Contestaţie decizie de pensionare

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:2022:............................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. .................

Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor

în materiile litigii de muncă şi asigurărilor sociale

SENTINŢA CIVILĂ NR 63

Şedinţa publică din 03.02.2022

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ..............

ASISTENT JUDICIAR: ............

ASISTENT JUDICIAR: .............

GREFIER: .................

Pe rol se află judecarea cauzei de asigurări sociale privind pe reclamantul V.C., în contradictoriu cu partea pârâtă MINISTERUL AFACERILOR INTERNE (M.A.I.), pârât CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M.A.I., având ca obiect contestaţie decizie de pensionare valorificare sporuri de 20 % şi 9% M.A.I.

Dezbaterile în cauza civilă de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 20.01.2022 când mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de şedinţă de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanţa, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de 03.02.2022.

Tribunalul, în urma deliberării, a pronunţat hotărârea de mai jos:

TRIBUNALUL

Constată că prin cererea înregistrată la data de 02.08.2021, sub nr de mai sus, partea reclamantă V.C.  a chemat în judecată pe părţile pârâte M.A.I. și CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M.A.I cu  formulând contestaţie  privind :

1. Decizia nr. 219750 din 20.04.2021 emisă de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I.

şi împotriva

2. Hotărârii Comisiei de Contestaţii din cadrul Casei de Pensii Sectorială a MAI. nr. 23473 din data de 29.06.2021 (comunicată în data de 06.07.2021 - data poştei), pentru ca după administrarea probelor, prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună  următoarele:

1. Obligarea pârâtelor la valorificarea procentajului de 20% pentru 25 ani dc activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, procent de care ar fi trebuit să beneficiez şi adăugarea acestui procent la cuantumul net al pensiei de serviciu neplafonate, astfel încât, după valorificare, să beneficieze de majorarea pensiei nete cu sporul de 20% începând cu data trecerii în rezerva a subsemnatului, cu drept la pensie de serviciu, aşa cum prevede art. 11, alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare;

2. Obligarea pârâtelor la acordarea unui spor în procent de 9% pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget începând cu data trecerii în rezervă a părţii reclamante, cu drept la pensie de serviciu, potrivit art. 108, lit. c din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare;

3. Obligarea pârâtelor la plata drepturilor de pensie actualizate, la care să se adauge daunele compensatorii sub forma ratei inflaţiei la data plăţii efective, precum şi daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, începând cu data treceri în rezervă şi până la data plăţii efective.

În motivarea cererii formulate partea reclamantă  arată că  a  fost subofiţer, angajat al ....................... ordonator terţiar de credite în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Casa de Pensii Sectorială a M.A.I a emis Decizia nr. 219750 din 20.04.2021 privind acordarea pensiei militare de stat, împotriva căreia am formulat contestaţie în termen legal, dar Comisia de Contestaţii a M.A.I. a emis Hotărârea Comisiei de Contestaţii din cadrul Casei de Pensii Sectorială a MAI. nr. 23473 din data de 29.06.2021 prin care a respins contestaţia ca neîntemeiată, motivând ambiguu şi simplist, fără să răspundă, în fapt şi în drept, la cele contestate de petent .

 Deşi înscrisurile au fost depuse la dosarul de pensie, Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. nu a ţinut cont de prevederile mai sus menţionate şi, prin Decizia emisă privind pensia de serviciu, nu a acordat procentul de 20% de care ar fi trebuit să beneficiez ca spor pentru majorarea pensiei, pentru 25 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, stabilindu-se astfel, ca suma corespunzătoare ordinului/semnului onorific este de 1316 lei, însă neplătită.

Art. 11  alin.3 din Legea nr. 80/1995 prevede că: „Pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei".

Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti şi pentru funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, modificată prin Legea nr.149/2018, prevede:

Art. 1  alin. (1) - Semnul onorific în Serviciul Patriei se conferă maiştrilor militari, subofiţerilor, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti şi funcţionarilor publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care au 15, 20 sau 25 de ani de activitate în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale.

