Acţiune în răspundere delictuală

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A III- A CIVILĂ

DOSAR NR. ....................

SENTINŢA CIVILĂ NR. ...............

Sedinta publica din: 07.12.2017

Tribunalul constituit din:

Presedinte: ***

Grefier: ***

Pe rol soluţionarea cererii formulată de reclamanţii ........................, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, având ca obiect  - acţiune în răspundere delictuală.

Dezbaterile şi susţinerile orale  ale părţilor au avut loc si au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 23.11.2017 încheiere  ce face parte integrantă din  prezenta sentinţă civilă, când tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de 07.12.2017 când a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti –Secţia a III-a Civilă sub nr............... din data de 02.05.2017 reclamanţii ..................... în contradictoriu cu pârâtul BIROUL ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA au solicitat obligarea Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii la plata daunelor morale în cuantumul indicat mai jos:

Daune morale şi materiale pentru prejudiciul încercat prin decesul numitului Goran Savu după cum urmează:

-........................, soţia victimei decedate, daune morale în cuantum de ................. de lei

-................., fiul victimei decedate, daune morale în cuantum de ..................... de lei.

-..................., fiul victimei decedate, daune morale în cuantum de ............ de lei.

În motivele cererii se arată  că în data de ............, în jurul orelor 15.30, pe strada .............., a avut loc un accident rutier în care au fost implicate mai multe vehicule. Din cercetările efectuate, a reieşit faptul că un autovehicul cu remorcă (neidentificat) a pătruns de pe banda de circulaţie nr. 1 pe banda de circulaţie nr.2 a străzi .............., acroşând autoturismul marca .................., ................., condus de către numitul ............, provocând pătrunderea acestuia pe sensul de mers al autoutilitarei ............... (sens opus). în aceste condiţii, autoturismul .................... care, conform raportului de expertiză efectuat în dosarul de urmărire penală, a fost acroşat efectiv de remorcă autovehiculului care a rămas neidentificat, nu ar fi putut să sesizeze starea de pericol decât în momentul acroşării.

Ca urmare a producerii accidentului, a rezultat decesul numitului Goran Savu, şofer al autoturismului ..........., care în urma impactului cu autoutilitara ............., din păcate, nu a mai avut nici o şansă de supravieţuire.

Conform actelor de la urmărirea penală, având în vedere tot probatoriul administrat în cauză, a rezultat că accidentul de circulaţie s-a produs din cauza  autovehiculului cu remorca neidentificat, întrucât acesta a pătruns de pe o bandă de circulaţie pe alta fără să se asigure, acroşând autoturismul .........., provocând astfel pătrunderea acestuia pe sensul de mers al autoutilitarei marca .........

Prin Ordonanţa dată în dosarul nr................, din data de ................, s-a dispus clasarea cauzei faţă de numitul ..............., precum şi disjungerea cauzei şi formarea unui nou dosar în vederea continuării cercetărilor cu privire la infracţiunea de ucidere din culpă. De asemene dorim să precizăm faptul că din anul ............. şi până în prezent autovehiculul implicat în accident nu a putut fi identificat. Nici în prezent acesta nu este identificat, mai mult decât acest aspect nu există nici măcar un indiciu care să ducă la identificare acestuia.

In Ordonanţă se vorbeşte foarte clar de existenţa unui autovehicul neidentificat ” accidentul rutier fiind generat de către conducătorul autoturismului care tracta o remorca( necunoscut).

Cu privire la victimă, acesta în ziua accidentului se întorcea de la o acţiune de binefacere, mai exact din satul ............., unde dusese de mâncare unor persoane/familii defavorizate. După producerea accidentului la faţa locului au venit mai multe echipaje de politie si salvare. Victima ................. a fost transportată de urgenţă la spital, însă toate încercările medicilor de a-1 menţine in viaţă au fost zadarnice.

Membrii familiei au primit vestea ca un şoc, iniţial au crezut că soţul respectiv tatăl lor, victima accidentului a suferit doar o leziune minoră, respectiv o fractură la mâna. Alta a fost de fapt realitatea când au ajuns la spital. Victima se afla pe un pat de spital cu fracturi multiple şi grave leziuni interne, medicii privind la el fără speranţa de a-1 putea ajuta. Era ca o ironie a sorţi, el, cel care ajutase pe toată lumea, care îşi făcuse un scop în viaţa din a ajuta, acum nu mai putea fi ajutat de nimeni. Rugăminţile familiei au rămas fără răspunsul dorit, nimeni nu a mai putut face nimic şi din nefericire .............. a trecut în nefiinţă. Niciun membru al familiei nu a vrut să accepte realitatea, au rugat, au implorat medicii să facă orice pentru a-1 readuce la viaţă pe cel care reprezenta stâlpul lor în viaţă, ............. ".

Asa cum reise şi din raportul medico-legal de necropsie nr. ............. moartea victimei .............. a fost una violentă şi s-a datorat socului traumatic şi hemoragie consecinţa unui politraumatism ca urmare a leziunilor de viulenţă pruduse  în condiţiile accidentului rutier din data de ................. Contuziei şi hemoragiei meningo-cerebrale, consecutive unui traumatism crani- ocerebral acut deschis, cu fractură de boltă şi bază de craniu, în cadrul unui politraume complexe. De asemenea se constată că între leziunile suferite şi deces există legătură de cauzalitate.’,

Daune morale solicitate ca urmare a decesului victimei ..................

Reclamanţii solicită despăgubiri morale în calitatea lor de rude apropiate. Ga urmare a dispariţiei fulgerătoare în tragicul accident a victimei ................. au solicitat daune morale pentru prejudiciul încercat mama şi sora acestuia.

Cine a fost victima ...................

Victima fost o persoană extraordinară care s-a implicat activ în viaţa familiei sale, a prietenilor, precum şi a celor nevoiaşi, aceasta lăsând în urma sa un mare gol. Era un om blând, având un caracter educat si civilizat.

De profesie informatician, victima şi-a pus propria viaţă în scopul ajutorării persoanelor defavorizate de soartă. O persoană caldă şi iubitoare, plină de voie bună, a fost un exemplu pentru familia şi semenii lui. A fost un om cu o educaţie deosebită. Un autodidact, care aşa cum precizează şi copii prin memoriile depuse, te impresiona prin cultură şi cunoştinţele sale în orice domeniu, prin răbdarea de care dădea dovadă în orice situaţie, calm şi calculat, prietenos şi optimist, gata oricând să ajute pe oricine aflat în necaz, nu numai cu simple sfaturi, ci şi prin implicarea personală.;r

6.1.3.Căsătorit încă din timpul facultăţi, victima a avut o relaţie cu soţia sa bazată pe multă dragoste şi un respect deosebit. A încercat tot timpul să-i fie aproape şi să o ajute în absolut tot ce efectua aceasta. De fapt, totul în această familie se facea în echipă. Aşa cum reiese şi din actele depuse în susţinerea acestei acţiuni, victima era un exemplu de urmat şi toţ timpul în jurul său era o atmosferă plăcută, optimistă şi foarte relaxată, chiar dacă, aşa cum îl descrie un prieten de-al fiului său, prin ”simpla prezenţă impunea respect, deşi din punct de vedere temperamental era jovial şi plăcut”.

Nu trebuie trecut cu vederea faptul că, victimă în ultimi ani din viaţa sa (4-5 ani) trecuse la o altă religie fiind ................... Ca şi pastor, acesta se implica activ în activităţii sociale, în special în ultima perioadă avea ca şi deziderat obţinerea certificatelor de naştere pentru copiii romi. De asemenea, acesta se implica activ în ajutorarea familiilor defavorizate, ajutându-le cu produse alimentare şi de vestimentaţie, atât cu bani proprii cât şi din donaţii.

Inclusiv în ziua accidentului, victima se întorcea din satul ............., unde în mod voluntar şi pe cheltuială sa, cu maşină proprie, fusese să ducă alimente unui grup de peroane defavorizate.

Despre victima decedată sunt atât de multe lucruri de spus încât cuvintele ’’aşternute” nu pot reda ce om minunat era victima. Am încercat în câteva rânduri să arătăm ce fel de om era victima pentru a se putea înţelege de ce durerea acestor oameni nu poate fi sub nici o formă estompată.

