Infracţiunilor de omor calificat, prevăzută de art.189 alin.1 lit.h Cod Penal cu aplicarea art.199 alin.1 Cod Penal

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr.1524/62/2020

SENTINŢA PENALĂ NR.144/S

Şedinţa publică din 14 octombrie 2020

Instanţa constituită din:

Preşedinte: MP  – judecător

Grefier: AMA

Cu participarea procurorului:  LG

– din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul JGG, trimis în  judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat, prevăzută de art.189 alin.1 lit.h Cod Penal cu aplicarea art.199 alin.1 Cod Penal și profanare de cadavre, prevăzută de art.383 alin.1 Cod Penal, toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate potrivit art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza penală de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 09.10.2020 când părţile prezente au pus concluzii potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea cauzei la data de 14.10.2020.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 210/P/2020, întocmit la data de 28.05.2020 de Parchetul  de pe lângă Tribunalul Brașov şi înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 29.05.2020, sub nr. 1524/62/2020, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului JGG, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat, prevăzută de art.189 alin.1 lit.h Cod Penal cu aplicarea art.199 alin.1 Cod Penal și profanare de cadavre, prevăzută de art.383 alin.1 Cod Penal,toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.

În fapt, prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că, în dimineața zile de 06.05.2020, în domiciliul comun al său și al mamei sale JM din mun. Brașov, str. Aluminiului, nr. 29, inculpatul i-a aplicat acesteia multiple lovituri de cuțit în zona feței, a toracelui și a abdomenului (în număr de 64), JM decedând, iar după decesul acesteia i-a secționat cu un topor brațul drept de la încheietura cotului.

În apărare, inculpatul JGG nu a dorit să dea declarații în faza de urmărire penală.  Fiind audiat în fața judecătorului de drepturi și libertăți cu ocazia luării măsurii arestului preventiv, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, precizând că fratele său ar putea fi cel care a omorât victima.

În susţinerea situaţiei de fapt reţinută prin rechizitoriu, în faza de urmărire penală, au fost avute în vedere următoarele mijloace de probă: procesele-verbale întocmite de organele de urmărire penală, declaraţiile martorilor, declaraţiile inculpatului, rapoartele de constatare, actele medicale, rapoartele de expertiză medico-legale, buletinul de analiză toxicologică, fotografiile, înregistrările audio, celelalte înscrisuri aflate la dosar, precum şi mijloacele materiale de probă anexate dosarului.

Sub aspectul măsurilor preventive, în cursul urmăririi penale, inculpatul a fost reținut și ulterior arestat preventiv pe o durată de 30 zile începând cu data de 06.05.2020, măsura fiind menținută succesiv în cursul camerei preliminare și a fazei de judecată.

În ceea ce privește latura civilă, în cursul urmăririi penale,  JG (soțul decedatei JM) și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Țara Bârsei al Județului Brașov nu s-au constituit părți civile în dosar.

 După sesizarea instanţei, judecătorul de cameră preliminară a procedat conform dispoziţiilor art.344 C.proc.pen., comunicând rechizitoriul, prin încheierea din 29.06.2020 (fila 27, 28 d.i./a1) a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în cauză, dispunând începerea judecăţii.

Pe parcursul judecății, inculpatul a fost asistat de apărător din oficiu (av Bucur Borcoman).

La termenul de judecată din 05.08.2020, instanţa a adus la cunoştinţa inculpatului că potrivit disp. art. 349 alin. 2 C.proc.pen. în cauză nu se poate aplica procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, întrucât pentru infracțiunea de omor calificat, reglementată de art.189 alin.1 lit.h Cod Penal cu aplicarea art.199 alin.1 Cod Penal legiuitorul prevede pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani alternativ cu detențiunea de viață.