(2) Prevederile prezentei legi, referitoare la Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri şi pentru funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, se aplică în aceleaşi condiţii soldaţilor şi gradaţilor profesionişti din instituţiile prevăzute la alin. (1).

Art. 6 alin. (1) - (1) Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti şi pentru funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, se conferă pentru: (--.)- 25 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale;

Art. 10 - Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti şi pentru funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, se instituie în locul vechiului Ordin: Meritul Militar şi al Semnului onorific în Serviciul Armatei pentru maiştri militari şi subofiţeri, în conformitate cu prevederile Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată.

Totodată, art. 12 - Maiştrii militari, subofiţerii, soldaţii şi gradaţii profesionişti şi funcționarii  publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militaţi şi" subofiţeri, decoraţi cu Ordinul Meritul Militar, instituit în anul 1954, cu Semnul onorific în Serviciul Armatei şi cu Semnul onorific în Serviciul Patriei, beneficiază de prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.

Acest articol 12, la 30.06.2018, a fost modificat de Punctul 9, Articolul II din Legea nr.149/2018, publicată în M.O. nr. 530 din 27 iunie 2018, deci la o dată ulterioară mirării în vigoare a O.U.G nr. 59/2017, astfel că, legiuitorul a păstrat si după intrarea în vigoare a O.U.G nr. 59/2017 prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.

Această majorare, ulterior intrării în vigoare a O.U.G nr. 59/2017, a fost extinsă, prin Legea nr. 149/2018, care a modificat art. 18 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, art. 12 din Legea nr. 573/2004 privind Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru ofiţeri, funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri şi preoţi militari şi art. 12 din Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific în Serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti şi pentru funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri şi pentru alte categorii profesionale din domeniile apărării, ordinii publice si siguranţei naţionale, rezultând astfel, fără echivoc, că, începând cu data de 04.09.2019. intenţia legiuitorului a fost de a adăuga şi de a majora cuantumul pensiei nete cu aceste procente, nu de a o plafona.

 De asemenea, prin stabilirea cuantumului pensiei nete fără să se ia în considerare majorarea acordată prin art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, Casa Sectoriala de Pensii a M.A.I. şi Comisia de Contestaţii  îl  privează de un drept pe care l-a  câştigat pentru rezultatele meritorii pe care le-a  avut în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, având în cei peste 25 ani de vechime în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale numai calificative de „foarte bine" în aprecierile de serviciu.

Totodată, Semnul onorific în Serviciul Patriei, reglementat de Legea nr. 574/2004 (Anexa nr. 1), nu se acordă tuturor maiştrilor militari, acesta se acordă doar acelora care au rezultate meritorii şi care, îndeplinesc, în mod cumulativ, anumite criterii, prevăzute de art.7.

În drept, au fost invocate prevederile Legii nr 80/1995, ale Legii nr 223/2015, ale Legii nr 574/2004.

Prin întâmpinarea depusă la filele 24  şi urm. din dosar, pârâta Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a  invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. În susţinerea acestei excepţii se arată că respectiva comisie îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor Ordinului comun nr. 1453M34/13769/10161/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei Centrale de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, precum şi în baza Ordinului comun nr. 39/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul M.Ap.N, M.A.I. şi S.R.I., cu modificările şi completările ulterioare, competenţa acestuia vizând, strict  aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice şi nicidecum modalitatea de calcul şi cuantumul drepturilor stabilite cu titlu de pensie .

Pe fondul cauzei, se susţine că hotărârea Comisiei de Contestaţii din cadrul M.A.I este temeinică şi legală pentru următoarele motive:

Potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind sistemul unitar de pensii publice, modificată prin O.U.G. nr. 59/2017, „la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei", adică 4528 lei ,astfel cum a fost comunicată de fostul angajator pentru perioada 01- 06.2018 .

Concret, dreptul la pensie al reclamantului a fost deschis la data de 01 .02.2021.

