Pretenţii. Raspundere civila contractuala.

Hotărâre 1992 din 16.03.2021


Prin cererea  de  chemare in judecata  inregistrata  pe  rolul acestei  instante la data de 12.06.2019, sub nr. 17069/299/2019,  reclamanta CN I. in contradictoriu cu pârâta S.C. G. S.A. a  solicitat instantei ca  prin hotararea ce  se va  pronuntata sa fie  obligata  parata la plata sumei de 25050,77 lei, compusa din 10220,34 lei conform facturii nr. 6510005687/30.10.2018 ( partial) reprezentand contravaloare stationare pe  liniile CFR a vagoanelor care nu  apartine CFR  in perioada 01.07.2018-06.07.2018, 09.07.2018-15.07.2018, 17.07.2018-20.07.2018, 22.07.2018-23.07.2018, 24.07.2018-25.07.2018 si 28.07.2018 – 31.07.2018; suma de 3656,34 lei conform facturii nr. 6510005686 din 30.10.2018 (partial) reprezentand contravaloare acces a convoaielor de manevra pe  infrastructura feroviara ,  in perioada 01-02.07.2018, 07.07.2018, 12-13.07.2018, 16.07.2018, 19-20.07.2018, 22.07.2018, 22.07.2018, 28.07-31.07.2018, 01.08-13.08.2018, 15.08.2017, 17-21.08.2018, 23.08.2018 si 25 -16.08.2018; suma de 10836,10 lei conform facturii nr. 6510005950 din 26.03.2019 (partial) reprezentand contravaloare  stationare pe  liniile CFR a vagoanelor care nu apartin CFR, in perioada 04-05.09.2018, 11-17.09.2018, 19-22.09.2018, 24.09-25.09.2018, 27.09.2018, 29.09.-30.09.2018, 03.10.2018 – 12.10.2018, 14.10-21.10.2018, 24.10-26.10.2018, 30.10-31.10.2018, 01.11-02.11.2018, 05.11-06.11.2018, 08.11-20.11.2018, 22.11-23.11.2018, 27.11-30.11.2018, 30.11-15.12.2018 si 28.12-30.12.2018 si a sumei de 337,99 lei reprezentand contravaloare penalitati calculate pana la data de 24.05.2019, acestea urmand a fi  calculate si datorate in continuare pana la  data achitarii efective a sumei restante , cu cheltuieli de  judecata.

In motivare, reclamanta a aratat ca intre  parti s-au  incheiat contractele cadru de  acces pe  infrastructura feroviara nr. 254/2017 valabil de la 10.12.2017 pana la 08.12.2018 si nr. 117/2018 valabil de  la data de 09.12.2018 pana la 14.12.2019. In calitate  de  administrator al  infrastructurii feroviare conform HG nr. 581/1998, CFR  se  obliga sa puna la dispozitia SC G. SA infrastructura feroviara interoperabila in schimbul unui tarif stabilit contractual, platit in conditiile si la termenele mentionate in contract. In perioadele mentionate  mai sus, vagoanele  apartinand SC G.  SA  au  stationat si au avut acces pe  liniile CFR – statia CF  S. , statia CF C. J. r, statia CF L. , statia M. , statia CF P.I.

Reclamanta  a aratat ca  pretentiile ce fac obiectul  prezentei cauze reprezinta  contravaloare stationare pe  liniile CFR si  acces convoaie de  manevra fiind emise in acest sens facturile fiscale nr. 6510005686/30.10.2018, nr. 6510005687/30.10.2018 si nr. 6510005950/26.03.2019.

In drept,  s-au invocat art. 1270,  art. 1350 C.  civ.

Parata a depus  la  dosar  intampinare  prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.

In motivare, a aratat ca facturile nr. 6510005686/30.10.2018 si nr. 6510005687/30.10.2018 ce  fac obiectul actiunii  promovate de  catre CFR reprezinta facturi  emise pentru prestatii anterioare datei de 01.10.2018 (momentul de referinta de  la care se aplica tarifele noi stabilite  prin Decizia nr. 2/30.10.2018) si  au  fost calculate de catre  CFR cu  aplicarea tarifului  vechi stabilit in mod  arbitrar de catre  CFR. Astfel, aplicand valoarea tarifelor stabilite  prin Decizia nr. 2/30.08.2018,  rezulta ca CFR nu  este indreptatit sa  pretinda sumele  facturate catre GFR. De  asemenea, a mentionat ca  in cadrul  corespondentei prelitigioase dintre  parti, GFR a  aratat ca tarifele de  stationare cuprinse  in facturile 6510005686/30.10.2018 , nr. 6510005687/30.10.2018, si nr. 6510005950/26.03.2019 ce  face obiectul cererii introductive nu  s-au  datorat  culpei GFR,  stationarile producandu-se din alte  motive , care  nu  pot fi  imputate in sarcina GFR.