Sub aspect probatoriu, la același termen de judecată s-a încuviințat audierea inculpatului, audierea martorilor propuși în rechizitoriu: JB și BA și a martorului II propus din oficiu de instanță, fiind de asemenea încuviințată efectuarea unei expertize medico – legale psihiatrice având ca obiective stabilirea împrejurării dacă inculpatul JGG a avut discernământ la data de 06.05.2020 (data comiterii faptei) ori dacă a avut discernământul diminuat, respectiv pentru a se pronunța în baza art. 184 alin. 27 rap. la art. 245 și art. 247 C.proc.pen. asupra necesității luării măsurii de siguranță a obligării provizorii la tratament medical ori a internării medicale provizorii. De asemenea, s-a încuviințat cererea inculpatului formulată prin avocat de încuviințare a efectuării unei adrese către locul de deținere pentru a se comunica starea de sănătate a inculpatului la încarcerare, respectiv la medicul de familie al inculpatului pentru a se comunica istoricul medical al acestuia.

La termenele de judecată acordate în cauză au fost administrate nemijlocit toate mijloacele de probă încuviințate.

La termenul din 09.10.2020, nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepţii procesuale de invocat sau probe de administrat în cauza penală de faţă, instanţa, în temeiul dispozițiilor art.387 alin.2 C.proc.pen. a declarat încheiată faza cercetării judecătoreşti şi a acordat cuvântul în fond pentru dezbateri judiciare, în ordinea prevăzută de art.388 alin. 1 C.proc.pen..

Analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarele:

În fapt, în data de 06.05.2020, în timpul dimineții a fost înregistrat un apel la 112 context in care organele de poliție (printre care și ag. II) au fost direcţionate spre FAN CURIER situat pe strada Zaharia Stancu și ulterior, trimise pentru efectuarea de verificări suplimentare la domiciliul apelantului respectiv pe strada Aluminiului nr 29. Acolo s-a constatat incidența unui conflict domestic între victima JM, martorul JB, pe de o parte și inculpatul JGG, pe de altă parte, conflict care însă a părut a fi aplanat. Organele de poliție au plecat de la fața locului, cele 3 persoane implicate rămânând la domiciliu. Ulterior, pe fondul acestor tensiuni, inculpatul JGG, folosind un cuțit de bucătărie, a aplicat victimei JM 64 de lovituri de cuțit în zona toracelui, a abdomenului și a feței. Auzind strigătele de ajutor ale mamei sale, martorul JB a intrat în bucătărie încercând să intervină, a aruncat spre inculpat cu un pahar, fără să îl nimerească. Ulterior, inculpatul și-a atacat fratele, lovindu-l cu cuțitul de două ori în zona brațului și a antebrațului, iar martorul JB, fiindu-i frică, a fugit din bucătărie, închizându-se în camera sa aflată la etajul imobilului. După decesul victimei, inculpatul JGG a secționat în zona cotului, cu un topor brațul drept al defunctei. Fiind în camera sa, martorul JB și-a sunat sora, pe martora BA, și mai apoi a sunat la 112 comunicând cele întâmplate. Dispeceratul 112 a contactat din nou agenții de poliție (tot prin agentul II), acestea transmițându-le doar că fiul își înjunghiase mama, fără a se preciza alte detalii. Agenții de poliție au revenit la adresă și, întrucât poarta era încuiată si nu răspundea nimeni nici la semnalele acustice, martorul I împreună cu un coleg de la jandarmerie au escaladat gardul, au intra în curtea imobilului, uşa de la intrare era închisă  dar nu cu cheia. Martorul I a intrat in imobil, context în care a găsit ușa culisantă de la bucătărie deschisă și victima întinsă pe jos cu tricoul ridicat până la gât, având brațul drept secționat de la nivelul cotului. Jandarmul care a rămas afară a fost chemat de la un geam lateral de fratele inculpatului, martorul JB, care i-a aruncat cheia şi i-a spus că mama lui a fost  înjunghiată în bucătărie de fratele său si, de asemenea, că el a fost înjunghiat în antebraţ tot de fratele său. Continuând căutarea inculpatului, martorul II a ieșit din imobil, după care a revenit în interior și l-a văzut pe inculpatul JGG când cobora de la etaj, având hainele murdare de sânge și fiind spălat pe mâini, moment în care a fost încătușat.

