Uzucapiune.Succesiune.Partaj

Cod ECLI ECLI:RO:TBCVN:2021:.................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. .................

Completul de apel specializat în soluţionarea cauzelor

 în materiile civil, litigii cu profesioniştii şi minori şi familie

DECIZIA CIVILĂ NR. 542/A

Şedinţa publică de la 23 noiembrie 2021

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE :  ...........

JUDECĂTOR : ............

GREFIER : .................

Pe rol, pronunţarea asupra apelului declarat de apelantele B.E. şi R.M. împotriva sentinţei civile nr. 204/17.03.2021, pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc.

Instanţa constată că dezbaterile asupra cauzei de faţă au avut loc în şedinţa publică de la 12 octombrie 2021, susţinerile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru datele de 26 octombrie 2021, 2 noiembrie 2021, 16 noiembrie 2021, apoi pentru data de astăzi, 23 noiembrie 2021.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de faţă, constată:

Prin sentinţa civilă nr. 204/17.03.2021, Judecătoria Târgu Secuiesc a admis în parte cererea formulată de reclamantele B.E. CNP .... domiciliată în ................... şi R.M. CNP ............... domiciliată în ............... ambele cu domiciliul procesual ales la sediul cabinetului de avocat ............... în municipiul ......................., în contradictoriu cu pârâţii B.F. CNP .................. domiciliat în ..................., M.E. CNP ................... domiciliată în ....................., R. - B.Z. CNP .................. domiciliată în ................. cu domiciliul procesual ales la adresa numitei R.M. din comuna ....................., P.A. CNP .............. domiciliată în .................... şi P.I. CNP .............. domiciliată în ....................., având ca obiect uzucapiune, succesiune şi partaj.

A constatat că din masa succesorală a defunctului B.I., identic cu B.J., decedat la data de 09.05.2013 în localitatea ....., jud. Covasna, face parte cota de 1/2 parte din dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr. 24992 ....., şi moştenitorii legali ai acestuia sunt reclamanta B.E., în calitate de soţie supravieţuitoare cu cota de 4/16 parte, adică cu cota de 4/32 parte din întregul imobil, reclamanta R.M., în calitate de fiică cu cota de 3/16 parte, adică cu cota de 3/32 parte din întregul imobil, pârâtul B.F., în calitate de fiu cu cota de 3/16 parte, adică cu cota de 3/32 parte din întregul imobil, pârâta M.E., în calitate de fiică cu cota de 3/16 parte, adică cu cota de 3/32 parte din întregul imobil, şi pârâta R. - B.Z., în calitate de fiică cu cota de 3/16 parte, adică cu cota de 3/32 parte din întregul imobil.

A dispus ieşirea din indiviziune a părţilor asupra imobilului înscris în CF nr. 24992 ....., nr. CF vechi: 4519, nr. top. 76/2/1, cu suprafaţa de 500 mp.

A atribuit reclamantei R.M. imobilul înscris în CF nr. 24992 ....., nr. CF vechi: 4519, nr. top. 76/2/1, cu suprafaţa de 500 mp, în natură şi în întregime, fără acordarea de sulte. 

A dispus intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei R.M., în întregime, cu privire la imobilul înscris în CF nr. 24992 ....., nr. CF vechi: 4519, nr. top. 76/2/1, cu suprafaţa de 500 mp.

A respins în rest cererea. Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Pe baza extraselor de carte funciară depuse de reclamante în cauză instanţa a constat că:

- imobilul înscris în CF nr. 24992 ....., nr. CF vechi: 4519, nr. top. 76/2/1, cu suprafaţa de 500 mp, are ca proprietari tabulari pe B.J. căsătorit cu B. I.,

- imobilul înscris în CF nr. 23126 ....., nr. CF vechi: 48, nr. top. 77, cu suprafaţa de 1.957 mp, are ca proprietari tabulari pe B.Z., născută B., cu o cotă de 3/16, pe B.G. cu o cotă de 3/16, şi pe pârâţii P.A. şi P.I. cu o cotă de 10/16.

Aşadar, pârâţii P.A. şi P.I., aflaţi în viaţă, deţin o cotă de proprietate de 10/16 din imobilul înscris în CF nr. 23126 ....., cotă căreia îi corespunde o suprafaţă de 1.223,1 mp.