Nemulţumirea părţii reclamante vizând noile modificări aduse Legii nr. 223/2015, dorind pe această cale o extindere a aplicării Legii nr. 223/2015 în forma anterioară datei de 15.09.2017, şi după această dată, astfel încât să nu îi fie plafonate drepturile de pensie astfel stabilite.

Demersul reclamantului efectuat prin prezenta acţiune ca fiind unul menit să încalce principiul  ultraactivității legii care vine în contradicţie cu Constituţia şi normele legale incidente în materie.

Mai mult decât atât, în speţa de faţă, modificarea legislativă supusă discuţiei s-a realizat înaintea încetării raporturilor de serviciu ale reclamantului, astfel încât intervenţia legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câştigate.

Astfel, câtă vreme intervenţia legiuitorului s-a realizat înaintea încetării raporturilor de serviciu ale reclamantului, nu putem admite existenţa vreunui prejudiciu în patrimoniul acestuia.

Referitor la susţinerile privind pensia suplimentară de 9 % ,se arată faptul că reclamantul se află în eroare, aceasta pensie fiind inclusă în pensia de bază încă din anul 1998.

 Astfel, partea pârâtă a făcut o corectă aplicare a art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraţilor din unităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale şi a  art. 108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare: "

Aşadar, procentul aferent pensiei suplimentare a fost aplicat corect, iar solicitarea reclamantului vine în contradicţie cu prevederilor art. 108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare

Prin întâmpinarea depusă la  filele 35 şi urm. din dosar, pârâta Casa de pensii sectorială a M.A.I. a solicitat respingerea cererii reclamantului ca fiind neîntemeiată.

Apărările din cuprinsul acestei întâmpinări sunt asemănătoare celor formulate de prima pârâtă astfel încât nu vor fi redate în detaliu.

Se susţine că modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 produce efecte asupra beneficiarilor care au trecut în rezervă ori le-au încetat raporturile de serviciu cu unitatea după data de 15.09.2017 în sensul  că pensia netă stabilită nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare nete, astfel cum a fost comunicată de fostul angajator.

Concret, dreptul la pensie al reclamantului a fost deschis la data de 01.02.2021, nemulţumirea lui vizând o extindere a aplicării Legii în forma anterioară şi după această dată, astfel încât să nu fie plafonate drepturile de pensie.

În aceste condiţii, cererea reclamantului este  menită să încalce principiul ultraactivităţii legii , împrejurare ce vine în contradicţie cu  constituţia şi normele legale în materie.

Referitor la susţinerea  privind pensia suplimentară, pârâta arată  faptul că reclamantul se află în eroare, această pensie fiind inclusă în pensia de baza încă din anul 1998.

Astfel, potrivit art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 31/3998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraţilor din unităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale: "Începând cu luna noiembrie 1998, pensiile suplimentare existente în plată, precum şi cele care vor fi stabilite potrivit dispoziţiilor legale se includ în drepturile privind pensia de bază”. Totodată, potrivit art. 5 din acelaşi act normativ: "începând cu data de 1 ianuarie 1999, contribuţia individuala pentru pensia suplimentară, atât în cazul asiguraţilor din sistemul asigurărilor sociale de stat, cât şi al celor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, este de 5 %."

Aşadar, procentul aferent  pensiei suplimentare a fost aplicat corect, iar solicitarea reclamantului vine în contradicție cu prevederile art. 108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Se invocă, de asemenea, cele statuate prin  Decizia nr. 652/2018 a Curţii Constituţionale.

Referitor la pretenţiile având ca obiect actualizarea diferenţelor datorate şi plata dobânzii legale, pârâta le apreciază ca total neîntemeiate, susţinând că aceste instituţii nu sunt aplicabile în speţă dat fiind regimul juridic special al pensiilor şi normelor juridice derogatorii din domeniu.

În probaţiune, s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Prin nota de şedinţă depusă la data de 19.09.2021 petentul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru viciu de neconstituţionalitate.