Pentru a reține această situație de fapt, instanța se va raporta cu prioritate la declarațiile martorilor JB și II. Contextul prealabil incidentului nu a fost contestat de inculpat, acesta confirmând situația ușor tensionată din familie, negând însă comiterea faptei pe care presupune doar că ar fi comis-o fratele său, JB (fila 245 verso dup). Această apărare a inculpatului nu este susținută de nici un mijloc de probă al cauzei, fiind însă contrazisă dincolo de orice dubiu rezonabil de ansamblul probatoriu. Astfel, nu se poate face abstracție de împrejurarea că martorul ocular JB l-a văzut pe inculpat în timp ce își înjunghia mama, fiind el însuși lovit cu cuțitul, aspecte care rezultă din declarația martorului: ”am ieșit din baie și am auzit strigătele mamei de ajutor. Am deschis ușa la bucătărie și George a sărit asupra mea cu cuțitul. M-a lovit cu cuțitul de două ori în brațul drept. Eu am luat o cană să arunc în el dar nu l-am nimerit. Mama era ghemuită lângă geam. Am văzut pe George lovind-o pe mama cu cuțitul în zona toracelui sau a abdomenului. După ce am aruncat cana am fugit din bucătărie, eram disperat ”. Declarația martorului, constantă sub toate aspectele pe tot parcursul procesului penal atestă credibilitatea lui JB. Forța ei probantă este sporită de faptul că întreaga cronologie faptică expusă de martorul JB se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză. Astfel, se confirmă că martorul a fost cel care a sunat la sora sa, martora BA, dar și la Serviciul 112 pentru a solicita sprijinul autorităților, el fiind cel care a aruncat de la balcon organelor de poliție cheia de acces în imobil, indicându-le polițiștilor că mama sa se află în bucătărie. De asemenea, pe corpul și obiectele vestimentare ale martorului JB nu sunt decât urmele de agresiune rezultate în urma loviturii cu cuțitul primite de la inculpat. Acțiunile discriminatorii ale lui JB sunt confirmate de declarațiile martorei BA (fila 114 di) care a precizat că a fost sunată de fratele său, B, care i-a comunicat că G dă cu cuțitul în stânga și în dreapta, dar și de planșa foto (fila 183-188 dup) care relevă apelurile telefonice efectuate de JB la sora sa și conversația text purtată cu aceasta (ora 09:53, fila 186 dup: ”M-a înjunghiat G. Sunt în cameră. Mama nu știu unde e.”) precum și cele 5 apeluri la 112 (în intervalul orar 09:46-09:48), în care a precizat că fratele său a rănit-o cu un cuțit pe mama lor (fila 4 dup). Urmare a acestor apeluri, agenții de poliție au fost direcționați la locul faptei la ora 09:49, ajungând la fața locului la ora 09:54 (fila 8 verso dup).

Pe de altă parte, la momentul identificării de către organele de poliție, inculpatul JGG prezenta leziuni (relevate în planșa foto, fila 164-173 dup) pe care le-a justificat în mod neverosimil în sensul că ar fi fost produse în ziua precedentă când și-ar fi pregătit o omletă cu lapte și ciuperci și s-ar fi tăiat cu cuțitul (fila 245 verso dup). Aceleași leziuni au fost însă evaluate în cuprinsul raportului de constatare criminalistică nr. 47824/28.05.2020, potrivit căruia excoriațiile de pe fața dorsală a mâinii drepte a lui JGG, foto nr.87, s-au putut forma în timpul acțiunilor de apărare ale victimei JM. Totodată, obiectele vestimentare purtate de inculpatul JGG aveau urme de sânge (fila 134-143 dup) despre care s-a concluzionat că au fost create prin transfer de substanță de pe obiecte cu sânge lichid care prezintă asemănări din punct de vedere al formei și dimensiunilor cu cuțitul și toporișca găsite în bucătărie.