In drept, a  invocat  art. 205 si  urm. C.p.c.,  art. 31 din Legea  nr. 202/2016.

In dovedire, s-a administrat proba cu  inscrisuri ,  proba cu  expertiza  specialitatea exploatare cai  ferate, locatii si material rulant si  proba cu  expertiza  specialitatea  contabilitate.

Analizand  probele administrate  in cauza,  instanta retine urmatoare:

La  data de  07.12.2017, intre  parti a  fost  incheiat  contractul de acces pe  infrastructura feroviara nr. 254 prin care CFR  a pus  la dispozitia OTF infrastructura feroviara publica interoperabila precum si cea neinteroperabila neinchiriata, furnizand catre OTF pachetul  minim de acces definit la  art. 1.3 pentru care  OTF plateste  tariful de  utilizare a infrastructurii.  De asemenea, CFR  ofera OTF prestatii pentru  servicii aditionale pentru catre OTF plateste alte  tarife decat TUI ( art. 2.1 – 2.3)

Contractul a intrat  in vigoare  la data de 10.12.2017 si  a fost valabil pana la 08.12.2018.

Conform art. 4, nivelul  tarifului  de  utilizare a infrastructurii feroviare publice (TUI) pentru  perioada de  valabilitate a contractului ,  este cel  rezultat din aplicarea metodologiei de  tarifare a utilizarii infrastructurii feroviare publice,  in vigoare. (4.2) Valoarea elementelor tarifare de  baza este  prezentata in Documentul  de  Referinta al  Retelei CFR,  iar  lista cu incadrarea  sectiilor de  circulatie pe  categorii de  linie pentru  calculul TUI folosita in cadrul metodologiei este cea  aplicata in Contractul de  activitate al  CFR in vigoare , iar  valoarea  obtinuta  nu  contine TVA. ( 4.3) Modul  de  calcul al  TUI  se va  actualiza cu  eventualele prevederi legale cu  caracter obligatoriu,  aplicabile ulterior  incheierii contractului. (4.4) Taxele si  tarifele pentru  prestatiile din anexele 4, 5, 6 si  9 din prezentul  contract sunt  stabilite de către  CFR,  conform reglementarilor in vigoare si  sunt  prezentate in publicatiile proprii.  Acestea  sunt  indexate anual cu  indicele de inflatie pentru  12 luni anterioare  aferent  perioadei octombrie  2017 -  septembrie  2018 ,  vor  fi  aduse  la  cunostinta OTF cu  minim 30 de zile calendaristice inainte de data  intrarii  in vigoare a contractului  de  acces si  se  vor  aplica pe  perioada  de valabilitate a prezentului  contract. Tarifele indexate vor  fi  aplicabile incepand cu  prima zi de valabilitate a mersului de tren 2018/2019.

Conform art. 5, facturile  aferente  TUI au  termen de scadenta 30 de zile calendaristice de  la data  primirii  acestora , data  primirii considerandu-se a fi a  cincea zi  calendaristica de  la  data  emiterii facturilor de catre CFR. Celelalte  facturi se vor emite de  regula in termen de 15 zile de  la data primirii confirmarii prestatiilor si  vor avea termen de scadenta 30 zile calendaristice de la  emiterea acestora, daca nu  este prevazut  altfel in conventiile incheiate  separat.

Potrivit  art. 5.4, in cazul  in care  partile nu  executa,  executa  cu  intarziere sau necorespunzator obligatiile finaciare asumate  prin prezentul  contract , vor  plati  dobanzi  si  penalitati in valoare de 0,03 % pentru  fiecare  zi  de intarziere incepand cu  prima zi dupa  expirarea termenului de plata,  debitorul  fiind de  drept  in intarziere . Totalul dobanzilor  si penalitatilor nu  poate  depasi cuantumul sumei asupra careia au  fost calculate.

La  data de  05.12.2018, intre  parti a  fost  incheiat  contractul de acces pe  infrastructura feroviara nr. 117 prin care CFR  a pus  la dispozitia OTF infrastructura feroviara publica interoperabila precum si cea neinteroperabila neinchiriata, furnizand catre OTF pachetul  minim de acces definit la  art. 1.3 pentru care  OTF plateste  tariful de  utilizare a infrastructurii.  De asemenea, CFR  ofera OTF prestatii pentru  servicii aditionale pentru catre OTF plateste alte  tarife decat TUI .( art. 2.1 – 2.3)

Contractul a intrat  in vigoare  la data de 09.12.2018 si  a fost valabil pana la 14.12.2019.