Cu privire la excepţia invocată instanţa va avea în vedere că potrivit dispoziţiilor art. 29 alin.1 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale -  „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti …privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.”, iar conform alin.3 al acestei dispoziţii legale – „ Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.” , alin. 5 stipulând că  - „Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.”

Totodată potrivit alin.4 al art. 29 din Legea 47/1992 – „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. ”

În lumina acestei dispoziţii legale instanţa urmează a analiza cele trei condiţii de admisibilitate a excepţiei ce rezultă din cele de mai sus, condiţii în lipsa cărora excepţia nu poate fi primită - fiind inadmisibilă, fiind esenţial de reţinut sub acest aspect  că în cazul în care excepţia este admisibilă instanţa este obligată să sesizeze Curtea Constituţională.

Analizând cele trei condiţii de mai sus, în ceea ce o priveşte pe prima dintre acestea, referitoare la obiectul excepţiei, instanţa retine că aceasta este îndeplinită în condiţiile în care se invocă neconstituţionalitatea unor dispoziţii dintr-o lege sau o ordonanţă de urgenţă – fiind vorba despre O.U.G. nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru viciu de neconstituționalitatea .

În ceea ce priveşte cea de a doua condiţie – ca dispoziţia cu privire la care se invocă neconstituţionalitatea să aibă legătură cu fondul cauzei, se constată că şi aceasta este îndeplinită în cauză .

Astfel, se invocă neconstituționalitatea O.U.G. nr. 59/2017 adică a unuia din dispoziţiilor legale pe care se întemeiază actele emise de M.A.I. şi CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MAI care fac obiectul  fondului contestaţiei de mai sus .

În ceea ce priveşte cea de a treia condiţie se constată că şi aceasta este îndeplinită în cauză, faţă de faptul că aceste dispoziţii nu au mai făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

Pentru aceste motive, reţinând că excepţia invocată de petent este admisibilă în sensul art. 29 din Legea 47/1992, instanţa fiind obligată să sesizeze Curtea Constituţională, urmează ca în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin.4 din Legea 47/1992 să se dispună  sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate.

Totodată, în temeiul  413 NCPC se va respinge cererea de  suspendare a judecăţii  până la  soluţionarea excepţiei de neconstituționalitatea dat fiind că pe de o parte contestatorul  are posibilitatea ,în cazul admiterii prezentei excepţii de neconstituționalitate a exercitării căii de atac a  revizuirii prevăzută de dispoziţiile art. 509 alin.1 pct.11 NCPC iar pe de altă parte atât Tribunalul Covasna cât şi Curtea de apel Brașov au o practică constantă şi clară pentru acest tip de cauze.

În conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin.4 din Legea 47/1992 vor fi  expuse în cele ce urmează punctele de vedere ale părţilor precum şi opinia instanţei cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Astfel, în privinţa petentului V.C. - care a invocat excepţia – se arată în motivarea excepţiei următoarele :

 Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ nr. 73/1993, republicată, şi art. 24 alin. (2) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin H.G. nr. 561/2009 „Proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ".

În conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, proiectele de ordonanţe se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ.

Totodată, art. 29, pct. III, lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, republicat, actualizat, precizează faptul că " Sunt supuse avizării, de către Consiliul Legislativ (...) proiectele de ordonanţe prevăzute la art. 115 alin. (4) din Constituţie, anterior supunerii lor în şedinţa Guvernului".

Astfel, din cuprinsul textelor de lege sus invocate şi, luând în considerare interpretarea sintagmei „avizează proiectele de acte normative", prevăzută de art. 79 din Constituţia României, republicată, rezultă cu claritate că avizul Consiliului Legislativ trebuie solicitat şi emis anterior adoptării proiectelor de acte normative.

În fapt, O.U.G. nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost adoptată în data de 4 august 2017 fără a se solicita şi a avea avizul Consiliului Legislativ, aşa cum prevăd dispoziţiile imperative ale textelor de lege sus invocate.