Prin primul capăt de cerere, reclamantele solicită instanţei a constata că reclamanta B.E. şi soţul său, defunctul B.I., id. B.J., decedat la data de 09.05.2013, au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra cotei de 6/16 parte din imobilul înscris CF nr. 23126 ....., nr. CF vechi 48, nr. top. Nou 77 cu suprafaţa de 1957 mp, în prezent înscris în CF pe numele defunctei B.Z., id. cu B. S., născută B., decedată la data de 12.07.1968, şi pe numele defunctului B.G..

Potrivit prevederilor art.28 din Decretul-lege nr.115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat. Pe baza prevederii legale anterioare, instanţa a reţinut că uzucapiunea în temeiul art.28 din Decretul-lege nr.115/1938 se poate face doar în condiţiile în care proprietarul tabular este decedat.

În prezenta cauză, instanţa a constatat că pârâţii P.A. şi P.I. au calitatea de coproprietari tabulari ai imobilului înscris în CF nr. 23126 ..... şi se află în viaţă.

Instanţa a reţinut cu privire la aceşti pârâţi că, fiind coproprietari, dreptul lor de proprietate se regăseşte în fiecare porţiune a respectivului imobil, motiv pentru care nu se poate dobândi prin uzucapiune doar o parte din respectivul imobil întrucât, până la partaj, dreptul acestor coproprietari se întinde pe suprafaţa întregului bun, deci şi pe partea ce se doreşte a fi dobândită prin uzucapiune. Porţiunea din imobil pe care reclamantele doresc să o dobândească prin uzucapiune s-a aflat în proprietatea atât a proprietarilor tabulari decedaţi cât şi a pârâţilor – proprietari tabulari aflaţi în viaţă.

Instanţa a reţinut că imobilului din litigiu îi este aplicabilă uzucapiunea reglementată de Decretului-lege nr. 115/1938 având în vedere Decizia ÎCCJ nr. 86/2007 şi faptul că imobilul se află în regiunile în care a funcționat sistemul de publicitate imobiliară bazat pe registrele de transcripțiuni și inscripțiuni. Instanţa a reţinut că Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 86/2007 a soluţionat un recurs în interesul legii şi a stabilit că în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938 și împlinite după intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv ale Decretului-lege nr. 115/1938.

În considerentele deciziei amintite Înalta Curte de Casație și Justiție a menţionat şi următoarele aspecte relevante pentru cazul de faţă:

„În dreptul civil român, regimul dobândirii drepturilor reale prin uzucapiune asupra unui imobil a fost reglementat în două categorii de norme:

Astfel, o primă categorie de reglementări se regăsește în cartea a III-a din titlul XX al Codului civil, care se completează cu unele prevederi ale Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, aceste norme fiind aplicabile numai în regiunile în care a funcționat sistemul de publicitate imobiliară bazat pe registrele de transcripțiuni și inscripțiuni. Pe de altă parte, în regiunile supuse regimului de publicitate imobiliară prin vechile cărți funciare, uzucapiunea a operat în condițiile prevăzute în art. 27 și 28 din Decretul-lege nr. 115/1938.”

Aşadar, instanţa nu a putut admite cererea de uzucapiune a reclamantelor în condiţiile în care o parte dintre coproprietarii tabulari sunt în viaţă.

Cu privire la capătul 2 al cererii prin care se solicită instanţei a constata că din masa succesorală rămasă după def. B.I., id. B.J., decedat la data de 09.05.2013, face parte cota de 3/16 parte din imobilul înscris în CF nr. 23126 ....., instanţa a constatat că acesta este neîntemeiat ca urmare a faptului că nu se poate admite primul capăt de cerere, de unde rezultă că în masa succesorală a defunctului B.I. nu poate intra o cotă din imobilul înscris în CF nr. 23126 ...... Pe cale de consecinţă nu s-a putut admite nici capătul 4 al cererii prin care se solicită ieşirea din indiviziune asupra imobilului înscris CF nr. 23126 ..... nr. CF vechi 48 nr. top. 77 cu suprafaţa de 1.957 mp prin formarea a două loturi, după cum urmează: lotul nr. l cu nr. top nou 77/1 cu suprafaţa de 1.642 mp, cu atribuirea acesteia pârâţilor P.A. şi P.I., şi lotul nr. 2: cu nr. top. nou 77/2 cu suprafaţa de 315 mp cu atribuirea acesteia reclamantei R.M..