Conform art. 4, nivelul  tarifului  de  utilizare a infrastructurii feroviare publice (TUI) pentru  perioada de  valabilitate a contractului,  este cel  rezultat din aplicarea metodologiei de  tarifare a utilizarii infrastructurii feroviare publice,  in vigoare. (4.2) Valoarea elementelor tarifare de  baza este  prezentata in Documentul  de  Referinta al  Retelei CFR,  iar  lista cu incadrarea  sectiilor de  circulatie pe  categorii de  linie pentru  calculul TUI folosita in cadrul metodologiei este cea  aplicata in Contractul de  activitate al  CFR in vigoare , iar  valoarea  obtinuta  nu  contine TVA. ( 4.3) Modul  de  calcul al  TUI  se va  actualiza cu  eventualele prevederi legale cu  caracter obligatoriu,  aplicabile ulterior  incheierii contrcatului. (4.4) Taxele si  tarifele pentru  prestatiile din anexele 4, 5, 6 si  9 din prezentul  contract sunt  stabilite de către  CFR,  conform reglementarilor in vigoare si  sunt  comunicate de  catre  OTF cu  minim 30 de zile calendaristice inainte  de  data  aplicarii. Acestea  vor  fi  actualizate  periodic ori  de cate  ori  se  inregistreaza modificari  semnificative ale  elementelor care  au  stat  la baza fundamentarii  acestora.

Conform art. 5, facturile  aferente  TUI au  termen de scadenta 30 de zile calendaristice de  la data  primirii  acestora , data  primirii considerandu-se a fi a  cincea zi  calendaristica de  la  data  emiterii facturilor de catre CFR. Celelalte  facturi se vor emite de  regula in termen de 15 zile de  la data primirii confirmarii prestatiilor si vor avea termen de scadenta 30 zile calendaristice de la  emiterea acestora.

Potrivit  art. 5.4, in cazul  in care  partile nu  executa,  executa  cu  intarziere sau necorespunzator obligatiile finaciare asumate  prin prezentul  contract , vor  plati  dobanzi  si  penalitati in valoare de 0,03 % pentru  fiecare  zi  de intarziere incepand cu  prima zi dupa  expirarea termenului de plata,  debitorul  fiind de  drept  in intarziere . Totalul dobanzilor  si penalitatilor nu  poate  depasi cuantumul sumei asupra careia au  fost calculate.

In temeiul  acestor  contracte, reclamanta a emis facturile fiscale nr. 6510005687/30.10.2018 , nr. 6510005686/30.10.2018 si  nr. 6510005950/26.03.2019 in baza  carora  a solicitat obligarea paratei  la  plata  sumei de 10220,34 lei  in baza  primei  facturi, a sumei de 3656,34 lei  in baza cele de-a doua  facturi  si a sumei de 10836,10 lei  in baza ultimei  facturi.

În drept, instanța reține că raporturilor juridice născut între părți prin încheierea contractelor de acces pe  infrastructura feroviara nr. 254/2017 si nr. 117/2018 și emiterea facturilor, le sunt aplicabile regulile răspunderii civile contractuale.

Potrivit art. 1270 alin. 1 C. civ. ,,contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”.

De asemenea, instanța reține că art. 1350 C. civ. ,,orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat” iar conform alin. 2, ,,atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii”.

Totodată, art. 1516 alin. 1 C. civ. afirmă dreptul creditorului la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligațiilor, iar conform alin. 2 ,,atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: 1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligației”.

Art. 1530 C. civ., prevede dreptul creditorului la daune interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabilă a obligației.

În temeiul art. 1547 C civ., debitorul este ținut să repare prejudiciul cauzat cu intenție sau din culpă, iar potrivit art. 1548 C. civ., culpa debitorului unei obligații contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării. Deci, în materie contractuală operează o prezumție de vinovăție a debitorului, deoarece, în caz de neexecutare sau de executare necorespunzătoare ori cu întârziere a obligației, debitorul acestei obligații, pentru a nu fi angajată răspunderea lui contractuală , trebuie să facă dovada unei cauze care îl exonerează de răspundere. Conform art. 1351 alin. 1 C civ., ,,dacă legea nu prevede altfel sau părțile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forță majoră sau de caz fortuit”.

În ceea ce privește sarcina probei neexecutării, în virtutea acestor dispoziții legale, rezultă că în cazul obligațiilor de a da,  cum este obligația de a plăti o sumă de bani, creditorul trebuie sa dovedească doar existența creanței, iar apoi neexecutarea se prezumă.

În cauza dedusă judecății, instanța constată că reclamanta a făcut dovada existenței obligației de plată a pârâtei cu  privire la suma de 21.056,44 lei, reprezentand contravaloarea facturilor  fiscale  nr. G  6510005687/30.10.2018 si nr. G 6510005950/26.03.2019 pentru  considerentele ce vor  fi  expuse  in continuare.