Această situaţie de fapt este demonstrată, din consultarea fişei legislative, prin avizul Consiliului Legislativ cu nr. 644/07.08.2017 din cuprinsul căruia rezultă că, după adoptarea O.U.G. nr. 59/2017 în data de 4 august 2017, prin adresa nr. 183 din 07.08.2017, Secretariatul General al Guvernului a solicitat avizul Consiliului Legislativ referitor la proiectul de O.U.G. privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Mai mult, chiar în ziua adoptării, 4 august 2017, prin înscrisul cu nr. E 114 din 4 august 2017, Guvernul României a şi adoptat Hotărârea privind supunerea spre adoptare a proiectului de Lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 59/2017 privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Această situaţie de fapt rezultă şi din adresa Secretariatului General al Guvernului cu nr. E 114/07.08.2017 transmisă Senatului României prin care transmite spre dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea O.U.G. privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu( înregistrată la Biroul permanent al Senatului cu nr. 355 din 07.08.2017).

Ori, examinând titlul actului normativ adoptat de Guvern şi trimis Parlamentului prin adresa cu nr. E 114 din 4 august 2017 şi titlul actului normativ publicat în Monitorul Oficial rezultă o diferenţă din punct de vedere al tehnicii legislative în sensul că actul normativ adoptat de Guvernul României în data de 4 august 2017 şi transmis Parlamentului spre dezbatere (în lipsa avizului Consiliului Legislativ) se intitula "O.U.G. privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu" iar actul normativ publicat în Monitorul Oficial în data de 7 august 2017 ( după solicitarea avizului Consiliului Legislativ în data de 7 august 2017) se intitula „O.U.G. privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu".

Astfel, vă rog să observaţi că, ulterior adoptării O.U.G. nr. 59/2017 ( 4 august 2017) Guvernului României a modificat ( pe 7 august 2017 - la 3 zile de la adoptare), de exemplu, titlul actului normativ, ţinând cont de observaţia de la pct. 5 lit. a) din avizul Consiliului Legislativ cu nr. 644/07.08.2017. Or, potrivit legii, în situaţia în care Guvernul şi-a însuşit toate observaţiile Consiliului Legislativ acestea trebuiau să fie luate în considerare înainte de adoptarea actului normativ în discuţie şi nu ulterior adoptării acestuia.

Având în vedere faptul că, în momentul adoptării O.U.G. nr. 59/2017 ( 4 august 2017), Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Legislativ, potrivit dispoziţiilor imperative sus invocate, apreciază că acest viciu de neconstituţionalitate încalcă prevederile art. 79 raportat la art. 1 alin. (5) din Constituţie, motiv pentru care sancţiunea este neconstituţionalitatea actului normativ în discuţie în ansamblul său

Părţile pârâte MAI şi  CASA DE PENSII SECTORIALĂ A  MAI  nu au depus puncte de vedere scrise referitoare la această excepţie  de neconstituționalitate .

Sub aspectul excepţiei de neconstituţionalitate instanţa opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate.

Analizând pretenţiile deduse judecăţii prin raportare la cele rezultate din probele administrate în cauză şi la normele legale aplicabile speţei, tribunalul reţine următoarele:

În ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a părţilor pârâte MINISTERUL AFACERILOR INTERNE (M.A.I.) - COMISIA DE CONTESTAŢII respectiv a CASEI DE PENSII SECTORIALĂ a M.A.I. tribunalul o apreciază ca fiind nefondată şi o respinge pentru următoarele considerente:

Conform acţiunii deduse judecăţii, reclamantul înţelege să conteste şi Hotărârea Comisiei de contestaţii, act despre care susţine că este nelegal. Faţă de această pretenţie instanţa apreciază că justifică  în prezentul litigiu, calitate procesuală pasivă emitentul actului contestat, anume Ministerul Afacerilor Interne – Comisia de Contestaţii.

De asemenea, conform dispoziţiilor art.88 lit. g din Legea n.263/2010 casele de pensii sectoriale asigură reprezentarea în faţa instanţelor de judecată a MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE .

În fapt, reclamantul este beneficiar al pensiei militare de stat acordată prin Decizia nr.  219750 din 20.04.2021 depusă la fila 16 din dosar, decizie emisă în temeiul Legii nr.223/2015.

Reclamantul a fost subofiţer, angajat al ..................... ordonator terţiar de credite în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Partea reclamantă  a beneficiat de Semnul onorific “În serviciul patriei” pentru 25 de ani de activitate în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, cu rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor profesionale (aspect necontestat de pârâte).

 Conform buletinului de calcul a pensiei reclamantului rezultă că determinarea sumei cuvenită părții cu acest titlu s-a făcut prin reținerea procentului de vechime de 82 %, adăugarea la acesta a procentului de 9 % pentru pensie suplimentară rezultând un procent total de 91% ce s-a aplicat bazei de calcul de 7740 lei, apoi  suma rezultată a fost plafonată la 85% conform art.30 din lege, rezultând suma de 6579 lei pensie militară.

La această sumă  s-a aplicat majorarea pentru semnul onorific, adică suma de 1316 lei.

A rezultat pensia militară brută de 7895 lei ce a fost impozitată cu 590 lei, rezultând o pensie militară netă de 7305 lei.

 Pensia netă în plată a fost stabilită în final potrivit art. VII pct. 3 din OUG nr 59/2017 la suma de 4258 lei care constituie  media salariilor/soldelor comunicate prin adeverința nr. 2375619 din 17.03.2021/ UM ....... Sfântu Gheorghe ,..................... Covasna .

Chestiunea litigioasă a prezentei speţe (asupra cărora părţile nu cad de acord) o constituie algoritmul de calcul utilizat de pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ a MAI la determinarea cuantumului pensiei de serviciu acordată reclamantului.

Beneficiarul pensiei de serviciu susține că procentele de 20% pentru Semnul onorific „În serviciul Patriei” trebuie adăugate cuantumului net al pensiei de serviciu stabilită în favoarea lui iar nu incluse în modalitatea de calcul, de determinare a pensiei, cum greşit a procedat pârâta.

În drept, instanța reține că pensia reclamantului a fost stabilită conform Legii nr 223/2015 care, în secţiunea 1 reglementează modalitatea de determinare, stabilire a pensiei de serviciu, stipulând astfel:

art. 28 alin  (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c), în care nu se includ elementele enumerate la literele a-p din acest articol.

În continuare, art. 29 din secţiunea 1 stipulează:

(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;

b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.

(2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din această vechime.

Conform art. 30 din lege pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.

Art. 60 (invocat de pârâte) şi care face parte din secţiunea „Indexarea şi actualizarea pensiilor”, aşa cum a fost modificat prin OUG nr 59/2017, prevede că:

La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Reclamantul pretinde că pârâta ar fi trebuit ca după determinarea cuantumului net al pensiei speciale să adauge procentul de 20% cuvenit pentru semnul onorific „În serviciul Patriei”.

Se invocă în acest sens prevederile art. 11 alin 3 din Legea nr 80/1995 conform cărora „pensionarii militari decoraţi cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei”.

Aceste prevederi sunt aplicabile şi celor decoraţi cu semnul onorific „În serviciul Patriei” conform art. 12 din Legea nr 574/2004 care stipulează: „maiştrii militari, subofiţerii, soldaţii şi gradaţii profesionişti şi funcţionarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, decoraţi cu Ordinul Meritul Militar, instituit în anul 1954, cu Semnul onorific În Serviciul Armatei şi cu Semnul onorific În Serviciul Patriei, beneficiază de prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare”.

Prin urmare, instanța este chemată să interpreteze dispozițiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 prin raportare la cele ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 59/2017.

Scopul interpretării unei norme juridice civile constă în a vedea care este sfera situațiilor de fapt concrete la care norma juridică respectivă se referă și a se asigura astfel corecta aplicare a acelei norme. Interpretarea legii civile reprezintă o etapă în procesul aplicării legii civile, conținutul interpretării fiind tocmai stabilirea sensului voinței legiuitorului, exprimată într-o anumită normă de drept civil.