Pentru respingerea acestui capăt de cerere instanţa a avut în vedere şi faptul că pârâţii P.A. şi P.I. deţin o cotă de proprietate de 10/16 din imobilul înscris în CF nr. 23126 ....., cotă căreia îi corespunde o suprafaţă de 1.223,1 mp. Însă prin cererea reclamantelor se doreşte atribuirea acestor pârâţi a unei suprafeţe de 1.642 mp ce ar constitui lotul nr. 1, suprafaţă care este mai mare decât cota ce li se cuvine. Instanţa constată că nu există nici un temei pentru ca pârâţii P.A. şi P.I. să devină proprietari pe suprafaţă mai mare decât cea care corespunde cotei lor de proprietate. Nu există un drept la baza atribuirii în forma solicitată de reclamante.

Din aceleaşi considerente, nu s-a putut admite nici capătul 6 al cererii întrucât imobilul înscris în CF nr. 23126 ..... nu poate ajunge în proprietatea reclamantelor prin uzucapiune.

Cu privire la capătul 3 al cererii, instanţa a constatat că acesta este întemeiat, defunctul B.I., id. B.J., decedat la data de 09.05.2013, fiind coproprietar, alături de soţia sa, reclamanta B.E., asupra imobilului înscris în CF nr. 24992 ...... Potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar, defunctul B.I., id. B.J., decedat la data de 09.05.2013, are moştenitori pe soţia sa, reclamanta B.E. (identic cu I.), şi pe cei 4 copii reclamanta R.M., în calitate de fiică, pârâtul B.F., în calitate de fiu, pârâta M.E., în calitate de fiică, şi pârâta R. - B.Z., în calitate de fiică.

Prin capătul 5 al cererii s-a solicitat instanţei a dispune ieşirea din indiviziune asupra imobilului înscris în CF nr. 24992 ..... prin atribuirea acestuia în natură reclamantei R.M., fără sultă faţă de pârâţi, cu dispunerea intabulării dreptului de proprietate în CF. Instanţa a constatat că reclamanta B.E. a cerut admiterea acestui capăt de cerere prin cererea de chemare în judecată, iar prin întâmpinările depuse la dosar, pârâţii au fost de acord cu acest capăt de cerere, motiv pentru care instanţa a avut în vedere libertatea părţilor de a dispune cu privire la drepturile lor, precum şi aplicarea prin analogie a prevederilor art. 436 cod pr. civilă.

Faţă de considerentele arătate, instanţa a admis în parte cererea formulată de reclamantele B.E. şi R.M., în contradictoriu cu pârâţii B.F., M.E., R. - B.Z., P.A. şi P.I., având ca obiect uzucapiune, succesiune şi partaj.

A constatat că din masa succesorală a defunctului B.I., identic cu B.J., decedat la data de 09.05.2013 în localitatea ....., jud. Covasna, face parte cota de 1/2 parte din dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr. 24992 ....., şi moştenitorii legali ai acestuia sunt reclamanta B.E., în calitate de soţie supravieţuitoare cu cota de 4/16 parte, adică cu cota de 4/32 parte din întregul imobil, reclamanta R.M., în calitate de fiică cu cota de 3/16 parte, adică cu cota de 3/32 parte din întregul imobil, pârâtul B.F., în calitate de fiu cu cota de 3/16 parte, adică cu cota de 3/32 parte din întregul imobil, pârâta M.E., în calitate de fiică cu cota de 3/16 parte, adică cu cota de 3/32 parte din întregul imobil, şi pârâta R. - B.Z., în calitate de fiică cu cota de 3/16 parte, adică cu cota de 3/32 parte din întregul imobil.

A dispus ieşirea din indiviziune a părţilor asupra imobilului înscris în CF nr. 24992 ....., nr. CF vechi: 4519, nr. top. 76/2/1, cu suprafaţa de 500 mp.

A atribuit reclamantei R.M. imobilul înscris în CF nr. 24992 ....., nr. CF vechi: 4519, nr. top. 76/2/1, cu suprafaţa de 500 mp, în natură şi în întregime, fără acordarea de sulte. 

