractului, şi pentru a-i întări încrederea a emis biletul la ordin nr. 0905420, care la scadenţă a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil în cont, cauzându-i-se astfel persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 7.838.766,91 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate.

În data de ....12.2013, numitul GK, în calitate de reprezentant al SC D&S SRL, cu ocazia achiziţionării unei cantităţi de seminţe de floarea soarelui de la SC AZ SRL reprezentată de TAA, a indus în eroare pe numita TAA, afirmând că va achita preţul produselor conform contractului, şi pentru a-i întări încrederea a emis biletul la ordin nr. ..., care la scadenţă a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil în cont, cauzându-i-se astfel persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 100.000 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate.

În data de ....12.2013, numitul GK, în calitate de reprezentant al SC D&S SRL,cu ocazia achiziţionării unei cantităţi de porumb de la SC AZ SRL reprezentată de TAA, a indus în eroare pe numita TAA, afirmând că va achita preţul produselor conform contractului, şi pentru a-i întări încrederea a emis biletul la ordin nr. ...., care la scadenţă a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil în cont, cauzându-i-se astfel persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 300.000 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate.

În data de ....02.2014, numitul GK, în calitate de reprezentant al SC D&S cu ocazia achiziţionării unor cantităţi de cereale de la SC AZ SRL reprezentată de TAA, a indus în eroare pe numita TAA, afirmând că va achita preţul produselor conform contractului, şi pentru a-i întări încrederea a emis biletele la ordin nr. ...; ....; ....; .... şi ...., care la scadenţă au fost refuzate la plată din lipsă totală de disponibil în cont, cauzându-i-se astfel persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 48.128,71 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate. 

În anii 2012 şi 2013, GK, în calitate de reprezentant al SC D&S COM SRL şi SC KA SRL, a semnat două contracte de vânzare-cumpărare in-puturi pentru agricultură cu SC C SRL, inducând în eroare reprezentantul SC C SRL cu privire la achitarea contravalorii produselor achiziţionate,  afirmând că va achita preţul produselor conform contractului, şi pentru a-i întări încrederea a emis bilete la ordin refuzate de bancă din lipsă disponibil, cauzând persoanei vătămate un prejudiciu în cuantum de 1.671.120, 96 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate.

Instanţa mai reţine că în acest caz, inculpatul, în scopul realizării infracţiunii, a emis 3 bilete semnate, fără ca acestea să poarte data emiterii, data scadenţei ori suma datorată, urmărind astfel să menţină în eroare furnizorii cu privire la plata produselor.

Inculpatul a emis aceste bilete la ordin fără ca această modalitate de creditare să fie prevăzută în contractul încheiat între părţi, utilizarea în acest mod a biletului la ordin fiind una frauduloasă.

În data de ....02.2014, numitul GK, cu ocazia achiziţionării unor prestări lucrări agricole de la SC TC SRL reprezentată de SJL, a indus în eroare pe numitul SJL, afirmând că va achita preţul serviciilor conform contractului, şi pentru a-i întări încrederea a emis biletul la ordin nr. ...., care la scadenţă a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil în cont, cauzându-i-se astfel persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 26.914 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate.

În data de ....02.2014, numitul GK, cu ocazia achiziţionării unor prestări lucrări agricole de la SC TC SRL reprezentată de SJL, a indus în eroare pe numitul SJL, afirmând că va achita preţul serviciilor conform contractului, şi pentru a-i întări încrederea a emis biletele la ordin nr. ...; ...; ....; ...; ....; ....; ...; ...; ...; ...; ...; ...; ...; ...., ..., care la scadenţă au fost refuzate la plată din lipsă totală de disponibil în cont, cauzându-i-se astfel persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 403.710 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate.

În data de ....04.2014, numitul GK, în calitate de reprezentant al SC D&S SRL, cu ocazia achiziţionării unor cantităţi de floarea soarelui, porumb şi grâu de la PS SRL reprezentată de CI, a indus în eroare pe CI, afirmând că va achita preţul produselor conform contractului, şi pentru a-i întări încrederea a emis biletul la ordin nr. ..., care la scadenţă a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil în cont, cauzându-i-se astfel persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 1.279.187,99 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate.

În perioada martie-aprilie 2014, numitul GK, în calitate de reprezentant al SC D & S SRL cu ocazia luării în arendă a unei suprafeţe de 670 ha de la SC R SRL reprezentată de TA, a indus în eroare pe numita TA, afirmând că va achita preţul arendei conform contractului, şi pentru a-i întări încrederea a emis biletele la ordin nr..../...03.2014; .../....03.2014; .../...04.2014 şi .../...03.2014, care la scadenţă au fost refuzate la plată din lipsă totală de disponibil în cont, cauzându-i-se astfel persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 683.128,47 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate.