In ceea ce priveşte daunele morale solicitate de către reclamanţi, ele se justifică prin durerea sufletească pricinuită de pierderea soţului, respectiv a tatălui în tragicul accident de circulaţie din data de .................... In paragrafele ce urmează, reclamanţii prezintă instanţei chemate să analizeze întinderea prejudiciului moral suferit de ei, viaţa şi suferinţa pricinuită de pierderea rudei lor.

Viata înainte de accident.

In subcapitolul anterior a încercat să arate instanţei ce fel de om era victima decedată. Această încercare se justifică prin faptul că, numai evaluând omul şi rolul său în viaţa reclamanţilor instanţa va putea să facă o apreciere cât mai corectă asupra prejudiciului încercat de părţi.

Înainte  de producerea tragicului eveniment viaţa acestei familii era una liniştită şi frumoasă, flecare îşi urmau liniştiţi cursul vieţi trăind într-o armonie aproape de invidiat de cei din jur. Pentru soţia sa victimă reprezenta totul. Universul său era format în jurul victimei, aceasta reprezentând ajutorul său atât moral, psihic cât şi financiar.

Reclamanta ................; deşi au trecut ani de la decesul soţului, nu s-a resemnat în fata pierderii incomensurabile suferite. Aceasta a trăit alături de soţul său timp de patru decenii, acesta din urmă fiind cel care se ocupa în mare parte de treburile gospodăreşti ajutându-şi soţia inclusiv la îndeletnicirile casei.

Goran Savu avea o relaţie deosebită membrii familiei sale. Relaţia cu soţia, aşa cum am mai precizat, era un bazată pe mult respect şi dragoste. în ceea ce priveşte cei doi copii, precizăm faptul că victima avea o parte activa din viaţa sa. Pentru cei doi copii ai săi acesta a reprezentat nu doar tatăl lor ci şi prietenul cel mai bun pe care l-au avut. De altfel, fiul ................ în memoriul depus precizează” nici în ziua de azi nu îmi pot explica din ce cauză trebuie să îmi duc existenţa  fără sprijinul celui ce a fost nu numai tatăl meu, ci şi prietenul meu cel mai. bun şi sprijinul meu de nădejde în orice situaţie

.................... era persona care ştia cum să aducă echilibru în familie, acesta avea tot timpul o vorbă caldă pentru oricine. La reuniunile de familie obişnuia să vină cu poveţe de fiecare dată, poveţe care erau primite de toată lumea cu multă dragoste. Era foarte bucuros că este bunic şi, îşi lua foarte în serios rolul său de bunic, de persoană care să călăuzească paşii noilor veniţi în familie. Din ¡păcate viaţa a fost nedreaptă cu ei şi l-a smuls din sânul familiei când nimeni nu se aştepta.

Îşi  dorea alături de soţia sa să reprezinte şi pentru cei mai mici membri ai familiei (nepoţii) persoana care să le deschidă orizontul cunoaşterii ” era un adevărat cap de familie, fără vicii, cu o putere interioară ce oferea stabilitate şi încredere membrilor ei”.

Viata după tragicul accident.

Din păcate, după tragicul eveniment viaţa acestor oameni se măsoară în primul rând în durere şi tristeţe.

Şocul accidentului, şocul pierderii celui care a fost soţ şi tată devotat, a fost foarte greu de trecut, cu atât mai mult cu victima era o persona sănătosă, activă care îşi făcuse planuri de viitor. Nimic nu prevestea ceea ce urma să vină. în memoriul ataşat prezentei, făcut de către fiul victimei, ............. acesta arată: s-au împlinit 4 ani de când viaţa mea a fost smulsă de pe făgaşul ei normal pe care ar trebui să îl urmeze orice familie şi a fost transformată într-o suferinţă fără leac în urma unui accident oribil care ne-a zguduit pe toţi. ”

Acest eveniment nefericit a lăsat urme adânci în viaţa tuturor reclamanţilor, viaţă pe care a schimbat-o în mod iremediabil. Legăturile foarte apropiate dintre reclamanţi şi victimă fac ca şi acceptarea decesului acesteia să fie un proces foarte greu.

De altfel, nici nu este de mirare tristeţea acestora, raportat la pierderea avută, la durerea pricinuită de acest eveniment nefericit. Recuperarea completă după o asemenea tragedie mi există, este un mit. Membrii familiei îşi reiau viaţa, însă niciodată aşa cum a fost. Unitatea familiei se schimbă. Oricât ar încerca lucrurile nu mai sunt cum au fost. Durerea pierderii celui care i-a fost sprijin 40 de ani şi- a pus amprenta pe viaţa reclamantei .............. care, după decesul soţului efectiv nu a mai găsit puterea să lupte cu viaţa.

Cu greu cei doi copii şi nepoţi au reuşit să o facă să nu cedeze, însă din punct de vedere medical aceasta a dezvoltat tot felul de probleme care anterior accidentului nu existau. Şi problemele anterioare s-au agravat pe fondul pierderii dorinţei efective de a mai lupta pentru propria sănătate.

Datorită probelor de sănătate ivite dar şi datorită faptului că reclamanta nu se putea adapta vieţii de după decesul soţului său, fiind tot timpul într-o stare depresivă, cei doi copii au hotărât că este mai benefic pentru aceasta să se mute împreuna cu fiul .............. la ............ Schimbarea a survenit aşa cum precizam datorită faptului că aceasta nu era în stare să se îngrijească singură ca urmare a dispariţiei soţului său.

Durerea este resimţită puternic de cei doi copii ai victimei. Aceştia resimt pierderea atât prin propriile sentimente, cât şi raportat la mama lor. Despre momentul fatidic în care a trebuit să îşi anunţe mama în spiţal despre decesul tatălui ................ arată ”,nici nu există cuvinte care să exprime durerea... şi nici durerea de a-i supune propriei mame că soţul ei care i-a fost alături mai bine de patru decenii a murit". Dintr-o familie veselă, s-a transformat într-o familie în care lacrimile şi durerea au devenit ceva cotidian.

Recunoştinţa şi dragostea enormă pe care o purtau tatălui lor a făcut ca durerea să nu se estompeze în timp "o lungă perioadă de timp am sperat că timpul va estompa suferinţa pricinuită de decesul prematur al tatălui meu, dar şi astăzi, această suferinţă este la fel de vie, atât pentru mine cât şi pentru toţi cei care l- au cunoscut”

Durerea provocată de decesul intempestiv al victimei a lăsat urme adânci în viaţa tuturor reclamanţilor. Despre pierderea suferită fiul victimei, ............... arătată: ” Am pierdut nu numai pe tata, ci şi un prieten de nădejde şi un confident de , încredere, gata să se implice şi să mă ajute în orice situaţie, mama a pierdut cea mai importantă persoană din viţa ei, prieten sprijin şi soţ de excepţie, soţia mea a pierdut un prieten la care ţinea ca la un al doilea tată, iar copii mei au pierdut bunicul protector, optimist şi întotdeauna gata să le dea sfaturi, să le împărtăşească experienţa lui de viaţă şi cu care ar fi fost mândri că sunt descendenţii lui". Durerea este profundă, sufletele acestor oameni au rămas amputate pentru totdeauna, nimeni şi nimic nu va putea compensa durerea din sufletul lor.

Elemente de cuantificare a daunelor morale pe care vă rugăm să le aveţi în vedere la stabilirea cuantumului daunelor morale în prezenta cauză.

In ceea ce priveşte criteriile de evaluare a prejudiciului moral dorim să facem următoarele precizări. Problema stabilirii despăgubirilor pentru daune morale nu se reduce la cuantificarea economică a unor drepturi şi valori nepatrimoniale cum ar fi demnitatea, onoarea, ori suferinţa psihică încercată de cel ce le pretinde. Ea presupune o apreciere şi o evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează şi pot fi astfel supuse puterii de apreciere a instanţelor de judecată.

Instanţa  de judecată trebuie să ţină cont la stabilirea despăgubirilor morale de suferinţele îndurate de către reclamanţi de asemenea şi de consecinţele deosebit de grave, efectele negative produse în viaţa acestora.

Evaluarea pecuniară a prejudiciilor morale este delicată, în special pentru că ele se situează în afara sferei pieţei economice; caracterul lor strict personal trebuie explicat printr-un regim de indemnizare care rămâne ataşat exclusiv de persoana victimei. In aceste condiţii, prejudiciile morale nu pot fi evaluate pe baza unui, mercurial economic”, întrucât ele nu au valoare bănească, economică. Evaluarea prejudiciilor morale pune problema evaluării suferinţelor psihice şi fizice îndurate de către persoanele vătămate, indirecte aşa cum este în prezenta speţă.