A dispus intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei R.M., în întregime, cu privire la imobilul înscris în CF nr. 24992 ....., nr. CF vechi: 4519, nr. top. 76/2/1, cu suprafaţa de 500 mp, intabularea urmând a se face prin intermediul BPCPI Târgu Secuiesc potrivit normelor legale care reglementează activitatea acestei instituţii şi cu achitarea taxelor aferente.

A respins în rest cererea şi nu a acordat cheltuieli de judecată întrucât cererea nu a fost admisă în ceea ce priveşte captele de cerere formulate în contradictoriu cu pârâţii P.A. şi P.I. de la care au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamantele B.E. şi R.M., solicitând schimbarea în parte a hotărârii şi admiterea în totalitate a acţiunii introductive, după cum urmează:

- a dispune admiterea prezentului apel, schimbarea în parte a Sentinţei civile nr. 204/17.03.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, pronunţată în dosarul civil nr. ......., admiterea integrală a acţiunii lor şi pe cale de consecinţă, a se constata că apelanta B.E. şi soţul său def. B.I., id. B.J., decedat la data de 09.05.2013, au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra cotei de 6/16 parte din imobilul înscris CF nr. 23126 ..... nr, CF vechi 48 nr. top. 77 cu suprafaţa de 1957 mp pe numele defunctei B. Zs., id. cu B. S., născută B., decedată la data de 12.07.1968, cu cota de 3/16 parte şi pe numele defunctului B.G., decedat la data de 31.12.1988, cu cota de 3/16 parte;

- a constata că din masa succesorală rămasă după def. B.I., id. B.J., decedat la data de 09.05.2013, face parte cota de 3/16=48/256 parte din imobilul înscris în CF nr. 23126 ..... iar moştenitorii legali ai acestuia sunt B.E., în calitate de soţie supravieţuitoare cu cota de 4/16 parte (respectiv cu cota de 12/256 parte din imobil), R.M., în calitate de fiică cu cota de 3/16 parte (respectiv cu cota de 9/256 parte din imobil), intimatul B.F., în calitate de fiu cu cota de 3/16 parte (respectiv cu cota de 9/256 parte din imobil), intimata M.E., în calitate dc fiică cu cota dc 3/16 parte (respectiv cu cota de 9/256 parte din imobil) si intimata R. - B.Z., în calitate de fiică cu cota de 3/16 parte (respectiv cu cota de 9/256 parte din imobil), cu dispunerea întabulării dreptului de proprietate în CF;

- ţinând cont de faptul că coproprietarii imobilului înscris în CF nr. 23126 ..... nr. CF vechi 48 nr. top. 77 cu suprafaţa de 1957 mp sunt B.E., cu cota de 60/256 parte, R.M., cu cota de 9/256 parte, intimatul B.F., cu cota de 9/256 parte, intimata M.E., cu cota de 9/256 parte, intimata R. - B.Z., cu cota de 9/256 parte şi intimaţii P.A. şi P.I., cu cota de 160/256 parte, a dispune ieşirea din indiviziune asupra imobilului sus-menţionat, prin formarea a două loturi, după cum urmează: lotul nr. l; cu nr. top nou propus de 77/1 cu suprafaţa de 1.642 mp, cu atribuirea acestuia în natură şi în întregime intimaţilor P.A. şi P.I. fără sultă în favoarea coproprietarilor şi lotul nr. 2 cu nr. top. nou propus de 77/2 cu suprafaţa dc 315 mp, cu atribuirea acestuia în natură şi în întregime apelantei R.M., fără sultă în favoarea coproprietarilor, în consens cu Documentaţia Tehnică Cadastrală întocmită de ing. ....., înregistrată la ANCPI-OCPI Covasna sub nr. 11512/16.06.2020, declarată admisă prin procesul-verbal dc recepţie nr. 566 din data dc 08,07.2020;

- a dispune intabularea dreptului de proprietate în noua carte funciară pe numele acesteia asupra lotului nr. 2 rezultat în urma dezmembrării imobilului înscris în CF nr. 23126 ......