La data de ...04.2014, SC R SRL a cesionat prin contract de cesiune creanţa faţă de D&S SRL către PS SRL, neconstituindu-se parte civilă în cauză.

În perioada martie-aprilie 2014, numitul GK, în calitate de reprezentant al SC D & S SRL cu ocazia achiziţionării unor cantităţi de floarea soarelui şi servicii de transport de la CV SRL reprezentată de TMP, a indus în eroare pe TMP, afirmând că va achita preţul produselor conform contractului, şi pentru a-i întări încrederea a emis biletele la ordin nr. .,.. ..., ..., ...., ...., ...., ..., ..., ..., ...., ..., ..., ...., ..., ... şi ..., care la scadenţă au fost refuzate la plată din lipsă totală de disponibil în cont, cauzându-i-se astfel persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 1.928.222,13 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate

În ....02.2014, numitul GK, în calitate de reprezentant al SC D & S SRL, cu ocazia achiziţionării substanţe fitosanitare, seminţe şi îngrăşăminte chimice de la CA SRL reprezentată de RN, a indus în eroare pe numitul RN, afirmând că va achita preţul produselor conform contractului, şi pentru a-i întări încrederea a emis biletele la ordin nr. .../...02.2014; .../...02.2014 şi ..../...02.2014, care la scadenţă au fost refuzate la plată din lipsă totală de disponibil în cont, cauzându-i-se astfel persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 928.575,06 RON, corelativ cu obţinerea pentru sine a unui folos patrimonial injust echivalent cu paguba pricinuită persoanei vătămate.

În cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut operaţiunile comerciale expuse anterior precum şi faptul că a emis biletele la ordin în garantarea plăţilor, însă în apărare, susţine că a avut intenţia să plătească dar fluctuaţiile n trend negativ a preţului produselor agricole l-a pus în situaţia de a vinde sub preţul de achiziţie, acesta fiind motivul neachitării obligaţiilor contractuale.

În faza de judecată, inculpatul a susţinut aceleaşi aspecte, dar fiind întrebat asupra detaliilor referitoare la tranzacţii, acesta a invocat că din cauza stării de sănătate nu-şi mai aminteşte contextul în care a emis biletele la ordin, apoi a refuzat să mai facă declaraţii, prevalându-se de dreptul de a nu face declaraţii.

În probaţiune nu au fost solicitate alte probe, cu excepţia unor solicitări de date cu privire la biletele la ordin, cerere respinsă de instanţă deoarece momentul emiterii acestora era cunoscut.

Tot în apărare, avocatul inculpatului a solicitat în dezbateri, achitarea inculpatului, în raport cu faptul că probele administrate în cauză ar fi lovite de nulitate absolută.

Acest aspect, (al nulităţii probelor ) a fost invocat şi în faza de cameră preliminară, instanţa pronunţându-se asupra acestor aspecte şi în considerarea aceloraşi raţiuni, va respinge cererea de a se constata nulitatea absolută a probelor.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că inculpatul, cu intenţie şi folosind mijloace frauduloase ( bilete la ordin necompletate şi fără acoperire) a indus în eroare  părţile vătămate enunţate anterior, cu scopul ca acestea să-i livreze bunuri şi servicii, deşi avea reprezentarea că nu va putea plăti contravaloarea acestora, urmărind astfel obţinerea unui folos patrimonial injust, corelat cu o pagubă în patrimoniul părţilor vătămate.

Apărarea inculpatului cum că nu a efectuat plăţile din cauza scăderii preţului produselor agricole este nefondată.

În primul rând, dacă ar fi avut intenţia să plătească, ar fi efectuat plăţi parţiale, în raport cu sumele încasate. Inculpatul a încasat diverse sume din vânzarea produselor dar nu a achitat nici măcar parţial contravaloarea acestora.

Un alt aspect care determină instanţa să aprecieze că inculpatul a intenţionat să inducă în eroare părţile vătămate este acela că inculpatul, în mod cert, cunoştea situaţia financiară a SC D&S SRL, respectiv faptul că aceasta avea probleme financiare care au dus în anul 2014 la intrarea în insolvenţă a societăţii. Totuşi, în primăvara anului 2014, inculpatul a emis bilete la ordin pentru sume foarte mari în numele acestei societăţi, apreciind probabil că faptelor lui îi vor fi aplicabile legile civile.

În mod normal aşa ar fi stat lucrurile, dar prin modul de acţiune, a faptului că a valorificat cantităţi mari de produse agricole fără să achite nici măcar parţial preţul acestora, dar şi faptul că pentru a-şi asigura timpul necesar valorificării şi însuşirii sumelor astfel obţinute, a emis acele bilete la ordin, creează instanţei convingerea că inculpatul a premeditat acest mod de acţiune, urmărind realizarea unor foloase injuste corelate cu o pagubă în patrimoniul părţilor vătămate.