Totodată, apărarea inculpatului prin care se sustrage complet de la contextul infracțional, precizând că nu are cunoștință despre cronologia faptică  este contrazisă de concluziile raportului de constatare criminalistică nr. 47825/21.05.2020, în care s-a demonstrat că fragmentul de urmă papilară ridicat cu ocazia cercetării la fața locului (urmă ridicată de pe caloriferul din bucătărie, locul comiterii faptei, și creată prin stratificare cu substanță de culoare brun roșcată cu aspect de sânge) a fost creat de JGG (fila 63, 67, 72  dup) atestând astfel prezența inculpatului la locul faptei.

Un alt aspect la care se va raporta instanța vizează împrejurarea că atunci când a fost găsit de organele de poliție, inculpatul a fost surprins coborând de la etajul imobilului, fiind ud pe mâini (împrejurare relevată de martorul II, fila 9 dup și fila 134 di) aspect care, coroborat cu planșa foto întocmită cu ocazia cercetării la fața locului (fila 58-61 dup) din care rezultă atât pe holul etajului cât și în baia situată la etaj urme de sânge, iar în vasul de toaletă prezența unui lichid de culoare brun-roșiatică confirmă calitatea de subiect activ a inculpatului.

De altfel, în fața comisiei de medici din cadrul INML Mina Minovici, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, declarând că am ieșit din cameră și m-am dus în bucătărie și cred că am omorât-o pe mama cu un cuțit din suportul de bucătărie. Fratele meu m-a văzut dar nu știu ce a spus. Mă simt ciudat, câteodată mă simt bine că am omorât-o, câteodată mă simt rău. (fila 156 verso di)

Aceste aspecte califică inculpatul ca autor al infracțiunii de omor calificat. Despre starea de sănătate a inculpatului, raportat și la argumentele invocate de avocatul inculpatului în susținerea unei soluții de achitare a acestuia justificată de existența unei cauze de neimputabilitate, instanța reține cu prioritate concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică a lui JGG care au subliniat că inculpatul a prezentat atât la momentul comiterii faptei, cât și la momentul evaluării  un diagnostic de tulburare de personalitate antisocială. La data comiterii faptei nu se pot reconstitui elemente criteriologice de natură a afecta capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptei și în raport de care a avut discernământul păstrat. Așadar, deși în raport de inculpat se rețin anumite tulburări de natură psihiatrică, pe care instanța le-a perceput ex propriis sensibus (cu propriile simțuri) cu ocazia audierii, totuși acestea nu au afectat discernământul inculpatul într-o manieră care să justifice reținerea unei cauze de neimputabilitate, urmând a fi avute în vedere la individualizarea pedepsei.

În ceea ce privește decesul victimei, instanța reține concluziile raportului de expertiză medico legală – autopsie  (fila 201 dup) întocmit în cauză și care a relevat că moartea victimei JM a fost una violentă, datorată insuficienței cardio-respiratorii, consecința unor multiple plăgi înjunghiate toraco abdominale, penetrante, cu interesarea cordului și a altor organe interne. Plăgile înjunghiate constatate s-au putut produce cu un corp tăietor înțepător, la dat de 06.05.2020. între plăgile înjunghiate descrise și decesul victimei există legătură de cauzalitate directă.

Făcând trecerea și la a doua infracțiune pentru care inculpatul este cercetat, aceea de profanare de cadavre, instanța reține că în cadrul aceluiași raport s-a concluzionat și că amputația brațului drept s-a putut produce postmortem, la scurt timp de la decesul victimei, prin lovire repetată cu un corp tăietor-despicător (posibil toporul corp delict examinat la fața locului). Instanța are în vedere argumentele inculpatului, formulate prin avocat, prin care solicită achitarea justificat de faptul că nu există dovezi în sensul că inculpatul ar fi cunoscut, la momentul amputării brațului, că mama sa a decedat și consideră că acestea sunt neîntemeiate. Pentru a aprecia astfel, instanța se raportează la ansamblul faptic, respectiv la numărul deosebit de ridicat de lovituri aplicate victimei, respectiv 64, toate aplicate cu cuțitul, în zone vitale, respectiv torace și abdomen. Raportat la aceste aspecte, instanța și-a format convingerea că după 64 de lovituri cu cuțitul, inculpatul nu poate susține că nu a cunoscut împrejurarea că victima decedase, și deci nu se poate prevala de dispozițiile art. 30 C.pen care reglementează eroarea, în sensul că nu a cunoscut  existența unei stări, situații ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei, cu atât mai mult cu cât dispozițiile alin.2 ale aceluiași articol stabilesc necunoașterea stării, situației ori împrejurării nu trebuie să se datoreze ea însăși culpei inculpatului.