Astfel, Legea nr. 80/1995 reglementează statutul cadrelor militare, existând referiri cu privire la dreptul acestora la pensia militară de stat, în condițiile legii (dispoziții ce au fost abrogate de Legea nr. 263/2010, dar care au fost reintroduse, la art. 9 1, prin Legea nr. 101/2019).

În ce privește cuantumul pensiei militare de stat, Legea nr. 80/1995 nu are prevederi exprese , mențiunea “în condițiile legii” având semnificația că acesta se stabilește prin lege specială. Într-adevăr, cu excepția perioadei 2010-2015, condițiile de acordare și stabilire a pensiei militare de stat au fost reglementate prin lege specială, respectiv prin Decretul nr. 214/1977, prin Legea nr. 164/2001 și apoi prin Legea nr. 223/2015.

În conformitate cu dispozițiile art. 60 din Legea 223/2015, în forma în vigoare la data emiterii deciziei de pensie  contestată în cauză (așa cum a fost modificat prin OUG 59/2017)  „la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”.

Art. 3 lit. m din același act normativ (dispoziţie legală introdusă tot prin OUG 59/2017) prevede că pensia netă reprezintă pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.

De asemenea, instanţa reține, din expunerea de motive pentru adoptarea O.U.G. nr. 59/2017, că prin limitarea cuantumului pensiilor militare de stat, conform art. VII pct. 3 din act, legiuitorul a urmărit necesitatea asigurării și respectării principiului echității pentru pensionari, arătându-se că neadoptarea măsurilor propuse prin ordonanța de urgență ar genera adâncirea discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivității, al solidarității și egalității de tratament între asigurații sistemului.

Rezultă din modificarea legislației că intenția legiuitorului a fost de a plafona stabilirea pensiei militare de stat ce urmează a fi încasată efectiv de către pensionar, în toate componentele ei, respectiv la nivelul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei. Această plafonare stabilită de legiuitor cu privire la pensia militară aflată în plată are caracter imperativ, ca urmare ea nu poate fi înlăturată în soluționarea prezentului litigiu.

Referitor la susținerea reclamantului în sensul că dispozițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 prin care se plafonează pensiile speciale s-ar crea o discriminare a pensionarilor militari față de alte categorii sociale, instanța apreciază susținerea nefondată întrucât aceasta vizează categorii socio-profesionale diferite, iar jurisprudenţa Curții Constituţionale şi a instanței de contencios european a drepturilor omului a statuat că principiul egalităţii justifică dreptul la diferenţiere, deoarece egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situaţiile diferite sub aspect obiectiv şi rezonabil impun diferenţe de tratament juridic. În acest sens, s-a pronunțat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 107/1995 și Decizia nr. 14/2013 iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, Hotărârea din 8 iunie 1976, pronunţată în Cauza Engel şi alţii împotriva Olandei sau Hotărârea din 28 noiembrie 1984, pronunţată în Cauza Rasmussen împotriva Danemarcei.

Instanța reține totodată prevederile art. 3 din Anexa 1 la Ordinul nr. 31/12.02.2016, pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat, conform cărora  recalcularea pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. 1 și art. 110 alin. 1 din Legea 223/2015, se realizează, după caz, pe baza următoarelor elemente:

a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016;

b) procentele de calcul stabilite conform prevederilor art. 29. 39 și 108 din Legea nr. 223/2015,cu respectarea prevederilor art. 30 din aceeași lege;

c) situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, sau ultimelor 6 luni de activitate în situația, în care beneficiarul nu își exprimă opțiunea, actualizate conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, care constituie baza de calcul;

d) gradul de invaliditate și cauza invalidității;

e) n umărul de urmași înscriși la pensie;

f) Semnul Onorific în Serviciul Patriei sau similare deținute”.