Încadrarea juridică

Texte legale incidente în cauză:

Potrivit art.244 alin. 1 şi 2 Cod penal, „(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

Conform art. 256 ind.1 Cod penal, Dacă faptele prevăzute la art. 228, 229, 233, 234, 235, 239, 242, 244, 245, 247, art. 249 - 251 au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.

Articolul 35 alin.1 din Codul penal reglementează: Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Faptele inculpatului astfel cum au fost descrise mai sus şi cum reies din probele administrate în cauză, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 244 alin.1 şi 2 Cod penal raportat la art. 256 ind.1 Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.

Constatând, dincolo de orice dubiu vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, instanţa urmează să dispună condamnarea sa.

Individualizarea judiciară a pedepsei

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74 Cod penal privind împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, conduita inculpatului anterior, după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În acest sens, instanţa are în vedere pericolul social crescut al infracţiunii, pericol care derivă din numărul de acte materiale care compun unitatea infracţională. De asemenea, s-au avut în vedere împrejurările concrete de săvârşire a infracţiunii şi circumstanţele personale şi reale.

Cu privire la circumstanţele personale, instanţa va reţine din fişa de cazier judiciar existentă la dosar, că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiindu-i stabilită pedeapsa de 1 an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani, pentru săvârşirea infr. prev. de art.261 alin.1, 2 Cod penal, dispusă prin sentinţa penală nr. ... din ....06.2017 a Judecătoriei Chişineu Criş, definitivă prin decizia nr. .../A din ....10.2017 a Curţii de Apel Timişoara.

Raportat la aceste criterii, instanţa va mai reţine că inculpatul este bolnav, fiind supus periodic procedurii de dializă.

Astfel, tribunalul reţinând modalitatea efectivă de comitere a infracţiunii, cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, conduita procesuală a inculpatului, starea de sănătate a cestuia, urmează să-i aplice o pedeapsă aptă să realizeze scopul preventiv şi educativ.

Aşadar, instanţa urmează să îl condamne pe inculpatul GK, în temeiul art. 244 alin.1 şi 2 Cod penal raportat la art. 256 ind.1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

În baza art. 67 alin. 1 şi 2, art.68 alin.1 lit. b Cod penal ţinând cont de gravitatea faptei săvârşite, precum şi de cuantumul pedepsei aplicate, instanţa apreciază necesară şi aplicarea pedepsei complementare, astfel încât va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit.a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; precum şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pe o durată de 2 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

Se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b şi g Cod penal.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv, și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește persoana inculpatului.

Văzând cuantumul pedepsei aplicate inculpatului şi faptul că acesta are un comportament general adecvat normelor de convieţuire socială, vârsta sa, starea de sănătate, instanţa consideră că prezenta infracţiune reprezintă o excepţie de la comportamentul lui obişnuit şi că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, nu va mai comite alte infracţiuni, dar este necesară supravegherea conduitei lui pe o perioadă determinată de timp.

În acest sens, în temeiul art. 91, 92 Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de supraveghere cu o durată de 4 ani.

Conform art. 93 alin. (1) şi (2) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere şi obligaţii:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Arad la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune de la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Arad;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

f) să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Arad.

Conform art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile la Consiliul Local al Oraşului Chişineu-Criş sau la Consiliul Local al Comunei Sintea Mare, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neexecutării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere sau obligaţiilor impuse.

Latura civilă

În cursul urmăririi penale, s-au constituit părţi civile împotriva inculpatului:

- persoana vătămată CA SRL OLARI, reprezentată de MD, cu suma de 2.763.483,05 lei (vol. II fila 152).

- persoana fizică autorizată MD, reprezentată prin MD, cu suma de 170.380,30 lei (vol. II fila 153).

- persoana vătămată MD, cu suma de 182.854 lei (vol. II fila 154).

- persoana vătămată CA CURTICI, reprezentată de MD, cu suma de 513.810,50 lei (vol. II fila 155).

- persoana vătămată SC AC SA, reprezentată de CDM, cu suma de 1.324.579,06 lei (vol. II fila 162).

- persoana vătămată SC C SRL, reprezentată de PCO, cu suma de 10.709.212,89 lei (vol. II fila 170).

- persoana vătămată SC CA SRL, reprezentată de RN, cu suma de 1.050.375,06 lei (vol. II fila 209).

- persoana vătămată SC CV SRL, reprezentată de TMP, cu suma de 1.928.222,13 lei (vol. II fila 217).

- persoana vătămată SC AZ SRL, reprezentată de TAA, cu suma de 700.000 lei (vol. II fila 223).

În cursul judecăţii, în cauză s-au constituit părţi civile SC CCG SRL cu suma de 7.838.766,91 lei; SC CO SRL cu suma de 7.222.600 lei; SC PS SRL cu suma de 1.279.187,99 lei şi SC TC SRL, cu suma de 430.624 lei, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare.