Sub aspectul infracţiunii de omor calificat, în drept, instanţa reţine prevederile art. 189 alin.1 lit. h C.pen. „Omorul săvârşit în vreuna dintre următoarele împrejurări: h) prin cruzimi, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.” De asemenea, prevederile art. 199 alin.1 C.pen., ”dacă faptele prevăzute la art. 188 sunt săvârșite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime” și ale art. 177 alin.1 lit.a C.pen. ”Prin membru de familie se înțelege: ascendenții și descendenții (...)”

Din punct de vedere  al laturii obiective, elementul material al infracţiunii de omor s-a realizat în modalitate comisivă, prin 64 de acțiuni de înjunghiere cu un cuțit de către inculpat a mamei sale în zona toraco-abdominală,  decesul victimei  intervenind ca urmare  a leziunilor produse, respectiv insuficienței cardio-respiratorii, consecința unor multiple plăgi înjunghiate toraco abdominale, penetrante, cu interesarea cordului și a altor organe interne.

Cu privire la infracţiunea cercetată în cauză, urmarea imediată a constat în moartea cauzată victimei, între acţiunea incriminată şi rezultatul socialmente periculos produs existând legătură de cauzalitate.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de omor calificat a fost săvârşită cu intenţie directă, în sensul prevederilor art. 16 alin.3 lit.a C.pen., inculpatul a prevăzut rezultatul, l-a urmărit și a acceptat producerea lui.

Cu privire la reținerea conținutului calificat al infracțiunii, respectiv al circumstanței de comitere a faptei prin cruzimi, instanța reține că doctrina și jurisprudența au interpretat în mod constant că prin folosirea de cruzimi se înțelege folosirea unor mijloace atroce, feroce, care determină oroare și revoltă în psihicul celor care iau cunoștință de faptă. Instanța apreciază deplin întrunit circumstanța de agravare, întrucât numărul deosebit de mare de lovituri aplicate victimei care era și mama inculpatului se circumscriu actelor comise prin cruzimi.

De asemenea, cu privire la reținerea dispozițiilor art. 199 alin.1 C.pen., instanța are în vedere că victima era mama inculpatului, fiind așadar întrunită condiția calității subiectului pasiv de a fi membru de familie, respectiv ascendent al inculpatului.

În ceea ce privește infracțiunea de profanare de cadavre, instanța reține în drept dispozițiile art. 342 alin.1 C.pen potrivit cărora  ”Sustragerea, distrugerea sau profanarea unui cadavru ori a cenușii rezultate din incinerarea acestuia se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”

Din punct de vedere  al laturii obiective, elementul material al infracţiunii de profanare de cadavre s-a realizat în modalitatea comisivă prin secționarea cu un topor a brațului drept al victimei, după decesul acesteia. Profanarea consta așadar într o actiune prin care s-a adus atingere cadavrului ca obiect material al infracțiunii, prin alterarea sa materială de natură a exprima lipsa de respect față de memoria celui disparut.

Cu privire la infracţiunea cercetată în cauză, urmarea imediată a constat în atingerea adusă sen¬timen¬tului comun de pietate si respect fata de morți, între acţiunea incriminată şi rezultatul socialmente periculos produs existând legătură de cauzalitate.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de profanare de morminte a fost săvârşită cu intenţie directă, în sensul prevederilor art. 16 alin.3 lit.a C.pen., inculpatul a prevăzut rezultatul, l-a urmărit și a acceptat producerea lui.

Apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 396 alin.2 C.p.p., în sensul că faptele de ultraj deduse judecăţii există, constituie infracţiune şi au fost săvârşită de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpatului faţă de infracţiunea comisă.

Având în vedere cele expuse şi luând în considerare că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, instanţa va proceda la stabilirea şi aplicarea unei pedepse pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv gravitatea infracţiunii şi periculozitatea infractorului evaluate după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Cu privire la circumstanţele personale ale inculpatului JGG, instanța va constata că acesta are 32 de ani, locuia împreună cu părinții și cu fratele său, are studii superioare, dar nu are ocupație și nu figurează înregistrat cu antecedente penale, fiind formal integrat în societate. Instanța reține din declarațiile martorilor audiați BA (sora inculpatului), JB (fratele inculpatului) și JG (tatăl inculpatului) că, pe fondul eșecului profesional (justificat de încercarea de a deschide o pizzerie, afacere care nu a reușit, lipsa unui loc de muncă) și a eșecului personal (justificat de lipsa unei familii proprii sau a unei relații), starea de sănătate psihică a inculpatului s-a depreciat în mod accelerat în ultimele două săptămâni anterioare comiterii faptei, JGG fiind observat de rudele sale cu un comportament caracterizat drept ciudat – nu mai dormea noaptea, stătea în poziție ghemuit sau sprijinit de tocul ușii, scotea lucrurile din dulapuri în mijlocul camerei, sărea gardul curții deși poarta era deschisă. Tulburările psihiatrice ale inculpatului au fost confirmate și de raportul de expertiză medico – legală psihiatrică și, asociate contextului faptic, vor determina instanța să nu opteze pentru pedeapsa detențiunii pe viață.

Contrabalansând fondul emoțional al cauzei, instanța nu poate face abstracție de gravitatea faptei reliefată în primul rând de modul de comitere, de împrejurarea că în contextul unor discuții domestice derizorii, inculpatul a avut o reacție profund disproporționată, aplicând nu mai puțin de 64 de lovituri de cuțit victimei, care era însăși mama lui. Acești vectori, puțini dar extrem de relevanți, determină orientarea instanței către maximul special al pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunea de omor calificat. Nu se poate face abstracție nici de atitudinea inculpatului concomitentă comiterii faptei când, la intervenția fratelui său, nu doar că nu a avut nici o ezitare în continuarea agresiunii, dimpotrivă a devenit violent și în raport de fratele său pe care l-a lovit cu cuțitul de două ori în braț. Nici ulterior comiterii faptei, inculpatul nu a manifestat nici o urmă de regret și nu a intervenit în vreun fel pentru salvarea vieții mamei sale, dimpotrivă, a considerat oportun să secționeze și brațul drept al victimei, dovedind un profund dispreț pentru orice valoare socială și morală, lăsând să transpară lipsa oricărei forme de empatie și faptul că la un minim impuls comportamentul său atinge cote de atrocitate maxime. Și în fața medicilor legiști care au întocmit expertiza medico legală psihiatrică, inculpatul a păstrat detașarea și indiferentismul față de rezultatul faptei sale, precizând ”am ieșit din cameră și m-am dus în bucătărie și cred că am omorât-o pe mama cu un cuțit din suportul de bucătărie. Fratele meu m-a văzut dar nu știu ce a spus. Mă simt ciudat, câteodată mă simt bine că am omorât-o, câteodată mă simt rău ”.

Raportat la aceste concluzii, instanța îi va aplica inculpatului pedeapsa de 25 de ani închisoare pentru infracțiunea de omor calificat și 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de profanare de cadavre.

În raport de infracțiunea de omor calificat, evaluând împrejurările cauzei și raportat la faptul că art. 189 C.pen. impune interzicerea exercitării unor drepturi, instanţa şi-a format convingerea cu privire la existența unei nedemnitaţi în exercitarea drepturilor prevǎzute de art.66 lit.a, b și h, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și dreptul de a deține, purta folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 5 ani, în condiţiile prevăzute de art.68 Cod penal.