Aprecierea în principal trebuie tăcută în concret, de la caz la caz, în funcţie de toate circumstanţele şi împrejurările cazului dat. Astfel că, în céea ce priveşte criteriile stricte de evaluare, legislaţia nu prevede aceste criterii, însă jurisprudenţa, doctrina a stabilit anumite criterii şi anume: valoarea lezată respectiv gravitatea prejudiciului, consecinţele prejudiciului pe plan social, profesional şi familial, tulburările şi neajunsurile suferite de persoana vătămată.

Raportat la cele afirmate fără a relua cele arătate în capitolele anterioare, rugăm instanţa când va aprecia prejudiciul moral pentru victimele indirecte, care solicită repararea prejudiciului ca urmare a decesului victimei ..............:

- Valoarea lezată şi aici ne referim la suprimarea unei vieţi, care a afectat iremediabil dreptul reclamanţilor la o familie normală şi la un mod de viaţă armonizat unui cadru de familie obişnuit.

« Rolul deosebit pe care victima îl avea în familia sa prin raportare directă la personalitatea acestuia, la implicarea pe care acesta o avea in viaţa tuturor. Asa cum am arătat anterior victima era o persoană iubitoare cu semenii săi, dar mai ales cu familia sa, fiind foarte ataşat de toţi membrii. Trebuie menţionat faptul că victima adopta acelaşi comportament plăcut şi empatic nu doar in familie ci şi în relaţia cu celelalte persoane cu care intra în contact direct, fiind considerat un ajutor de nădejde pentru toată lumea şi, totodată, un prieten adevărat, la care prietenii,vecinii şi nu numai, apelau cu o reală încredere, fără vreo teamă de a fi refuzaţi.

- Consecinţele dispariţie neaşteptate a victimei care s-au materializat printr-o suferinţă fără margini, prin schimbarea modului de a trăi efectiv al reclamanţilor, in special al reclamantei .................. care a fost nevoita sa plece din propria casa.

In drept:

Calitatea procesuală activă a reclamanţilor:

Reclamanţii din prezenta cauză, conform dispoziţiilor legale în vigoare, au

calitate de terţe persoane prejudiciate - victime indirecte. Legea nr. 136/1995 dispune fără urmă de dubiu următoarele: ”Art. 49 (1) Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum şi tramvaie şi pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil, în conformitate cu:,.

A)legislaţia în vigoare din statul pe teritoriul căruia s-a produs accidentul de vehicul...

B)legislaţia românească în vigoare, în cazul în care persoanele păgubite sunt cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene...

ART. 50

(1) Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri.

(2)In caz de vătămare corporală său deces, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara vehiculului care a produs accidentul, cât şi pentru persoanele aflate în acel vehicul, cu excepţia conducătorului vehiculului respective.

Având în vedere dispoziţiile legale mai sus invocate, rezultă iară dubiu că Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de vehicule (art. 49 alin. 1).

Calitatea procesuală pasivă a pârâtei.

Obligată la repararea prejudiciului ar fi trebuit să fie societatea de asigurare emitentă a poliţei RCA, conform disp. Art 49 şi 50 din Legea 136/1995 şi a disp. Art 26 alin 1 din Norma CSA din de punere in aplicare a Ordinului nr. 14/2011. Având în vedere faptul că nu a putut fi identificat persona responsabilă de producerea accidentului, obligaţia de despăgubire revine pârâtei, Asociaţia Fondul de Protecţie al Victimelor Străzii (F.P.V.S.) conform art. 61 alin. 3 din Legea 136/1995, art.251 din Legea 32/2000 şi a Ordinului CSA nr. 1/2008 modificat prin Ordinul CSA nr. 13/2008. Asociaţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii este un organism de plata a despăgubirilor pentru a garanta, in condiţiile legii, despăgubirea persoanelor care au suferit prejudicii in urma unor accidente de autovehicule produse pe teritoriul României si in anumite condiţii si pe teritoriul altor state, de autovehicule neasigurate sau neidentificate;

Art.61 din Legea 136/1995 prevede in alin 1 vederea protejării victimelor accidentelor de circulaţie auto, soldate cu vătămări corporale sau decese, în care autorul a rămas neidentificat si autovehiculul este neasigurat,' se constituie Fondul de protecţie a victimelor străzii,, în alin 3 se prevede ”Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, este destinat plăţilor de despăgubiri pentru vătămări corporale, dacă omorul a rămas neidentificat, respectiv plăţilor de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri şi vătămări corporale sau decese, dacă autovehiculul, respectiv tramvaiul, a fost neasigurat

În  art. 251 alin 10 din legea 32/2000 aşa cum de altfel inclusiv instanţa de fond reţine Fondul se constituie în scopul de a despăgubi persoanele vătămate prin accidente de vehicule dacă: vehicul, respectiv tramvaiul, care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civilă, pentru pagube produse prin accidente de vehicule...

Calitatea procesuală pasivă este statuată si de prevederile art. Art. 11.(1)“/« caz de litigiu, drepturile persoanelor păgubite prin accidente de vehicule supuse înmatriculării, precum si de tramvaie, in care autorul a rămas neidentificat sau vehiculul, respectiv tramvaiul, nu este asigurat de răspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, se exercita împotriva Fondului. (2) Persoanele prejudiciate care au înaintat acţiune in justiţie împotriva persoanei sau persoanelor responsabile pentru repararea prejudiciului vor fi despăgubite de Fond in baza hotărârii judecătoreşti. Fondul are legitimare procesuala pasiva, in calitate de garant al obligaţiei de despărţire, in limitele si in condiţiile prevăzute de reglementările legale in vigoare. ”

Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, ca şi garant, răspunde în situaţia dată ca şi un asigurător, în sensul că acesta se supune normelor de drept material obligatori în aceste situaţii.

Fapta ilicită.

Art. 1357 alin. (1) din Cod Civil prevede că obligaţia de reparare a prejudiciului revine celui care l-a cauzat printr-o faptă ilicită „săvârşită cu vinovăţie”. Mai mult decât atât, alineatul (2) al aceluiaşi articol precizează: „Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă”. Aşadar, obligaţia de reparare există atât în cazul vinovăţiei intenţionale, cât şi a celei neintenţionale. In-alţi termeni, pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate altuia, este necesar ca fapta ilicită care a cauzat prejudiciul să fie imputabilă autorului acelei fapte.

In afara existenţei unei fapte ilicite, pentru a putea angaja răspunderea delictuală pentru fapta proprie, aşa cum este reglementată în art. 1349 coroborat cu art. 1357-1371 din Cod civil, mai este necesară şi producerea unei pagube victimei.

In speţa de faţă, fapta ilicită constă în nerespectarea prevederilor legale privind circulaţia pe drumurile publice de către conducătorul autovehiculului  neidentificat, respectiv trecerea acestuia de pe o bând ape alta de circulaţie fără sa se asigure. în urma acestei manevre rezultând acroşare maşinii conduse de către victima ................, care in urmă leziunilor suferite a decedat.

Prejudiciul  solicitat a fi reparat de către reclamanţi îndeplineşte toate condiţiile impuse de lege şi anume: să fie cert, să nu fi fost reparaţ încă, să fie direct, să fie personal şi să rezulte din încălcarea sau atingerea unui interes legitim.

Limitele răspunderii asigurătorului. Conform art.24, alin. (2) lit. b) al Ordinului CSA nr. 14/2011, în vigoare la data producerii accidentului, modificat prin Ordinul nr.22/2012 pentru modificarea şi completarea Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de circulaţie de vehicule:"... pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente produse începând cu anul ............., la un nivel de ............. euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României."

Alt dispoziţii legale incidente. De asemenea, ne întemeiem prezenta acţiune şi pe dispoziţiile art.1387 şi art. 1391 alin. (1) şi (2) Cod Civil care prevede faptul că poate fi acordată şi o ” despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii”. De asemenea, acelaşi articol stipulează în cadrul alineatului 2 faptul că “instanţa judecătorească va putea să acorde despăgubiri ascendenţilor, descendenţilor, fraţilor, surorilor şi soţului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum şi oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existenţa unui asemenea prejudiciu ”.

Probaţiunea cererii de chemare în judecată:

În  susţinerea cererii formulate, înţelegem să ne folosim de următoarele mijloace de probă:

Proba cu înscrisuri prin care înţelegem să dovedim legăturile de rudenie, precum si starea de fapt.