În motivarea apelului se arată că sentinţa este nelegală şi netemeinică, pentru următoarele considerente:

Dat fiind că acţiunea a fost parţial admisă, prezentul apel se limitează doar la imobilul cu privire la care s-au respins cererile de uzucapiune, de dezbatere succesorală şi de ieşire din indiviziune. Arată că pentru a motiva soluţia de respingere a petitului de uzucapiune privitoare la imobilul înscris în CF nr. 23126 ....., prima instanţă a reţinut că numiţii P.A. şi P.I., „aflaţi în viaţa deţin o cotă de proprietate de 10/16 parte din imobilul", „cotă căreia îi corespunde suprafaţa de 1.223,1 mp". Aceasta aserţiune se compune din două părţi, dintre care prima reprezintă premisa unei erori judiciare cât se poate de evidente, iar a doua parte reprezintă o afirmaţie inexplicabilă sub aspectul naturii juridice a dreptului dc coproprietate.

Într-adevăr numiţii P.A. şi P.I. sunt în viaţă, însă din acest fapt nu se desprinde concluzia potrivit căreia „instanţa nu poate admite cererea de uzucapiune a reclamantelor în condiţiile în care o parte dintre coproprietarii tabulari sunt in viaţă”, în vreme ce nimeni nu a solicitat dobândirea cotelor acestor persoane. Menţionează că prima instanţa a mai adăugat că „porţiunea din imobil pe care reclamantele doresc sa o dobândească prin uzucapiune s-a aflat în proprietatea atât a proprietarilor tabulari decedaţi cât şi a pârâţilor - proprietari tabulari aflaţi în viaţă".

Alături de faptul că pare cel puţin dubioasă susţinerea teoriei că dreptul de proprietate s-ar mai putea afla şi în patrimoniul unor defuncţi, care demult nu mai sunt în viaţă, arată că problema soluţionării incorecte a acţiunii lor rezidă în ignorarea faptului că nu au solicitat în cuprinsul cererii de chemare în judecată sau verbal pe parcursul procesului niciun drept în temeiul uzucapiunii, care ar aparţine de persoane care sunt în viaţă, astfel argumentarea primei instanţe sub acest aspect este străină de cauza dedusă judecăţii. Ab initio s-au rezervat la solicitarea exclusiv a drepturilor reale care aparţineau odinioară persoanelor decedate de mai bine de 20 de ani şi nu au susţinut că ar fi dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra cotelor persoanelor în viaţă.

Cu toate că cererile lor au fost cât se poate de punctuale în acţiunea introductivă, prima instanţă a realizat o identificare total eronată a obiectului uzucapiunii, care nu conţinea decât cotele proprietarilor tabulari decedaţi. Ipoteza de pornire a Judecătoriei Târgu Secuiesc, eronată din capul locului - că fie se dobândeşte prin uzucapiune un imobil în întregime, fie nimic - a condus la respingerea tuturor cererilor privitoare la imobilul în discuţie, în mod pe deplin neîntemeiat.

Pe de altă parte şi afirmaţia că cotei de 10/16 pate i-ar corespunde o suprafaţă de 1223,l mp este incorectă, aceasta reflectând interpretarea eronată a noţiunii dreptului de proprietate pe cote-părţi, în vreme ce dacă dreptului numiţilor P. i-ar corespunde suprafaţa menţionată şi nu numai o cotă parte ideală, abstractă, deja nu am mai discuta despre o formă a coproprietăţii ei despre un drept de proprietate exclusiv. Prima instanţă a realizat o identificare greşită a cererii exacte a lor, care reflectă nelămuririle sale cu privire la noţiunile de posesie - pe care o exercită asupra lotului nr. 2 rezultat în urma dezmembrării - şi a dreptului de proprietate pe cote părţi, pe care doresc să îl dobândească în urma uzucapiunii. De remarcat că este o discrepanţă semantică manifestantă între cele două noţiuni, fiecare dintre acestea dispunând de un sens predefinit dc sistemul nostru de drept.

Aşadar, posesia este o stare de fapt, care a fost exercitată nestingherit asupra întregului lot în discuţie, în materialitatea sa. Posesia nu este altceva decât stăpânirea do fapt a unui lucru, chiar dacă din punctul de vedere al comportării posesorului apare ca fiind manifestarea exterioară a unui drept real. Chiar dacă în doctrina corespunzătoare fostului Cod civil existau abordări dc definire a posesiei ca fiind „folosirea de un drept", acestea putea crea confuzii, „întrucât în sistemul nostru de drept între posesie şi folosirea unui drept era şi o concordanţa: posesiunea poate să existe şi sa se bucure de protecţie legală, chiar dacă posesorul nu are un drept asupra lucrului."