Conform art. 12 din HG nr. 581/1998, privind înfiinţarea CN CF C.F.R. - S.A. prin reorganizarea SNCF, C.F.R. pune la dispoziţie operatorilor de transport feroviar infrastructura feroviară, în mod nediscriminatoriu, pe baza contractului de acces. Operatorii de transport feroviar străini şi grupurile internaţionale care realizează transport feroviar sunt acceptaţi pentru circulaţia pe infrastructura feroviară publică, în condiţiile legii şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.  (2) Pentru accesul pe infrastructura feroviară publică, operatorii feroviari plătesc tariful de utilizare a infrastructurii, iar pentru serviciile şi facilităţile solicitate pe infrastructura feroviară privată, plătesc chirii sau tarife, după caz.  (4) Tariful de utilizare a infrastructurii se plăteşte în condiţiile şi la termenele stabilite prin contractul de acces.

Prin dispozitia Directorului General nr. 259/29.12.2015 s-a  aprobat punerea in aplicare a „Tarifului de  stationare pe  liniile CFR a materialului rulant care  nu  apartine CFR”.

Prin Dispozitia Directorului  General nr. 227/01.10.2018 s-a  aprobat  punerea in aplicare a unor  tarife conexe actualizate pentru  prestatiile furnizate de CFR operatorilor de  transport  feroviar,  conform anexei  1 la aceasta  dispozitie si, la  data  intrarii  in vigoare a  acesteia, si-a incetat  aplicabilitatea  dispozitia Directorului General nr. 259/29.12.2015.

Prin raportul  de  expertiza specialitatea exploatare cai  ferate, locatii si material rulant, efectuat  in cauza, s-a  retinut ca borderourile refuzate, anexate facturilor nr. 6510005687/30.10.2018 si nr. 6510005950/26.03.2019 contin calculul tarifului  de  stationare stabilit  valoric prin Dispozitiile  Directorului  General nr. 259/29.12.2015 si 227/01.10.2018,  ultima  dispozitie preluand  valorile  si  precizarile privind  noile  tarife prevazute de CNSDF  care a emis  Decizia  nr. 2/30.08.2018.

Asadar, Dispozitia Directorului General al  CNCF – CFR SA nr. 227 din 01.10.2018 stabileste  noi  tarife aplicabile  din data  emiterii  acesteia, ca  urmare a Deciziei nr. 2/30.08.2018 a CNSDF ,  adaugand un nou tip  de  tarif  de  stationare pentru  operatii de  incarcare/descarcare a vagoanelor.

De  asemenea,  serviciile  furnizate  de CFR SA prevazute  in anexa 3 la  contractul  de acces (pachetul  minim de  acces) sunt  identice  cu cele  prezentate la  pct. 1 din Anexa  2 – Serviciile care trebuie  prestate  de  catre operatorii  de  transport  feroviar prevazute  la  art. 13 din Legea  nr. 202/2016 privind  integrarea  sitemului  feroviar  din Romania in spatiul feroviar  unic  european.

Borderourile din factura  nr. 6510005687/30.10.2018 ( partial) au  fost  intocmite  pentru  stationari pe  liniile  CFR a vagoanelor  care  nu  apartin CFR ,  in perioada 01-31.07.2018,  iar  borderourile  din factura  nr. 6510005950/26.03.2019 ( partial) reprezinta  taxe  de stationare pe  liniile CFR a vagoanelor care  nu  apartin CFR in perioada 04.09.2018 – 30.12.2018.

Pentru  perioadele  de stationari mentionate  in facturile  respective , modul  de  aplicare a tarifelor de  stationare a fost  stabilit in :

-Procedura  operationala  -  Aplicarea  tarifului  de  stationare pe  liniile CFR prin metoda  analitica , cod PO 0-7.5.4-01. Ed.  2 ,  rev. 1 ,  intrata  in vigoare  la  data  de 15.04.2016 , prezentata  in Anexa 23a) din DRR/2016 - 01.10.2018 (in baza Dispozitiei nr. 259/29.12.2015, aplicabila la  intocmirea  borderourilor contestate de  GFR din factura  nr. 6510005687/30.10.2018);

-Procedura  operationala  - Aplicarea tarifului  de  stationare pe  liniile CFR prin metoda  analitica , cod PO 0-8.5.3-01,  ed. 3, rev. 0 , in vigoare  din 01.10.2018 prezentata  in Anexa 23a/din DRR 2018 (in baza  Dispozitiei nr. 227/01.10.2018,  cu valabilitate din 01.10.2018,  aplicabila la  intocmirea borderourilor refuzate de  GFR din factura  nr. 6510005950/26.03.2019).

