Dosar nr.6717/299/2019. Contestatie la executare.

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 08.03.2019, sub nr.6717/299/2019, contestatoarea A. S.R.L.,  citata si prin lichidator judiciar S.S.P.R.L, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAŢIA SECTORULUI 1 A FINANŢELOR PUBLICE, REPREZENTATA PRIN DGRFPMB, a formulat contestatie la executare solicitand anularea titlului executoriu nr.348601/13.02.2019 si a somatiei nr.40/80/1/2019/901316//13.02.2019, emise de intimata in dosarul de executare nr.16655988/13.02.2019.

In motivare, contestatoarea a aratat, in esenta, ca impotriva sa au fost emise titlul executoriu nr.348601/13.02.2019 si  somatia nr.40/80/1/2019/901316//13.02.2019, in dosarul de executare nr.16655988/13.02.2019,  prin care era somata sa achite suma totală de 1.097.969 lei, desi nu exista debite ale societatii fata de intimata. Se mai arata, deciziile de impunere mentionate in titlul executoriu nu au fost comunicate contestatoarei astfel incat executarea silita nu putea fi demarata in mod legal.

In fine, contestatoarea mai arata ca, in perioada 2014-2019 societatea si-a indeplinit toate obligatiile fiscale si a efectuat plati conform celor enumerarii redate in cuprinsul cererii, plati care nu au fost avute in vedere de catre intimata.

In drept, contestatoarea a invocat Legea nr.207/2015 privind codul de procedura fiscala.

In dovedire, contestatoarea a depus la dosar inscrisuri si a solicitat probele cu acte si expertiza contabila.

Contestatia la executare este scutita de plata taxei de timbru.

Legal citata, intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea ca neintemeiata a contestatiei la executare.

In motivare, intimata a aratat ca, organul de executare a respectat intocmai prevederile Legii nr.207/2015 privind codul de procedura fiscala iar somatia si titlul executoriu indeplinesc conditiile prevazute de lege. Se mai arata ca, sumele pentru care au fost emise actele de executare provin din declaratiile depuse chiar de catre debitoare si se refera la debite nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei iar executarea silita a fost demarata in mod legal in baza art.143 alin.1 din Legea nr.85/2014 astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr.88/2018.

In dovedire, intimata a depus la dosar inscrisuri si a solicitat proba cu acte.

In cauza a fost intocmit un raport de expertiza de catre experta A., cu privire la care partile nu au formulat obiectiuni.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele: 

Astfel cum rezulta din continutul dosarului, contestatoarea A. S.R.L. se afla sub incidenta dispozitiilor Legii nr.85/2014, fiind initial in  procedura generala de insolventa, conform Incheierii din data de 29.10.2014 pronuntate in dosarul nr.34539/3/2014 al Tribunalului Bucuresti iar ulterior trecand la faliment in procedura generala prin sentinta civila nr.778/27.05.2020, pronuntata in acelasi dosar.

 Impotriva sa au fost emise titlul executoriu nr.348601/13.02.2019 si  somatia nr.40/80/1/2019/901316//13.02.2019, in dosarul de executare nr.16655988/13.02.2019,  prin care era somata sa achite suma totală de 1.097.969 lei, in baza declarațiilor fiscale privind obligatiile de plata depuse de contestatoare la organul fiscal inregistrate ulterior datei deschiderii procedurii generale de insolventa, conform Incheierii din data de 29.10.2014, cu scadenta in perioada 25.11.2014-23.11.2018, astfel cum acestea sunt enumerate in cuprinsul titlului executoriu.

In ceea ce priveste sustinerea contestatoarei conform careia deciziile de impunere mentionate in titlul executoriu nu au fost comunicate contestatoarei astfel incat executarea silita nu putea fi demarata in mod legal, instanta retine ca aceasta este nefondata din moment ce, asa cum rezulta din dosar, actele de executare nu au fost emise in baza unor decizii de impunere emise de catre organul fiscal si care sa nu fi fost comunicate de catre acesta ci in baza declarațiilor fiscale depuse de contestatoare la organul fiscal inregistrate ulterior datei deschiderii procedurii generale de insolventa, conform Incheierii din data de 29.10.2014, cu scadenta in perioada 25.11.2014-23.11.2018, astfel cum acestea sunt enumerate in cuprinsul titlului executoriu care, la randul lor, constituie titlu executoriu.