Sub aspectul laturii civile, analizând acţiunea civilă exercitată în cauză de către părţile civile, instanţa constată că aceasta este întemeiată, având în vedere prejudiciul cauzat.

În consecinţă, în baza art. 397 alin.1 şi art. 25 Cod procedură penală va admite acţiunea civilă exercitată de părţile civile CA SRL Olari, persoana fizică autorizată MD, persoana vătămată MD, CA Curtici, SC AC SA, reprezentată de CDM, SC C SRL, reprezentată de PCO, SC CA SRL, reprezentată de RN, SC C Vest SRL, reprezentată de TMP, SC AZ SRL, reprezentată de TAA, SC CCG SRL, SC CO SRL, SC PS SRL şi SC TC SRL.

În acest sens, va obliga inculpatul să plătească părţilor civile:

- CA SRL Olari, reprezentată de MD, suma de 2.763.483,05 lei.

- persoana fizică autorizată MD, reprezentată prin MD, suma de 170.380,30 lei.

- MD, suma de 182.854 lei.

- CA Curtici, reprezentată de MD, suma de 513.810,50 lei.

- SC AC SA, reprezentată de CDM, suma de 1.324.579,06 lei.

- SC C SRL, reprezentată de PCO, suma de 10.709.212,89 lei.

- SC CA SRL, reprezentată de RN, suma de 1.050.375,06 lei.

- SC C V SRL, reprezentată de TMP, suma de 1.928.222,13 lei.

- SC AZ SRL, reprezentată de TAA, suma de 700.000 lei.

- SC CCG SRL, suma de 7.838.766,91 lei,

- SC CO SRL, suma de 7.222.600 lei;

- SC PS SRL suma de 1.279.187,99 lei,

- SC TC SRL, suma de 430.624 lei,

Sumele vor fi actualizate cu dobânda legală, până la momentul plăţii efective a prejudiciului.

Instanţa va constată că SC R SRL nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.249 alin.1, 5 şi 6 Cod procedură penală, va dispune instituirea sechestrului asigurator şi a popririi asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile şi asupra conturilor inculpatului, până la concurenţa sumei datorate.

În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală va obliga inculpatul să plătească statului suma de 2000 lei ce reprezintă cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad şi inculpatul GK.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad a criticat sentinţa apelată sub următoarele aspecte: nu s-a dispus anularea amânării aplicării pedepsei de 1 an închisoare, dispusă faţă de inculpatul GK prin sentinţa penală nr. .../....06.2017 a Judecătoriei Chişineu-Criş, definitivă prin decizia penală nr. .../A/19.10.2017 a Curţii de Apel Timişoara, deşi art. 89 alin. 1 C.pen. impunea aceasta; nu s-a dispus contopirea pedepsei menţionate cu cea aplicată inculpatului în prezenta cauză, în condiţiile art. 39 alin. 1 lit. b C.pen; nu s-a dispus aplicarea pedepselor complementare şi accesorii pe lângă pedeapsa rezultantă.

În motivarea apelului, s-au invocat dispoziţiile art. 89 alin. 1 C. pen. Din fişa de cazier judiciar a inculpatului GK rezultă că prin sentinţa penală nr. .../22.06.2017 a Judecătoriei Chişineu-Criş, definitivă prin decizia penală nr. .../A/l 9.10.2017 a Curţii de Apel Timişoara, faţă de acesta s-a dispus amânarea aplicării pedepsei de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 261 alin. 1 şi 2 C. pen.

Fapta care face obiectul prezentului dosar a fost comisă de inculpat în perioada 2012-2014, deci până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus amânarea (19.10.2017), iar GK a fost condamnat în cauză la pedeapsa închisorii de 3 ani.

Tribunalul Arad a reţinut în considerente, referitor la circumstanţele personale ale inculpatului, faptul că din fişa de cazier judiciar existentă la dosar rezultă că GK este cunoscut cu antecedente penale, fiindu-i stabilită pedeapsa de 1 an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, însă nu a făcut aplicarea art. 89 alin. 1 C.pen.

Din redactarea textului legal indicat reiese că în această situaţie instanţa de fond este obligată să dispună anularea amânării aplicării pedepsei şi să facă aplicarea dispoziţiilor privitoare la sancţionarea concursului de infracţiuni.

Deşi cu ocazia dezbaterilor din data de 13.01.2021 procurorul de şedinţă a solicitat în mod expres aplicarea art. 89 alin. 1 C. pen., contopirea pedepselor cu închisoarea şi aplicarea pedepselor complementare şi accesorii pe lângă pedeapsa rezultantă, Tribunalul Arad nu s-a pronunţat asupra acestor aspecte.

Inculpatul GK, prin apărător ales, a solicitat, în principal, achitarea în temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar, achitarea în temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (I) lit. a) C. proc. pen..