Borderourile din factura  nr. 6510005686/30.10.2018 ( partial) reprezinta  contravaloare acces a convoaielor de manevra ale GFR pe  infrastructura  rutiera,  in perioada 01.07.2018-26.08.2018 pentru care  modul de  aplicare a tarifului  aplicabil a fost cel  stabilit in Procedura  operationala – Aplicarea  tarifului pentru accesul  convoaielor de manevra pe  infrastructura  rutiera prin metoda  analiatica , cod PO 0-7.5.4-02,  ED. 1 ,  Rev. 3 intrata  in vigoare  la  data de 17.10.2016 ,  prezentata in Anexa 23b din DRR/2016 – 01.10.2018.

Cu  privire la  apararile paratei referitoare la motivele  care  au generat  stationarile cuprinse  in facturile  nr. 6510005687/30.10.2018 si nr. 6510005950/26.03.2019, expertul  a retinut ca borderourile  aferente  acestora se  refera  la  trei  situatii distincte de garare pe  liniile  infrastructurii feroviare CFR a vagoanelor GFR , dupa  cum urmeaza:

a)stationarea a 24 de  vagoane CSI goale sosite de  la CFM in C.J. cu  trenul 80483 in ziua  de marti 24.07.2018  ora 17.21 dupa  ora  15.00  cand se  terminase programul personalului special autorizat sa  efectueze masurarea  vagoanelor respective conform Instructiei nr. 328 pentru  admiterea si expedierea transporturilor exceptionale pe  infrastructura feroviara , fapt care a condus la deplasarea  trenului pentru masurarea vagoanelor sale  in statia Socola ,  conform procesului  verbal nr. 3.7.13/579/16.10.2015.

Expertul a precizat ca motivul care a generat  stationarile cuprinse  in Borderoul nr. 3.7.13/819 din 07.08.2018 din factura  nr. 6510005687/30.10.2018 a constat in formalitati  comerciale si  verificari/masurari - efectuate in comun de  trei  parti  implicate  - legate  de admiterea/aprobarea de circulatie  pe caile  ferate  romane , pentru a  se  putea  programa circulatia vagoanelor cuplului CSI de  la  S. pana la  statia  de  destinatie PI,  conform cererii GFR adresata  CFR in data de  25.07.2018,  astfel ca motivul  este  de retinut in sarcina GFR la  momentul  stationarii;

b) stationari  vagoane in statia CJ ca  urmare a  predarii – primirii vagoanelor intre GFR si CFM conform contractului nr. 6000404 din 17.01.2012 incheiat  intre  Intreprinderea  de Stat „Calea  Ferata din M.” si GFR cu  privire la  organizarea  transporturilor de marfuri din/in Romania in/din Republica  Moldova in care  CFR nu  este  parte  semnatara.

Expertul a aratat ca din lipsa de  prevederi privind  situatiile de  refuz  mentionate de  GFR, in baza  contractelor de  acces incheiate  intre CFR  si  GFR (si  al  procedurilor de  tarifare a stationarii vagoanelor pe  infrastructura  CFR) valabile la  momentul  stationarilor consemnate in borderourile  aflate in litigiu, ar trebui  ca stationarile din statia CJ cuprinse  in facturile  nr. 6510005687/300.10.2018 si  6510005650/29.03.2019 sa  fie  retinute in sarcina GFR  pana la reglementarea  situatiei respective intre cele  trei  parti  implicate : CFR, GFR si CFM.

c) stationarea vagoanelor in statia Letcani a fost  motivata in borderoul nr. 3.7.17/446 din 02.08.2018  privind refuzul  platii  stationarii de catre  GFR,  prin Lipsa ID portuar generat de  CFR SA (ID generat 12.07.2018 ora  10.00), iar  din istoricul  trenului 80469/12.07.2018 plecat  din Letcani la  ora 16.18 rezulta ca acesta  a plecat cu  o  intarziere de 378 minute ( 6 ore  si  18 minute) explicate  prin lipsa locomotiva care a  sosit la 15.06.

Expertul a retinut ca, intrucat in asteptarea ID-ului necesar  accesului la dane de  descarcare din Port, GFR a solicitat catre CFR I.  programare de  circulatie pentru  aproprierea trenurilor sale catre statia Palas din apropierea Portului  Constanta, iar CFR Sucursala  Regionala I. a efectuat programarea  trenurilor conform Instructiei nr. 099/2005 , motivul stationarii celor 30 de vagoane de  la  poz. 5, 6 si 7 din borderoul nr. 3.7.17/446/02.08.2018 in statia  Letcani poate  fi  retinut in sarcina GFR pentru ca  putea  solicita mai devreme programarea  plecarii spre  o  alta  statie din traseul spre  destinatie , chiar  daca ID-ul nu a mai  fost  generat  in timp util de catre CFR  C..