În ceea ce priveşte noţiunea proprietăţii, proprietarul stăpâneşte bunul în puterea dreptului său de proprietate, caz în care starea de drept se suprapune cu starea fapt. „Posesorul stăpâneşte bunul în puterea sa ca şi cum ar fi proprietar, dar nu este, el are numai o putere de fapt asupra bunului, nu este nici titularul unui drept real, nici titularul unui drept de creanţă. Starea de fapt se desparte de starea de drept." Rezumându-ne la situaţia din speţă, în care avem de-a face cu proprietatea comună pe cote-părţi, arată că în doctrina s-a stabilit că ceea ce este specific instituţiei juridice a proprietăţii comune pe cote-părţi este faptul că acelaşi bun, nefracţionat în materialitatea sa, aparţine concomitent mai multor titulari, flecare dintre aceştia având numai o cotă-parte ideală şi abstractă din dreptul dc proprietate asupra bunului respectiv. Drepturile tuturor coproprietarilor sau, mai bine zis, fracţiunile din dreptul de proprietate asupra bunului se întâlnesc pe ultima particulă din cele ce compun acel bun. Dacă bunul ar fi fracţionat în materialitatea lui şi fiecare parte materială ar aparţine în exclusivitate unui proprietar, ar fi vorba despre o proprietate exclusivă şi nu despre o proprietate comună pe cote-părţi.

După ce au concretizat aceste noţiuni cu scopul prezentării abordării incorecte a problemei de către prima instanţă arată că nu au afirmat niciodată că ar solicita cotele tuturor coproprietarilor, ci numai a celor decedaţi, în vreme ce B.E. poseda bunul cu soţul meu - împreună până la decesul lui - în materialitatea sa, în întregime, (nici nefiind posibilă posesia unei cote-părţi ideale dintr-un bun care reprezintă o noţiune abstractă.)

Astfel posesia fiind o stare de fapt, s-a exercitat nefracţionat nu asupra unor cote, ci asupra lotului nr. 2 în întregime, iar subzistenţa posesiei, ca stare de fapt, cu trecerea timpului este susceptibilă de a produce efecte juridice, iar astfel cum au menţionat, bunul alcătuind o singură gospodărie rurală, nici nu puteau să îl posede fracţionat, pe cote-părţi în vreme ce ar fi fost fizic imposibil.

Prescripţia achizitivă în cazul de faţă nu putea să opereze decât în privinţa cotelor proprietarilor tabulari decedaţi, motiv pentru care nici nu putea să constituie obiectul uzucapiunii drepturile celor în viaţă, astfel consideră că este incorectă crearea aparenţei că cererea lor de uzucapiune s-ar fi referit şi la acele cote din dreptul de proprietate la care într-adevăr nu ar fi îndrituite sub aspectul uzucapiunii.

Din examinarea sentinţei atacate prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul reţine următoarele:

Asupra imobilului înscris în CF nr. 23126 ..... nr. top 77 în suprafaţă de 1957 mp proprietarii tabulari sunt: B.Z., născută B., cu o cotă de 3/16, pe B.G. cu o cotă de 3/16, şi pe pârâţii P.A. şi P.I. cu o cotă de 10/16.

Prin cererea introductivă (şi prin cererea de apel  ) se solicită constatarea dobândirii, prin uzucapiune, a dreptului de proprietate asupra cotei de 6/16 din întreg imobilul înscris în CF nr. 23126 nr. top 77 în suprafaţă de 1957 mp (cote ce aparţin defuncţilor B.Z. şi B.G.).

Prezenta acţiune introductivă este întemeiată pe prevederile art. 28 din Decretul-Lege nr. 115/1938.

În cazul uzucapiunii extratabulare prevăzută de art. 28 din Decretul-Lege nr. 115/1938 este necesar ca reclamanţii (sau autorii acestora) să exercite o posesie utilă timp de 20 de ani după moartea proprietarilor tabulari.

Încă de la început trebuie subliniat că, în cadrul unui proces, condiţiile prevăzute de art. 28 trebuie analizate pentru fiecare CF în parte.