În motivarea apelului, s-a arătat că toate mijloacele de probă subzistă din dosarul penal nr. .../P/20I7, ori din alte dosare penale reunite cu acesta în cursul urmăririi penale realizate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș. nefiind administrată nicio probă nouă ulterior constatării nulității de către Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Chișineu-Criș.

A invocat dispozițiile art. 281 alin. (I) lit. b) rap. la art. 281 alin. (3) C. proc. pen. cu aplicarea Deciziei CCR nr. 302/2017, în sensul că toate probele existente în cuprinsul prezentului dosar au fost obținute de un procuror din cadrul unui Parchet inferior celui legal competent, și anume de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș, fiind automat transferate probele la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad fără a se realiza o administrare reală și concretă a acestora. în plus, sunt incidente și prevederile art. 102 alin. (2) C. proc. pen.. întrucât probele pe care procurorul de caz din prezentul dosar își fundamentează rechizitoriul au fost obținute în mod nelegal (cu încălcarea art. 281 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.) și de aceea se impune excluderea tuturor probelor administrate în mod nelegal de organul de urmărire penală. Nelegalitatea obținerii probelor constă în faptul că organul de urmărire penală a solicitat toate mijloacele de probă care se regăseau în dosarul penal nr. 97/210/2017/al, mijloace de probă care au fost obținute ca urmare a actelor de urmărire penală efectuate de un organ de urmărire penală necompetent.

În plus, s-a lămurit faptul că prevederile art. 280 alin. (3) C. proc. pen. nu sunt aplicabile actelor lovite de nulitatea absolută. Astfel. În speță, probele administrate și excluse ca urmare a constatării nulității absolute nu se pot readministra pur și simplu într-un nou dosar de urmărire penală, mai ales că acestea au fost obținute ca urmare a unor acte de urmărire penală efectuate de un organ de urmărire penală necompetent.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel, s-a arătat, în primul rând, că ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare dintre SC D&S SRL și SC CA Olari SRL. le-a pus al dispoziția reprezentanților vânzătoarei un număr de 5 bilete la ordin avalizate în vederea garantării efectuării plății. Din modalitatea în care a operat, reiese în mod clar faptul că predarea biletelor la ordin a avut loc la o dată ulterioară încheierii contractului, respectiv, punerea la dispoziție a biletelor la ordin a avut loc la data de ....03.2014, iar perfectarea contractului de vânzare-cumpărare a avut loc la data de ....11.2013.

În al doilea rând, același reprezentant al SC CA Olari SRL, care gestionează și MD PFA, SC CA Curtici SRL, MD, a perfectat mai multe contracte de vânzare cumpărare cu inculpatul și în reprezentarea acestor entități, parvenindu-i și în acest caz mai multe bilete la ordin în vederea garantării plăților, care la rândul lor au fost emise la o dată ulterioară perfectării contractelor de vânzare-cumpărare.

În al treilea rând, la data de ....01.2013, a perfectat un alt contract de vânzare-cumpărare, achiziționând de la SC AC S.A. îngrășăminte chimice, pesticide și semințe, ulterior punând la dispoziția reprezentantului CDM biletul la ordin nr. .... în ..alb", fără a fi respectate prevederile art. 104 pct. 2 din Legea 58/1934 privind Cambia și biletul la ordin.

În al patrulea rând, inculpatul a încheiat mai multe tranzacții comerciale cu numitul CI, reprezentant al societăților SC COG SRL, SC CCG SRL, cu numita TAA, reprezentantă a societății AZ SRL și cu SJL, reprezentant al societății TC SRL, punându-le la dispoziție mai multe bilete la ordin în ..alb", fără a indica suma pe care promite necondiționat să o achite, având în vedere faptul că operațiunile comerciale dintre aceștia s-au desfășurat pe o perioada mai îndelungată.

Astfel, toate biletele la ordin emise de către inculpat nu au fost completate de acesta la momentul emiterii lor, ele fiind puse la dispoziția reprezentanților societăților partenere în „alb", fiind compilate de aceștia la momentul introducerii lor la plată. De aceea, emiterea biletelor la ordin realizată de inculpat nu a respectat prevederile art. 104 pct 2 din legea 58/1934 în sensul promisiunii necondiționate de a plăti o sumă determinata, ducându-ne astfel cu gândul la ideea că faptele comerciale între societăți nu s-au realizat toate în datele stipulate în sentința instanței de fond, ci pe parcursul unei perioade mai îndelungate, iar încheierea contractelor de vânzare-cumpărare nu au avut ca element determinant al negocierilor garantarea plăților cu bilete la ordin în „alb”.

Față de aspectele reținute de instanță prin care își fundamentează soluția de condamnare precizăm faptul că nu sunt întrunite elementele de tipicitate prevăzute în art. 244 Cod penal.

Infracțiunea de înșelăciune este compusă din următoarele elemente: inducerea în eroare, existența unei conduite autopăgubitoare, crearea unei pagube și obținerea unui folos material pentru sine.