Proba testimonială are în vedere dovedirea aspectelor privind cuantumul despăgubirilor solicitate, arătând legătura de afectivitate dintre membrii familiei, (reclamanţi şi victimă) de modul în care le-a influenţat, le-a schimbat viaţa decesul victimelor, precum şi suferinţele pricinuite reclamanţilor.

Martorii propuşi:

-....................., domiciliat in ...................

-............... , domiciliat in ...............

Cheltuielile  de judecată vor fi solicitate pe cale separată.

Pârâtul BIROUL ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea. numai in parte a acţiunii, in sensul diminuării cuantumului despăgubirilor solicitate cu titlu de daune morale.

In fapt, la data de ............, orele ........., in .............., a avut loc un grav accident rutier, in care autovehiculul ..........., înmatriculat cu nr. ..........., condus de victima .........., a fost acrosat de remorca unui autovehicul ramas neidentificat, a pătruns pe contrasens si a intrat in coliziune cu autovehiculul ..............., cu nr. ............, condus de ................ Din pacate, victima pentru a cărei pierdere se solicita despăgubiri in prezenta cauza, a decedat in seara aceleiaşi zile, la spital.

Prin Ordonanţa emisa la ........, Parchetul de pe langa Judecătoria Craiova a dispus clasarea cauzei/ fata de suspectul ............ si disjungerea cu privire la infracţiunea de ucidere din culpă continuandu-se cercetările in vederea identificării autovehiculului vinovat de producerea accidentului.

La data de ............., reclamanţii au formulat prezenta cerere de chemare in judecata împotriva FPVS, solicitând despăgubiri materiale pentru prejudicii nepatrimoniale in cuantum total de ........... lei.

FONDUL PENTRU PROTECŢIA VICTIMELOR STRĂZII este o asociaţie profesionala fara scop lucrativ, constituita in vederea protejării persoanelor care au suferit prejudicii in urma unor accidente rutiere in care nu exista asigurarea RCA (deşi legea prevede obligativitatea existentei unei asemenea poliţe) sau autorul nu a fost identificat si avand următoarele atribuţii principale:

-despăgubirea persoanelor care au suferit prejudicii în urma unor accidente de autovehicule produse pe teritoriul României şi în anumite condiţii şi pe teritoriul altor state, de autovehicule neasigurate sau neidentificate;

-furnizarea persoanelor interesate, informaţii privind poliţele de asigurare R.C.A. şi asigurătorii care le-au eliberat;

-soluţionarea, în condiţiile legii, cererilor de despăgubire ale persoanelor care au suferit prejudicii în urma unor accidente de autovehicule produse pe teritoriul unui alt stat decât statul lor de reşedinţă. Fondul întocmeşte şi actualizează permanent, pe baza datelor furnizate de asigurători lista reprezentanţilor de despăgubiri pe care aceştia i-au numit în statele din S.E.E. altele decât cele pe teritoriul cărora acţionează.

In conformitate cu art. 10 din cap. 4 al Directivei 2009/103/CE, consacrat "organismului responsabil cu despăgubirea", fiecare stat membru este obligat sa instituie sau autorizeze un organism responsabil cu despăgubirea, cel puţin in limitele obligaţiei de asigurare, a pagubelor materiale sau a vătămărilor corporale cauzate de un vehicul neidentificat sau neasigurat.

In îndeplinirea obligaţiei de transpunere in dreptul intern a prevederilor cuprinse in directivele privind asigurarea de răspundere civila auto, prin dispoziţiile art. 251 din Legea nr. 32/2000 si art 611 din Legea 136/1995, a fost reglementat Fondul de protecţie a victimelor străzii.

Potrivit art. 61’alin 5) din Legea 136/1995, Fondul de protecţie a victimelor străzii se va constitui, administra, utiliza si prelua, in condiţiile normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Răspunderea civila a FONDULUI PENTRU PROTECŢIA VICTIMELOR STRĂZII este angajata in conformitate cu prevederile art. 6 din Normele puse in aplicare prin Ordinul Preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 1/2008, in care se menţionează ca valoarea/cuantumul despăgubirilor cuvenite pârtilor vatamate se va stabili"[...] in stricta conformitate cu prevederile Normelor privind aplicarea legii in domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, in vigoare in Romania la data producerii accidentului." cu menţiunea ca Fondul va avea un drept de regres împotriva persoanei vinovate de producerea accidentului.

In cauza de fata sunt aplicabile si Normele de punere in aplicare a Ordinului Preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011.

Chestiune prealabila: dat fiind faptul ca subscrisa FPVS ara dobândit calitate procesuala pasiva in  aceasta cauza ca urmare a faptului ca autovehiculul care a provocat aceasta tragedie a ramas neidentificat,  solicita efectuarea unei adrese către Parchetul de pe langa Judecătoria Craiova, pentru a comunica stadiul dosarului penal nr. ................

Inca de la inceput, reclamanţii sunt indreptatiti sa solicite si sa primească despăgubiri, ca urmare a pierderii soţului, respectiv tatalui, intr-un accident rutier petrecut in localitate (ceea ce presupune obligaţia participanţilor de a circula cu viteza mica), vara, la lumina zilei. Ceea ce contesta prin prezenta intampinare, este cuantumul despăgubirilor solicitate, care, in opinia este destul de mare,

Normele de aplicarea a Ordinului Preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011, la art. 49, pct.2:

"2. în caz de deces: d) daunele morale: în conformitate cu legislaţia si jurisprudenta din România."

Atunci când onorata instanţa va aprecia asupra cuantumului despăgubirilor ce ar urma sa le acorde, solicitam a se avea in vedere următoarele aspecte:

-nu vrem sa fim (din nou) intelesi greşit, nu vrem nici macar sa insinuam ca accidentul s-a produs din culpa, fie si concurenta, a victimei ..............;

-dar, din procesul-verbal de cercetare la fata locului, reiese faptul ca poliţistul s-a deplasat la unitatea spitaliceasca acolo unde victima (care nu se afla sub influenta vreunei băuturi sau substanţe interzise de lege) a declarat verbal ca in timp ce conducea autoturismul ............ cu nr. de inmatriculare ................ ............., a franat si a virat catre stanga pentru a evita coliziunea cu a autovehicul al care circula in fata sa si pătrunzând pe contrasens a intrat in coliziune cu autoturismul .............

- urmarea acestui accident este atat de tragica si din cauza unei manevre greşite efectuate de victima, care daca ar fi ales sa frineze si sa lovească vehiculul din fata sa, impactul nu ar fi fost la fel de periculos ca cel provocat prin pătrunderea pe contrasens:

-fata de aceste aspecte, ne întemeiem cererea de diminuare a despăgubirilor pe disp. art. 1371 alin.1 din Noul cod civil, in cazul in care victima a contribuit din culpa la cauzarea ori marirea prejudiciului sau nu le-a evitat in tot sau in parte deşi putea sa o faca, cel chemat sa răspundă va fi tinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o:

-potrivit disp art 1390 pet 3 din Codul civil, la stabilirea despăgubirilor se va tine cont de nevoile celui păgubit, precum si de veniturile pe care, in mod normal, cel decedat le-ar fi avut;

-faptul ca subscrisa FPVS a dobândit calitatea de parata prin efectul legii (cu scopul de a infiinta o entitate care sa aiba o poziţie mai favorabila-material vorbind, decât cea a victimelor accidentelor rutiere) si nu in urma unei relaţii contractuale/raport de prepusenie, intre FPVS si autorul producerii accidentului;

-daunele urmeaza a fi plătite de o entitate juridica si nu de o persoana fizica nu trebuie sa influenţeze cuantumul daunelor morale (daune care, in final, sunt apreciate de catre instanţa, pentru fiecare speţa in parte);

amintim in acest sens (desigur fara a fi obligatorie pentru onorata instanţa), Decizia nr. .................... pronunţata de ICCJ-Sectia penala, prin care Înalta Curte si-a exprimiat opinia fata de acest aspect ("împrejurarea ca despăgubirile urmeaza a li plutite de o entitate juridica si nu de o persoana fizica nu poate justifica stabilirea unui cuantum ridicat al despăgubirilor").

Atât instanţa suprema din Romania, cat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, stabilesc cu valoare de principiu, ca aprecierea judecătorului privind evaluarea daunelor morale este subiectiva, dar despăgubiri ie trebuie sa prezinte un raport rezonabil de proporţional itate cu atingerea adusa.