Astfel, este evident că sporul pentru Semnul onorific reprezintă elemente în raport de care se stabilește pensia militară de stat, sub aspectul modului de calcul acestea aplicându-se asupra pensiei stabilite conform celorlalte elemente prevăzute de Legea 223/2015, baza de calcul a pensiei, așa cum este stabilită prin art. 11 din Ordinul 31/2016  reprezentând numai unul dintre aceste elemente, celelalte fiind cele prevăzute de art. 3 din Ordinul nr. 31/2016, redat anterior.

În plus, așa cum rezultă din art. 3 lit. m din Legea 223/2015, pensia netă reprezintă pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare, definiția legală a pensiei nete nereferindu-se la pensia militară de stat stabilită conform Legii 223/2015, ci la pensia militară stabilită în cuantum brut, deci inclusiv prin aplicarea altor elemente decât cele prevăzute de Legea 223/2015, în speță majorarea pensiei cu sporul prevăzut de art. 1 alin. 1 și 12 din Legea nr. 573/2004 raportat la art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.

Astfel, contrar celor invocate de reclamant plafonarea prevăzută de art. 60 din Legea nr. 223/2015 vizează inclusiv procentul pentru pensia suplimentară, respectiv sporul pentru semnul onorific, ca urmare a faptului că acestea sunt componente ale pensiei militare brute, intenția legiuitorului rezultând implicit din aceea că prin O.U.G. nr. 57/2017 s-a plafonat nivelul maxim al pensiei militare și s-a introdus și definirea pensiei nete, înțeleasă ca sumă ce se plătește efectiv pensionarului, iar elementul de raportare pentru plafonare este media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei .

Sunt avute în vedere de către instanță și cele statuate prin deciziile Curții Constituționale nr. 783/2018, nr. 497/2019 și nr. 849/2019.

 În jurisprudența sa, Curtea a reținut că, potrivit art. 47 din Constituție, cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Aceste prevederi constituționale au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.

În considerentele deciziei cu nr. 849/2019 Curtea Constituțională a reținut că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului.

În paragraful 26 din această decizie Curtea, în analiza constituționalității  art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017,  a reținut că  potrivit acestor dispoziții din lege pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Curtea a apreciat că această reglementare este în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment.

Prin deciziile sus menționate Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 28, 29, 30 și art. 60 din Legea nr 223/2015 privind plafonarea pensiilor militare sunt constituționale.

Tribunalul are în vedere, în soluționarea prezentei cauze și practica Curții de Apel Brașov în sensul că modul de calculare a pensiei militare prin plafonarea acesteia, cu excluderea adăugării sporului aferent pensiei suplimentare și a sporului aferent decorațiilor militare peste limita plafonată, este constituțional ( decizia nr 133/A/2020 ).

Având în vedere aceste considerente, tribunalul apreciază cererea reclamantului ca fiind neîntemeiată, astfel că o va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Sesizează Curtea Constituţională cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată de  petentul V.C., având C.N.P. ……………., cu domiciliul ales în ……………. cu privire la dispoziţiile  O.U.G. nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. 

Dispune înaintarea dosarului la Curtea Constituţională în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate invocată de petent.

Respinge cererea de suspendare a judecăţii prezentei cauze până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Cu drept de a fi atacată odată cu fondul cauzei.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a părţii pârâte MINISTERUL AFACERILOR INTERNE (M.A.I.) - COMISIA DE CONTESTAŢII .

Respinge ca fiind neîntemeiată cererea formulată de partea reclamantă V.C., având C.N.P. …………….., cu domiciliul ales în ……………….., în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL AFACERILOR INTERNE (M.A.I.) - COMISIA DE CONTESTAŢII cu sediul în mun. București, sectorul sector 1, P-ŢA REVOLUŢIEI nr. 1A, şi CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, cu sediul în mun. București, sectorul sector 4, Str. GEORGE GEORGESCU nr. 3,

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Tribunalului Covasna.

Pronunţată azi, 03.02.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE, ASISTENŢI JUDICIARI,

GREFIER

Domenii speta

Spete similare