Referitor la primul element, dat fiind faptul că toate operațiunile comerciale realizate între societatea administrată și societățile sau persoanele fizice considerate persoane vătămate s-au realizat fie anterior emiterii biletelor la ordin, fie cel mult concomitent emiterii acestora, mijlocul de inducere în eroare al acestora nu există, întrucât este vorba de negocieri libere realizate de către comercianți în mod obișnuit, la momentul discuțiilor purtate între ei nu s-a pus problema acordării biletelor la ordin ca o garanție a executării contractului de către cumpărător. În plus, pentru a fi considerat un element determinant al contractului de vânzare-cumpărare, emiterea unui bilet la ordin și predarea acestuia vânzătorului trebuie stipulată expres în contract.

Pe lângă acțiunea de inducere în eroare, existența unei conduite autopăgubitoare a victimei este un alt element constitutiv al infracțiunii de înșelăciune. În speță, biletele la ordin au fost predate vânzătorilor la un moment ulterior încheierii contractelor de vânzare cumpărare, iar acordul persoanelor vătămate în vederea realizării tranzacțiilor comerciale a fost dat independent de remiterea biletelor la ordin de către inculpat. Condiția conduitei autopăgubitoare vizează fapta persoanei vătămate de a încheia un contract sau de a dispune de un bun, convinsă fiind de către autor prin mijloace dolosive. Având în vedere faptul că operațiunile comerciale s-au desfășurat un timp mai îndelungat între părți, bonitatea financiară, prețurile oferite de inculpat, rulajul realizat în anii anterior, au fost elemente mult mai importante care au determinat părțile în a încheia contractele, decât emiterea biletelor la ordin.

Sub aspectul precizării cum că a cunoscut situația patrimonială a societății, acționând cu scopul de a dobândi bunuri și servicii cu ideea de a nu le achita, având reprezentarea faptului că nu va putea plăti contravaloarea acestora, s-a precizat faptul că societatea Den & Seb SRL a avut în perioada 2012-2014 o cifră de afaceri totală de aproximativ 262.000.000 RON echivalentul sumei de 53.000.000 EUR, fiind o companie prosperă care a realizat o activitate intensă în sectorul agricol. Din susținerea instanței de fond cum că inculpatul a avut reprezentarea faptului că nu va putea achita contravaloarea mărfurilor achiziționate, reiese ideea că instanța de fond nu a făcut analiza probatoriului referitor la situația contabilă a societății D & S SRL din anii anteriori, considerând faptul că emiterea biletelor la ordin la începutul anuluil2014 reprezintă o atitudine de rea-credință a inculpatului, omițând orice alte aspecte referitoare la bunul mers al societății până la acel moment.

În privința intenției și a modalităților folosite (emiterea biletelor la ordin în „alb"), a precizat faptul că acestea au fost puse la dispoziția persoanelor vătămate fără a fi completate, fiind vorba despre o atitudine comercială cutumiară, biletele la ordin urmând a fi completate ulterior de către beneficiar, în funcție de suma totală a facturilor emise de acesta debitorului, depinzând de volumul de lucru realizat între părți. Având în vedere această modalitate a emiterii biletelor la ordin, fără precizarea sumei determinate, nu poate fi considerat a fi un bilet la ordin dat cu scopul de a induce în eroare o persoană în vederea încheierii unui contract de vânzare-cumpărare. În susținerea acestei afirmații, s-a precizat, pe de o parte, că la art. 104 pct. 2 din Legea 58/1934 privind cambia și biletul la ordin este instituită condiția obligatorie a indicării sumei determinate pentru care se face promisiunea necondiționată de a o plăti, iar pe de altă parte, la art. 105 din același act normativ, se tranșează clar faptul că lipsa mențiunilor cu privire la suma plătibilă face ca respectivul titlu să nu fie considerat a fi bilet la ordin. Având în vedere aceste aspecte, instrumentele utilizate pot fi considerate cel mult modalități alternative la plată și nicidecum bilete la ordin veritabile, dat fiind faptul că au fost emise în „alb".

În niciun contract de vânzare-cumpărare încheiat nu se stipulează în mod clar faptul că părțile au contractat datorită faptului că le-a pus la dispoziție biletele la ordin ca o garanție a executării propriilor prestații.

Prin decizia penală nr..../A din 16 iunie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b C. proc. pen., cu aplic. art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a art. 2 din Protocolul 7 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, admite apelurile  declarate de inculpatul GK şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva sentinţei penale nr. ... din 11 02 2021  pronunţate de  Tribunalul Arad  în dosarul nr. de mai sus.

Desființează sentinţa apelată şi dispune rejudecarea cauzei de către Tribunalul Arad.