Data fiind diversitatea practicii instanţelor de judecata din Romania, cu privire la despăgubirile solicitate de succesorii in drepturi ai victimelor accidentelor rutiere, C.S.A. a cautat sa vina in sprijinul instanţelor de judecata (desigur si in ajutorul asigurătorilor de răspundere civila delictuala), efectuând in acest sens un Studiu cu privire la daunele morale acordate la nivelul Curţilor de Apel din Romania si elaborând ulterior, împreuna cu Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, Ghidul pentru soluţionarea daunelor morale.

Ghidul pentru soluţionarea daunelor morale întocmit pentru garantarea obiectivitătii si tratamentului nediscriminatoriu prevăzut de art.14 al CEDO, fiind cel mai recent ghid si care cuprinde "STUDIUL PRIVIND PRACTICA NAŢIONALA SI EUROPEANA IN MATERIE, SINTEZA SI RECOMANDĂRI PENTRU SOLUŢIONAREA DAUNELOR MORALE SUFERITE CA URMARE A VĂTĂMĂRII SANATATII SI A INTEGRITĂŢII CORPORALE ORI A DECESULUI PERSOANELOR PRODUSE PRIN ACCIDENTE RUTIERE" din care prezentam in probatiune un extras pe care il ataşam.

Având in vedere numărul impresionant de hotarari judecătoreşti care au făcut obiectul studiului care sta Ia baza GHIDULUI, este evident ca acesta are o probitate superioara in ceea ce priveşte stabilirea in mod unitar si echitabil a daunelor morale solicitate de reclamant, fata de anumite hotarari pronunţate in mod izolat de anumite instanţe, prin care s-au acordat despăgubiri exagerate si care de regula, sunt selectate cu mare interes de reprezentanţii pârtilor vatamate, pentru obţinerea unor avantaje evidente din acordarea unor astfel de despăgubiri.

Pentru studiul practicii instanţelor judecătoreşti din Romania au fost utilizate doar informaţii publice, aflate pe portalul „Jurindex- Indexul jurispudenţei naţionale ”, disponibil pe pagina de internet „http://www.jurisprudenta.org/Astfel, după cum se arată pe respectiva Studiu privind daunele morale/nepatrimoniale 7 pagină, ,JURINDEX este un serviciu public gratuit, dezvoltat de Tribunalul Vrancea, sub egida Consiliului Superior al Magistraturii , persoane juridice de drept public, în vederea îmbunătăţirii accesului publicului la justiţie, a creşterii transparentei sistemului judiciar şi a consolidării relaţiei de încredere, transparenţă şi responsabilitate dintre justiţie şi cetăţean

Pentru a permite procesarea statistică a datelor colectate, au fost definite anumite criterii de clasificare, după cum urmează;

a)Anul producerii prejudiciului moral;

b)Rezultatul faptei ilicite (deces / vătămare corporală);

c)Numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare (pentru cazurile de vătămare corporală);

d)Existenţa unei infirmităţi posttraumatice (pentru cazurile de vătămare corporală);

 e) Vârsta persoanei vătămate;

f)Relaţia civilă / de rudenie a persoanei prejudiciate în raport cu persoana decedată;

g)Cuantumul despăgubirilor acordate, pentru prejudiciul moral (aferente unei vinovăţii de 100% în sarcina făptuitorului);

h)Forma vinovăţiei (intenţie sau culpă);

i)Datele de identificare ale respectivei decizii.

In caz de deces, in funcţie de relaţia persoanei prejudiciate cu persoana decedata, au rezultat următoarele medii:

-pentru decesul sotului/sotiei - ................ lei,

-pentru copilul major (fiu/fiica), ca urmare a decesului părintelui sau (mata/tata) - ............ lei.

_ Fata de aceste considerente, solicita admiterea numai in parte acţiunii formulate de reclamanţi, in sensul diminuării despăgubirilor solicitate cu titlu de daune morale

In dovedirea celor susţinute in întâmpinare, proba cu înscrisuri.

In cadrul probei cu înscrisuri solicita emiterea unei adrese către Parchetul de pe langa Judecătoria Craiova. pentru a comunica stadiul dosarului penal nr. ...............

In drept, dispoziţiile art. 201 si art. 205 si urm. din noul Cod de procedura civila, Legea 136/1995, Legea 32/2002, precum si dispoziţiile Ordinului CSA nr. 5/2010.

Reclamanţii  ...................... au formulat răspuns la întâmpinare :

Prin întâmpinare pârâta solicită admiterea în parte a acţiunii şi diminuarea daunelor solicitate prin raportare la:

reţinerea unei culpe în sarcina victimei datorită efectuării unei manevre, care în opinia pârâtei ar fi dus la mărirea prejudiciului

- jurisprudenţa existentă, respectiv solicită a se lua în calcul Ghidul emis chiar de către pârâtă şi anume GHIDUL PENTRU SOLUŢIONAREA DAUNELOR MORALE

Pe fondul cauzei solicită să se constate că pârâta prin întâmpinarea depusă nu vine cu nici o critică care să fie fundamentată din punct de vedere juridic în care să aibă o susţinere probatorie, motiv pentru care vă solicităm respingerea apărărilor ca nefondate.

4 DEZVOLTAREA MOTIVELOR DE RESPINGERE A APĂRĂRILOR PÂRÂTEI.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta invocă în principal o culpă în producerea accidentului/a consecinţelor accidentului în sarcina victimei, deoarece în opinia acesteia, victima ........... a efectuat o manevră greşită care a dus la un rezultat mai grav.

Astfel, aceasta prin întâmpinarea precizează” urmarea acestui accident este atât de tragică şi din cauza unei manevre greşite efectuate de victimă, care dacă ar fi ales să frâneze şi să lovească vehiculul din faţa sa, impactul nu ar fi fost la fel de periculos ca cel provocat prin pătrunderea pe contrasens.

In combaterea acestei teorii, care este total nefondată, învederează concluziile expertizei efectuate în cauză care consfinţeşte iară urmă de dubiu faptul că numitul ............. nu a avut nici o culpă în producerea accidentului.

Se reţine în concluziile expertizei - fila ......... faptul că” accidentul rutier a fost generat de către conducătorul autoturismului care tracta remorcă (necunoscut), pentru că a pătruns de pe o bandă de circulaţie pe alta fără să se asigure, acroşând autoturismul marca ......... - condus de numitul .............. - provocând astfel pătrunderea acestuia pe sensul de mers al autoutilitarei marca ...........

De asemenea, se reţine fără urmă de dubiu faptul că” conducătorul autoturismului marca ............ cu nr. ..........., nu ar fi putut să evite pătrunderea pe celălalt sens de mers, respectiv coliziunea cu autoutilitara marca ..........., pentru că starea de pericol nu a putut să o sesizeze decât în momentul în care a fost acroşat de remorcă acelui autovehicul”

Astfel că afirmaţiile pârâtei sunt total nefondate deoarece pătrunderea pe contrasens a victimei a fost cauzată de acroşarea acesteia de către autovehiculul cu remorcă rămas neidentificat. Mai mult decât acest aspect, supoziţia referitoare la ce manevră ar fi trebuit să facă victima sunt total deplasate şi nu au o bază reală.

Conform  dinamicii accidentului, nu manevra efectuată de către victimă a fost ceea care a creat starea de pericol ci ea a fost o cauză â stării de pericol, de altfel în doctrină şi în practica sa precizat şi consfinţit faptul că  cel care reacţionează ca urmare a unei stării de pericol iminent nu i se poate reproşa că nu a acţionat cu îndemânare maximă (decizia nr. 2506/21.10.1986 Tribunalul Suprem - Secţia penală), lucru pe care îl face pârâta în prezenta cauză.

Conform Ordonanţei din data de ....... dată în dosarul penal ............, starea de pericol a fost creata de către conducătorul autoturismului care tracta o remorcă - rămas necunoscut, acesta fiind singurul vinovat de: producerea accidentului.

Faţă de cele invocate solicită respingerea apărărilor formulate de către pârâtă ca nefondate.

Cu privire strictă la cuantumul daunelor morale, pârâta nu face apărări cu privire la situaţia concretă a acestui caz. Apărările făcute de către pârâta au în vedere doar cazuri generale fără să se vorbească măcar într-o propoziţie de prejudiciul încercat de către reclamanţii prin decesul celui ce a fost soţ respectiv tată.