Prin urmare, instanta va constata ca neintemeiate apararile paratei referitoare la caracterul neimputabil al motivelor  care  au generat  stationarile cuprinse  in facturile  nr. 6510005687/30.10.2018 si nr. 6510005950/26.03.2019.

 In plus,  instanta  retine ca parata  nu a contestat aceste  concluzii ale expertului, neformuland obiectiuni la raport  de expertiza specialitatea  exploatare  cai  ferate, locatii si material rulant.

In ceea ce priveste serviciile si valorile cuprinse  in borderourile aferente facturilor nr. 6510005687/30.10.2018 si  6510005650/29.03.2019 incluse  in obiectul cererii de chemare  in judecata, expertul a aratat ca CFR Sucursala Regionala I. a respectat Procedurile operationale – Aplicarea tarifului de stationare  pe  liniile CFR prin metoda  analitica , cod PO 0-7.5.4-01 , ed. 2,  rev. 1 , aplicabila inainte  de data de 01.10.2018 (valabila la  intocmirea borderourilor contestate de  GFR din factura  nr. 6510005687/30.10.2018) si  cea reeditata cu  aceeasi  denumire,  sub  cod PO 0-8.5.3-01, ed.3,  rev. 0, cu  valabilitate din data  de 01.10.2018 (aplicabila la intocmirea borderourilor refuzate de GFR din factura nr. 6510005950/26.03.2019) asa cum au  fost ele  scrise in Documentul  de  referinta al  retelei  CFR, valabil la  momentul  intocmirii borderourilor din facturile  respective.

Astfel, expertul a aratat ca evidenta numarului  de vagoane si  contorizarea timpului cat acestea  au  stationat (vagoane ora) s-a facut  corect, prin metoda  analitica, pe baza  borderourilor intocmite la  nivelul statiilor CF respective , la care  s-a aplicat valoarea  unitara a tarifului de stationare , care a fost  cea  prevazuta in Dispozitia Directorului  General al  CFR in vigoare la  data  prestatiei, conform art. 5.3 din procedurile aplicate, iar  Dispozitia Directorului  General al CNCF CFR nr. 227/01.10.2018 privind modificarea tarifului de stationare pe  liniile  CFR a materialului  rulant care  nu  apartine CFR a preluat  integral valorile si  precizarile privind noile  tarife prevazute de CNSDF , care  au  fost  transpuse  tot  integral in Anexa nr. 23 la DRR/2018 ,  Tarife  pentru  serviciile furnizate de  CFR.

In ceea  ce  priveste serviciile si valorile cuprinse in borderourile aferente facturii  nr. 6510005686/30.10.2018,  inclusa  in obiectul cererii  de chemare  in judecata, expertul a aratat ca nu a respectat Procedura  operationala – Aplicarea tarifului pentru accesul convoaielor de manevra pe  infrastructura feroviara  prin metoda analitica, cod PO 0-7.5.4-02, Ed. 1 , Rev. 3 intrata  in vigoare  la  data de 17.10.2016, asa  cum a  fost aceasta scrisa in Documentul  de  referinta al  retelei  CFR, valabil la momentul  intocmirii  borderourilor din factura  respectiva,  fapt dovedit prin analiza borderourilor refuzate partial de GFR, efectuata in cuprinsul raportului  de  expertiza.

In raport de concluziile expertul, instanta apreciaza ca fiind neintemeiata  solicitarea  reclamantei de obligare a paratei  la plata sumei de 3656,34 lei conform facturii nr. 6510005686 din 30.10.2018 (partial).

In ceea ce  priveste raportul  de expertiza  specialitatea  contabilitate,  fata de facturile fiscale nr. 6510005687/30.10.2018 si  nr. 6510005950/26.03.2019 ,  instanta  constata ca i  s-a solicitat expertului contabil sa  precizeze daca tarifele practicate de  catre CFR la momentul emiterii facturilor ce fac obiectul cererii de chemare  in judecata (iulie  - octombrie 2018) au  fost  determinate in conformitate  cu  art. 31 alin. 7 din Legea nr. 202/2016 (in sensul ca  tarifele impuse pentru  accesul pe calea ferata in cadrul infrastructurilor de  servicii si  furnizarea de servicii in cadrul  acestor  infrastructuri nu  trebuie  sa depaseasca costul  furnizarii lor, plus  un profit  rezonabil), respectiv  art. 31 alin. 8 din Legea nr. 202/2016 (in sensul ca  in cazul in care  serviciile  sunt  oferite de  un singur  furnizor, tariful  perceput  pentru respectivul  serviciu nu  depaseste  costul furnizarii prestatiei respective,  plus  un profit rezonabil) coroborat  cu art. 3 pct. 12 (in sensul ca profitul  rezonabil reprezinta o rata a rentabilitatii capitalului  propriu care  nu  poate  depasi 3 %).