În motivarea deciziei de desfiinţare, Curtea a arătat următoarele:

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracțiunii de înşelăciune  cu consecinţe deosebit de grave,  faptă care  se încadrează în dispoziţiile prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 cod penal, cu aplicarea art. 256 ind.1 cod penal şi art.35 cod penal.

Pe parcursul judecăţii, inculpatul a adoptat poziţia de nerecunoaştere a faptelor şi a invocat, pe cale de excepţie, nulitatea  unor probe care au însoţit actul de acuzare pe motiv că acestea au fost administrate de un organ de urmărire care nu  avea competenţa de a le administra.  Mai exact,  inculpatul,  prin apărător, arată că, anterior trimiterii în judecată, Judecătoria Chișineu Criș, sesizată inițial prin rechizitoriu a anulat  toate probele  administrate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Chișineu Criș și a trimis dosarul în vederea instrumentării,  raportat la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave,  la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, iar ulterior acestui moment, organul de urmărire penală nu a reluat procesul de administrare a probelor rezumându-se la preluarea acestora din dosarul instrumentat parchetul inferior. 

Curtea observă faptul că, inițial Parchetul de pe lângă Judecătoria Chișineu Criș a fost sesizat, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz de încredere în frauda creditorilor, prev. de art. 239 cod penal și înșelăciune, prev. de art.  244  alin 1 cod penal,  infracțiuni cercetate în 11 dosare de urmărire penală în cadrul cărora s-au administrat probele contestate de inculpat de organele de urmărire penale competente raportat infracțiunile ce au făcut obiectul  sesizărilor formulate.

Ulterior reunirii  dosarelor de mai sus, s-a stabilit,  raportat la prejudiciul produs, că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor. Astfel procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Chișineu Criș a procedat, la data de ....10 2018, la schimbarea încadrării juridice a faptelor în dispoziţiile prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 cod penal, cu aplicarea art. 256 ind.1 cod penal şi art.35 cod penal.

La data de ... 11 2019, inculpatul a fost trimis în judecată în prezentul dosar.

Anterior, respectiv la  data de ... 03 2019  judecătorul de cameră preliminară din cadrul  Judecătoriei Chișineu Criș a stabilit competența Parchetului de la lângă Tribunalului Arad și s-a dispus anularea probelor administrate.

Cu privire la  excepţia nulităţii mijloacelor de probă, invocată de apărare în fața instanței de judecată, tribunalul, prin încheieri interlocutorii  consecutive,  a prorogat pronunțarea asupra acesteia.

Curtea arată că, prin nepronunţarea asupra excepţiei invocate, în cursul judecăţii, respectiv  anterior pronunţării hotărârii,  a fost limitată posibilitatea apărării dar şi acuzării, de a se conforma cerinţelor  art. 374 cod pr penală, care presupune dezbaterea contradictorie a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi implicit posibilitatea apărării de a solicita administrarea nemijlocită a probelor în prezenţa inculpatului.

 Împrejurarea că inculpatul nu a înţeles să propună probe în faţa instanţei de fond nu poate fi considerată o manifestarea de voinţă în sensul acceptării conţinutului acestora întrucât era evident că, prin excepţia invocată, acesta a înţeles să  combată împrejurările de fapt conţinute de acele mijloace de probă. In plus, inculpatul este apărat de prezumţia de nevinovăţie în ceea ce priveşte un eventual demers legat de administrarea probelor, dreptul său de a propune probe noi devenind  aplicabil şi necesar  doar în raport cu acceptarea probelor propuse de acuzare în cursul urmăririi penale.

Totodată, se observă că în cauză, deși inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii și,  prin invocare excepției nulității, a manifestat implicit conduita de a contesta probele, instanța de fond nu a administrat niciun mijloc de probă în etapa cercetării judecătorești, pronunțând prezenta hotărâre pe baza materialului probator  propus  de organele de urmărire penală.

Curtea arată că, deși readministrarea probelor în cursul cercetării judecătorești nu este o obligație procedurală pentru instanța de fond în toate situațiile, în concret, în prezenta cauză acest demers era necesar, probele fiind contestate de inculpat şi contribuind la dovedirea vinovăţiei inculpatului. Instanţa trebuia să evalueze situaţia procesuală din cauză şi să aprecieze asupra necesităţii readministrării probatoriului având în vedere că  în acest caz nu se poate reţine că poziţia inculpatului evidenţia o reală ipoteză de necontestare a probelor întrucât acesta şi-a exercitat dreptul la apărare prin formularea unei excepţii care echivala cu contestarea probelor şi a manifestat o poziţie constantă care era de natură să conducă la concluzia că  înţelege să formuleze apărări legat de  acuzaţiile care i se aduc.