Prejudiciul nepatrimonial reclamat, trebuie văzut ca un rezultat dăunător direct al unei fapte ilicite şi culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu un conţinut neeconomic care definesc personalitatea umană şi, deşi acesta nu poate fi evaluat cu uşurinţă în bani, el dă totuşi naştere dreptului şi obligaţiei de reparare. Prejudiciul pe care reclamanţii îl reclamă este un prejudiciu prin ricoşeu, un prejudiciu moral rezultat din atingerea adusă sentimentelor de  afecţiune dintre ei şi victimă, Stingerea dreptului la viaţă a victimei directe, generează stingerea unor drepturi de ordin moral inseparabil legate de persoana supravieţuitoare.

Despăgubirile solicitate prin cererea introductivă de către reclamanţii sunt pe deplin întemeiate, singurul scop al acestora fiind acela de a alina suferinţa pricinuită subsemnaţilor, prin moartea victimei, de a compensa pe cât posibil durerea, pierderea acestora.

În  urma probatoriului ce va fi administrat, se va constata, de către instanţa de judecată, mai presus de orice dubiu, că reclamanţii din prezenta cauză au suferit o traumă de excepţie, determinată de fapta săvârşită de persona vinovată de producerea accidentului, astfel că daunele morale în cuantumul solicitat prin cererea introductivă vor reprezenta o compensare echitabilă a prejudiciului afectiv cauzat subsemnaţilor, de care victima era legată printr-o relaţie puternică afectivă de natură familială.

Prin stabilirea daunelor morale în cuantumul solicitat prin acţiune, vă rugăm să apreciaţi că soluţia va fi conformă atât cu interpretarea tradiţională a jurisprudenţei române cât şi Cu interpretarea constantă a jurisprudenţei europene.

Din perspectivă jurisprudenţială, s-a reţinut că atât instanţele naţionale, cât şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, atunci când au avut de soluţionat cauze similare celei de faţă, s-au raportat şi la o judecată în echitate prin raportare şi la consecinţele negative suferite de reclamanţii. Ceea ce trebuie avut în vedere şi “reparat” este prejudiciul afectiv, pierderea suferită de părţi. Dorim să precizăm faptul că indiferent de valoarea, de cuantumul daunelor morale solicitate de către reclamante în baza unor criterii în general subiective, acestea sunt practic lăsate la suverana apreciere a instanţei, care aşa„cum specificam se raportează la anumite criterii impuse de doctrină şi jurisprudenţă.

Cât priveşte solicitarea de diminuare a daunelor morale, este aşa cum arătam în paragrafele anterioare nefondată şi nu se aduc în faţa instanţei argumente juridice care să consfinţească solicitările pârâtei. De altfel pârâta trece cu o uşurinţă de neimaginat peste tragedia din sânul acestei familii.

Singurul reper pe care pârâta îl are în solicitarea de diminuare a daunelor este cuantumul daunelor care se regăseşte în Ghidul emis de Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii.

Cu privire la „Ghidul pentru soluţionarea daunelor morale în România pe cale amiabilă”, elaborat de Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii (F.P.V.S), la care pârâta face referire, trebuie avut în vedere, în principal faptul că acesta este un înscris sub semnătură privată care nu are valoarea unei norme legale şi dacă daunele s-ar acorda doar în baza acestui Ghid, s-ar ignora dispoziţiile legale în materia daunelor morale, principiile de drept naţionale şi convenţionale în această materie care impun repararea integrală a prejudiciului moral. Ceea ce este foarte important constă în faptul că acest shid este emis chiar de către pârâtă.

Membrii FPVS sunt nouă dintre cele mai importante societăţi de asigurare de pe piaţa românească: ........................

În  acest fel, prin redactarea acestui Ghid şi prin promovarea de,care a avut parte a beneficiat nu numai FPVS-ul, ci şi toate societăţile de asigurare de pe piaţă.

De altfel, despre autorii Ghidului cât şi despre cei care şi-au exprimat opinia în preambul că fiecare în parte, prin prisma activităţii pe care o desfăşoară, că au interese personale şi profesionale directe, strâns legate de obţinerea în aceste dosare a unor despăgubiri cât mai mici. Indicii de performanţă profesională şi succesul obţinut de aceştia este direct proporţional cu nivelul cât mai mic al despăgubirilor obţinute, astfel încât considerăm că această lucrare este total lipsită de obiectivitate iar informaţiile pe care le cuprinde trebuie analizate cu maximă prudenţă şi privite cu spirit critic;

Un aspect foarte important constă în faptul că în afară de persoane interesate în acordarea de daune cât mai mici persoanelor vătămate că urmarea producerii accidentelor rutiere, nu există nimeni altcineva cu opinii despre elaborarea prezentului ghid. Societatea civilă este trecută pe plan secund, de fapt singurul scop al emitenţilor Ghidului a fost de a proteja interesele financiare ale multinaţionalelor din asigurări. Deşi am încercat să găsim şi alte puncte de vedere exprimate de către persoane care să reprezinte victimele care au suferit prejudicii în urma evenimentelor rutiere, nu am găsit.

De remarcat este faptul că autorii Ghidului susţin ca prin intermediul acestuia "s-a încercat identificarea unor compensaţii băneşti ancorate în jurisprudenţa şi realitatea economică generală din România, care ar fi în măsură să ofere suficientă satisfacţie pentru a crea o alinare a suferinţelor de natură morală în caz de vătămări corporale ori deces". Este corectă susţinerea cu privire la faptul că s-a încercat deoarece rezultatul a fost unul care mulţumeşte doar asigurătorii (fiind elaborat prin aportul acestora) fără să ia în calcul toţi factorii implicaţi în acest proces.

Făcând o analiză obiectivă a scopului real emiterii acestui ghid, reiese fără urmă de dubii faptul că iniţiatorii au dorit ca instanţele să acorde automat suma respectivă (trecută în Ghid), fără a mai aprecia asupra gravităţii . prejudiciului moral suferit şi nici asupra faptului dacă această sumă este sau nu rezonabilă, prin raportare la împrejurările concrete ale speţei, ca şi la urmările accidentului. Or, uzarea de criterii exclusiv cantitative, iar nu şi de criterii calitative de apreciere a reparaţiei băneşti pentru astfel de prejudicii este şi rămâne foarte discutabilă, lipsind de suport legal şi etic hotărârile judecătoreşti respective. Chiar dacă în situaţia dată nu se poate vorbi despre o” restituţio în integram” acest lucra nu însemnă că principiile de drept trebuie eludate aşa cum .încearcă firmele de asigurare.

Un aspect foarte important, aşa cum de altfel am precizat încă de la început constă în faptul că deciziile la care se face referire în anexa de la Ghid sunt în marea lor majoritate eronate.

După definitivarea cercetărilor privind Hotărârile menţionate în cuprinsul Tabelului anexat Ghidului, se poate constata că, din totalul de aproximativ 858 de Decizii, un procent de 91,13% dintre acestea, reprezintă Hotărâri care, fie sunt menţionate eronat (sau nu există), fie au un alt obiect al cauzei, decât cele care interesează: ucidere din culpă, pretenţii-daune morale. Dorim să precizăm faptul că verificarea am facut-o pe site-ul indicat de Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, ca şi sursa a jurisprudenţei.

Restul  procentajului, de 8,87 % (57 hotărâri), este reprezentat de Hotărâri identificate în mod corect, în sensul că acestea există şi au fost pronunţate în cauze care au ca obiect „ucidere din culpă” şi „vătămare corporală din culpă”.

Ceea ce este, însă, de remarcat, este că selecţia hotărârilor identificate corect, vizează doar soluţii pronunţate în anii 2009-2010, toate fiind pronunţate doar de către instanţe penale, putându-se constata, cu uşurinţă, o selecţie a soluţiilor cu sume dintre cele  mai mici.

Problema cea mai gravă cu privire la acest ghid, constă în faptul că acesta este bazat pe o jurisprudenţă care de fapt nu există iar asigurătorii continuă, fără a face o verificare asupra a ceea ce se susţine, să solicite instanţelor de judecată să ţină cont de evaluările din acest ghid, de media daunelor stipulate în cuprinsul lui, medie care putem afirma cu certitudine este eronată.

În  anul 2016, pârâta doreşte a se avea în vedere concluziile Ghidului, care fac referire la ani 2009-2010 fără a proceda la o analiză comparativă şi a jurisprudenţei din anii 2013-2015, care a suferit modificări majore.