De asemenea, în baza art.65 rap la art. 66 alin.1 lit. a, b, h Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a fi ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și dreptul de a deține, purta folosi orice categorie de arme, în condiţiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

Constatând că cele două infracțiuni sunt concurente, în baza art. 38 alin. 1, raportat la art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, instanța va contopi pedepsele aplicate prin prezenta și în consecință va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea (25 ani închisoare), la care va adăuga un spor de 6 luni închisoare, reprezentând 1/3 din suma celorlalte pedepse, stabilind în sarcina inculpatului JGG o pedeapsă rezultantă de 25 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 45 alin.3 lit.a C.pen., va aplica inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a fi ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta, folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 5 ani, în condiţiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a şi alin.5 C.pen., va aplica inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit. a, b, h Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a fi ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta, folosi orice categorie de arme), pe durata şi în condiţiile  prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

În baza art. 72 C.pen., va deduce din pedeapsa rezultantă de 25 ani și 6 luni, durata reținerii și a arestului preventiv din data de 06.05.2020 la zi.

Raportat la considerentele faptice dezvoltate mai sus privind pericolul social al faptei și al inculpatului, instanța și-a format convingerea în sensul că în cauză se impune menținerea măsurii preventive a arestului preventiv, sens în care în baza art. 399 alin.1 C.proc.pen., va menține măsura arestului preventiv sub care se află inculpatul.

Va lua act că în cauză nu există constituire de parte civilă.

În temeiul art.7 alin. 1 din Legea nr.76/2008, va obliga inculpatul la prelevarea de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 274 alin.1 C.proc.pen., va obliga inculpatul la plata sumei de 5.177,6 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (3.677,6 lei în cursul urmăririi penale şi 1.500 lei în cursul judecăţii). Onorariul apărătorului desemnat din oficiu (av. Bucur Borcoman) în cuantum de 1.495 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

1.În baza art. 189 alin.1 lit.h C.pen rap. la art.199 alin.1 C.pen., condamnă pe inculpatul JGG pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat – violență în familie.

În baza art.66 alin.1 lit. a, b, h Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a fi ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta, folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 5 ani, în condiţiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art.65 rap la art. 66 alin.1 lit. a, b, h Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a fi ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta, folosi orice categorie de arme, în condiţiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

2.În baza art. 383 alin.1 C.pen., condamnă pe inculpatul JGG la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de cadavre.

În baza art. 38 alin. 1, raportat la art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, contopeşte pedepsele aplicate prin prezenta și în consecință aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea (25 ani închisoare), la care adaugă un spor de 6 luni închisoare, reprezentând 1/3 din suma celorlalte pedepse, stabilind în sarcina inculpatului JGG o pedeapsă rezultantă de 25 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 45 alin.3 lit.a C.pen., aplică inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a fi ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta, folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 5 ani, în condiţiile prevăzute de art.68 Cod penal.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a şi alin.5 C.pen., aplică inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit. a, b, h Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a fi ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta, folosi orice categorie de arme), pe durata şi în condiţiile  prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

În baza art. 72 C.pen., deduce din pedeapsa rezultantă de 25 ani și 6 luni, durata reținerii și a arestului preventiv din data de 06.05.2020 la zi.

În baza art. 399 alin.1 C.proc.pen., menține măsura arestului preventiv sub care se află inculpatul.

Ia act că în cauză nu există constituire de parte civilă.

În temeiul art.7 alin. 1 din Legea nr.76/2008 obligă inculpatul la prelevarea de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 274 alin.1 C.proc.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 5.177,6 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (3.677,6 lei în cursul urmăririi penale şi 1.500 lei în cursul judecăţii). Onorariul apărătorului desemnat din oficiu (av. Bucur Borcoman) în cuantum de 1.495 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Brașov.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 14.10.2020

PREȘEDINTEGREFIER,

RED, M.P, 20.10.2020

TENHORED, AAM, 21.10.2020, 6 ex, 4 ex pentru comunicare

Domenii speta

Spete similare