Expertul a aratat ca tarifele  practicate de catre  Compania  Nationala Cai  Ferate CFR SA la momentul emiterii  facturilor nu  au  fost  determinate in conformitate  cu art. 31 alin. 7 din Legea  nr. 202/2016,  respectiv cu  art. 31 alin. 8 din Legea  nr. 202/2016 coroborat cu  art. 3 pct. 21 din Legea  nr. 202/2016 in sensul ca  nu au  fost  fundamentate pe  costul  furnizarii lor plus  un profit rezonabil care  nu poate  depasi 3 %.

Insa, instanta retine ca expertul a formulat aceasta concluzie in urma omisiunii reclamantei  de a transmite inscrisurile solicitate  referitoare la modul de determinare a tarifelor cat  si  tarifele aprobate  si  practicate de  catre CFR  in perioada iulie  - octombrie 2018.

Insa,  instanta  apreciaza ca omisiunea reclamantei nu  este in masura  a fundamenta concluziile expertizei  contabile.

In plus, instanta  retine ca  prin raportul  de  expertiza  specialitatea exploatare  cai  ferate, locatii si material rulant s-a constatat ca modul  de  aplicare a tarifelor de  stationare a fost  stabilit prin :

-Procedura  operationala  -  Aplicarea  tarifului  de  stationare pe  liniile CFR prin metoda  analitica , cod PO 0-7.5.4-01. Ed.  2 ,  rev. 1 ,  intrata  in vigoare  la  data  de 15.04.2016 , prezentata  in Anexa 23a) din DRR/2016 -01.10.2018 ( in baza Dispozitiei nr. 259/29.12.2015 , aplicabila la  intocmirea  borderourilor contestate de  GFR din factura  nr. 6510005687/30.10.2018);

-Procedura  operationala  - Aplicarea tarifului  de  stationare pe  luniile CFR prin metoda  analitica , cod PO 0-8.5.3-01,  ed. 3, rev. 0 , in vigoare  din 01.10.2018 prezentata  in Anexa 23a/din DRR 2018 (in baza  Dispozitiei nr. 227/01.10.2018 ,  cu valabilitate din 01.10.2018,  aplicabila la  intocmirea borderourilor refuzate de  GFR din factura  nr. 6510005950/26.03.2019).

De asemenea, prin cele  doua  contracte, in cadrul  art. 4.1 , s-a prevazut ca nivelul tarifului de  utilizare a infrastructurii feroviare  publice este cel  rezultat din aplicarea metodologiei de  tarifare a utilizarii infrastructurii feroviare  publice in vigoare, iar , parata ,  prin semnarea contractului si-a insusit  aceste clauze  contractuale. Prin urmare,  parata a fost  de  acord cu  modalitatea de  stabilire a tarifelor.

Apărarea pârâtei referitoare la aplicarea deciziei nr. 2/30.08.2018 a Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar nu poate fi reţinută din următoarele considerente:

În temeiul art. 56 alin. (4) şi (7) din Legea nr. 202/2016, „(4) În cadrul analizei plângerilor, Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar are următoarele atribuţii: a) să solicite informaţii şi/sau documente şi să iniţieze consultări cu părţile implicate, precum şi cu orice altă entitate publică sau privată care poate oferi informaţii relevante pentru analiza plângerii, în termen de maximum 30 de zile de la primirea plângerii; b) să adopte o decizie în termen de maximum 40 de zile de la primirea tuturor informaţiilor şi/sau documentelor necesare analizei şi să comunice părţilor decizia sa motivată; c) să impună prin decizie măsuri care să asigure remedierea situaţiei, atunci când se constată că solicitantul a fost tratat inechitabil, a fost discriminat sau nedreptăţit în ceea ce priveşte unul sau mai multe dintre elementele prevăzute la alin. (2). (…) (7) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (6), Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar poate impune, prin decizie, măsuri care să asigure remedierea situaţiei constatate şi poate formula recomandări pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea domeniului transportului feroviar”. Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că, atunci când se constată nereguli, Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar poate emite o decizie prin care să stabilească măsuri pentru remedierea situaţiei. Însă, măsurile luate de către Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar sunt valabile doar de la momentul emiterii deciziilor sale. În această ordine de idei, dispoziţiile deciziei nu pot retroactiva întrucât, într-o asemenea situaţie, s-ar ajunge la periclitarea siguranţei raporturilor juridice.