In ceea ce priveste platile invocate de catre contestatoare si despre care se sustine ca nu au fost avute in vedere atunci cand au fost emise actele de executare contestate, instanta observa ca, pentru a se verifica aceste sustineri si a se determina soldul existent la data emiterii somației și a titlului executoriu contestate în prezenta cauză, s-a dispus efectuarea in cauza la solicitarea contestatoarei a unei expertize contabile.

In acest sens, a fost intocmit un raport de expertiza de catre experta A. , cu privire la care partile nu au formulat obiectiuni.

Potrivit concluziilor acestui raport, la data emiterii titlului executoriu nr.348601/13.02.2019 si a somatiei nr.40/80/1/2019/901316//13.02.2019, suma pe care contestatoarea a datora intimatei tinand cont si de platile invocate de catre aceasta era de 710,063 lei. Asadar, in urma acestor centralizări, s-au inregistrat diferențe în sumă totală de 387.906 lei, (1.097.969 lei suma conform somatie/titlu – 710.063 lei suma conform centralizare expert).

De asemenea, experta a mai precizat faptul ca, această diferență se datorează faptului ca, există în fișa sintetică pe plătitor sume plătite de către contestatoare S.C. A. S.R.L., dar alocate/distribuite de către ANAF, pe obligații de plată, după data de 13.02.2019, spre exemplificare: suma de 6.204 lei achitată de contestatoare la data de 20.12.2017 a fost operată/distribuită în fișa sintetică pe platitor la data de 13.02.2019-deci, practic, data la care obligațiile fiscale au fost închise a fost 13.02.2019 și nu în data de 20.12.2017 când s-a efectuat propriu-zis plata acestora. Experta a mai precizat ca, aceasta situație se regăsește la pagina 269 din fișa sintetică pe platitor, unde se poate observa faptul că, sumele achitate în contul unic al bugetului de stat, în curs de distribuție, se aloca ulterior la alte date si pe diverse obligații fiscale, față de data efectiva a plații, respectiv față de evidența contabilă a societății comerciale.

De fapt, in realitate, sumele pe care contestatoarea le-a achitat în toată perioada de la data intrării în insolvență, nu au fost alocate/distribuite la acea data, ci au fost alocate/distribuite pe data de 15.02.2019, data ulterioară emiterii somației/titlului executoriu.

Asadar, experta a concluzionat faptul ca, potrivit informațiilor prezentate și a centralizărilor expertului din cadrul Anexei nr. 4, rezultă faptul că, la data de 13.02.2019 (data emiterii somației și a titlului executoriu contestate în prezenta cauză), debitoarea S.C. A. S.R.L., nu avea achitate la zi toate debitele provenite din declarațiile depuse la organul fiscal, astfel că, suma rămasă de plata la data de 13.02.2019, este de 710.063 lei, față de suma stabilită prin titlul executoriu/somație de plată la un cuantum de 1.097.969 lei.

Pe cale de consecinta, instanta retine ca, in mod nelegal au fost emise cele doua acte de executare pentru suma de 1.097.969 lei cand, de fapt, la data de 13.02.2019 (data emiterii somației și a titlului executoriu contestate în prezenta cauză), debitoarea datora numai suma de 710.063 lei, aceste acte de executare fiind nelegal emise pentru diferenta de 387.906 lei, astfel incat se impune anularea lor pentru aceasta suma.

Pentru aceste considerente, instanta va admite in parte contestatia la executare si va anula in parte titlul executoriu nr.348601/13.02.2019 si somatia nr.40/80/1/2019/901316//13.02.2019, emise de intimata in dosarul de executare nr.16655988/13.02.2019, respectiv pentru suma de 387.906 lei.

În ceea ce privește plata cheltuielilor de judecată, potrivit art.453 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Așa cum rezultă din art. 451 C.proc.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorarii avocaţi sau experţi, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Luând în considerare solutia pronuntata in cauza, fiindu reținută culpa procesuală a intimatei în prezentul litigiu, in baza art.453 alin.1 NCPC, instanta va obliga intimata sa achite contestatoarei cheltuieli de judecată in suma de 1.500 lei reprezentand onorariu de expert.

Domenii speta

Spete similare