Nivelul  daunelor morale a crescut faţă de ani 2009- 2010, datorită, în mare măsură, a creşterii nivelului de conştientizare, de către persoanele îndreptăţite, a drepturilor ce le revin, dar şi a aprecierii de către instanţele de judecată, într-un mod corect şi individual (raportat la fiecare speţă), a criteriilor ce reprezintă factorul principal în cuantificarea prejudiciului moral şi stabilirea daunelor acordate.

Cu privire la „Ghidul pentru soluţionarea daunelor morale în România pe cale amiabilă”, elaborat de Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii (F.P.V.S), la care pârâta face referire în întâmpinare, trebuie avut în vedere faptul că acesta este un înscris sub semnătură privată care nu are valoarea unei norme legale şi dacă daunele s-ar acorda doar în baza acestui Ghid, s-ar ignora dispoziţiile legale în materia daunelor morale, principiile de drept naţionale şi convenţionale în această materie care impun repararea integrală a prejudiciului moral.

În  principal trebuie reţinut faptul că ghidul emis de FPVS nu este o lege, ci doar un îndrumar emis chiar de către pârâtă cu scopul vădit de a fi folosit in avantajul celor care trebuie să plătească şi in dezavantajul terţelor persoane păgubite.

La sfârşit dorim să reiterăm faptul că reclamanţii au încercat să aducă în faţa instanţei un probatoriu cât mai complex pentru că instanţa să aprecieze cât mai corect cuantumul daunelor morale, motiv pentru care considerăm că după ce tot probatoriului va fi administrat, instanţa va constata, mai presus de orice dubiu, că reclamanţii din prezenta cauză au suferit o pierdere inimaginabilă, iar cuantumul solicitat de către aceste persoane este unul echitabil şi just în raport de prejudiciul încercat.

5. IN DREPT, dispoziţiile an. 201 alin. (2) Cod dc Procedură civilă.

În cauza a fost administrata proba cu inscrisuri și s-au audiat martori.

Examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma obiectului cu care a fost investit şi a probelor administrate, tribunalul constată cererea ca fiind partial intemeiata pentru următoarele considerente:

La data de .........., orele ..........., in ..............., a avut loc un grav accident rutier, in care autovehiculul ......., înmatriculat cu nr. ........., condus de victima ..........., a fost acrosat de remorca unui autovehicul ramas neidentificat, a pătruns pe contrasens si a intrat in coliziune cu autovehiculul ..........., cu nr. ............, condus de ...........  Victima GORAN SAVU  a decedat in seara aceleiaşi zile, la spital.

Prin Ordonanţa emisa la ..........., Parchetul de pe langa Judecătoria Craiova a dispus clasarea cauzei/ fata de suspectul ........... si disjungerea cu privire la infracţiunea de ucidere din culpă continuandu-se cercetările in vederea identificării autovehiculului vinovat de producerea accidentului.

Reclamanţii- soția și fiii victimei- au formulat prezenta cerere de chemare in judecata împotriva FPVS, solicitând despăgubiri materiale pentru prejudicii nepatrimoniale in cuantum total de ................. lei.

Pe parcursul solutionarii cauzei reclamanta .............. a decedat, calitatea sa procesuala fiind transmisa celorlalți doi reclamanti, în calitate de fii.

Tribunalul reține ca sub aspectul situației de fapt dar și în ceea ce privește indeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale parata nu a contestat temeinicia actiunii reclamantilor, apararile sale vizand cuantumul daunelor morale.

Astfel, parata a arătat în intampinare ca reclamanţii sunt indreptatiti sa solicite si sa primească despăgubiri, ca urmare a pierderii soţului, respectiv tatalui, intr-un accident rutier petrecut in localitate (ceea ce presupune obligaţia participanţilor de a circula cu viteza mica), vara, la lumina zilei. Ceea ce contesta prin prezenta intampinare, este cuantumul despăgubirilor solicitate, care, in opinia este destul de mare,

Sub acest aspect parata sustine ca  din procesul-verbal de cercetare la fata locului, reiese faptul ca poliţistul s-a deplasat la unitatea spitaliceasca acolo unde victima (care nu se afla sub influenta vreunei băuturi sau substanţe interzise de lege) a declarat verbal ca in timp ce conducea autoturismul ............... cu nr. de inmatriculare .......... pe ............, a franat si a virat catre stanga pentru a evita coliziunea cu a autovehicul al care circula in fata sa si pătrunzând pe contrasens a intrat in coliziune cu autoturismul ........... Urmarea acestui accident este atat de tragica si din cauza unei manevre greşite efectuate de victima, care daca ar fi ales sa frineze si sa lovească vehiculul din fata sa, impactul nu ar fi fost la fel de periculos ca cel provocat prin pătrunderea pe contrasens.

Fata de aceste aspecte,  solicitand reducerea despagubirilor, invoca: 

-dispozitiile art. 1371 alin.1 din Noul cod civil, in cazul in care victima a contribuit din culpa la cauzarea ori marirea prejudiciului sau nu le-a evitat in tot sau in parte deşi putea sa o faca, cel chemat sa răspundă va fi tinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o-dispozitiile  art. 1390 pct 3 din Codul civil, la stabilirea despăgubirilor se va tine cont de nevoile celui păgubit, precum si de veniturile pe care, in mod normal, cel decedat le-ar fi avut;

-faptul ca FPVS a dobândit calitatea de parata prin efectul legii (cu scopul de a infiinta o entitate care sa aiba o poziţie mai favorabila-material vorbind, decât cea a victimelor accidentelor rutiere) si nu in urma unei relaţii contractuale/raport de prepusenie, intre FPVS si autorul producerii accidentului;

-daunele urmeaza a fi plătite de o entitate juridica si nu de o persoana fizica nu trebuie sa influenţeze cuantumul daunelor morale (daune care, in final, sunt apreciate de catre instanţa, pentru fiecare speţa in parte);

Tribunalul retine dispozitiile  art. 1349 din Noul Cod Civil: " (1) Orice persoana are îndatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, incalca aceasta îndatorire răspunde de toate orejudiciile cauzate

Potrivit art. 1357 din Codul civil actual, aplicabil prezentei cauze în raport de data săvârşirii faptei ilicite, data la care intrase in vigoare noul cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Astfel, pentru a fi în prezenţa răspunderii civile delictuale trebuie să fie întrunite elementele esenţiale ale răspunderii civile delictuale: fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu, prejudiciul, legătura de cauzalitate între fapta săvârşită şi prejudiciu, vinovăţia.

Procedând la analiza primei condiţii, instanţa retine că fapta ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale, este definită ca fiind orice faptă a omului prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei persoane. Fapta ilicită poate consta, fie într-o acţiune, fie într-o omisiune.

În ceea ce priveşte prima condiţie a existenţei unei fapte ilicite, tribunalul reţine ca potrivit Raportului medico-legal de autopsie ………., emis de I.M.L.Craiova, leziunile, traumatice suferite de către victima au legătură de cauzalitate directa cu decesul survenit si s-au putut produce in conditiile accidentului rutier.

În privinţa prejudiciului, tribunalul retine  că dauna materiala este atingerea adusa dreptului patrimonial si dauna morala este atingerea adusa dreptului nepatrimonial. Prejudiciile materiale sunt cele care rezulta din atingerea unui interes patrimonial, ele se pot pretui in bani.

In cauza reclamantii au solicitat acordarea daunelor morale.

Dauna morala a fost denumitã  ca "orice atingere adusa uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalitatii umane” sau “prejudiciul care rezulta dintr-o atingere adusa intereselor personale si care se manifesta prin suferinta fizica sau morale pe care le resimte victima” .

Prejudiciile morale sunt cele care rezultă din vătămarea unui interes personal nepatrimonial. Ele nu sunt susceptibile de evaluare banească. Astfel sint: moartea, atingerile aduse integritatii fizice, sănătăţii sau altor atribute ale personalitatii, cum ar fi  spre pilda, onoarea si reputatia. Asemenea prejudicii nu exclud, in mod necesar, cauzarea lor prin contact corporal. De pilda, durerea suferita de pe urma unei raniri sau loviri este un prejudiciu moral.

Daunele morale sint,deci, consecinte de natura nepatrimoniala cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constind in atingerile aduse personalitatii sale fizice, psihice si sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial a caror reparare urmeaza regulile raspunderii civile delictuale daca fapta ilicita s-a produs in afara unui cadru contractual.