În plus, instanţa de apel remarcă, efectuând analiza considerentelor prezentei hotărâri, că lipseşte  motivarea în fapt și în drept a  condamnării și raționamentele  avute în vedere de instanța de fond în legătură cu soluționarea  acțiunii penale şi acțiunii civile. În acest condiţii,  instanța de apel, inculpatul precum şi ceilalţi participanţi procesuali sunt  în imposibilitatea de a verifica modul cum a  stabilit instanța de fond vinovăția inculpatului, modul cum s-a raportat la probele contestate de inculpat, mijloacele de probă pe baza cărora a  apreciat  asupra  existenţei faptei şi  prejudiciului produs prin săvârșirea infracțiunii. În ceea ce priveşte  determinarea prejudiciului, element de fapt care prezintă relevanţă în cauză atât în ceea ce priveşte modul de soluţionarea a acţiunii penale cât şi a acţiunii civile,  se observă că lipseşte în mod complet motivarea.

Curtea arată că soluţionarea fondului cauzei presupune pronunţarea unei soluţii, de natura celor prevăzute de art. 396 și art. 397 cod pr penală, cu privire la infracţiunea care face obiectul trimiterii în judecată și la acţiunea civilă.

În procesul de deliberare, pronunţare şi motivare instanța are obligația de a analiza probele  administrate și a le reține pe acelea care reflectă adevărul, exprimându-se explicit cu privire la probele pe care înțelege să le înlăture. Or, în speţă este de observat că  hotărârea atacată nu conţine o astfel de motivare, rezumându-se la  redarea situaţiei de fapt din  actul de sesizare şi o redarea lapidară a unor împrejurări de fapt şi drept  care nu sunt apte a convinge asupra faptului că a fost în concret analizată acţiunea penală şi civilă cu care instanţa a fost investită.

Curtea concluzionează că viciile de mai sus nu se pot remedia în calea de atac a apelului şi  se impune desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

Soluția de desființare a sentinței penale atacate și trimiterea spre rejudecare se impune pentru a garanta respectarea dreptului la două grade de jurisdicție în materie penală, garantat de art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția europeană, în contextul în care lipsește judecata efectivă pe fond în primă instanță, iar efectuarea acesteia pentru prima oară în apel privează partea de calea de atac. Or,  instanței de apel îi revine obligația de a se asigura ca drepturile garantate de Convenție “să fie concrete și efective, nu teoretice și iluzorii”.

Curtea de Apel constată,  în primul rând, că în cauză se impunea ca judecătorul cauzei să se pronunţe asupra excepţiei nulităţii probelor, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, astfel încât părţile să cunoască limitele în care se consideră  învestită instanţa anterior momentului procesual al  contestării de probe şi propunerii de probe suplimentare.

 În al doilea rând, raportat la soluţia adoptată cu privire la excepţia invocată, în limitele probelor solicitate de părţi, dar şi a celor care ar rezulta din dezbateri, se impune efectuarea cercetării judecătoreşti.

 În al treilea rând, în urma analizei  probatoriului administrat pe fondul cauzei şi cu o motivare din care să rezulte ce anume a constatat  personal instanţa, să pronunţe o soluţie atât cu privire la acţiunea penală cât şi cu privire la acţiunea civilă.

În condițiile în care instanța de apel ar constata, fie că excepţia nulităţii a fost corect respinsă, fie dimpotrivă că nu a fost corect respinsă,  ca o consecinţă a admiterii apelului, ar fi pusă în situaţia de a analiza  necesitatea  readministrării sau administrării  de probe noi  şi a face  pentru prima dată o analiză pe fond a cauzei, a probelor administrate și, în măsura în care ar rezulta vinovăția inculpatului, ar putea să pronunțe o hotărâre de condamnare.

 Or, condamnarea inculpatului direct în apel fără o analiză a cauzei pe fond de către judecătorul primei instanțe ar încălca dreptul inculpatului la un proces echitabil și la cele două grade de jurisdicție în materie penală.

Este adevărat că în dreptul procesual penal român, calea de atac a apelului constituie o cale de atac  complet devolutivă, instanța de apel putând reaprecia faptele și statua asupra vinovăției, însă, la fel de adevărat este că această caracteristică conferă dreptul instanţei de apel de a  statua  atât în  primă, cât şi  în ultimă instanță asupra situației de fapt derogând astfel de la caracterul de cale de atac însărcinată cu realizarea controlului judiciar.

Având în vedere soluţia pronunţată de instanţa de apel, criticile Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad  cu privire la anularea amânării pedepsei şi aplicarea pedepsei complementare nu se mai impune a fi analizate, însă vor fi avute în vedere de instanţa de fond cu ocazia rejudecării cauzei.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b C. proc. pen., cu aplic. art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a art. 2 din Protocolul 7 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului,  va admite apelurile declarate de inculpatul GK şi  Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad  împotriva sentinţei penale nr. ... din 11 02 2021  pronunţate de  Tribunalul Arad  în dosarul nr. de mai sus, şi  pe cale de consecinţă, va desființa  sentinţa apelată şi va  dispune rejudecarea cauzei de către Tribunalul Arad.