În prezenta cauză, prin decizia nr. 2 au fost impuse reclamantei o serie de tarife pentru serviciile prestate. Totodată, în cuprinsul aceluiaşi act, s-a prevăzut că reclamanta are obligaţia de a aplica noile tarife începând cu data de 01.10.2018. În consecinţă, tarifele stabilite prin decizia nr. 2 trebuie aplicate doar de la 01.10.2018, iar nu şi pentru perioade anterioare. Or, serviciile  prestate anterior  acestei  date nu intră sub incidenţa dispoziţiilor deciziei nr. 2.

Aşadar, pretenţiile reclamantei formulate  pentru  perioada  anterioara datei de 01.10.2018 nu pot fi calculate în funcţie de tarifele stabilite prin decizia nr. 2, ci se raportează la dispoziţiile contractuale aflate în vigoare la data facturării.

Astfel, desi prin Decizia nr. 2/23.08.2018 a Consiliului National de  Supraveghere din Domeniul Feroviar s-a stabilit ca reclamanta in perioada  2002 - 2018 a incalcat  dispozitiile art. 56 alin. 2 din Legea  nr. 202/2016, in ceea ce  priveste  modalitatea de  determinarea  tarifelor pentru  accesul la  structura  feroviara ,  reclamanta a fost  obligata sa aplice  aceste  tarife incepand cu  data de  01.10.2018 , nu  si anterior.

 Pentru  aceste  considerente , instanta  urmeaza sa  admita  in parte actiunea, si va obliga  parata sa plateasca reclamantei suma de 21.056,44 lei, contravaloarea facturilor  fiscale  nr. G  6510005687/30.10.2018 si nr. G 6510005950/26.03.2019 .

În privința penalităților, instanța constată că prin art. 5.4 din contract părțile au prevăzut ca in cazul  in care  nu  executa,  executa  cu  intarziere sau necorespunzator obligatiile finaciare asumate  prin prezentul  contract , vor  plati  dobanzi  si  penalitati in valoare de 0,03 % pentru  fiecare  zi  de intarziere incepand cu  prima zi dupa  expirarea termenului de plata,  debitorul  fiind de  drept  in intarziere . Totalul dobanzilor  si penalitatilor nu  poate  depasi cuantumul sumei asupra careia au  fost calculate.

În privința naturii juridice a acestei clauze, instanța consideră că aceasta reprezintă o clauză penală în sensul art. 1538 C.civ., prin care părțile au evaluat anticipat contravaloarea prejudiciului suferit de creditor prin neexecutarea obligațiilor de catre debitor. În cazul în care părțile au inserat în contract o astfel de prevedere, creditorul nu trebuie să mai facă dovada întinderii prejudiciului suferit, iar instanța nu poate reduce cuantumul acesteia decât în condițiile art. 1541 C. civ.

Având în vedere că această clauză penală a fost asumată de către părți în mod expres, instanța reține caracterul cert, lichid și exigibil al acestei creanțe solicitate de reclamantă,  urmând  a obliga pârâta  să  plătească  reclamatei suma  de 273,29 penalităţi de  întârziere calculate  pana  la  data de 24.05.2019 (182,99 lei penalitati pentru  factura  nr. 6510005687 si  suma de 91 lei penalitati  pentru  factura  nr. 6510005950,  conform modului  de calcul prezentat de reclamanta) precum si  suma  aferenta  penalităţilor de întârziere calculate in continuare până la data  plăţii.

Totodata, in baza art. 339 alin. 2 C.p.c. si art. 23 din OG nr. 2/2000, instanta va admite cererea de majorare a onorariului de expert , va dispune majorarea onorariului expertului HIC  de la suma de 1500 lei la suma de 6470 lei, urmând a obliga pârâta să achite suma de 4970 lei reprezentând onorariu  suplimentar, in raport de activitatea desfasurata de expert ce a presupus intocmirea raportului initial si a raspunsului la obiectiuni precum si  complexitatea lucrarii  intocmite.

În cazul cheltuielilor de judecată, art. 453 C. proc. civ. dispune că „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”.

Instanta  urmeaza  a avea  in vedere ca  pretentiile  reclamantei  au  fost  admise  in parte, prin urmare este  indreptatita  a obtine  cheltuielile de judecata  constand in taxa judiciara de timbru aferenta pretentiilor  admise (1171,48 lei). Pe  de  alta  parte, avand in vedere culpa  procesuala partiala a paratei, aceasta este indreptatita a recupera  cheltuielile de judecata  aferente cuantumului  pretentiilor respinse.

Pentru  aceste  considerennte, instanta va compensa  in totalitate  cheltuieli de judecata.