Daunele morale au fost clasificate astfel: daune morale constind in dureri fizice sau psihice; suferintele psihice determinate de cauzarea mortii unei persoane iubite sau a unei rude apropiate, ori de ranirea, mutilarea, desfigurarea sau imbolnavirea grava a acesteia sunt denumite si prejudicii prin ricoseu, iar despagubirea datorata pentru repararea acestora se numeste pretium affectionis. Prejudiciul estetic cuprinde toate vatamarile si leziunile ce aduc atingeri armoniei fizice sau infatisarii persoanei, despagubirile datorate pentru a-l repara denumindu-se “pretium pulchritudinis”; Prejudicul de agrement reprezinta restringerea posibilitatilor victimei de a se bucura de viata, de a avea parte din plin de satisfactii materiale si spirituale pe care aceasta i le poate oferi.

În ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor, instanţa apreciază, sub un prim aspect, că nici o sumă de bani nu va putea compensa, nici măcar în mică parte, suferinţa pierderii sotului/părintelui.

 Cu toate acestea, având ca şi criterii în aprecierea cuantumului despăgubirilor morale, ca maxim al său, suma pretinsă de reclamanti şi pentru echilibrarea acesteia cu prejudiciul efectiv suferit şi cu principiul unei juste şi echitabile despăgubiri, instanţa va admite numai în parte pretenţiile civile.

Astfel, tribunalul retine ca reclamantilor le-a fost cauzat un prejudiciu moral sever reprezentat de lipsirea acestora pentru totdeauna de afecţiunea şi sprijin moral de care ar fi beneficiat din partea tatălui lor. Si pentru reclamanta decedata pe parcursul procesului suferintele morale au fost deosebite, confruntandu-se cu faptul de a-si pierde partenerul de viata, cu singuratatea si cu boala.

Având în vedere că nu este posibilă identificarea unor criterii ştiinţifice corecte pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, aprecierea prejudiciului moral nu se rezumă la determinarea preţului suferinţei fizice şi psihice care sunt inestimabile, ci înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor evenimentelor negative ale prejudiciului şi implicaţia acestuia, pe toate planurile sociale ale reclamanţilor.

Din depozitia martorului audiat rezulta ca între reclamanti şi tatăl decedat au existat, fară echivoc, raporturi strânse de afecţiune, de respect al relaţiilor de familie, precum şi de participare activă, reciprocă la modul lor de viaţă, în familie. Pierderea tatălui denotă încetarea intempestivă, pentru totdeauna, a acestor raporturi, cu consecinţa resimţirii altor suferinţe psihice de către aceeaşi reclamanţi. De asemenea, mama reclamantilor a suferit un prejudiciu moral deosebit, schimbandu-se radical modul de viata, agravandu—se starea de sanatate si ulterior decedand. Moartea violentă a provocat membrilor familiei o suferinţă de ordin afectiv, prin pierderea unei persoane apropiate.

Astfel, instanta are in vedere raporturile apropiate intre sotie, fii si tata, buna reputatie a acestuia in comunitatea din care provenea,  varsta acestuia, imposibilitatea dovedirii integrale a prejudiciului material in astfel de spete, dar si urmarile decesului pentru fiecare dintre reclamanti, faptul ca mama reclamantilor locuia impreuna cu victima accidentului.

Tribunalul nu va retine apararea paratei in sensul ca urmarea acestui accident este atat de tragica si din cauza unei manevre greşite efectuate de victima, care daca ar fi ales sa frineze si sa lovească vehiculul din fata sa, impactul nu ar fi fost la fel de periculos ca cel provocat prin pătrunderea pe contrasens.

Tribunalul retine concluziile expertizei efectuate în cauză care arata faptul că numitul ……….. nu a avut nici o culpă în producerea accidentului.

Se reţine în concluziile expertizei - fila 16 faptul că” accidentul rutier a fost generat de către conducătorul autoturismului care tracta remorcă (necunoscut), pentru că a pătruns de pe o bandă de circulaţie pe alta fără să se asigure, acroşând autoturismul marca ...........- condus de numitul ...........- provocând astfel pătrunderea acestuia pe sensul de mers al autoutilitarei marca ..............

De asemenea, se reţine fără urmă de dubiu faptul că” conducătorul autoturismului marca ……….. cu nr. ………., nu ar fi putut să evite pătrunderea pe celălalt sens de mers, respectiv coliziunea cu autoutilitara marca …………., pentru că starea de pericol nu a putut să o sesizeze decât în momentul în care a fost acroşat de remorcă acelui autovehicul”

In ceea ce priveste temeiul de drept al raspunderii, tribunalul retine ca parata raspunde pecuniar in astfel de cauze in baza legii.

Conform art.61 alin.1-3 din Legea nr.136/1995 „(1) Se constituie Fondul de protecţie a victimelor străzii, în  vederea protejării persoanelor păgubite prin accidente de vehicule supuse înmatriculării/înregistrării, precum şi de tramvaie, în care autorul a rămas neidentificat sau vehiculul, respectiv tramvaiul, nu este asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule.

 (2) Asigurătorii care practică asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule conform art. 5 sunt obligaţi să contribuie la constituirea fondului prevăzut la alin.1 proporţional cu volumul primelor încasate pentru această asigurare, până la acoperirea obligaţiilor de plată ale acestuia. Această contribuţie nu va depăşi 5% din volumul primelor brute încasate pentru această asigurare.

(3)  Fondul de protecţie a victimelor străzii este destinat plăţilor de despăgubiri pentru vătămări corporale sau decese, dacă autorul a rămas neidentificat, respectiv plăţilor de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri şi vătămări corporale sau decese, dacă vehiculul, respectiv tramvaiul, a fost neasigurat”.

Conform art. 25¹ alin.1, 2 şi 10 din Legea nr. 32/2000 „ (1) Toţi asigurătorii autorizaţi să practice asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule (clasa 10 de la lit. B din anexa nr. 1, cu excepţia răspunderii civile a transportatorului) trebuie să constituie Fondul de protecţie a victimelor străzii, denumit în continuare Fond.

(2) Fondul se constituie ca asociaţie, persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, în conformitate cu prevederile legale referitoare la asociaţii şi fundaţii, ale prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia. (…)

 (10) Fondul se constituie în scopul:

a) de a furniza informaţii persoanelor vătămate prin accidente de vehicule, în calitate de centru de informare (CEDAM);

b) de a despăgubi persoanele păgubite prin accidente de vehicule, dacă:

- vehiculul, respectiv tramvaiul, care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligaţia să încheie o astfel de asigurare (…).”

Din economia dispoziţiilor legale enunţate rezultă că Asociaţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii este ţinută să plătească despăgubiri persoanelor păgubite prin accidente de vehicule dacă vehiculul care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, conditie indeplinita in speta.

Având în vedere  consecinţele pe care le-a avut accidentul asupra reclamantilor, dar tinand totusi seama de faptul ca dezdaunarea nu poate constitui o imbogatire fara just temei, Tribunalul apreciază că suma de ………. lei pentru sotia victimei ci cate ……….. lei pentru fiecare fiu reprezintă o justă şi echitabilă despăgubire morală. Pentru aceleași rațiuni, a părut excesiva cererea reclamantilor  de a li se acorda daune morale în suma de ………… lei, în raport de datele cauzei, așa cum au fost descrise.

Pentru toate aceste considerente de fapt şi de drept, Tribunalul urmează să admită în parte acţiunea, să oblige pârâta  să plătească reclamantilor suma de ........ lei reprezentând prejudiciul suferit de autoarea acestora, ..............., decedată pe parcursul procesului. Va obliga pârâta la plata daunelor morale către reclamantul .........., în cuantum de .......... lei si la plata daunelor morale către reclamantul ........, în cuantum de ........... lei, restul pretenţiilor urmând  a fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea în parte formulată de reclamanţii ....................., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, cu sediul în ................. reprezentată convenţional de ..........................

Obligă pârâta la plata daunelor morale către ambii reclamanţi în cuantum de .............. lei reprezentând prejudiciul suferit de autoarea acestora, ..............., decedată pe parcursul procesului.

Obligă pârâta la plata daunelor morale către reclamantul .............., în cuantum de .............. lei.

Obligă pârâta la plata daunelor morale către reclamantul .............., în cuantum de ............... lei.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 07.12.2017.

PRESEDINTE GREFIER

RED.T.S.

DACT.S.B.

Domenii speta

Spete similare