În continuare, urmează a fi analizata situaţia în care o persoană posedă util un imobil întabulat într-o carte funciară în care sunt înscrişi mai mulţi coproprietari (dintre care unii sunt decedaţi de peste douăzeci de ani iar alţii sunt presupuşi în viaţă dar au abandonat respectivul imobil). În aceste situaţii este evident că cel ce posedă util nu poate uzucapa întreg imobilul deoarece există nişte coproprietari în viaţă.

În ceea ce priveşte cotele de proprietate deţinute de coproprietarii decedaţi se impun unele precizări ţinând seama de regimul coproprietăţii şi cel al posesiei. Astfel, în cazul coproprietăţii, cotele – părţi din drept ale titularilor se întâlnesc asupra fiecărei microparticule din bun. Aceasta înseamnă că fiecare coproprietar are posesia (ca atribut al dreptului de proprietate) asupra întregului bun şi asupra unei cote din fiecare microparticulă a bunului.

De regulă, coposesiunea aparţine chiar coproprietarilor dar este posibil ca alte persoane să apară în calitate de coposesori. Într-o asemenea situaţie, puterea de drept şi puterea de fapt aparţin unor persoane diferite. Astfel se explică de ce este posibilă uzucapiunea cotelor – părţi din dreptul de proprietate. Revenind la situaţia expusa, terţa persoană care a exercitat o posesie utilă asupra întregului imobil înscris în CF (cu mai mulţi coproprietari din care unii decedaţi) este evident că a posedat util o cotă de 1/1 din fiecare microparticulă a imobilului. Posedând util cota de 1/1 din fiecare microparticulă, pe cale de consecinţă, acesta posedă util şi o cotă oarecare din fiecare microparticulă.

În concluzie, terţul care posedă util întreg imobilul  (cu mai mulţi coproprietari înscrişi în CF) poate uzucapa, de principiu, cotele părţi de proprietate ale coproprietarilor decedaţi cu mai mult de 20 de ani în urmă. Trebuie subliniat, aşadar, că pentru a opera uzucapiunea asupra unei cote de proprietate din imobil, este necesar ca terţul să posede util întreg imobilul înscris în CF (adică fiecare microparticulă din imobil) şi nu doar o parte din acesta. În acest din urmă caz, terţul poate uzucapa doar o cotă din lotul posedat şi nu din întreg imobilul.

În speţa de faţă, din cuprinsul cererii introductive, al cererii de apel şi din documentaţia tehnică întocmită rezultă că B.E. şi soţul acesteia au posedat doar suprafaţa de 315 mp (corespunzătoare lotului 2 cu nr. top. nou 77/2) şi nu întreg imobilul în suprafaţă de 1957 mp înscris în CF nr. 23126 ......

Or, de vreme ce B.E. şi soţul acesteia nu au posedat întreg imobilul înscris în CF nr. 23126 (adică fiecare microparticulă din imobil) aceştia nu pot uzucapa cota de 6/16 din întreg imobilul înscris în CF, petitul din acţiune referitor la acest aspect fiind inadmisibil (şi, pe cale de consecinţă, şi petitele privind dezbaterea succesorală şi partajul).

Aşa fiind, în raport cu cele ce preced, tribunalul apreciază ca fiind corectă soluţia de respingere a acestor petite, motiv pentru care va respinge apelul potrivit art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul formulat de apelantele B.E. şi R.M., ambele cu domiciliul procesual ales la sediul cabinetului de avocat ............ din municipiul ......................, în contradictoriu cu intimaţii B.F., domiciliat în comuna ....., satul ..... nr. ..........., judeţul Covasna, M.E., domiciliată în comuna ....., satul ..... nr. .........., judeţul Covasna, R. - B.Z., domiciliată în ...................., cu domiciliul procesual ales la adresa numitei R.M. din ......................., P.A., domiciliat în comuna ....., satul ..... nr. .........., judeţul Covasna şi P.I., domiciliată în comuna ....., satul ..... nr. ............, judeţul Covasna, împotriva sentinţei civile nr. 204/17.03.2021 pronunţată de Judecătoria Târgu Secuiesc, pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 23 noiembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte, Judecător,  Grefier,

Domenii speta

Spete similare